Original subtitles

Eu sunt padişah acum ?

Nu te teme, fiule.

Ca regentă a sultanatului, eu o să-ți fiu mereu alături,

până o să creşti şi o să duci în spate povara statului.

Fiule, eşti mic.

De aceea, mulți vor încerca să profite de tine.

Unii vor vrea să te influențeze.

Unii vor vrea să ne facă să ne urâm, pentru propriile lor interese.

Nu cumva să te laşi păcălit de acele vorbe intrigante !

O să pară că sunt de partea ta, dar o să-ți sape groapa.

Aminteşte-ți. Aminteşte-ți ce-a pățit fratele Osman.

Cum pot să uit, mamă ?

Ticăloşii aceia au ucis un padişah.

Fii sigur că, dacă ar avea ocazia, ar face-o din nou.

Fiule, să nu ai încredere în nimeni.

În nimeni în afară de mine...

Noi nu avem pe nimeni în afară de noi.

Dragul meu Murat, fiul meu viteaz...

Speranța mea, visul meu,

fericirea mea, mândria mea...

În sfârşit, tronul e al tău.

Faceți loc ! Majestatea Sa, sultanul Murat-Han !

Măria Ta, suntem pregătiți.

Bine.

Nu vreau nicio greşeală.

Măria Ta, dv. ştiți ce-i cel mai bine.

Însă, ca vizir, e de datoria mea să vă mai întreb o dată.

Sunteți sigur că vreți să faceți asta ?

N-am nicio îndoială. Faceți imediat ceea ce trebuie !

KÖSEM Episodul 26, seria 2

Unchiule ?

Nu te-ai săturat să desenezi galere ?

Omul se satură de visul lui ?

Acesta-i visul meu. Să am o galeră.

Tu vii prea des aici.

S-a întâmplat ceva ?

Am venit să te iau, unchiule.

Dacă-ți plac aşa de mult galerele, am venit să te duc la galera ta.

Ştiam că galera mea o să mă ia.

Ce să fac acum ?

Caftanul meu...

- Galera mă aşteaptă, da ? - Te aşteaptă.

Nu pleacă nicăieri, da ?

E galera ta. Nu poate să plece fără tine.

- Sultană ! - Spune, Hacî !

Halil-Paşa a trimis veste. Vrea să vorbească cu dv. despre Arcaş.

Arcaşul a pățit ceva ?

Nu ştiu nimic, sultană. Halil-Paşa vă aşteaptă la lăcaş.

Bine, pregăteşte trăsura. Mergem imediat.

Cum porunciți.

Unchiule ? Măria Ta ?

Unde mergeți ?

Murat mă duce la galera mea. O să-mi regăsesc libertatea.

Frate ?

O să facem o mică plimbare, Atike. Haide, unchiule !

Haide !

Murat nu l-a numit degeaba mare-vizir pe Arcaş.

Era clar că-l trimite la moarte.

Dacă Arcaşul pățeşte ceva şi trece prin furia lui Murat, eu ce fac ?

Ferească Sfântul, sultană ! Dacă era aşa, aflam de mult.

E clar că e vorba despre altceva.

Doamne-ajută, Hacî ! Doamne-ajută !

Ibrahim ! Ibrahim, trebuie să plecăm imediat !

Ce s-a întâmplat, Atike ?

Nu ştiu, dar am o presimțire rea. O să se întâmple ceva.

Ibrahim, nu mai sta. Trebuie să mergem. Nu avem timp.

Sultană, stați. Eunucii n-o să-l lase pe prinț să iasă.

Şi ce-o să facem ?

N-am văzut cerul ani buni.

Aşa de albastru a fost mereu ?

Norocul tău, unchiule...

Galera e a ta. Plimbă-te cât vrei.

- Pot să stau eu la cârmă ? - Sigur că da.

Nu vii ?

Eu nu vin, unchiule. E visul tău, ai uitat ?

Doar tu eşti în el.

Dumnezeu să te binecuvânteze, Murat !

Cum era vorba aceea ?

Să ai tron în Ceruri.

Prințul Ibrahim a ieşit în grădină ?

Dacă ieşea, îl vedeam, paşă. N-a ieşit din odaie.

Căutați peste tot !

Sultana Kösem ştia că va veni ziua asta.

A făcut acest culoar secret când Măria Sa şi prințul erau în expediție.

Trebuie să ajungem repede la ieşire.

Atike, la ce bun ?

Unde o să fugim ? Cât o să ne ascundem ?

O să fugim, Ibrahim. Altă soluție nu avem.

Nu suport ca Măria Sa să te ucidă şi pe tine. Haide !

De ce nu e nimeni ? Unde-i Halil-Paşa ?

Sultană, mă uit în jur.

Sultană !

Sinan-Paşa ?

Cum ai ieşit ? Ce cauți aici ?

Măria Sa a înțeles că sunt nevinovat şi m-a scos din temniță.

Sultană, e o capcană. Să ieşim.

Sultană-mamă !

Yusuf-Paşa ?

Explică ! Ce urmăriți ?

Am venit din ordinul Măriei Sale.

Cred că ați înțeles motivul.

Sultana-mamă este în fața voastră ! Cunoaşteți-vă lungul nasului !

Țin eu cârma ?

Haide, deschide-o ! Deschide odată !

Gata, sultană, s-a deschis.

Ibrahim, de ce stai acolo ? Ce s-a mai întâmplat ?

Dacă te înşeli ? Doar l-ai văzut pe Măria Sa cu unchiul Mustafa.

Poate există o explicație. Poate nu are legătură cu mine.

Ibrahim, unchiul Mustafa era închis în odaie de ani buni.

N-a fost scos nici măcar o zi.

Dacă fratele meu l-a scos azi înseamnă că a renunțat la toți.

În primul rând, la tine !

Nu, eu nu vin cu tine. Mă întorc în odaie.

Nu, nu poți să te întorci ! Mergem.

Huseyin-Paşa !

Tu... Cum ?

Am găsit tunelul, sultană.

Aşadar, şi dv. erați implicată.

Voiați să-l răpiți pe prinț.

Nu, nu puteți să-l luați ! Nu vă dau voie ! Nu !

Sultană, suntem aici din ordinul Măriei Sale.

Trebuie să ne supunem.

Ba nu eşti. Nu e un ordin oarecare.

Huseyin-Paşa, dacă faci asta, dinastia se va sfârşi.

Asta vrei ? Vrei să vină sfârşitul dinastiei otomane ?

Nu face asta, Huseyin-Paşa ! Nu face asta !

Nu face asta !

Bagă-ți mințile în cap.

Fratele meu Ibrahim e singurul prinț.

Nu face asta.

Sultană, dați-mi binecuvântarea dv.

Şi tu, Hacî.

Ai îndurat multe atâția ani.

Cum aşa, sultană ?

A fost o onoare să vă slujesc.

Vă dau şi binecuvântarea, şi sufletul meu.

Dacă v-ați luat rămas-bun, să se facă ceea ce trebuie.

Linguşitorule !

Intrigantule !

Într-o parte, tu.

În cealaltă parte, netrebnicul iezuit.

Pe mine mă doare sufletul fiindcă voi o să mă omorâți.

Fiecare trăieşte ce merită, sultană Kösem.

Atât a fost epoca ta. E greu de crezut.

Însă acesta-i adevărul. Epoca ta s-a sfârşit.

Sultană... Sultană...

Netrebnicilor !

Javre ticăloase !

Cine sunteți voi ?

Cum îndrăzniți s-o atingeți pe sultană ?

Intri în necaz, Arcaşule. Am venit aici din ordinul Măriei Sale.

O să fie executați. Nu au scăpare.

Trebuie să mă omori pe mine mai întâi.

Ce crezi că se va întâmpla când va afla sultanul Murat ?

Te bazezi pe sultana Kösem ?

Nu te baza. Sultana-mamă nu are nicio putere.

E un nimeni ! Nu mai are niciun prinț.

Nu.

Nu, tu minți.

Ba nu mint.

Prințul Ibrahim a fost executat.

Pleacă până nu-ți tai gâtul.

Şi tu !

Haide !

- Mă duc la Ibrahim. - Sultană !

Sultană, Măria Sa a dat de mult ordin să fiți ucisă.

O să vă ia viața imediat cum intrați în serai.

Paşa are dreptate, sultană. Rămâneți aici.

Le trimitem veste ienicerilor. O să vă protejeze.

Nimeni nu se va putea apropia.

Ce contează dacă trăiesc sau dacă mor ?

- Trebuie să merg la Ibrahim. - Vin şi eu, sultană.

Şi eu.

Sultană, până azi, nu v-am lăsat deloc singură.

Nici de acum înainte nu vă las. Vin şi eu.

Huseyin-Paşa, intrați. Măria Sa vă aşteaptă.

Măria Ta !

Ai făcut-o ?

Ai îndeplinit ordinul meu, Nebunule ?

Potrivit firmanului dv.,

prințul Ibrahim a fost executat.

Eşti sigur că a murit ?

- Odihnească-se în pace ! - Amin !

Măria Ta, vă simțiți bine ? Chem medicii...

Stați, paşă, ce faceți ?

Măria Ta, iertați-ne, am intrat neanunțați, dar este important.

Ce e, Yusuf-Paşa ?

Din păcate, nu v-am îndeplinit ordinul.

Au luat-o pe sultana Kösem din mâna noastră.

Ne-au atacat şi ne-au împiedicat.

Cine ? Cine putea să vă împiedice, Yusuf ?

Marele-vizir, Arcaşul Mustafa-Paşa.

Noi l-am avertizat.

Însă, fiind mare-vizir, n-am avut suficientă putere.

Ne-a atacat cu oamenii lui şi ne-au lăsat neputincioşi.

Nu era singur, Măria Ta.

A venit împreună cu ticălosul de Halil-Paşa.

E clar că ne-a găsit cu ajutorul lui.

Caracterul paşei Halil era clar. E javra credincioasă mamei de mult.

Însă Arcaşul...

Nu mă aşteptam la o asemenea ticăloşie.

Chiar eu l-am avertizat.

I-am spus să mi se supună mie, nu ei.

Am avut încredere. I-am predat sigiliul de mare-vizir.

Deschideți !

Am spus să deschideți !

Deschideți !

Murat ! Ieşi !

Unde-i Ibrahim ?

Unde e ? Ori i-ai luat viața ?

Aşadar, ai venit pe picioarele tale până aici, da ?

Cu ce scop ? Mă provoci ?

Cine o să te scoată acum din mâinile mele ? Ăştia ?

Ticăloşii care au trădat în loc să se supună, aşa-i ?

Tu ai trădat, de fapt.

Ai provocat stârpirea neamului.

Tu ți-ai trădat dinastia !

Dacă tu nu întreceai măsura, nimic din toate astea nu se întâmpla !

Tu ai început războiul dintre noi, iar eu l-am terminat.

N-o să mai ai un prinț pe care să-l joci pe degete.

Dă-mi-l pe Ibrahim. Îl vreau pe Ibrahim !

Dă-mi-l pe Ibrahim viu sau mort !

Prea târziu, mamă.

Fratele meu a fost executat.

Şi unchiul Mustafa a fost executat.

Starea mea e clară. Dumnezeu ştie câte zile mai am...

S-a terminat, mamă.

Am ajuns la capătul drumului.

După mine, potopul !

Dinastia otomană va deveni istorie odată cu mine.

Ce-ai făcut ?

Ce-ai făcut ?

Ce...

Sultană !

Gărzi !

Sultană...

Slavă Domnului, v-ați trezit !

Mamă !

Mamă, sunteți sănătoasă ?

Eu i-am promis lui Ahmet când îşi dădea ultima suflare...

I-am spus că voi apăra dinastia, statul şi pe copiii mei.

N-am putut să le apăr.

N-am putut să le apăr. Nu m-am ținut de cuvânt.

Mi s-a scurs totul printre degete.

Nu vă necăjiți, mamă.

Cu voia Domnului, vom trece şi peste zilele astea.

Cadavrul lui Ibrahim e tot la serai, Huseyin ?

Nu, Măria Ta.

L-am îngropat în secret în lăcaşul de la Sfânta Sofia.

Care-i cauza acestei grabe, paşă ?

Nu puteam aştepta, paşă.

Poporul caută motiv de revoltă.

Am socotit potrivit să fie îngropat până să izbucnească vreo revoltă.

Măria Ta, dacă am greşit, iertați-mă.

Te-ai gândit bine, Huseyin. Poți să te retragi.

Măria Ta...

Medicul Yasef vine în curând. O să vă consulte.

Odihniți-vă.

Pe de-o parte, incidentele... Pe de altă parte, boala dv.

Ați rămas fără vlagă.

Cel slab piere, Yusuf. Cel puternic rămâne în picioare.

Asta-i legea firii.

De aceea, unchiul şi fratele meu au părăsit lumea asta. Erau slabi.

Niciunul dintre ei nu avea calitățile unui padişah.

Ştii ce se întâmpla dacă unul dintre ei ajungea pe tron, Yusuf ?

Neamul oricum ar fi pierit.

Însă prăbuşeau statul meu.

Ați procedat corect, Măria Ta.

Dăinuirea imperiului e cea mai importantă.

Să-mi fie iertat, dar sunt curios care va fi soarta sultanei Kösem.

Dacă doriți, putem termina ce-am început.

Tronul era la un pas de ea.

Însă acum e mai departe ca oricând.

E mai crunt să trăiască cu acest adevăr decât să moară, Yusuf.

Fiule !

Trăieşti...

Trăieşti.

Am ieşit la timp din odaia-temniță.

Însă Huseyin-Paşa a găsit pasajul secret.

Ne-a urmărit şi ne-a prins.

Însă l-am implorat. Mi-am călcat mândria în picioare.

I-am spus să nu facă asta.

Slavă Domnului, paşa are conştiință. Nu s-a atins de prinț.

M-ai făcut nespus de fericită.

Slavă Domnului, trăieşti...

A câta oară mă scot din mâinile îngerului morții ?

Ce se va întâmpla data viitoare ?

O să fiu la fel de norocos ?

- Sau asta a fost ultima dată ? - Nu mai vorbi aşa.

Am obosit, mamă.

Am obosit să fug, să mă ascund.

Nu mai am putere.

O să ai răbdare, fiule. Cum se spune ?

Drumul spre rai trece prin iad. Trăim în iad acum.

Am ars. Am fost mistuiți. Însă, negreşit, va trece.

Inimile noastre o să se răcorească.

O să regăsim raiul pe lumea asta.

Doamne-ajută, mamă !

Ce s-a întâmplat cu Arcaşul şi cu Halil-Paşa ?

Arcaşule...

Eu te credeam om isteț. Sincer.

Dintr-un ienicer oarecare,

ai devenit în tăcere mare-vizir.

Însă ai renunțat la toate.

Nu pot să te învinuiesc.

Ca toți ceilalți, şi tu ai crezut că sultana Kösem va câştiga.

Cine ştie ce ți-a promis ?

Nu mă confunda cu tine, Sinan.

Onoarea şi credința mea nu sunt de vânzare.

În ultima parte a vieții mele, nu m-am implicat în nicio cauză

în care să nu cred sau pe care n-am socotit-o corectă. Şi n-aş face-o.

La fel ca Halil-Paşa, aşa-i ?

În loc să-i fiți credincioşi Măriei Sale,

v-ați ascuns sub fusta sultanei Kösem.

Netrebnicule ! O să te omor !

Uite cine vorbeşte despre credință !

Slujeşti iezuiții de ani buni.

Şi sapi groapa dinastiei noastre de la bun început.

Eu doar m-am folosit de iezuiți. La fel şi de persani.

Unei singure persoane i-am fost credincios, sultanei Gulbahar.

De fapt, eu te înțeleg cel mai bine.

Ştiu foarte bine cum e să acționezi cu inima, nu cu mintea.

Trădător al statului !

Nu cumva să te bucuri fiindcă ai scăpat !

Negreşit o să apară vreun viteaz care să-ți ia viața spurcată.

Şi vei sfârşi în iad, în groapa Gaia.

În locul vostru, nu mi-aş petrece ultima noapte imaginându-mi lucruri.

Ultima noapte ?

Ați crezut că sultana Kösem o să vă salveze ?

Atunci, am o veste proastă. Măria Sa a dat firmanul morții voastre.

Mâine-dimineață o să vi se taie capul drept exemplu.

Şi să nu aveți vreo îndoială.

O s-o trimit şi pe sultana Kösem la voi.

Chiar eu o să-i iau viața iubirii tale secrete.

Netrebnicule !

Ucenicul diavolului !

O să-ți smulg inima ! Eu o să-ți iau viața !

Eu o să-ți tai gâtul !

Medicul mi-a spus să fierb roiniță. Face bine în asemenea momente.

Nimic nu-mi face bine, Zarife.

N-ai văzut ?

Am scăpat fiindcă Huseyin-Paşa a fost milos.

Prințe, de ce vă otrăviți cu gândurile astea ?

Suntem aici, am scăpat. Asta-i important.

Zarife ?

Iertați-mă, prințe. Strâng imediat.

Lasă acum. Eşti bine ? Eşti sănătoasă ?

Ia loc.

Sunt bine, n-am nimic. Am amețit puțin.

Cum se simte Măria Sa ?

Durerile sunt tot mai mari. Nici leacurile nu mai au efect.

Singura soluție este să ne rugăm.

- Tu de unde vii, paşă ? - Am coborât în temniță.

Le-am spus Arcaşului şi lui Halil despre execuție.

Halil-Paşa e un om de stat căzut în dizgrație.

S-a lăsat purtat de vântul sultanei Kösem.

Însă mi-e greu să înțeleg de ce Arcaşul a făcut asta.

A ajuns în cea mai înaltă funcție.

Purta sigiliul marelui-vizir.

Nu e nimic de neînțeles. Paşa o iubeşte pe sultana Kösem.

De aceea nu-i pasă nici de funcție, nici de viața lui.

Şi sunt sigur că tocmai sultana Kösem i-a dat acest curaj.

Ce tot spuneți ?

Spun adevărul, Yusuf-Paşa.

Doar adevărul.

Sultană ! M-ați chemat.

Vino, Huseyin-Paşa.

Cere-mi ce vrei tu.

Îți datorez o viață.

Ba chiar mai mult.

Tu ai schimbat soarta unui stat.

Nici vorbă, sultană.

Eu vă cer doar iertare.

Eram orb.

Sultana Atike mi-a deschis ochii.

Acum înțeleg mai bine.

Dacă îndeplineam ordinul Măriei Sale,

cortul statului s-ar fi prăbuşit şi am fi rămas cu toții sub el.

Eu te binecuvântez. Să te binecuvânteze şi Domnul !

Prințul Ibrahim va urca pe tron, iar tu vei avea un loc lângă noi.

Domnul să apere dinastia şi imperiul !

Nu-mi pasă deloc de viitorul meu, sultană.

Se spune că s-a emis firmanul morții Arcaşului şi a paşei Halil.

Din păcate.

Nu au scăpare. Negreşit aveau un preț de plătit.

Ei nu ezită să-şi dea viața pe acest drum.

Însă eu vreau să trăiască.

O să-i salvăm.

Soldații o să ne ajute.

Ienicerii ?

Şi tu ştii că majoritatea celor de la garnizoană îmi sunt credincioşi.

Nu pierde vremea, du-te acolo.

Vorbeşte cu căpeteniile. Explică-le situația.

Numai ei pot opri execuția.

Sacâz de afion, Măria Ta.

O să vă aline durerile.

Am făcut tot ce-ai spus, Yasef. Nu mai beau vin de mult.

Leacul lui Emir Celebi n-a fost de niciun folos.

Să ne fie iertat, Măria Ta.

În această fază a bolii, tot ce putem să facem e să vă alinăm durerile.

Îmi spui să mă pregătesc de moarte, de întunericul veşnic, aşa-i, Yasef ?

Nici vorbă.

Speranța e la Domnul. O să ne rugăm.

Eu îmi dau seama de realitate, Yasef.

Îngerul morții se apropie pas cu pas.

Ştiu că niciun buzdugan, nicio sabie nu-l atinge.

Sultană, le-am transmis ienicerilor poruncile dv.

- Sper să vină şi să salveze situația. - Doamne-ajută !

Intră !

Te ascult, muftiule. Despre ce e vorba ?

Măria Ta, se zvoneşte

că sultanul Mustafa şi prințul Ibrahim

au fost ucişi.

- De aceea... - De aceea, ce ?

Vreau să-l văd pe prințul Ibrahim.

Să fiu sigur că trăieşte,

ca să opresc zvonurile şi să liniştesc poporul.

Ce-i îndrăzneala asta, şeicule ?

Cum să mă întrebi aşa ceva ? Cine eşti tu ?

În urmă cu mulți ani,

unii au vrut să-i vadă pe prinți pentru a fi siguri că trăiesc.

Ahizade, fostul şeic al islamului,

fără pic de ruşine,

a garantat pentru mine.

Şi tu vrei să garantezi pentru mine acum, şeicule Yahya ?

Eu vreau doar să ştiu adevărul.

Atunci, întreabă-mă,

iar eu o să-ți spun adevărul.

Fratele meu şi unchiul meu au fost executați.

Ce-ați făcut, Măria Ta ?

Mi-am folosit drepturile legale.

Nimeni în afară de mine nu poate decide soarta prinților.

Iar eu nu dau socoteală nimănui.

Măria Ta...

Uitați ceva.

În legile noastre,

fratricidul e permis doar pentru asigurarea rânduielii.

Chiar dacă sunteți padişah,

nu puteți lua o decizie care să ducă la pieirea dinastiei.

Iar dacă o luați, nu se aplică.

Fiindcă nu e legală !

E prea târziu, muftiule.

Pleacă până nu fac un gest necugetat.

Până aici a fost, paşă.

Dă-mi binecuvântarea ta...

Fii binecuvântat. Binecuvântează-mă şi tu.

Fii binecuvântat.

Huseyin-Paşa, de ce n-au venit ienicerii ?

N-am înțeles, sultană. Trebuia să ajungă de mult.

Doamne !

Arcaşule !

Sultană, încetați, vă implor !

Stați !

Opreşte execuția. Nu permit asta !

Sultană, să-mi fie iertat, dar nu aveți puterea asta.

Crezi că-ți dau socoteală ție ? Retrage bostangiii !

Sultană...

Permiteți să se îndeplinească ordinul.

E o onoare să mor pentru dv.

Nu, nicidecum nu accept asta.

Iertați-mi curiozitatea.

Cum veți împiedica asta, în ciuda firmanului Măriei Sale ?

Uite aşa o voi împiedica, viperă persană !

Intră !

Măria Ta...

Yasef...

- Măria Ta ! - Spune.

Din ordinul dv., Halil-Paşa a fost executat.

Când i-a venit rândul Arcaşului,

sultana Kösem a ieşit în față.

Urmărea totul din sala de audiențe. A împiedicat execuția.

Cum adică a oprit execuția, Yusuf ?

Tu ce păzeai acolo ? Bostangiii ce făceau ?

Au venit ienicerii. Au dat buzna.

Cel mai rău e că am fost trădați.

Huseyin-Paşa.

E de partea lor.

El a deschis uşa.

E clar că Huseyin-Paşa ne-a mințit de la bun început.

Nu cred că l-a executat pe prințul Ibrahim.

Poate că ticălosul l-a răpit. L-a ascuns undeva.

Nu dv. veți duce dinastia mai departe.

Unul dintre frații dv. va urca pe tron.

Va urca, în ciuda dv.

A venit vremea să vorbim, Murat.

- Ieşi ! Lasă-ne singuri. - Nu plec nicăieri, sultană.

E periculos să vă las singură cu Măria Sa.

Ticălos nenorocit !

Crezi că vei rămâne nepedepsit.

Ăsta-i motivul curajului tău nemărginit.

- Murat ! - Măria Ta !

Fiule !

Să fii conducătorul acestei lumi înseamnă să fii singur.

Slujitorii aflați la porunca ta, paşii, slujnicele din harem,

toți stau lângă tine pentru a lua o parte din puterea pe care o deții.

Nu găseşti nici măcar o răsuflare în mulțime, care să-ți aline sufletul.

Şi eu eram singur.

Până să-i aud vocea...

Am văzut cum străluceşte. Un soare pe cinci semiluni.

Iertați-mă, Măria Ta. Nu v-am văzut venind.

Ce frumos cânți ! Cum te cheamă ?

Musa, Măria Ta. La Enderun, mi se spune Musa Celebi.

Îngerul Musa Celebi...

Taina mea din lumea asta,

confidentul meu,

tovarăşul meu,

prietenul meu...

Nu ne-am despărțit zile, luni, ani la rând.

Am citit cărți. Am scris poezii.

Prieten fără pereche, asemenea soarelui, vino.

Fără chipul tău frumos,

frunzele viei îngălbenesc.

Vino, prietene, vino !

Fără tine, lumea-i un praf.

Adunarea asta, bucuria asta,

Plăcerea asta...

Sunt în zadar fără tine, În zadar...

Ne-am antrenat visând la victoriile din viitor.

Fiindcă trebuia să fim puternici.

Trebuia să fim pregătiți pentru ziua aceea.

Eu aveam să preiau conducerea statului.

El avea să-mi fie mereu alături, în calitate de mare-vizir.

De ce te-ai oprit ?

Măria Ta, port o mare povară pe umeri.

Mi-e ruşine să vă privesc în ochi.

Secretul acesta mă duce tot mai departe de dv. pe zi ce trece.

Ce poți tu să-mi ascunzi, Musa ? Haide, spune-mi. Care-i secretul ?

Când eram doar un elev la Enderun, sultana Kösem m-a chemat într-o zi.

Se pare că dascălii m-au recomandat. M-am dus la ea.

A vrut să vă cunosc.

Sarcina mea era să vă țin departe de treburile statului.

Ce tot spui, Musa ?

Dv. mi-ați dăruit o mare onoare.

M-ați socotit prietenul, tovarăşul dv.

Mi-ați împărtăşit visurile dv.

După ce v-am cunoscut, respectul şi admirația față de dv. au crescut.

Promisiunea făcută sultanei n-a mai avut nicio însemnătate.

Am văzut ce padişah drept şi puternic veți fi.

Trebuia să vă spun mai demult,

însă mi-a fost frică.

M-am temut că n-o să mă mai vreți în preajma dv.

Vă rog să mă iertați.

Iertați-l pe bietul dv. slujitor.

L-am iertat.

Nu aveam nicio bănuială în privința lui.

Eram sigur de credința şi de iubirea lui.

Însă spusele lui din ziua aceea mi-au deschis o rană adâncă în inimă.

O rană care e încă deschisă şi încă sângerează.

Am început să am bănuieli în privința mamei.

Mamă !

Bine ai venit, viteazule ! Bine că ai venit.

Sunt acte pe care trebuie să le aprobi.

Azi se întruneşte Divanul. În urma expediției persane,

am făcut câteva numiri în provinciile de la graniță.

Despre asta voiam să vorbim.

Ați condus statul în locul meu ani buni.

Oricât v-aş mulțumi, e puțin.

În calitate de regentă, e datoria mea.

Însă am crescut. Eu voi participa la şedința de Divan de astăzi.

A venit vremea să preiau sultanatul.

O să vă iau povara de pe umeri.

Murat, viteazul meu...

Aşadar, ai crescut şi vrei să preiei sultanatul.

Crezi că eu nu vreau asta ? Sigur că vreau.

Să văd cum stai pe tron şi conduci lumea.

Însă nu e uşor.

Conducerea lumii e mai grea decât lumea însăşi.

Dacă nu eşti puternic, o să fii strivit.

M-au trecut toate transpirațiile.

Am crezut că mama va țipa.

Însă ea a zâmbit. M-a strâns la piept.

Însă tu ai această putere.

M-a sprijinit.

Astfel, am participat la prima şedință de Divan.

Urma să-mi asum responsabilitățile unui padişah.

Credeam. Puteam s-o fac.

Am luat decizii mari.

Nimic nu avea să mai fie ca înainte.

Până să văd privirea ei din spatele peretelui...

Ce naiv eram !

Mama doar mi-a făcut pe plac.

Nimic din ce-am vrut nu s-a făcut.

Niciun ordin dat de mine nu s-a îndeplinit.

În ziua aceea am înțeles.

Nu eu stăteam pe tron, ci mama, sultana Kösem.

Am jurat. Oricare ar fi prețul, voi schimba această rânduială.

Însă prețul a fost scump.

De câte ori ridicam capul şi preluam conducerea, mă răneau.

Atacându-i pe cei mai apropiați oameni ai mei, pe cei dragi.

În ziua aceea mi l-au luat pe Musa.

Eu ştiam că a fugit, că s-a salvat,

însă l-au prins.

Chiar mama l-a predat.

L-a aruncat în fața spahiilor răzvrătiți. Tiranii l-au ucis.

I-au împărțit trupul în mii de bucăți.

În ziua aceea l-am pierdut pe Musa.

Şi am rămas singur, cu călăul meu.

Cu mama.

Spune-mi adevărul.

Ibrahim trăieşte ?

Şi Huseyin-Paşa a trecut de partea ta.

M-a mințit, aşa-i ? Nu l-a executat.

"Tu eşti o boală în trupul dinastiei noastre."

"O să fac totul ca să te scot din trupul ei." Aşa ai spus.

"La nevoie, stârpesc dinastia, dar tot nu las statul în grija ta."

Cât de mult m-ai urât,

încât să stârpeşti o dinastie care conduce lumea de veacuri ?

Slavă Domnului, n-ai reuşit.

Adevărat, Ibrahim trăieşte.

De ce trăieşte, mamă ?

Pentru a semna acte fără să le citească ?

Ca să-l faci să trăiască aceleaşi dureri, să-i faci viața un iad ?

Ca şi moartea lui să vină de la cea mai iubită şi mai de încredere

persoană din lumea asta, de la mama lui ?

De ce trăieşte, mamă ? Răspunde.

Tu singur ți-ai făcut totul.

Ai căzut pradă temerilor şi slăbiciunilor tale, fiule.

Apoi ai vrut să te răzbuni pe noi toți.

În primul rând, pe mine.

Dacă a murit Kasîm, dacă Ibrahim e rănit,

dacă tu eşti în starea asta, da, vina mea este mare.

Însă eu pentru voi am făcut totul.

Ca să vă apăr de pericolele pe care voi nu le-ați văzut.

Tu ai fost singurul pericol pe care nu l-am văzut şi nu mi l-am imaginat.

Iubirea m-a împiedicat să-l văd.

Atâta vreme mi-am mânat calul spre prăpastie...

Acum, vom fi traşi cu toții în prăpastia asta.

O să-l găsesc pe Ibrahim. Neamul va fi stârpit.

Apoi, unul dintre prinții Crimeii va urca pe tronul meu.

Nu poți face asta.

Nu ai suficientă putere.

Niciodată nu voi permite asta. Niciodată !

Câtă vreme sultana e în pericol,

eu nu pot să mă ascund în spatele ienicerilor şi să stau.

Fie ce-o fi. Eu mă duc la serai.

Aşa e cel mai bine până se liniştesc apele.

Sultana Kösem s-a pus în pericol ca să te apere.

Nu distruge totul făcând vreo nebunie.

Trebuie să se fi dezlănțuit dezastrul.

Altă explicație nu există.

Sultana Kösem se apără singură.

Însă, dacă ea pățeşte ceva,

tu vei prelua ce ne-a lăsat în grijă.

Ce ne-a lăsat în grijă ?

Prințul Ibrahim trăieşte.

L-am ascuns la seraiul imperial,

într-o odaie secretă, departe de ochii lumii.

Sultanul Murat ne-a mințit ?

Nu. Şi el crede că a murit, la fel ca voi.

Măria Sa mi-a dat mie ordin să-l execut.

N-am făcut-o. N-am putut.

Pentru viitorul dinastiei,

mi-am încălcat jurământul de credință.

L-am trădat pe Măria Sa.

Să nu cumva să regreți, Huseyin !

Prin fapta ta, l-ai scăpat pe Măria Sa de un mare păcat.

I-am auzit pe eunucii de la uşă vorbind.

Starea Măriei Sale este gravă.

Se spune că nu se ştie dacă apucă ziua de mâine.

S-a mai spus asta.

Apoi a venit şi i-a luat viața lui Kasîm.

Fratele meu e fermecat.

A învins moartea.

O s-o învingă din nou.

Nu-ți face iluzii.

Prințe, eu nu am altă speranță legată de dv.

Moartea Măriei Sale va schimba totul.

Mai ales, pentru dv.

Captivitatea dv. se va sfârşi. O să fiți padişahul lumii.

Iar eu şi copilul nostru o să vă fim mereu alături.

Tu... Tu eşti însărcinată ?

Sper să vă dăruiesc un prinț.

Toți vor vedea că dv. duceți neamul mai departe.

Prinții nu pot avea copii ! E interzis !

Ce-o să facem ?

Măria Sa n-o să mă lase în viață.

O să ne omoare pe amândoi.

Dacă află că sunteți aici, tot n-o să vă lase în viață.

Poate că avea să mă ierte.

Însă acum e imposibil.

Ce-ai făcut, cadână ?

Prințe ! Doamne !

Prințe !

Eunuci ! Prințe...

Eunuci, veniți !

Anunțați-l imediat pe boierul Hacî.

Prințe, gata. Prințe !

Măria Ta, ce faceți ? Ați promis că n-o să mai beți.

Numai tu nu ți-ai pierdut speranța în privința mea, Yusuf.

Însă...

Adevărul este clar.

Oricât de greu ar fi de acceptat, eu sunt pe moarte, Yusuf.

Nu spuneți asta, vă rog. Nu vă pierdeți credința.

Nu vă stă bine să vă predați.

Bănuielile tale au fost corecte, Yusuf.

Ibrahim nu a murit. Îl ascund.

Huseyin...

Şi el m-a trădat.

A trecut de partea mamei.

Slujitorii, Măria Ta...

Ei nu vin dintr-o dinastie nobilă, ca mine.

Se duc încotro bate vântul...

Dar nu vă faceți griji. Toți vor fi pedepsiți.

Sigur e la garnizoana ienicerilor împreună cu Arcaşul.

Dați-mi voie să dau buzna cu bostangiii şi cu spahiii.

Să-i rețin pe amândoi şi să-i aduc la dv.

O să le vină timpul tuturor.

Tu găseşte-l pe Ibrahim mai întâi.

Caută-l peste tot.

Să nu vii până nu-l găseşti, Yusuf.

Cum porunciți, Măria Ta.

Sultană !

De ce v-ați pus în pericol pentru mine ?

Dacă pățeați ceva...

Tu îți pui viața în pericol pentru mine şi pentru copiii mei de ani buni.

Îi iei de pe marginea morții.

Măcar atât să fac şi eu, Arcaşule.

Slavă Domnului, prințul Ibrahim trăieşte.

Însă e posibil să nu fim aşa de norocoşi mereu.

Murat ştie că Ibrahim trăieşte. Îl caută peste tot.

Nu înțeleg ce vrea Măria Sa să facă, sultană.

Ce obține dacă-l ucide pe prinț ?

Cui o să-i lase tronul ?

- Paşei Yusuf ? - Ferească Sfântul !

L-a adus din Edirne pe moştenitorul tronului Crimeii. Lui îi lasă tronul.

E de neînțeles.

Nici poporul, nici soldații nu vor accepta asta prea uşor.

Ferească Sfântul, o să înceapă o perioadă de interregn,

care va duce la dezastru.

Tocmai asta vrea şi el.

Să distrugă totul înainte să moară.

Arcaşule !

Mai bine găseşte-l pe prințul din Crimeea şi fă ceea ce trebuie.

- Să nu pierdem vremea. - Nu vă faceți griji, sultană.

Cum se simte prințul ?

Medicamentele o să-l adoarmă. N-o să mai aibă nimic de dimineață.

Nu a mai făcut aşa de mult.

De ce s-a simțit rău iar ?

E clar că l-a necăjit ceva.

Să-mi fie iertată curiozitatea,

dar se spunea că prințul a fost executat.

Tu aşa să ştii în continuare.

Nu cumva să vorbeşti în stânga şi-n dreapta !

Altfel, sultana Kösem o să te sugrume cu mâinile ei.

Cum să spun ?

Mergi acum. Dacă mai e nevoie, o să te chem.

Boierule, de ce ai anunțat medicul ? Dacă o să ne denunțe ?

Ce era să fac, cadână ?

Să-l las pe prinț să moară ?

N-o să vorbească. Ne e credincios.

Acum, spune.

Ce-ai făcut de a avut prințul din nou criza asta ?

Ce să fac eu, boierule ?

Era necăjit din pricina ultimelor incidente.

- I s-a făcut rău dintr-odată. - Aşa ?

De aceea te fâstâceşti ?

E clar, ai făcut vreo tâmpenie.

O să-mi dau eu seama.

Atunci n-o să mai scapi de mine.

Cel mai bine e să-mi spui tu. Haide !

Ştii unde este Ibrahim. Nu-i aşa, Atike ?

Spune unde l-a ascuns mama.

Atike, spune !

Ce crezi, frate ? Că-l pun pe fratele meu în mormânt cu mâna mea ?

Tu crezi că-l salvezi pe Ibrahim. Dar nu vezi ?

Singura lui nenorocire e să urce pe tron, nu să moară.

Fratele Osman, unchiul Mustafa, eu... Vezi ?

Cea mai mare nenorocire a noastră

a fost ambiția mamei.

Cu toții suntem victimele ambiției mamei, Atike !

O să-l atragă şi pe Ibrahim în aceeaşi mocirlă.

Încetează ! Spune, Atike.

Atike, spune ! Unde-i Ibrahim ?

Tată, ce s-a întâmplat ? De ce țipi ?

Nu-i nimic, sultană.

Nu te teme. Eu te apăr mereu.

Chiar dacă nu sunt lângă tine mereu, tot o să te protejez.

Melek, fugi !

Măria Ta ! Eunuci, chemați medicul-şef !

Măria Ta ! Gata.

Şi tata o să se ducă ? Şi el o să moară ?

Tu de unde vii ? Acum e vremea să dispari ?

Măria Sa se luptă să trăiască.

Un baltagiu se simțea rău. L-am consultat.

Boierul Hacî a venit să te ia.

Ați plecat în grabă.

Ce e ? De când se ocupă boierul Hacî de baltagii ?

De unde să ştiu eu ? Înseamnă că erau prieteni.

Spune cine-i acest baltagiu. Să-l văd şi eu.

Ce sunt întrebările astea ?

Am avut o treabă personală, am rezolvat-o şi am venit.

Ce faci ? Încetează ! Stai ! Las-o !

Astea nu sunt medicamentele prințului Ibrahim ?

- Ce caută la tine ? - Au rămas de mult.

Te-ai dus la prințul Ibrahim, aşa-i ? Nu nega, ştiu că trăieşte. Îl ascund.

Medicule-şef, Măria Sa se simte rău. Te aşteaptă urgent.

Vin imediat.

Mergi înaintea mea. O să-i dai socoteală Măriei Sale.

Eu n-am nicio vină. Am fost nevoit.

Atunci, o să vorbeşti. O să spui unde-l ascund pe prinț.

E însărcinată, sultană. A mărturisit cu gura ei.

I-a păcălit pe toți atâta timp.

N-a luat medicamentele date de moaşă.

Cine eşti tu să-mi nesocoteşti ordinele ?

Te-am avertizat de nenumărate ori.

Dacă rămâneai în odaia-temniță, îl nenoroceai pe fiul meu.

Cu bună ştiință.

Din contră. Eu mă gândesc doar la viitorul dv. şi al prințului.

Copilul din pântecul meu e şi speranța dv., nu doar a mea.

Măsoară-ți vorbele, cadână !

Cum vorbeşti în fața sultanei ?

Stai, Hacî.

Stai să vedem ce visuri şi-a făcut în mintea ei scurtă.

Se spune că Măria Sa nu mai are mult de trăit, sultană.

Să dea Domnul ca prințul Ibrahim să ajungă pe tron !

Atunci, cum sunt însărcinată...

Asta ți-ai imaginat tu ?

O să naşti copilul lui Ibrahim

şi o să devii sultană favorită când el va urca pe tron.

Tu crezi că o să apuci zilele astea ?

- Ia-o de aici, să n-o văd ! - Eunuci !

Sultană ! Sultană, nu faceți asta.

Eunuci !

Sultană, vă rog !

Sultană, nu vă faceți griji.

O să-i facem avort fără să ştie nimeni şi o executăm.

Nu, duceți-o într-un loc retras şi închideți-o.

Sultană !

Cadâna are dreptate.

Murat e decis să stârpească dinastia.

Îl caută pe Ibrahim peste tot.

Dacă, ferească Sfântul, Ibrahim pățeşte ceva,

acest copil e singura noastră speranță.

Opreşte durerea asta, Yasef.

Fă ceva !

Voi de ce sunteți tot aici ? De ce nu-l căutați pe Ibrahim ?

Am trimis bostangii în tot oraşul.

Îl caută pe prinț peste tot.

O să te duci chiar tu, Yusuf.

Tu o să-i conduci. Nu am încredere în nimeni.

Măria Ta, şi eu voiam să vorbesc cu dv. despre asta.

Medicul Adem ştie unde e prințul Ibrahim.

Unde e ?

Vorbeşte, omule. Unde l-ai văzut pe prinț ?

Spune !

Boierul Hacî a venit la mine.

M-a dus într-o odaie secretă de lângă bazinul interior.

La început, nici eu n-am înțeles.

Ce mi-a fost dat să văd când am intrat ?

Prințul Ibrahim era acolo. Se simțea rău, respira cu greu.

De aceea m-au chemat.

Mama, ca o bătaie de joc, l-a ascuns pe Ibrahim sub iatacul meu.

S-a gândit că n-o să-i treacă nimănui prin minte.

Yusuf...

Adu-l imediat pe Ibrahim aici. Va fi executat aici, în fața mea.

Sinan-Paşa...

Tu îl aduci pe prințul Crimeii la serai.

Nu vreau nicio greşeală. Vă iau viața.

- Cum porunciți, Măria Ta. - Cum porunciți, Măria Ta.

Feriți-vă ! Stați departe de mine !

Prințe, e ordinul Măriei Sale.

- Ibrahim ! Ibrahim ! - Prințe ?

Feriți-vă !

Lasă-l pe Ibrahim ! Lasă-l. Nu puteți să-l luați, nu vi-l dau !

Atike ! Atike, ajută-mă !

O să mă ducă la Măria Sa, o să mă omoare.

Ibrahim, nu-ți face griji. Nu te dau.

Yusuf-Paşa, te-am avertizat. Însă tu ai continuat cu intrigile.

Să nu crezi că vei rămâne nepedepsit.

O să plăteşti pentru toate faptele tale.

Eu doar îndeplinesc ordinele sultanului Murat.

Ar fi bine să faceți acelaşi lucru.

Altfel, Măria Sa o să-şi verse furia pe tine.

Cum îți permiți să-i vorbeşti aşa sultanei ?

Dacă Măria Sa a dat ordin, arată-ne firmanul.

Ce firman, calfă Melek ?

Tu nu ştii că prințul este căutat ?

Asta e legea, paşă. De unde să ştiu eu că v-a trimis Măria Sa ?

Du-te şi spune-i că nu-l dau pe fratele meu !

Acum vă opuneți Măriei Sale.

Dar mamei dv. ?

În fața ei o să-l puteți apăra pe prinț ?

Ce vrei să spui ?

O mamă care a renunțat la un fiu renunță şi la celălalt.

De unde ştiți că nu va da ordinul morții prințului Ibrahim ?

Dacă legile ar permite, chiar ea ar urca pe tron.

Fiindcă nu e posibil,

caută o marionetă ale cărei sfori să le țină în mâinile ei.

Apoi va conduce statul împreună cu scumpul ei Arcaş.

Cine ştie ?

Poate-i lasă tronul chiar lui.

Ai întrecut de tot măsura, Yusuf-Paşa.

Cum vorbeşti despre sultana-mamă ?

Mă tot gândesc de la o vreme. De ce-l apără sultana Kösem pe Arcaş ?

De ce-l favorizează pe el dintre atâția slujitori ?

Mi-au trecut multe prin minte, mai puțin ceva.

Se pare că au o relație secretă.

Se iubesc.

Neruşinatule ! Cum să arunci o calomnie aşa de murdară ?

Ți s-a urât cu viața ?

A instigat ienicerii la revoltă doar ca să-l apere pe Arcaş.

L-a provocat pe Măria Sa.

În situația asta, adevărul a fost clar ca bună ziua.

Dar poate dv. nu vreți să-l vedeți.

Însă vreau să mai ştiți ceva.

Nu sultanul Murat vrea să distrugă această dinastie, ci sultana Kösem.

Şi trebuie împiedicată.

Nu vă apropiați ! Nu-l las pe Ibrahim ! Opriți-vă !

Atike ! Lasă-mă ! Lasă-mă !

Nu ! Lasă-l ! Ibrahim !

Ibrahim ! Te implor, lasă-l !

- Dă-mi drumul ! - Prințe !

Atike ! Lasă-mă !

- Ibrahim ! - Lăsați-l !

Medicule Yasef, care-i starea fiului meu ?

Din păcate, nu e nicio speranță, sultană.

E pe cale să-şi piardă cunoştința.

Eu încerc doar să-i alin durerea.

- Prințe ! - Ibrahim !

- Atike ! - Lăsați-l ! Prințe !

Trădătorule !

În sfârşit, ne-am întâlnit din nou.

Dacă vrei să scapi teafăr, eliberează-l imediat pe prinț.

Decât să mă ameninți pe mine,

gândeşte-te cum ieşi din această prinsoare.

Ați venit la moarte.

Prindeți-i !

Prințe !

Gata, Ibrahim. Sunt aici, da ? A trecut, am scăpat.

Prințe, sper că sunteți sănătos.

Puteți să vă întoarceți în odaie. Noi o să stăm de veghe la uşă.

Nu se poate. Ei ştiu unde e. O să vină din nou.

Nu se mai poate.

Soldații, oamenii de stat, ulemalele, toți sunt alături de noi.

Şi haremul. Sultana Kösem a pus stăpânire pe situație.

Mergi, Ibrahim.

A venit vremea.

M-ai întrebat care-i cauza furiei mele.

Nu te mai gândi la astea. Lasă.

Niciodată n-am reuşit să te fac să-mi auzi vocea.

Nici măcar o dată nu ai fost mândră de mine.

În ochii tăi, eu nu am fost padişah.

Însă, pentru mine,

tu ai fost cea mai prețioasă din lumea asta.

Fiule, poate că nu ți-am arătat, însă eu mereu am fost mândră de tine.

Vorbele spuse la furie nu au nicio valoare.

Sigur că ai fost padişah în ochii mei.

Şi nu doar în ochii mei, ci ai întregii lumi.

În ciuda vârstei tale fragede, în ciuda tuturor,

în ciuda mea, i-ai făcut pe toți să îngenuncheze în fața ta.

Tu ai făcut ceea ce nimeni n-a putut.

I-ai nimicit pe răzvrătiți, ai înăbuşit revolte.

Ai redeschis epoca cuceririlor.

Ai luat Erevanul. Ai cucerit Bagdadul.

Vistieria s-a umplut datorită ție. Fiule...

Stai liniştit.

Să nu mori neîmpăcat.

Ai lăsat în urmă un stat puternic şi bogat.

Slujitorii tăi o să se roage pentru tine.

Când eram mic, mergeam împreună în grădină, îți aminteşti ?

Numai pe mine mă luai cu tine.

În vreme ce tu tăiai trandafirii cu foarfeca, eu stăteam într-un colț

şi te priveam cu admirație.

Trandafirii şi florile păleau în fața ta.

Erai mai frumoasă decât aerul, decât apa, decât soarele.

Pentru mine, erai un înger coborât din ceruri în chip de om.

Nimeni nu ştia.

Eu îți vedeam şi aripile.

Mă fereai de zăpadă, de iarnă, de ploaie, de furtună.

Te-ai gândit vreodată de ce te luam doar pe tine ?

De ce pe tine şi nu pe ceilalți frați ai tăi ?

Fiindcă tu erai diferit.

Aveai ceva diferit.

Un suflet ce-mi aparținea mie...

Curajos, puternic...

Aveai un suflet care nu accepta nimic şi care nu înclina capul.

Asta ne-a şi apropiat, dar ne-a şi îndepărtat.

Murat, eu te-am iubit mult.

Te-am iubit mai mult decât oricine.

M-ai auzit ?

Eu te iubesc mult.

Padişahul trupului nostru,

ființă sfântă ce ne arăți milă, ne înveseleşti şi ne faci să râdem.

Tu, cel care ai dat vedere ochilor mei,

Dumnezeule ce ne însuflețeşti...

I-ai dat suflet, dar i-ai dat şi suferință.

L-ai făcut nebun.

Uneori, l-ai făcut să iubească singurătatea.

Alteori, l-ai făcut să alerge după un chip gingaş, l-ai golit.

Amărâtule, cât o să mai alergi desculț prin spinii lumii ?

Noi am deschis porțile grădinii de trandafiri de pe lumea cealaltă

pentru tine.

Grădina de trandafiri ale cărei porți le-am deschis pentru tine

e o grădină unde copacii au ramuri şi frunze vii.

Vorbesc între ei.

Să ştii bine un lucru. Totul are suflet.

O grădină fără suflet nu-i place omului.

Nu-i dă viață omului.

Ce râu ciudat este viața !

Uneori e apă. Alteori, sânge.

Uneori, vin roşu... Alteori, lapte.

Uneori dă mere ciudate. Alteori rodeşte dovleci.

Uneori dă otravă. Alteori, binecuvântare.

Uneori dă necaz. Alteori, leac.

Uneori este spin. Alteori, trandafir.

Uneori este oțet. Alteori, vin.

Adam a fost alungat din rai din pricina unui şarpe.

Tu ai rămas în lumea asta printre şerpi şi scorpioni în chip de om.

Trăieşti laolaltă cu ei.

Unde ți-e salvarea ? Unde ți-e scăparea ?

Sultan Murat, tu eşti o pasăre cu patru aripi.

Dacă vrei, poți să te înalți până la Ceruri.

Tu de unde ai venit ? Te gândeşti vreodată la asta ?

În vreme ce puteai să mergi în lumea cealaltă, să-ți faci Divan în Ceruri,

să te înalți la Ceruri,

te-ai lăsat cuprins de teama de-a urca scările care duc la acoperişul casei.

Să nu crezi că viața ta se sfârşeşte odată cu moartea.

Trupul tău moare.

Însă eu, sufletul din tine, darul divin, nu moare.

Fiindcă tu ai fost creat sub formă de Dumnezeu.

Dumnezeu nu are nici sfârşit, nici limită.

Eu sunt sultanul sultanilor,

hanul hanilor, padişahul lumii,

cuceritorul Bagdadului, sultanul Murat-Han !

Întreaga mea viață,

a unui sultan ce-a condus realitatea dură şi tristă a lumii,

e un vis de poet.

Întâmplările şi personajele din serial sunt inspirate din istorie.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 26, SERIA 2