Original subtitles

Sultană, e potrivit să vă aflați dv. aici, în vreme ce avem un sultan ?

Este potrivit, muftiule. Rânduiala s-a stricat de tot.

Fiul meu ia decizii noi.

Este necesar să se ia măsuri pentru restabilirea rânduielii.

Consecințele pedepselor sunt aspre.

Aveți dreptate, sultană.

Poporul a suferit pierderi grele din cauza nenorocirilor abătute asupra sa.

Ce se va alege de el cu interdicțiile ce nu mai contenesc şi cu pedepsele ?

Eu nu sunt de acord.

Măria Sa vrea o supunere totală prin impunerea acestor pedepse.

Muftiul are dreptate.

Pentru instaurarea ordinii, credința absolută este necesară.

Credința nu se câştigă cu execuții, Sinan-Paşa.

Dacă un om este ucis fiindcă a consumat afion, tutun sau vin,

furia şi ura poporului o să ne distrugă pe toți.

Care-i sfatul dv., sultană ?

Convingeți-l pe fiul meu să oprească execuțiile.

Cine nu respectă interdicțiile va fi aruncat în temniță.

Nu mai suport aceste pedepse aspre şi neîntemeiate.

Mama a început să profite de lipsa mea de la serai şi să conducă Divanul.

Dacă nu vedeam cu ochii mei, nici nu aflam.

Mehmet-Paşa, cum vine asta ?

Măria Ta, sultana-mamă nicidecum nu are o intenție ascunsă.

Ce-ați vorbit ?

Şi-a exprimat îngrijorarea față de interdicții.

Ne-a sfătuit doar să fim cumpătați.

Doar v-a sfătuit... Iar voi ați ascultat în tăcere, da ?

Nici vorbă, Măria Ta. Am încercat s-o prevenim pe sultană.

Eu însumi i-am spus că nu e potrivit să se afle acolo,

de vreme ce avem un sultan.

Însă mama dv. a insistat.

Sultană, era bine să fi fost precaută.

Mai bine ne-am fi consultat în altă parte.

Pe când în capitală nu mai e linişte şi rânduiala s-a stricat,

trebuia să stau nepăsătoare ?

Şi tu eşti martor. Îți dai seama de pericol.

Îmi dau seama, sultană. Tocmai asta-i sursa îngrijorării mele.

Este greu de ştiut ce face Măria Sa.

Nici nu vreau să mă gândesc, dar...

Însă ce ?

Vrei să spui că fiul meu poate decide execuția mea ?

Ferească sfântul !

Sultană-mamă ! Măria Sa vă aşteaptă.

Prințe, şi eu vă căutam. Unde ați fost ? Măria Sa s-a întors.

Însă dv... Sângele acesta...

Sângele Kalikăi, Sinan-Paşa.

Din porunca Măriei Sale am ucis-o. Eu i-am luat viața.

De ce ? Nu cumva a aflat de mama dv. ?

Interdicțiile au fost pretextul.

Însă adevărul e altul. Sunt sigur.

Prințul Kasim nu a putut dovedi că mama trăieşte,

aşa că i-a spus despre relația noastră.

Iar el aşa a vrut să mă rănească. Şi a reuşit.

Condoleanțe, prințe !

Vreau să vorbesc cu mama, Sinan-Paşa. Ajunge cât am tăcut.

Am şi eu ceva de spus.

Mamă, dacă erai îngrijorată în privința interdicțiilor,

puteai să vii să-mi spui în față.

Nu era nevoie să aduni Divanul şi să dai ordine de pe tronul meu.

Ce e, mamă ? Eşti curioasă cum e să fii padişah ?

Ți-am spus, dar nu m-ai ascultat. Te-am avertizat de nenumărate ori.

Ți-am spus că eşti pe un drum greşit.

Te-am sfătuit să urmezi legea străveche.

Dar tu ce-ai făcut ? Nimic.

Nu-ți pasă nici de legi, nici de sfaturile mele.

Mai întâi, l-ai executat pe şeic.

Apoi ai dat pedepse care-au făcut poporul să te duşmănească.

Cineva trebuia să pună capăt situației.

Mamă, în loc să vă cereți iertare,

vă apărați greşelile ?

Şi eu v-am prevenit.

Nu vă amestecați în treburile sultanatului şi ale califatului.

N-a trecut nici o zi de când v-am spus asta.

Eu mi-am făcut datoria.

Ani buni am condus acest stat cu bine.

Doar am dat sfaturi şi am arătat calea cea dreaptă.

Cale...

Eu am ieşit de pe calea dv.

Acesta-i drumul meu, cu bune, cu rele...

Iar tu, la fel ca toți ceilalți, aşa trebuia să-l accepți.

Dacă nu-l accepți,

vei suporta consecințele.

O să suport consecințele ? Ce-o să faci ?

Mă vei ucide, aşa cum ai făcut cu consumatorii de tutun, cafea şi vin ?

Asta-i singura pedeapsă pe care o ştii. Moartea.

Mamă, o să fii surghiunită şi n-o să te mai întorci niciodată.

Te trimit la Vechiul Serai.

KÖSEM Seria 2, episodul 18

Cum să fiu surghiunită la Vechiul Serai ? Se poate ?

Mamă, nimeni, nici măcar dv., nu poate îndrăzni să-mi conducă statul.

Eu sunt trimisul Domnului pe pământ. Sunt umbra Domnului.

Dv. sunteți umbra umbrei.

- Mamă ! - Gata, lasă-mă ! Lasă-mă !

În seraiul acela am petrecut cele mai urâte zile.

Departe de copiii mei. Ducându-le dorul...

Până să te urc pe tine pe tron.

Ani buni m-am luptat pentru tine.

Pentru sultanatul tău. Pentru ca tu să stai în picioare.

Acum îmi spui că-ți umbresc sultanatul.

Şi mă trimiți la Vechiul Serai !

Nu mai am vârsta la care să mă las păcălit de aceste vorbe.

Nu pe mine m-ați urcat pe tron, ci pe dv.

Ați instaurat propriul dv. sultanat, propria dv. rânduială.

Dacă cineva strică asta, chiar şi eu,

îl striviți.

Aşa cum faceți şi acum. Mă desconsiderați. Aşa-i ?

S-a terminat epoca dv.

Eu sunt padişahul.

Ştiu, tu eşti padişahul.

Şi mai ştiu ceva. Demnitatea de padişah e un cuțit cu două tăişuri.

Un cuțit cu care tai şi care te taie !

Să-ți mai spun ceva. Noi ne ducem, statul rămâne.

Mamă, fă pregătirile. Mâine-dimineață pleci.

Nu plec ! Nu plec nicăieri !

Nici nu se pune problema.

Acest serai este al meu.

Iar rădăcinile mele sunt atât de adânci,

încât nici măcar tu nu le poți smulge.

Aşa să fie ?

Eunuci !

Ce faci ? Mă trimiți cu forța ?

La nevoie, cu forța.

Fă tot ce poți.

Eu sunt sultana-mamă ! Sultana-mamă Kösem !

Nimeni nu mă trimite de aici. Doar moartă plec, ai înțeles ?

Dacă ai suficientă putere, ia-mi viața !

Faceți loc ! Măreața sultană-mamă Kösem !

Sultană ! Sultană !

- Chemați medicul imediat ! - Sultană !

Feriți-vă ! Faceți loc !

Chemați medicul !

Doamne, apăr-o !

Kalika a fost executată. Dumnezeu s-o ierte !

Ai crezut că vei scăpa nepedepsit, Bayezid ?

N-ai putut să te răzbuni pe mine şi ți-ai vărsat furia pe Kalika,

pe o fată nevinovată ?

Nevinovată ?

Nu te amăgi singur, frate.

Kalika era cel puțin la fel de vinovată ca tine.

Şi-a ispăşit pedeapsa.

Iar noi abia începem. O să-ți vină şi ție rândul.

Să nu te aştepți la milă din partea mea de acum înainte.

Aş vrea să fiu şi eu ca tine. Însă mila m-a pierdut.

Şi te-am cruțat.

Acum înțeleg mai bine că a fost o greşeală.

Te referi la ziua în care te-am văzut împreună cu sultana Gulbahar, nu ?

Regreți că nu m-ai ucis. Asta insinuezi.

Cât de mincinos eşti, Bayezid ?

Jur, o să plăteşti pentru ce-ai făcut.

Kasim, mama a leşinat în harem. Au dus-o în odaia ei.

Păcat de Kalika. Aş minți dac-aş spune că nu sufăr.

A fost o femeie cinstită. Şi-a dat viața pentru prințul meu.

- Odihnească-se în pace ! - Amin !

Sultană, acest incident este o ocazie bună pentru noi.

Ce ocazie ?

După moartea femeii, s-a aprins un foc în ochii prințului Bayezid.

Un foc pe care ne-am străduit multă vreme să-l aprindem.

Cred că prințul a înțeles soarta tronului.

Vrea să vorbească cu dv.

Sper să ai dreptate. Ia măsuri ! Să găsim un loc de întâlnire !

Vreau să-l văd cât mai repede, să aud ce are de spus.

Lăsați asta în seama mea.

Dar Kösem ? Ai vreo veste despre ea ?

Tocmai asta-i vestea. A participat la Divan.

Sultanul Murat a intrat în timp ce ea asculta din spatele peretelui.

Nu vă puteți imagina furia sa.

Azi mi-ai adus veşti bune.

Setea de putere începe să-i despartă pe mamă de fiu.

Vântul ne e prielnic, sultană.

Cearta lor este semnul victoriei noastre, fără îndoială.

Murat este o lumânare. Iar Kösem, flacăra ei.

Dacă flacăra se stinge, lumânarea rămâne fără lumină.

Chiar aşa se va întâmpla.

Mamă, slavă Domnului ! Ce-ați pățit ? Ați leşinat în sala de piatră.

Ne-ați speriat rău.

De ce sunteți aşa de epuizată ?

Ați ieşit de la Măria Sa. Am întrebat, dar nu mi-a spus nimic.

Măria Sa nu mă vrea aici. Mă trimite la Vechiul Serai.

Ce tot spuneți, mamă ? Nu se poate. E posibilă asemenea cruzime ?

Nu plecați nicăieri.

O să vorbesc cu fratele meu. Nu poate face asta.

Ibrahim, ascultă-mă ! Unde te duci ? Ceva greşit nu...

Mă ocup eu.

Arcaşule, tu o duci pe mama la Vechiul Serai. Să te ocupi de ea.

Cum porunciți, Măria Ta. Dar, iertați-mi îndrăzneala,

nu ştiu dacă e bine să vă grăbiți.

Poate vreți să vă mai gândiți la decizie, s-o schimbați...

În definitiv, este sultana-mamă.

E prea târziu, Arcaşule. Decizia mea este finală.

Ce decizie este asta, Măria Ta ? Cum s-o surghiuniți pe mama ?

Aşadar, ai aflat. Ai aflat şi motivul ?

Mama ți-a spus cu ce-a greşit ? Ți-a spus că a ascultat Divanul ?

Nu... Nu ştiam.

Însă, orice-ar fi, nu este o pedeapsă prea aspră ?

Ibrahim, frate, tu nu ştii ce înseamnă să fii sultan. Nu înțelegi.

De-ai fi fost în locul meu,

ai fi înțeles ce mare greşeală a făcut mama.

Poate-mi mi-ai fi dat dreptate şi ai fi făcut la fel.

Nu, frate. Nicidecum nu i-aş face asta unui membru al familiei.

Însă dv. nu vă pasă. Nu aveți milă de noi.

Nici de Kasim, nici de Gevherhan.

Nu din cauza asta au căzut victime şi copiii dv. ?

Totul merge spre rău, cu interdicțiile şi pedepsele date, dar nu vedeți.

Ce se va schimba dacă o trimiteți pe mama de aici ?

Va mai urma ceva ?

Nu cumva o să ne închideți într-o cuşcă, precum fratele Osman ?

- Sau o să ne executați ? - Ibrahim !

- Ai grijă cum vorbeşti. - Măria Ta !

Frate, frate ! Iartă-l !

S-a speriat când i s-a făcut rău mamei. Nu ştie ce spune.

Ce faci ? Ți-ai pierdut mințile, Ibrahim ?

- Nu suport, Kasim. - Înțeleg, Ibrahim, gata.

Crezi că eu sunt mulțumit de tot ce se întâmplă ?

Cu purtarea asta, Măria Sa le oferă ocazii duşmanilor, ştiu bine !

Dar nu te necăji. Mama o să găsească o soluție.

Poete Nefi !

Lipseşti de multă vreme. Când ai venit în capitală ?

Am sosit puțin mai devreme.

Am vrut să merg prin cârciumi, să-mi alin dorul de prieteni.

Însă totul este închis.

- Cred că tu nu ştii despre interdicții. - Ba ştiu.

Ştiu, dar eu ştiu că doar cafeaua şi tutunul sunt interzise.

Şi cârciumile sunt interzise. Nu e permis să se consume vin.

- Pedeapsa este aceeaşi. - Nu mai spune.

Boier Beynam, viața nu mai are nici sare, nici piper.

Nu întreba, poetule Nefi.

În lipsa ta, am fost alungat de la bucătăria imperială.

Mi-am băgat toată agoniseala în cârciuma asta,

însă totul s-a dus pe apa sâmbetei.

Şi încă sunt mulțumit că am scăpat cu viață.

Gustă măcar un pahar cu vin pur,

De te-oi îmbăta, închide ochii, somnul să-ți vină la gene.

De-o fi un coşmar, nu te trezi din beție.

Să visezi starea nației.

Măria Ta, a venit poetul Nefi.

Să poftească.

Nefi, în sfârşit, te-ai întors. Am auzit că te plimbi prin Anatolia.

Mărite padişah, m-am dus în Erzurum, locul meu de baştină.

Dacă tot m-am dus, am zis să merg şi prin celelalte meleaguri.

Ia loc.

Mult timp m-ai lipsit de conversația ta.

Mărite padişah, eu am fost lipsit de prezența dv.

Bea.

Mă puneți la încercare.

Măria Ta, poate că mi-e sete, dar nu mi s-a urât cu viața.

Nu beau. Am aflat că este interzis.

Ai dreptate. Chiar şi pentru mine este interzis.

Însă, când beau eu, anulez interdicția.

Apoi iar o impun.

Atunci, dacă bem odată cu dv.,

suntem feriți de orice pedeapsă.

Aşa-i. Vina nu stă în vin,

ci în cei care, sub pretextul vinului, nu-şi stăpânesc mâna şi gura...

Şi tu ai limbă tăioasă, poete Nefi.

Dacă am limbă tăioasă, pe cine a atins până azi ?

Este o exagerare. Mi s-a dus faima.

Însă tu să-ți stăpâneşti gura.

Să nu te culci pe-o ureche. Nu există iertare.

Cu un pahar de vin şi-o femeie, Inima-i ca un paharnic.

Inima-i pătrunsă de plăcere.

Ca să văd chipul iubitei o clipă, E de mirare că mi-aş sacrifica viața ?

Inima-i duce dorul de multă vreme.

Iubirea sălăşluieşte-n inimă, Sacrifică-ți trupul pentru ea.

De-o fi să mor, inima rămâne veşnică în ținutul vorbelor.

Inima-i un bob Ce încolțeşte-n lumina soarelui

Şi prinde forma lui Sub cupola lumii.

E de mirare că Nefi se adună laolaltă Cu el şi-a sa inimă ?

Cu un pahar de vin şi-o femeie, Inima-i ca un paharnic.

- Sultană, m-ați chemat. - Vino, Mehmet-Paşa.

Se spune că Măria Sa a plecat de la serai. Unde s-a dus ?

La turnul Galata. Bea cu silihtarul.

Spune mai bine că sărbătoresc surghiunul meu.

Ce-o să faceți, sultană ? O să plecați mâine ?

N-o să plec. Nu pot.

Sultană, dacă nu plecați, situația se va complica.

N-am acest drept, dar vă sfătuiesc să evitați asta.

Oricum, dv. ne conduceți. Fie aici, fie la Vechiul Serai.

Nu contează unde sunteți.

Ba da. Dacă plec, vor crede că am pierdut.

Vor crede că am fost învinsă. Reputația mea ar fi la pământ.

Nu asta vrea şi fiul meu ?

Păcat ! Spuneam că n-o să mai trăiesc asta.

Dar ştiu că o să regrete. O să-şi ceară iertare.

Şi dacă n-o să-şi ceară şi o să insiste cu decizia sa ?

- Ce-o să faceți ? - O să vedem mâine ce va fi.

Am auzit că ai fost pe meleaguri persane, dincolo de Erzurum.

Mai bine nu mă duceam. Am pățit numai nenorociri.

- Ce s-a întâmplat ? - Nu întrebați, Măria Ta.

Cineva a vorbit în târg împotriva dv. N-am putut să mă abțin.

M-am luat şi de el, şi de şahul lui. M-au prins de mâini.

M-au aruncat în temniță, spunând că sunt spion.

N-au mai contenit cu întrebările.

Ce le-ai spus ?

Ce să ştie bietul Nefi ? Ce să-i spună valiului de Erevan ?

A aflat că sunt poet, mi-a auzit numele.

A venit la temniță.

A spus că nu par a fi spion şi m-a eliberat.

Aşadar, l-ai cunoscut pe valiul indiscret.

Ce-ați vorbit ? Cum este ?

Este slujitorul lui Tahmasp, un soldat puternic şi solid.

Îi place să bea. Este un om cu chef.

Face petreceri la conace şi la vii şi stă cu poeții până dimineața.

De aceea poporul Erevanului nu-l prea iubeşte.

- Altceva ? - Altceva...

A întrebat de dv. I-am spus:

o să-l cunoşti când o să vină aici şi o să-i pupi mâna.

Să fii sănătos, poete Nefi ! Ce frumos i-ai spus !

Dar cum de te-au eliberat după vorbele astea ?

I-am spus că nu-i spun nimic sultanului. Măria Ta...

Spune întocmai.

"Dacă sultanul Murat nu se mai ascunde după fusta mamei,"

"să vină şi o să vezi atunci cine sărută mâna şi cui."

Silihtar, Nebunule... Mâine să se adune Divanul.

A venit vremea să vorbim despre situația Erevanului.

- Am înțeles. - Cum porunciți, Măria Ta.

Sultană, ați aflat ceva ?

Am văzut-o pe sultana Atike. Sultana Kösem a fost surghiunită.

Mâine o să plece la Vechiul Serai.

- Dar ce-a făcut ? - Nu ştiu exact.

Starea lui Murat mă sperie. Nu-l mai văd de mult.

Pleacă în fiecare noapte.

De ce mă urmăreşti ? Sultana Faria te-a pus pe urmele mele ?

Ai înțeles greşit. Nu am nicio legătură cu ea.

Nu este cu putință. Din contră, o duşmănesc.

O duşmăneşti ?

Am fost servitoarea sultanei Ayşe.

Am avut o viață liniştită în acest serai.

Până să vină sultana Faria.

Şi ce-mi pasă mie ? De ce-mi spui ?

Ştiu că Faria stă cu ochii pe tine. Nici tu nu o suporți. La fel ca mine.

Dacă vrei, putem scăpa de ea. A săvârşit un mare păcat.

Dacă află Măria Sa, acest păcat o poate duce la moarte.

Eu nu pot să mă duc să-i spun.

Însă tu eşti cadâna lui favorită. Poți să faci asta.

Ce vină ?

Copiii, sultanul Ahmet şi sultana Hanzade...

Din cauza ei au murit.

Îi ascunde adevărul Măriei Sale. Însă trebuie să afle.

I-a spus vorbe otrăvite Măriei Sale.

Dacă nu ajungeam eu, Dumnezeu ştie ce se întâmpla.

Nu vă amestecați ! Este problema noastră.

Cum să nu ne amestecăm, mamă ?

Problema ne priveşte şi pe mine, şi pe Ibrahim. Nu vedeți ?

Bayezid şi sultana Gulbahar pun ceva la cale.

Plecarea dv. este o ocazie nemaiîntâlnită pentru ei.

Ți-am spus să încetezi cu Gulbahar. De ce începi iar ?

Mamă, sunt foarte sigur. Sultana Gulbahar trăieşte.

O să aflați şi dv. Însă sper să nu fie prea târziu.

Îți citesc frica în priviri. Frica te face să spui aceste vorbe.

Îmi spuneți mie asta, dar şi eu văd acelaşi lucru în ochii dv.

Nu aveți încredere în Măria Sa. Nu ştiți ce poate face mâine.

- Iar incertitudinea asta vă sperie. - Cum îmi vorbeşti ?!

Când ați plecat de la serai,

fratele Osman a atentat la viața lui Mehmet.

Dacă ați fi fost lângă noi, nu i-ați fi îngăduit.

Nu pot să nu mă gândesc.

Cât dv. veți fi la Vechiul Serai,

dacă vom păți ce-a pățit fratele Mehmet ?

Ferească sfântul ! Nu te gândi la asemenea lucruri.

Eu sunt aici, lângă voi. Şi n-o să plec nicăieri.

Dacă nu mâine, în altă zi. Fratele meu e decis să vă alunge.

Dacă aş fi fost eu pe tron, credeți că s-ar fi întâmplat asta ?

V-aş fi prețuit, aş fi făcut tot ce-mi spuneați.

Nu mai spune asemenea vorbe ! Fii supus fratelui tău.

Nu vorbi asta ici şi colo. Nu te pune în pericol.

De ce nu, mamă ?

Fiind vorba despre viitorul statului şi al dinastiei, de ce nu ?

La fel ca mai înainte. Trăiam în linişte şi fericire.

E frumos doar să visezi, aşa-i ?

Eu te-am crescut în furtuni.

Am devenit platan şi mi-am înfipt rădăcinile în pământ.

Nu mă lăsa, mamă. Nu acum, nu e vremea.

Nu mă lăsa.

Murat...

Nu te las.

Tu eşti pământul meu, revelația mea.

Nu plec nicăieri.

Sultană !

Au venit eunucii. Au primit ordin să vă ducă la Vechiul Serai.

Trăsura dv. este gata.

Fie eunucii pleacă imediat, fie le tai capul tuturor.

- Sultană, trebuie să plecați. - Fă ce-ți spun.

Sultană...

Lalezar, ți-ai pierdut mințile ? Ce înseamnă asta ?

Şi eu primesc porunci ! Nu ştiu ce să mai fac.

Sultană, iertați-mă, vă implor.

Firmanul Măriei Sale.

Spune-i fiului meu să vină să mă scoată chiar el dacă vrea să plec.

Tabanîyassî Mehmet-Paşa este în tabăra de iarnă din Diyarbakîr.

Până va primi ordinele dv., apără zona de atacurile persane.

Dacă decizia dv. este sigură...

Intră !

Măria Ta !

I-am înmânat sultanei-mamă firmanul dv.

Însă a spus că nicidecum nu va pleca.

Spune-le gărzilor să facă ceea ce trebuie.

Măria Ta, iertați-mi îndrăzneala.

Aş dori să vorbesc cu dv. înainte ca gărzile să intervină.

Trebuie să ştiți ceva.

Spune, Arcaşule.

Măria Ta, după cum ştiți, ieri i s-a făcut rău sultanei Kösem.

Oricum, se întâmplă de multă vreme. Este bolnavă.

Uneori, îşi pierde puterile.

- Ce boală ? - O boală numită diabet, Măria Ta.

Am băgat de seamă încă de când eram în slujba sa.

Am vrut să vă spun, însă nu m-a lăsat. Ca să nu vă necăjiți.

Diabet...

Este o boală cumplită, Măria Ta. Supărarea şi necazurile o înrăutățesc.

Desigur, dv. ştiți ce-i mai bine.

Însă, dacă pleacă la Vechiul Serai, singură, departe de copiii ei...

Ferească sfântul, starea ei se va agrava.

Eunuci !

Arcaşule !

Ce i-ai spus Măriei Sale ?

Dacă-ți spuneam ție, nu mai era nevoie să vorbesc în privat cu Măria Sa.

Te străduieşti în zadar. Sultana Kösem va pleca de aici.

Mai-mare peste slugi, dacă vrei război între sultana Kösem şi Măria Sa,

să ştii că nu este în folosul nimănui. Al absolut nimănui.

Ieşiți, lăsați-mă singur cu mama.

Măria Ta, nu faceți asta. Vă rog.

Ieşiți !

Din câte am aflat, suferi de o boală de multă vreme.

Cine ți-a spus ? Arcaşul, aşa-i ?

Faptul că-mi ascunzi îmi arată ce caracter ai.

Să nu pretinzi că nu mi-ai spus ca să nu sufăr.

Adevărul este clar. Nu vrei să pari slabă.

Nici măcar în fața mea.

Dacă, până azi, aş fi dat dovadă de slăbiciune chiar şi o singură dată,

nici tu, nici frații tăi, nici statul, nici dinastia n-ar mai fi acum.

Fiule, renunță la încăpățânarea asta.

Te ajut cu experiența mea.

Cel învățat să primească ajutor se învață să primească şi porunci.

O să-ți trimit medicii mei.

Vei fi îngrijită în cel mai bun mod la Vechiul Serai.

Nu plec. Eu am spus ce-am avut de spus.

Doar moartă plec de aici.

O să pleci. De bunăvoie. Altfel...

Altfel, ce ? Ce-o să faci ?

Oare ce vorbesc ?

Mamă, ce s-a întâmplat ? Ce-a spus Măria Sa ?

Fratele vostru a decis. Nu are rost să ne opunem.

Cel mai bine pentru toți este să plec.

Haci, spune-le oamenilor să-mi încarce lucrurile în trăsură.

Cum porunciți, sultană.

Faceți loc ! Măreața sultană-mamă Kösem !

Sultană !

De ce i-ai spus fiului meu că sunt bolnavă, Arcaşule ?

Sultană, m-am gândit că se va îndura

dacă află situația dv. Iertați-mă.

Nu face nimic. Eu nu i-am spus ca să nu se întristeze.

Oricum, nu-i pasă. Nu-i nicio problemă.

Mi-a fost dat să mă întorc la Vechiul Serai.

Paşă, a venit patriarhul Kevork al Erevanului.

- Aşteaptă să-l primiți. - Să vină.

Mărite paşă !

Ce s-a întâmplat, patriarhule ? Despre ce e vorba ?

Poporul armean are vreun necaz ?

Paşă, după cum ştiți, în fiecare an sărbătorim învierea lui Iisus.

Sărbătoarea ouălor roşii.

Însă avem neînțelegeri cu grecii.

Nu ne putem hotărî asupra zilei.

Şi de ce ai venit la mine, patriarhule Kevork ?

Dorim ca Divanul să stabilească ziua. Noi acceptăm orice decizie.

Însă decizia asta trebuie luată de către Biserica Ierusalimului, nu ?

Răspunsul de la Ierusalim va fi împotriva aşteptărilor noastre.

Spuneți-i sultanei Kösem necazul nostru.

Mereu s-a ocupat îndeaproape de problemele noastre.

Sultana Kösem este ocupată. Nu are timp.

Mărite paşă, e important.

Disputa dintre cele două comunități va lua amploare.

Patriarhule Kevork, Divanul este ocupat.

O să anunț eu la un moment dat.

Patriarhule Kevork, nu te-am mai văzut de mult la serai.

Ce s-a întâmplat ?

Nu ne-am înțeles cu grecii în privința Paştelui.

Am vrut ca Divanul să rezolve neînțelegerea noastră.

Însă Mehmet-Paşa nici nu ne-a ascultat.

Înseamnă că nu i-ați atras interesul.

Mehmet-Paşa nu face nimic fără să aibă ceva de câştigat.

Noi facem tot ce putem. Mulțumim pentru sfat, silihtare.

Nu trebuia să interveniți. N-o să fie bine dacă află Abaza-Paşa.

Faptele lui vor ieşi la iveală în curând. O să-l distrug.

Huseyin, să nu renunți. Să stai cu ochii pe el.

Mamă !

Viteazul meu !

Prințe, dacă nu m-ai fi salva tu, acum aş fi în pământ.

Pe dv. am reuşit să vă salvez. Însă Kalika...

N-am avut suficientă putere. I-am luat viața cu mâna mea.

Am auzit. M-am necăjit.

Ce tiran este sultanul Murat ! Ce conştiință are să poruncească asta ?

Sabia aia o să stea şi la gâtul meu într-o zi.

- O să mă ucidă. - Ferească sfântul !

Deşi sunt cel mai mare dintre prinți, niciodată n-am visat la tron.

N-am greşit cu nimic. Însă mereu m-a socotit o amenințare.

Aveți dreptate, mamă.

Oricât de mult aş susține eu contrariul,

m-am născut într-un război.

Cu cât fratele meu e mai puternic, cu atât sunt eu mai aproape de moarte.

Acum mă înțelegi, prințe ?

De ani buni încerc să te apăr de fratele tău şi de sultana Kösem.

Acum înțelegi de ce ?

N-o să-mi las soarta în mâinile lor, mamă.

Sunt pregătit să fac tot ce e nevoie pentru a urca pe tron.

Dar să ne înțelegem într-o privință.

N-o să faceți niciun pas fără ştirea mea.

Deşi sultanul Murat nu-şi dă seama, numai sultana Kösem îl ține în picioare.

Dacă scăpăm de ea, restul este uşor.

Acum este momentul.

Sultanul Murat n-a iertat-o pe mama lui fiindcă a participat la Divan.

Sultana Kösem a fost surghiunită la Vechiul Serai.

Este lipsită de apărare, singură.

Blestemul celui oprimat se împlineşte mai devreme sau mai târziu.

Aşadar, sultana Kösem a fost surghiunită la Vechiul Serai.

Bine.

Nu se va mai întoarce niciodată la seraiul imperial, Sinan-Paşa.

Seraiul Lacrimilor va fi mormântul ei.

Sultană, cum a putut Măria Sa să ia o asemenea decizie ?

Nu înțeleg.

Istoria se repetă, Halil-Paşa.

Am zis că n-o să mă mai întorc la Seraiul Lacrimilor.

Am spus vorbe mari.

Şi nu duşmanii mei au făcut asta, ci fiul meu.

Asta mă doare cel mai tare.

Sultană, să-mi fie iertat,

dar spuneați că nu vă mai întoarceți la Seraiul Lacrimilor.

Ce v-a spus Măria Sa, de v-ați schimbat părerea ?

Nu plec. Asta-i tot ce am de spus. Doar moartă ies de aici.

Ba o să pleci. De bunăvoie. Altfel...

Altfel, ce ? Ce-o să faci ?

Dacă nu te supui ordinului meu şi nu te muți în Vechiul Serai,

îi închid pe frații mei în Kafes. Dumnezeu mi-e martor, asta voi face.

Să nu cumva să-mi forțați răbdarea !

Am fost nevoită să fac asta pentru copiii mei.

Nu vă necăjiți, sultană.

Nu uitați, de fiecare dată v-ați întors şi mai puternică.

Eu sunt sigur. Aşa va fi din nou.

Doamne-ajută !

Când am preluat acest tron,

v-am promis ceva vouă, poporului, soldaților mei.

Am jurat să reîncep epoca cuceririlor.

A venit vremea să mă țin de cuvânt.

Cu voia Domnului, vom recuceri Erevanul,

cucerit mai demult de înaintaşii mei,

dar pierdut din cauza escrocheriilor persanilor şi a prostiei paşilor.

Doamne-ajută, Măria Ta !

Şahul Safi ne atacă pământurile cu fiecare ocazie.

Spionii lor dau târcoale prin capitală.

Trebuie puşi la punct.

Persanii luptă necinstit, Arcaşule. Fug de pe câmpul de luptă,

iar, când armata se retrage, atacă din nou.

Nu este uşor să păstrăm Erevanul, Măria Ta.

Abaza-Paşa are dreptate.

În 12 ani am pornit împotriva lor de nenumărate ori.

Însă nu am învins.

Nu-i conduceam eu atunci, Sinan-Paşa.

Acum, chiar eu voi conduce armata.

Să începeți pregătirile. Imediat cum sunt gata, plecăm.

Victoria să vă fie slăvită, Măria Ta ! Domnul să nu vă facă de ruşine !

Amin !

Sunt un papagal ce grăieşte minuni,

Spusele mele nu sunt vorbe goale.

Nu pot vorbi cu soarta, Nu are inimă pură.

Nu-i pot spune celui fără inimă curată Că inima-i îmblânzită.

Nu este cu putință ca cei ce au inimă Să nu ştie de ei.

Dacă epoca-i ticăloasă, iar lumea nu-i înstărită,

Doar gându-mi ştie sensul vorbei blânde.

Am pus mâna pe cheia de la comoara înțelepciunii.

De-aş împărți lumii podoabe cu nesaț N-ar fi nicio pagubă.

Inima curată a lui Nefi Stă ascunsă-n vorbe.

Nu e prăvălie, ca aceea a prietenilor.

Şeicule Yahya, tu eşti un maestru al gazelului.

Ce părere ai despre măiestria lui Nefi ?

Printre cei cu vorbe alese,

Există vreun poet precum Nefi ?

Vorbele lui sunt precum şapte kaside atârnate pe peretele de la Kaaba.

Este Imru'al Qais. Este Nefi. Este un păgân.

Muftiul m-a făcut păgân.

Eu îi spun lui musulman.

Când vom ajunge la judecata de apoi,

Amândoi vom fi socotiți mincinoşi.

Nimeni să nu se supere, Nefi. Însă trebuie să fim atenți.

Privighetoarea suferă blestemul vocii sale.

În sfârşit, Măria Sa a auzit vocea ienicerilor.

A procedat corect hotărând să pornim la luptă. Venise vremea.

Faceți mai multă instrucție. Voi supraveghea personal pregătirile.

Când o să vină vremea, Măria Sa o să inspecteze soldații.

- Nu vreau nicio greşeală. - Cum porunciți, căpetenie.

A venit Sinan-Paşa. Aşteaptă sus.

Sinan-Paşa, bine ați venit ! Este o onoare.

Când au aflat despre expediție, soldații s-au bucurat din nou.

Pregătiți-vă.

A venit vremea să vă arătați credința față de prințul Bayezid.

Darul prințului pentru voi. O să mai trimită.

Numai să-i fiți alături prințului când o să vină vremea.

Arcaşul nu dă pace nimănui.

Cine se opune sultanului Murat îşi pierde capul.

În situația asta, ce-i putem face sultanului Murat ?

Nu e nicio grabă, căpetenie Ferhat. O să acționăm în timpul expediției.

Nu se va întoarce din expediție. Dv. vă veți ocupa de asta.

Fiindcă arătăm respect față de arta sa, Nefi, copleşit de trufie,

a îndrăznit să te persifleze în fața tuturor, în prezența mea.

Spune, şeicule Yahya. Ce pedeapsă să-i dau lui Nefi ?

Măria Ta, iertarea dv. să fie pedeapsa lui.

Este poet.

Este maestrul kasidelor vremurilor noastre.

A fost neatent. Nu a înțeles admirația mea.

O să vină să-mi sărute mâna mai târziu.

A ierta înseamnă milostenie, Măria Ta.

Califul Ali a poruncit: "Nu vă săturați să iertați."

"Nu vă grăbiți să pedepsiți."

Eu însă n-am iertat-o pe mama, şeicule Yahya.

Am auzit decizia dv.

E clar, nici tu nu eşti mulțumit de decizia mea.

Fără îndoială, este o mare greşeală că sultana Kösem a intervenit

în conducerea statului.

Însă nu este deloc frumos că i-ați întors spatele mamei dv.

Nu uitați, puterea unui conducător vine

din sângele tatălui şi din ruga mamei.

Tocmai de aceea mama socoteşte că poate să facă orice.

Crede că ea menține puterea sultanatului.

Însă puterea mea vine din sângele şi din curajul meu.

De la nimeni altcineva.

Sultană, Abaza Mehmet-Paşa a trimis veste.

Măria Sa a decis pornirea în expediție în Divanul de astăzi.

O să-i atace pe persani.

Vrea să facă uitată surghiunirea mea. Crede că va ieşi victorios.

Ce visuri şi ce speranțe aveam... Aveam să conducem lumea împreună.

- Sultană... - Fiul meu m-a lăsat.

Sultană, Măria Sa nu poate trăi fără dv.

După ce-i trece furia, o să se întoarcă la dv.

O să vedeți. Chiar el o să vină să vă ia la serai.

Negreşit o să mă întorc la serai. O să mă întorc.

Însă nu ştiu dacă vremurile vor fi aceleaşi.

Fetele mele, voi credeți că am murit. Însă nu am murit.

Sunt în viață datorită prințului. Doar voi şi el ştiți acest secret.

Nici nu trebuie să se ştie.

Sultana Kösem crede că a scăpat de mine, însă eu o să-i sap groapa.

- Ce bei, luntraşule ? - Siropul puterii, conaşule.

Dacă bei două picături, vâslele par floare la ureche.

Atunci, dă-ne şi nouă. Să bem şi noi.

Nu, nu se poate. Tu nu poți să bei.

De ce nu pot să beau ?

Este vin înăuntru, conaşule, vin. Este tare. Chiar eu l-am făcut.

Apoi, dacă nu-ți pică bine, ne nenoroceşti pe amândoi.

Dă-mi. Ce nu te afectează pe tine de mine nici nu se atinge.

Bine, ia.

- Cum te cheamă, luntraşule ? - Mustafa, conaşule.

Însă toți îmi spun Bețivul. Bețivul Mustafa.

Fiindcă tot timpul sunt beat.

Eşti aşa cum ți-e porecla, Bețivule Mustafa.

Să trăieşti.

Tu n-ai auzit despre interdicțiile padişahului ?

Sultanul Murat este clar.

Interdicțiile se aplică pe uscat. Noi suntem pe mare.

De unde să mă vadă sultanul Murat ? Lasă !

Şi dacă eu sunt sultanul Murat ? Dacă el este silihtarul Mustafa ?

Cum o să scapi atunci ?

Doamne sfinte !

Te plesnesc acum cu vâsla de te arunc în apă, omule.

A băut două picături şi a început să se creadă padişah.

Dacă termină ulcica, o să spună că el a făurit lumea.

Măria Ta, porunciți să-i iau viața.

Îndurare ! Voi nu glumiți !

Măria Ta, iertați-mă. Bețivul a făcut o prostie.

Iertați-mă.

Bețivule Mustafa, pari om bun. Ai fire aprigă.

Bea. Însă fără să fii văzut nici de mine, nici de alții.

Dacă te văd, îți iau capul.

Dumnezeu să te binecuvânteze, Măria Ta !

- Vâsleşte până la Sarayburnu. - Am înțeles.

Sultanul Murat a decis să pornească în expediție. Va ataca Erevanul.

Acum începe adevărata ta sarcină.

Trebuie să ştim fiecare pas al padişahului, fiecare poruncă.

Sultana Faria nu mă lasă să merg. Nu l-am mai văzut de mult pe Măria Sa.

Găseşte o cale de-a intra în iatacul imperial, Sanavber.

Ce-ai vorbit cu eunucul acela ?

L-am întrebat de Măria Sa. Încă nu s-a întors la serai.

Uită-l pe Măria Sa, cadână. E interzis numai să te gândeşti la el.

Ai înțeles ?

Sultana Kösem nu mai este, ca să te apere.

Mă amenințați, sultană ?

Nu am pic de încredere în tine. Sunt cu ochii pe tine.

O să scot la iveală ce ascunzi.

Nu mă confundați cu dv. Eu nu-i ascund nimic Măriei Sale.

Eu ce-i ascund ?

Sultană !

Cadână Sanavber, Măria Sa s-a întors la serai.

Vrea să mergi la el în noaptea asta. Pregăteşte-te.

Lalezar, n-a chemat-o Măria Sa, aşa-i ? Tu o trimiți.

N-am spus că numai eu intru în iatacul imperial ?

Sultană, asta-i sarcina mea. Măria Sa nu are niciun prinț.

Sunt nevoită să trimit şi alte cadâne, nu doar pe Sanavber.

Intră !

Măria Ta !

A trimis-o pe cadână în iatacul imperial sub ochii mei, parcă sfidându-mă.

O face înadins, ca să mă rănească.

Mă rănesc cu fiecare ocazie.

Sultană, nu vă necăjiți. Poate să trimită tot haremul.

Măria Sa doar pe dv. vă vede. Nu vă îngrijorați.

Nu pot să-i dăruiesc un copil lui Murat.

Decât să plec capul în fața sorții...

Sultană, vă e rău ? Stați jos ! Chem imediat medicul.

Stai, mi-a trecut. Mi-e bine.

Sultanul Murat a trimis-o pe sultana Kösem la Vechiul Serai.

Sultanul Murat n-are milă nici față de mama lui.

Se spune că a decis să meargă în expediție.

Padişahul se duce în expediție în Persia.

Să dea Domnul să se ducă să lovească cu putere duşmanul !

Sultană, trebuia să-l ascultați pe Sinan-Paşa şi să nu ieşiți pe stradă.

Dacă vă vede cineva, ce-i spun eu paşei ?

Simt că mă sufoc în văgăuna aia. Am vrut să iau puțin aer.

Dacă Sinan-Paşa îți cere socoteală, îi spui că aşa am poruncit eu.

Sultană !

Sultană, nu pot să vă spun ce mult ne-a bucurat scrisoarea dv.

Parcă am reînviat.

Nu vă faceți griji.

Nu am de gând să mor înainte ca prințul să urce pe tron.

Bayezid este lângă noi. Vom ataca mult mai puternic.

Suntem pregătite să facem orice pentru dv. Ne dăm viața pentru dv.

Sultana Kösem a fost surghiunită la Vechiul Serai.

Aveți posibilitatea de-a ajunge la ea ?

Ne-a luat în slujba ei, sultană. Intrăm cu uşurință în odaia ei.

Asta o să ne simplifice şi mai mult treaba.

În noaptea asta, o s-o ucideți pe sultana Kösem.

Am vizitat garnizoana, prințe.

Nici ienicerii care ne susțin nu sunt mulțumiți de această situație.

La fel ca toți ceilalți, şi ei sunt sătui de tirania sultanului Murat.

Vor ca dv. să urcați pe tron.

Cum să avem încredere în ei, Sinan-Paşa ?

Ienicerii le sunt credincioşi sultanei Kösem şi Arcaşului.

Aveți un sprijin mult mai mare decât bănuiți.

Poporul, soldați, oameni de stat...

Toți sunt dispuşi să-şi dea viața pentru dv.

Vom acționa când va pleca în expediție.

O să vă întoarceți din expediție ca padişah al Imperiului Otoman.

Nu ştiu cum am ajuns aici, Sinan-Paşa.

Când m-am îndepărtat de fratele meu ? Eram mai apropiați ca frații buni.

Când a decis să iasă de sub aripile mamei lui

şi să devină padişah, prințe,

atunci s-a rupt legătura dintre voi.

Aşa-i puterea. Otrăveşte omul.

Nu mai lasă nici prieteni în jur, nici frați. Rămâi singur.

Şi ai doar două căi în față: tirania sau dreptatea.

Fratele dv. a ales să fie tiran.

Însă dv., prințe, veți fi drept.

Intră !

Măria Ta !

Măria Ta, iertați-mă, însă sultana Kaya este neliniştită.

Ce are ?

Nu ştiu, Măria Ta. Aşa a fost şi ieri.

S-a liniştit când a luat-o Sanavber în brațe. De aceea am adus-o.

Mă ocup eu, Lalezar.

Are nevoie de brațele mamei.

Doicile, slugile pot să-i arate multă afecțiune,

însă nu pot ține locul mamei.

Credem că este mică, că nu înțelege nimic.

Însă simte.

Şi ea simte durerea pierderii mamei şi a fraților.

De aceea este neliniştită.

Sultana mea lipsită de noroc...

Să te ocupi de ea, Sanavber.

Nu vă faceți griji, Măria Ta. N-o las pe sultană singură.

Şi sultana Faria se ocupă de ea. E clar că se simte vinovată.

Oare de-ar fi ştiut ce va urma, ar mai fi rostit vorbele acelea ?

Ce vorbe ?

De ce să se simtă vinovată Faria ? Ce vrei să spui ?

- Măria Ta, eu... Iertați-mă. - Spune, cadână.

Sultana Faria a intrat în odaie în ziua aceea

şi i-a spus sultanei Ayşe că va fi executată.

Din cauza asta şi-a ucis sultana Ayşe copiii.

Cadână Sanavber !

Am stat toată noaptea cu sultanul Murat.

Am citit un firman secret.

I-a poruncit unui paşă să negocieze pacea cu valiul Erevanului, Emirgune.

Sultanul Murat a luat de curând decizia expediției.

Să nu fie altceva la mijloc.

Sigur că este. Negocierea este un pretext.

O să-l ucidă pe Emirgune în timpul negocierii.

Aşa, carevasăzică... Bine că ai aflat asta.

O să-l anunț imediat pe şahul persan, să ia măsuri. Întoarce-te în harem.

Intră !

În sfârşit ! Am venit de nenumărate ori, dar nu erai.

În ziua aceea, în ziua în care copiii mei au murit,

te-ai dus în odaia lui Ayşe

şi i-ai spus că pedeapsa ei este moartea, nu surghiunul ?

Eu... Silihtarul ți-a spus ?

Aşadar, şi silihtarul ştie. Ca de obicei, eu aflu ultimul.

Ce trebuie să-ți fac, Faria ? Spune tu.

Ce trebuie să-i fac celei vinovate pentru moartea copiilor mei ?

Murat, nu aveam de unde să ştiu că aşa se va întâmpla.

Am căzut pradă furiei. Am vrut s-o rănesc.

Nici nu mi-a trecut prin minte că Ayşe o să le facă rău copiilor.

I-am înfruntat pe toți pentru tine.

Mi-am pus viața în pericol de nenumărate ori.

Ți-am iertat chiar şi trădarea.

În schimb, tu m-ai făcut să trăiesc durerea morții copiilor mei, Faria.

Crezi că pe mine nu mă doare sufletul ?

Crezi că n-am simțit durerea acestui păcat ?

Crezi că voiam să provoc aşa ceva ?

Însă ea era mamă ! Cine s-ar fi gândit că-şi va ucide copiii ?

- Murat... - Întoarce-te în odaie, Faria.

- Ascultă-mă, te rog. - Nu vreau nici măcar să-ți aud vocea.

Murat...

- Patriarhule Kevork, bine ați venit ! - Bine v-am găsit, Halil-Paşa !

Mehmet-Paşa vă aşteaptă. Poftiți !

Vino, patriarhule Kevork !

Mehmet-Paşa, vă mulțumesc că m-ați primit din nou.

Eram ocupat prima dată. Nu ți-am ascultat cu atenție necazul.

Spune-mi acum. Ce vrei de la mine, mai exact ?

Când se va discuta în Divan problema Paştelui,

vă rog să-i transmiteți padişahului că noi avem dreptate.

Asta-i tot ce vreau, paşă.

Bine. Oricum, poporul armean are dreptate în privința asta.

O să fiu de partea dv. în Divan.

Eunuci !

Ce e ? Ce vreți de la mine ?

Tu i-ai spus Măriei Sale, aşa-i ?

Despre ce vorbiți ? Ce să-i spun ?

Tu i-ai spus sultanului Murat că am vorbit cu Ayşe, aşa-i ?

Jur că nu am nicio legătură. Altcineva i-a spus.

Doar două persoane ştiau. Iar ele nu i-ar spune.

O singură variantă mai rămâne. Tu. Tu i-ai spus, aşa-i ?

Ai vrut să te răzbuni. Spune ! Te omor !

Gata, încetează, o să-ți spun. Cadâna Sanavber.

Mi-a scăpat o vorbă în fața ei. Sigur ea i-a spus.

Sultană, stați ! Nu faceți asta ! Este cadâna favorită a Măriei Sale.

Nu puteți să vă atingeți de ea. Dacă află...

Să afle. Nu am nimic de pierdut.

Măria Ta, sper că nu este nimic rău.

Faria este responsabilă pentru moartea copiilor mei, Mustafa.

Iar tu ştii asta. Cum să nu-mi spui ? Cum să-mi ascunzi ?

Iertați-mă, Măria Ta. Am fost nevoit să vă ascund.

Mai ales, pentru dv.

După atâtea incidente, n-am vrut să vă necăjesc şi cu asta.

Cum a aflat Faria despre execuție ? Doar tu ştiai.

Nu ştiu.

Probabil, a cotrobăit prin odaia mea şi a văzut firmanul.

Altă explicație nu găsesc.

Iar tu nu ai auzit nimic, da ?

Eunuci !

Boierule, sper că e de bine. Măria Sa era tare furios.

Nu e nimic important, Huseyin. Tu de ce ai venit ?

L-am urmărit pe Mehmet-Paşa. Aşa cum am bănuit,

armenii i-au dat mită ca să le rezolve o problemă.

Am văzut cu ochii mei.

Bine. Să rămână între noi, Huseyin.

O să ne ocupăm de asta când va fi vremea.

Eunuci !

Cine eşti tu ? Cine eşti ? Cine te crezi ?

Cum îndrăzneşti să mă pârăşti Măriei Sale ?

Ai crezut că vei scăpa nepedepsită ?

În loc să-ți fie ruşine, îmi ceri socoteală ?

Taci ! Taci ! Te omor !

Sultană, vă e rău ?

Să nu... Să nu crezi că ai scăpat. O să plăteşti pentru asta.

Ce-o să faci ? Ce i-ai făcut sultanei Ayşe ?

Sultană, vă rog ! Mă tem că veți păți ceva. Să mergem !

Ajutați-mă ! Țineți-o ! Fetelor !

Ce faci, cadână ? Ce faci ?

Tu nu ştii cum se vorbeşte cu o sultană ?

Ce-ai făcut de ai scos-o din minți ?

Treceți la treabă ! Imediat !

Sultana Faria a intrat în odaia ei în ziua aceea.

I-a spus sultanei Ayşe că va fi executată.

Nu aveam de unde să ştiu că ce va urma.

Din cauza asta sultana Ayşe şi-a ucis copiii.

Am vrut s-o rănesc.

Eunuci !

Intră !

Sultană, vă cheamă Măria Sa.

A venit vremea să vă dovediți credința față de mine.

O să luăm înapoi tot ce am pierdut.

M-a chemat Măria Sa. Unde este Măria Sa ?

Sultana Gulbahar vă transmite salutări.

Ce faceți ? Lăsați-mă ! Lăsați-mă ! N-am făcut nimic !

Unde-i sultanul Murat ? Sultan Murat ! Lasă-mă !

N-am făcut nimic. Lăsați-mă ! Unde-i sultanul Murat ? Sultan Murat !

Lasă-mă ! N-am făcut nimic !

Unde-i sultanul Murat ? Eu nu am făcut nimic !

Lăsați-mă ! Lăsați-mă !

Mamă, sunteți teafără ? Sunteți rănită ?

Sunt însărcinată. Sunt însărcinată. Sunt însărcinată...

Gulbahar trăieşte.

O s-o găsim, mamă. O s-o găsim şi o s-o pedepsim.

Şi pe ea, şi pe Bayezid.

Prințe...

Mi-ai salvat viața.

Fără tine, acum aş fi moartă.

Ferească sfântul ! A trecut, mamă.

Să-l anunțăm imediat pe Măria Sa. Să ia măsuri.

Nu !

Nu putem avea încredere în Murat. Nici în Murat, nici în Bayezid.

M-ai înțeles ?

Mai ales, în Bayezid.

Trebuie să scăpăm de el cât mai repede.

Vremurile se vor schimba.

Iar tu vei urca pe tron.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 18, SERIA 2

Serial inspirat de evenimente şi personaje istorice.