Original subtitles

Începi toate întâlnirile omorându-i celuilalt prietenii ?

- Păi... - Ştiu.

- Ce ? - Probabil că citeşti Machiavelli.

De ce-ai crede asta ?

Fiindcă acțiunea ta a fost foarte machiavelică.

N-aş zice...

"Leul nu poate ocoli capcanele,"

"iar vulpea nu se poate apăra de lupi."

"Aşadar, trebuie să fii vulpe ca să recunoşti capcanele,"

"şi leu, ca să sperii lupii."

- Inteligent, nu ? - Da. Putem trece mai departe ?

- Te rog. - Ştiți cât câştig, dle Barrett ?

- Puțin. Dar ştiu cât câştigați dv. - Ba nu ştii.

- Pot să intuiesc. - Ştii cum e cu intuițiile, nu ?

- Şi asta e din Machiavelli ? - Nu contează. Continuă.

Ai venit din Spania, ai preluat organizația de la predecesorul tău

şi ai acționat pe tarlaua mea. Vreau şi eu o parte.

15%. Plătiți până la sfârşitul lunii.

În schimb, vă ofer protecție ție şi organizației tale.

Uite care e problema... Mi-ai omorât şase oameni.

- Şi tu mi-ai omorât trei. - Nu suntem chit.

- Nu contează cifrele ! - Eu vorbesc şi eşti în biroul meu !

Puțin respect !

Mă descurc foarte bine fără ajutorul vostru.

Dar te-am ajutat. Cum crezi că te-am găsit ?

Agenția e pornită pe polițiştii care iau mită.

Am fost numit şeful echipei care se ocupă de asta.

Ți-am găsit oamenii. Ofițerii McGrath şi Long.

Au ciripit înainte să scot eu o vorbă.

Tu nu ai acces în interior ca mine, iar eu nu am acces la bani ca tine.

Deci... Da ?

Îmi pare rău pentru oamenii tăi, dar vei fi recompensat din plin

când îți vei conduce organizația fără nici măcar o amendă în trafic.

E mai mult o formalitate, fiindcă nu ai încotro.

Dacă refuzi, te pot acuza pentru polițiştii morți.

Pe dracu' !

Nu vreau să colaborez cu tine. Nu te suport.

Ce naiba ?

Deci... Lăsăm la voia Domnului.

Dacă apăs pe trăgaci şi mori,

n-a fost să fie şi suport consecințele.

Dacă trag şi nu mori, vom trăi fericiți până la adânci bătrâneți.

- Bine. - Ai vreun ultim cuvânt de spus ?

- Nu. - Perfect !

Abia aştept să începem colaborarea !

Hai să te îmbrățişez !

Bun-venit în organizație !

ECHIPA DE CURĂȚENIE

DUPĂ TREI ANI

- Calmează-te, Danny. - N-am stare de când ne-a dat banii.

Bag-o în şemineu şi stai jos.

- Chiar facem asta ? - Ne plăteşte mizerabil.

Ni se cuvine. Să ne dea parola şi ne-am scos.

Mă omoară mama dacă vă țin nemâncați.

- Nu e timp. Avem treabă. - Treabă ? E miezul nopții.

- Eu mănânc. De unde e ? - De la Nino.

- E deschis la ora asta ? - Nu, comandă specială.

- Cu furculița şi cuțitul ? Pe bune ? - E grasă. Am geaca cea bună.

Cea mai de rahat pizza făcută de Nino. Adu valiza !

Unde-s banii ?

Fellows, de când plătesc eu protecție ? De patru ani ?

Trei, în care ai continuat să-ți extinzi imperiul.

Trei ani, şi tot nu ai încredere în mine.

- Tot infractor eşti, Gabriel. - Tu eşti mai novice.

Aş sublinia ipocrizia acestei declarații, dar o să-ți citesc ceva.

- Ai citit Machiavelli, Garland ? - "Domnule polițist". Şi da.

După asta mă ghidez eu. O ador. Cum să nu-ți placă ?

"Cine ajunge principe prin voința poporului"

"trebuie să rămână în termeni buni cu acesta."

Nu înțeleg ce spui.

Să rămânem în termeni buni, fiindcă a ajuns principe prin voința ta.

- Unde-s banii ? - O să-i primeşti.

- Asta spui de-o lună. - Nu te duc cu zăhărelul.

Dacă voiam să mă retrag, vă omoram chiar aici, acum, în clipa asta !

Ba nu. Agenția te-ar elimina pe loc.

Ce prostii vorbeşti !

Chiar crezi că, dacă te-aş omorî acum, i-ar păsa cuiva ?

Nu. Dar ar trebui să caut alți doi ofițeri corupți,

iar eu n-am timp şi de tărăşenia asta !

Ne abureşti, Gabriel. Ştiu că poți mai mult.

"Toți văd cum pari a fi, dar puțini cum eşti de fapt."

- Lasă-mă să ghicesc. Machiavelli. - Da.

Trimit oameni să ridice banii din locul meu secret.

O să-i primeşti dimineață.

Vă rog să mă lăsați. Mi-e foame.

Ce dracu' !

Bine, atunci, aşa facem. Mâinile pe masă !

Faci o greşeală.

Acum cinci minute, aş fi zis că te înşeli.

- Deci eşti de acord ? - Da.

Nu ştiam în cât timp îşi face efectul otrava.

Blufezi.

Dați-mi codul şi puteți ajunge la spital.

Sunteți morți. Dacă nu vă omoară Gabriel că i-ați furat banii,

o vor face polițiştii.

- Polițiştii ? - Da. Cu cine crezi că lucrăm ?

Banii sunt mită pentru SCA. Furați de la toți.

Ce fierbinte ! Ce e ?

Nu am dureri, m-am ars la o mână.

'Neața, Siobhan ! Ce vrei ?

Da. Acum ?

Bine, stai liniştită, vin.

- 'Neața, iubire ! - 'Neața !

La naiba ! Meg, hai să mergem, Siobhan e în față.

Haideți !

'Neața !

Salut, Charlie ! Cât de spart eşti azi ?

Dacă o ține tot aşa, nu-l mai las să stea în dubă.

- Eşti cel mai bun sponsor. - Încearcă şi ea...

- Da, încerc. - Ce burete drăguț, Charlie !

Ce cald e !

Într-o zi, o să se întoarcă la locul faptei şi ne omoară pe toți.

Lasă, că-l avem pe Charlie "Bronson" aici, să ne apere. Nu-i aşa ?

Chiar voiam să te întreb, ce făceai tu în armată ?

Avem de curățat sânge !

Ce m-ai speriat, frate !

E posibil să existe camere. Ca să ştii...

- Meg, de ce i-ai spus asta ? - Ne distrăm şi noi puțin.

Ia astea ! Ăsta e un terminat, nu-i mai trebuie distracție.

Ne distrăm noi şi pentru el. Hai, mişcă-te !

Auzi, distracție ! Un supt şi-un bol cu cereale erau distracție.

- Ce mai fac copiii, Siobhan ? - Mai bine nu-i aveam.

- Tu ai ales să-i înfiezi. - Nu ştiam că-s nişte pramatii.

Ba ştiai. De ce nu mă înfiezi pe mine ? Vreau altă mămică.

Tu sigur eşti o pramatie. N-ai intrat la facultate şi acum faci asta.

După ce ne căsătorim, deschidem o firmă de pompe funebre.

"Alex şi Megan".

Mai bine îi zicem "Moartea cea bună".

Ce zici, Siobhan ? Nu dai şi tu un ban familiei, mămico ?

Şi-aşa sunteți împreună datorită mie. Misiunea mea s-a încheiat.

Ai tras cocaină ?

Ştii că una e să vii drogat la muncă, şi alta, să te droghezi la muncă ?

Asta nu e cocaină, sunt săruri.

Te mai trezesc. Nu m-ai lăsat să-mi beau ceaiul, mami.

- Sigur, e vina mea. - Da, chiar e.

Lasă-te de tras pe nas.

- Ninge. - Siz !

Trebuie să schimbi odată numele firmei de curățenie.

Da, ştiu.

Charlie ! Ai găsit ceva aparatură de supraveghere ?

Încă nu, dar...

- Mai caută, drăguțule. - Bine.

Eşti super !

- Pe noi ne-ai fluierat ? - Da.

Ai găsit ceva ? Hai, lasă-mă !

- Voi l-ați pus ? - Da, am glumit.

- Nu mai glumiți cu Chuck. - Mă uit eu.

Să mor eu !

Siobhan, e o valiză în şemineu.

Scoate-o !

Mama dracului !

- Ce naiba e asta ? - Nu-i treaba noastră.

Dați-le-o polițiştilor şi spuneți-le că nu-s buni de nimic.

- Şi dacă e ceva interesant în ea ? - Tot nu ne priveşte.

Meagan, nu ştim ce-i în valiză şi nici a cui e.

Şi dacă-s bani ? Mulți bani. Tu te poți lăsa de muncă,

eu îmi deschid firma, şi Alex mă poate cere.

Aştept de cinci ani, dar nu apucă să mă ceară.

Siobhan ?

N-aveți decât s-o luați. Eu nu mă bag. Înapoi la treabă !

Gata şi cu mizeria asta de casă.

- Dă-mi valiza ! - E a ta ?

Eşti polițist ?

Mă gândeam eu... Ar trebui să cresc prețul. Haideți !

- Dă-o încoa' ! - Mişcă-te din fața mea !

- Dă-mi valiza şi-am şters-o. - Îți arăt eu valiză !

Siobhan, nu-l opreşti ?

Cine dracu' e ăsta ?

Să mor eu !

Acum eşti şi tu implicată, Siobhan.

- Ce, eşti proastă ? - Nu.

- Asta merge acum la poliție. - Fără poliție.

De ce ?

- Minunat ! - Nu te speria, se mai întâmplă.

- Aşa vine ajutorul social. - Ştiu.

- Mai ai sărurile alea ? - Da.

Şi ce mai aştepți ?

Trage puțin.

Uită-te la mine !

- Ştii unde eşti ? - Da.

- Atunci, ridică-te odată ! - Hai, Chuck !

- Ăsta... - Nu e sângele tău.

Treci în curte, că nu stăm până diseară.

- În halul ăsta am ajuns. - Da. Mi-au murit demult speranțele.

Poți da la spate visurile vechi şi-ți faci altele noi.

Visul meu e să mă însor cu tine.

Cu cât aşteptăm mai mult, scad şansele să facem copii.

Putem înfia, ca Siobhan.

- Nu-i aşa, Siobhan ? - Taci dracului !

Uită-te la el, arată ca Tarzan şi se poartă ca Jane.

- Hai să-l trezim. - Hai !

Hai, scularea ! Capul sus ! Aşa, bravo !

- Cine naiba sunteți ? - Lasă-ne pe noi.

Cine dracu' eşti tu şi ce-i în valiză ?

- Habar n-aveți. - Ce anume ?

O să mor. Şi tu mori. Şi tu... Şi tu.

- Am înțeles. - Omorâți-mă !

Ce facem acum ?

Deschide gura !

Arată-ne parola cu degetele.

De ce miroase a cariocă ?

E PCP ?

Hei, fiți atenți !

Două milioane de lire. Ai comisiei.

- Agenția pentru Delicte Speciale. - La naiba...

- Trebuie să scăpăm de bani. - Hai să nu ne pripim.

A fost o dimineață agitată. Trebuie să ne calmăm.

Luăm ceva de mâncare, ne mai gândim vreo două ore,

apoi hotărâm ce facem cu banii.

- Ce ? - Iau eu valiza.

- De ce ? - Eu am parola.

O ştiu şi eu.

Dacă e a cui a spus ăsta, mai bine nu ne punem cu ei.

- Ce-i ? - Deja suntem implicați.

Am deschis cutia Pandorei, am găsit două milioane.

Nu putem s-o închidem acum.

Dacă nu voiai să te bagi, trebuia să spui.

- N-am vrut. - Dar uite că te-ai băgat.

Nu. Dar nu putem rămâne aici, sigur o să vină cineva după el.

- Şi ce facem ? - Păi... mergem la tine.

- Şi ostaticul ? - Îl luăm cu noi.

Siobhan, cum scoatem din casă un individ şi-o valiză cu bani

fără să fim văzuți ?

Cum adică a întârziat transportul ?

Nu trebuie să te asiguri că totul ajunge la timp ?

Rezolvă cumva.

- Bună dimineața, dle Barrett ! - Ce cauți aici aşa de devreme ?

Nu mai ține mâna aşa, e dubios.

- Mergem ? - Da.

- Nu s-a făcut plata. - Cum adică ?

- N-au ajuns banii. - Imposibil.

- Nu mint. - Cum să nu ? Ce urmăreşti ?

Te-au pus să mă scuturi puțin, să storci mai mulți bani ?

- Mă trageți pe sfoară ? - Vă asigur că...

- "Cine vrea să amăgească..." - "Va găsi un doritor de păcăleli."

Atunci, ştii că eu nu-mi permit să fiu păcălit.

Vă asigur că banii n-au ajuns.

Nu cumva vrei tu banii ? O mită dublă ?

Văd c-ai venit singurel.

- Ofițerul James avea treabă. - Desigur.

Bun, să zicem că nu au ajuns banii. Ce s-a întâmplat ?

- Am fost la casa secretă. - De unde ştii tu ?

Suntem FCA, dle Barrett.

Chiar aşa ! Scuză-mă.

La casa secretă am găsit o echipă de igienizare.

Ei au fost ultimii în casă.

Fiind casa dv., ne vom implica în situație.

Ne vom face treaba şi nu putem garanta siguranța organizației.

Rob ! Treci încoace !

Dle Barrett, venim în trei zile cu mandat.

Îl vom pune în aplicare, dacă nu aveți banii.

Măiculiță !

Rob, ştii ascunzătoarea noastră de pe Peyton ?

- Da, sigur. - Danny şi Jack se ocupau de ea ?

- Da, exact. - Mai ştii ceva de ei ?

Să ştii că nu. Nu-mi spune c-au murit proştii !

Unul, da. Iar celălalt e aici.

- Şi-l vrei viu. - Crezi că-mi pasă de el ?

Nu. Vreau banii cât mai repede.

Jur că-i recuperez eu.

În beci !

Respiră. Hai să-l scoatem !

Fir-ar al dracului !

Ce naiba, Charlie ? Cât de tare l-ai lovit ?

Ajută-mă !

Hai, sus !

Ia să te văd !

E-n regulă.

- Alex, putem vorbi înăuntru ? - Da.

Ai grijă de el !

Încă nu !

- Ce vrei ? - Ar trebui să țin eu valiza.

Nu eu ? De acord, tu ar trebui s-o ții,

dar mă simt jignit că nu crezi c-ar trebui s-o țin eu.

- Dar locuim împreună. - În fine...

N-am încredere în ei. Am încredere doar în noi doi.

- Ce se poate întâmpla ? - Să vină ăia să ne omoare.

- Cu banii, Meagan. - Nu ştiu...

Charlie i-ar da pe droguri, iar Siobhan nu-i vrea.

- I-ar preda şi s-a terminat. - Nu se poate duce la poliție.

- A ajutat la prinderea ostaticului. - Nu la poliție, ci la Comisie.

- Care-i treaba ? - N-are încredere în tine.

- Nu are încredere ? - Am halucinații sau ai zis asta ?

- Lămureşte-mă, vrea să ia valiza ? - Da, asta vrea.

La naiba ! Nu mai fuma porcăria asta !

Îi dai de lucru, îi găseşti bărbat şi n-are încredere în mine !

Ce naiba ?

Cum să n-aibă încredere ? Unde e ? Era pe-aici, pe undeva.

Aşa. Naiba să-i ia de bani ! Ştiam c-o să ne dea bătăi de cap.

De ce nu ?

Nu vreau să pierdem banii.

Ne-am putea căsători, am deschide casa funerară.

- Nu-mi trebuie casă funerară. - Ai fost de acord.

Ba nu. Dar sunt de acord c-ar trebui să ții valiza.

Vorbesc eu cu ei, da ? Bine.

- Am luat o decizie. - S-a rezolvat. Am două chei.

Una la Alex şi una la mine.

Până decidem ce facem cu banii, rămâne legat.

Mă duc cu Chuck să dormim şi să văd ce fac obraznicii ăia.

Să-i dați de mâncare ostaticului. Chuck !

Ce-i ? Mă duc după mâncare.

Avem musafiri.

- Ce mai vrei ? - Am nevoie de banii ăia.

- Nu uita că sunt bani murdari. - Ne pot schimba viața... tuturor.

Cu ce preț ? Deja am început să ne şicanăm.

Nu ne şicanăm, vrem să fim bogați, iar tu ne pui bețe-n roate.

Ar trebui să te maturizezi şi tu.

Da, Rob !

Scuzați, dle ofițer James, credeam că e altcineva.

Am înțeles. Mă ocup de asta.

Să aveți o zi minunată ! Pa !

- Da, şefu' ! - Rob ! Ai făcut ceva ?

- Da, cum să nu ? - Serios ?

Mi se pare că mănânci iar cartofi prăjiți.

- Habar n-ai ce mănânc. - Numai asta mănânci !

Mănânc multe. Iar cartoful e o legumă.

Ascultă ! Ce ai mai aflat ?

Sunt într-o casă, sub ochii mei.

Omul nostru de la poliție spune că Danny trăieşte.

Dacă Danny e aici, trebuie să fie şi valiza.

Bun. Schimbare de plan. Îmi trebuie valiza până diseară.

Şi îngrijitorii ?

Dacă supraviețuieşte vreunul, îți omor toată familia.

- Pe bună dreptate. - Bine. Pa !

Nu ştiu.

- Ai zis că era furioasă pe mine. - Sincer, toți par furioşi.

- Da, dar ea avea ceva cu mine. - Nu ştiu...

Dar ghici ce... Nu contează, fiindcă murim toți, oricum.

Şi mi-e sete.

Vreau să-ți spun ceva.

- Ce ? - Eşti varză la box.

- Putem vorbi puțin ? - Da.

- Ce faci ? - Pe bune ?

Ce-i ?

Încep eu.

Sunt zăpăcit complet. Scuze.

- Pentru ce-ți ceri scuze ? - Că nu ți-am luat apărarea.

- Că nu te-am susținut. - Şi de ce eşti zăpăcit ?

Dar ți-am luat apărarea în fața lui Siobhan, te-am susținut.

M-am agitat mai mult decât tine. De ce trebuie să vorbesc numai eu ?

- Ție ți-a dat cheia. - E ca şi cum ne-ar fi dat-o nouă.

Vrei adevărul ? Aveam de gând s-o fur. Lasă-mă să termin !

Voiam s-o fur şi să fugim cu banii, să începem o viață nouă.

Siobhan nu-i vrea, iar lui Charlie mai rău i-ar face.

- Trebuie să-i luăm noi. - Şi de ce eşti supărată pe mine ?

- Din principiu. - Ce principiu ?

Din principiu ?

- N-am cum să te conving. - Nu.

- Bine. Mă bag. - Poftim ?

Mă bag. Furăm banii.

Am cleştele. Cătuşele şi cheia nu mai contează, îi tai mâinile.

- Pe bune ? - Da.

Doar pe tine te vreau. Mă duc să pun nişte haine într-o geantă.

- Apoi luăm banii şi fugim. - Bine.

Ce-a fost asta ?

Stai aici.

La dracu' !

Mama naibii !

Meg !

Meg !

Meg !

Meagan !

Credeam c-ai murit. Am crezut c-o să mor.

- Credeam că murim toți. - Unde-i Meagan ? Meagan !

Să-mi bag picioarele !

- Cum dracu' să fie vina mea ? - În primul rând, nu urla la mine !

În al doilea rând, cine a avut ideea să luăm banii ?

- Tu, tâmpitule ! - Bine, e vina mea.

Dar nu e vorba de mine sau de bani. Meagan e în pericol.

Poate e moartă deja, iar voi sunteți bine-mersi.

- De-ai şti ce nenorociri am văzut... - Hai, lasă-mă !

- Sună la poliție. - Fără poliție.

O dată-n viață are şi el dreptate. Fără poliție.

E prea târziu, Siobhan. Nu uita că şi tu ai încălcat legea.

Uită-te la mine !

Am nevoie de ajutorul tău. În calitate de prietenă, nu şefă.

Nu sunt prietena ta.

- V-ați făcut-o cu mâna voastră. - Cum aşa ?

- Tu m-ai sunat dimineață, la 7:30. - Fiindcă aveam treabă.

Şi uite în ce-am intrat !

Dar tu, Charlie ? Suntem prieteni. Îți cumpăr droguri.

Îți dau partea mea. Şi-a lui Siobhan, că ea nu-i vrea.

Ce-ar trebui să fac ?

Aflăm ai cui sunt banii, mergem şi-i omorâm,

apoi ne întoarcem aici, atâta tot.

- 1,5 ? - Da.

Un milion, Chuck. Mă bag şi eu. Dacă vine el, vin şi eu.

Bun. Asta voiam să aud. Deci care-i planul ?

- Fă-ți bagajul. - Tipul ăla şi banii sunt în beci ?

Iei altă maşină, să nu fii văzut. De amic mă ocup eu.

Chuck are probleme, dar e loial. Şi-ar da viața pentru asta.

- Ai putea să-l ai pe conştiință. - Nicio problemă.

Dacă zici tu...

Da, aşa zic.

Te rog.

- Treci pe canapea ! - Era timpul, nu ?

- Avem o problemă. - I-auzi ! Ea cine e ?

- Din echipa de curățenie. - Hai încoa' !

De ce-ai venit cu o fată, şi nu cu valiza cu bani ?

Nu era acolo. Or fi luat-o ei, iar ea e acum atuul nostru.

- Cine sunt ăştia ? - Nu ştiu.

Ce ştii tu despre mine, Rob ?

Tu eşti şeful. Şi citezi prea mult din Machiavelli.

- Şi... - Stai ! Repetă prima propoziție.

- Tu eşti şeful. - Exact, Rob. Şeful cel mare !

Alte organizații au fost lichidate.

"Cinci familii", eliminată. Cartelul ? Mergea, dar i-au încolțit.

Dar de noi, Comisia, nu se ia nimeni, aşa-i ?

- Ştii de ce ? - Îmi spui tu, nu ?

Da. De şapte ani plătesc polițişti corupți ca să fim în siguranță.

Mita e unul dintre cele mai vechi obiceiuri.

Iar eu o practic mai bine decât toți ! Mă scuzi...

Dacă nu recuperezi banii, ce ne facem ?

Nu, a fost o întrebare retorică. Rămânem faliți.

- Nu vreau să te omor. Îmi placi. - Şi eu te plac.

- Dar n-o să am încotro. - Aduc banii, să mor eu !

- Aşa te vreau ! - Îi găsesc eu !

Îl omor.

Siobhan, Charlie nu locuia în dubă ?

Ba da. Dar a făcut asta pentru urgențe.

Se văd originile americane. Un fel de Disneyland al nebunilor.

Leagă-l.

Stai aici.

- Îmi pare rău. - Asta e...

Da... Asta e.

- Stai bine ? - Da.

Siobhan ! Charlie !

Charlie...

- De cine vă ascundeți ? - De Dumnezeu.

Chuck, nu acum. Nici altă dată.

Ştii de ce ? Când e treaz, Charlie spune propoziții întregi.

Dar când e pe PCP, nu prea.

Ninge, iar tu eşti gol pe jos şi faci îngeraşi în sânge.

Ce zici ? Un băiat aşa de frumos ca tine...

Bine.

- Nu te duci să-l iei la întrebări ? - La naiba ! Ai dreptate.

- Îmi pierd îndemânarea. - Aşa, bravo !

Se descurcă el.

- Bau ! - Iar ăsta ?

Eu abia îmi reveneam când l-am legat. I-ați făcut percheziție ?

- Nu. - Ce amatori ! Treci încoace !

Zi-mi ce vrei. Nu trebuie să fii aşa de agresiv.

- Refac filiera. Cine e şeful tău ? - Nu ştiu.

- Ba ştii. - Nu ştiu.

Comisia are o structură complexă. Fiecare ştie doar câțiva membri.

Ca să-l găseşti, ar trebui să urmezi cărarea de firimituri.

Ai în telefon numele şefului. Ce te-aş bate ca să mi-l spui !

Te bate.

- Aş putea să-ți spun. - Zi-mi numele, nu ce să spun.

- Diarmuid. Poți începe de la el. - Bravo !

Da ? Stai de şase. Siobhan !

Cum a zis el.

Cu plăcere.

Am aflat un loc. Ăştia cunosc doar câțiva membri,

deci trebuie să refacem filiera.

M-am gândit c-o să afli ceva, aşa că am făcut bagajul.

Nu, stai !

Ce ditamai sabia !

Alex ! E a mea.

- Măria Ta... Deci e fată. - I-a pus şi nume.

Alex, luăm maşina ta. Ar recunoaşte duba.

Bine. Scuze ! O mică problemă.

În maşina mea încap doi oameni.

Scuze !

Charlie, am uitat cheile.

- Du-te după ele ! Fuguța ! - Aştepți aici, da ? Iau cheile.

O să mor azi.

Mergem pe filieră. Cine e şeful tău ? Nu ? Bagă-l !

Mă doare undeva dacă trăieşti sau mori. Cine-i şeful tău ?

O'Connor. Reggie O'Connor.

- N-a fost aşa de greu. - Gata ? Bine.

Ce faci ? Stai !

E mort ! L-ai omorât.

- N-ai mai văzut morți ? - Pe care să-i omor eu, nu.

Nu l-ai omorât nici pe ăsta.

Charlie, pot să te întreb ceva ? Ce făceai în armată ?

- N-am fost în armată. - Dac-ai fi fost, ce rol ai fi avut ?

- Ai văzut "Misiunea: Bin Laden" ? - Filmul ? Da.

Ceva de genul ăla.

Pe bune, facem curat în urma crimelor.

La locul crimelor, deci... Asta e meseria voastră ?

Unul vrea să fie luptător MMA, altul e fost soldat,

iar celălalt... Nu prea ştim ce-i cu el.

Nu ştiți ce-i cu el ? Dar de când lucrați împreună ?

- De vreun an. - Un an ? Şi nu-l cunoaşteți ?

Lumea chiar nu mai comunică ? Doamne !

Când eram om de serviciu, după trei zile, ştiam totul despre colegi.

De la om de serviciu, la interlop ? Ce poveste de succes !

- Da, sunt tare. - Şefu' !

Avem o problemă. Ce faci, bei ceai ?

Da, beau ceai. Asta-i problema ta ? Că beau ceai ?

Nu. O'Connor a primit un mesaj dubios de la Diarmuid.

- Zi tot ! Mi-am pierdut răbdarea ! - Bine !

Am fost la el, şi plutea în piscină.

- Şi ? - Nu vorbea. Ne-am dus la O'Connor.

- Care erau contactele lui ? - Danny şi Jack.

"Ca să estimezi inteligența unui conducător,"

"uită-te la anturajul lui."

- Machiavelli. - Da.

Mă prosteşti pe față.

- O să recuperez banii. - Aşa să faci !

Fiindcă, data viitoare, pistolul va fi încărcat.

Doamne !

Nu-mi place.

- Ce faci ? Nu acum, frate ! - Ba fix acum e momentul.

Haide, Charlie... Erai pe drumul cel bun. La naiba !

Va fi mult mai rău. Hai să mergem !

Mai rău ?

Charlie, nu-ți place asta ?

Du-te.

- Ce faci ? - Du-te.

Charlie, eu nu...

- Bate ! - Ce ?

- Bate ! - La naiba !

Nu ne jucăm de-a v-ați ascunselea. Bate !

La dracu' ! Te urăsc uneori, Charlie.

Nu eşti singurul.

Încă o dată.

Deci sunt acasă.

- De-aia m-ai pus pe mine. - Trebuia să văd dacă-s acasă.

- Te-ai descurcat bine. - Dați-ne valiza !

- Începem treaba. - Începe tu.

Hai ! Treci !

Iau eu ăsta.

Ce mama dracului ?

- Cum te simți, frate ? - Toate coastele mi-s rupte.

- Nu mori. - Cine-i ăsta ?

Nu pot distruge Comisia cu unul care nu omoară.

- Îl omor. - Gândeşte-te la bani.

Meagan... Ticălosul o are pe Meagan. Zboară-i creierii.

- Nu pot. - Ba poți ! Ținteşte şi trage !

Degetul pe trăgaci. Respiră.

Trage, şi gata.

Te aştept în maşină.

Ce-ai făcut, Alex ?

Mă scuzi.

Salahorii l-au ucis pe O'Connor şi-au scăpat de ambuscadă.

La dracu' !

Fir-ar să fie !

- Gata, sunt bine. - Se vede.

Să-nțeleg c-a mers bine.

- Excelent. - Iar te-ai drogat ?

- M-am săturat. - De rânit ? Şi eu.

Nu, m-am săturat să văd cum te distrugi.

Mă ajută.

Suntem în aceeaşi barcă. Învață să rezişti altfel.

- Mi-e bine aşa. - Cât o s-o duci aşa ?

- Toată viața. - În felul ăsta, nu va dura mult.

Pot să sper.

- Uite-l pe ucigaşul nostru ! - Vreau să se termine.

Se termină în curând.

- L-ai lăsat să se drogheze ? - Ce să fac ?

Să văd dacă mai scot ceva de la maimuțoiul ăsta. Unde-i telefonul ?

- Nu-s tutorele lui. - Ba eşti.

- Ba nu ! - Ba da !

- Eşti bine, Charlie ? - Da.

La naiba !

Ia zi, băiete, de unde eşti ?

- Ce-ți pasă ? - Nu-mi pasă. Ai copii ?

- Nu. - Eu am.

Nişte lepre, dar țin la viața lor.

Spune-mi cine e cel mai important om din agenda ta.

- I-am spus celuilalt. - I-ai dat un nume oarecare.

Trebuie să ai un contact pentru urgențe.

- E trecut "Ajutor". - Aşa te vreau.

- Zi-i că nu-s vinovat. - Gura !

Nu e Danny. Nu te priveşte.

Am o propunere pentru tine şi şeful tău.

Unde ne vedem ?

Trece. Prima dată e mai greu.

- Noutăți ? - Nu. Eu ies puțin.

- Unde ? - Să iau de mâncare.

- Îmi iei nişte pastile de stomac ? - Da.

- Charlie, vegan ? - Da.

Tot nu te cred.

Ce rezolv dacă mint ? Oricum o pățeşti.

Nu, nu. Eu sigur n-o pățesc.

Atunci, de ce te interesează cine sunt ei ?

- Vrei să ştii de ce eşti în viață ? - Da.

Fiindcă aşa vreau eu. N-am nevoie de alt motiv.

Te-aş putea omorî, dar n-aş câştiga nimic.

Mai degrabă e tentant că poate...

... o să te omor în fața lor.

Ei țin la tine, aşa că le pot veni de hac cu asta în ultima clipă.

Să nu fii impertinentă ! Şi să nu crezi că scapi,

fiindcă, într-un fel sau altul, tot o să mori.

Dar, ca să fie mai antrenant...

... o lăsăm în voia Domnului.

- Eu sunt atee. - Se potriveşte perfect.

- Un ultim cuvânt ? - Du-te dracu' !

Ia o armă şi vino !

Să mor eu !

Hai, că poți, Alex ! Eşti puternic !

Jos !

Charlie ! Ura !

- La naiba ! Danny ! - Banii !

Fir-ar !

De ce ?

Siobhan. Ne-a tras-o.

La naiba ! Chuck !

- Ne-au găsit. - Observ.

- Au luat banii ? - Dispăruți.

Poate e mai bine aşa. Prea mare beleaua.

Le vrei înapoi ? Aveai cheia şi de la ale mele ?

- Poftim ? - Eram curios, dacă tot ne-ai trădat.

N-am trădat pe nimeni. Le-am înapoiat banii.

- Ne putem întoarce acasă. - Nu. Nu mai e cale de întoarcere.

Trebuie s-o recuperăm pe Meagan. Şi banii.

Meagan nu mai e, Al. Aşa se întâmplă.

Obişnuieşte-te cu gândul şi mergi mai departe.

- Tu le-ai spus unde suntem ? - În niciun caz !

- Poate i-au detectat telefonul. - Puteam muri din prostia ta.

N-a fost prostie, aşa e mai bine. Erau bani murdari.

- Du-te ! - Chuck, eu am crezut...

Dispari de-aici !

- Stai ! - Ce ? Chuck, te rog...

Înțelege că...

Pleacă !

- Charlie... - Da.

- Crezi că Meagan e moartă ? - Nu.

Te ajut eu s-o găseşti. Şi banii.

Chiar ?

N-o să te mint... Cred că acum suntem prieteni.

Bine, n-o să mă culc cu tine, ca Meagan.

- Dar suntem prieteni. - Da.

Da, suntem prieteni.

Charlie, ți-o spun ca prieten... Siobhan are dreptate.

Trebuie să te laşi de droguri. Zic şi eu...

Da.

- Charlie, încă o întrebare. - Da, Alex.

Eşti cumva... criminal de război ?

Oficial, nu.

Da.

Ia uite cine a rezolvat problema !

I-am numărat, sunt toți, până la ultimul.

- Cum i-ai găsit ? - Salahorii s-au mâncat între ei.

"Înțeleptul face imediat ceea ce face prostul în final."

Machiavelli.

- Mai c-am avut o erecție. - Pentru tine, special.

- Mă bucur că nu trebuie să te omor. - Şi eu.

- Sună la poliție, să încheiem odată. - În regulă.

- Pot să mă înfrupt şi eu ? - Nu.

- Întrebare prostească. - Aşa e, dar nu contează.

- Te iubesc. - Şi eu, pe tine.

- Iar acum mă omori ? - Nu.

- Fiindcă aşa a vrut Dumnezeu ? - Ce ?

- Nu sunt credincios. E o vorbă... - Atunci, de ce ?

Ei sunt în viață şi trebuie să plătească.

Cât mai sunt ei liberi, trăieşti şi tu.

La o parte !

Abonatul nu e disponibil. Puteți lăsa un mesaj.

Al, ştiu că v-am lăsat baltă şi era să muriți.

Îți punem câteva întrebări. Sper să răspunzi, că dacă nu...

Ştii faza cu prosopul ud ?

Am descoperit mai nou prietenia şi ți-am vrut binele.

Ca să nu ajungi ca Meagan. Nu sugerez că e moartă, dar...

Cine e şeful tău ?

- Ce ? - E prea mult.

Sper că tu şi Chuck sunteți bine.

Sună-mă când poți.

Îmi pare foarte rău, aş vrea facem pace.

Deschide !

Ştiu cine sunteți, să nu mai pierdem vremea.

- Vreți valiza, nu ? - Da !

- Eu o vreau pe fată. - Ce-mi dai pentru asta ?

- Ce vrei ? - Bani. Plăteşte-mă !

- Sunt banii mei. - Trebuie să-mi dai ceva.

Ştiu ce-ți dau. Ce-ar fi să nu-ți zbor creierii ?

Ce-ar fi ca amicul Charlie să nu-ți dea foc

după ce-ți torn benzină pe față ?

Promite-mi că-mi dai drumul.

- Bine. - Îl cheamă Gabriel Barrett.

Nu ştiu de fată, dar sigur are valiza.

E o magazie pe chei. Acolo e. În regulă ?

- Închide. - Îmi dai drumul ?

Nu ne-am înțeles că-mi dai drumul ?

Asta pățeşti când răpeşti iubita cuiva.

Charlie, în mod ideal, dăm buzna şi-i facem praf.

Suntem doi. Dacă nu-i surprindem, ne-am ars.

Ai dreptate. Trebuie să intrăm prin spate. Hai !

Charlie, hai mai repede !

Prostule, ăsta-i al meu !

N-are pic de respect.

Charlie, lasă-mă pe mine primul.

Mi-e frică de înălțime. Şi de scări. Dacă mă prăvălesc,

măcar să cad pe ceva drăguț şi prost.

Ai grijă cu sabia aia, Lancelot !

Cap, sun nevasta. Pajură, sun amanta.

Cap. Fir-ar ! Fac două din trei.

Au ajuns.

Am auzit.

Ne aşteaptă în formulă completă.

Cred că ăla frumuşel, în costum, e Gabriel.

Uitați banii, cum am promis.

Şi ceva în plus, pentru deranj. Acum suntem chit, nu ?

Greşit. Nu suntem chit. Crezi că banii repară tot tărăboiul ?

Am case pline de cadavre pe care trebuie să le acopăr.

Schimburi de focuri în cartiere de locuințe.

Am avut o problemă. Trebuie să înțelegi.

Trebuie să răspundă cineva.

Ori te predai, ori îmi dai garanție un om de-al tău.

Tu alegi.

Nu e bine ce faci. N-a fost bine de la început.

"Războiul nu poate fi evitat, doar amânat, în avantajul celorlalți."

Iar mă luați cu Machiavelli ! Stați !

Ofițerul James nu înțelegea cum stă treaba.

Îi iau eu locul. Creştem miza de-acum.

"Cine e obişnuit să acționeze într-un singur fel nu se schimbă."

"Va ajunge la ruină când nu va mai ține pasul cu schimbarea."

Ce ai ? La naiba ! Fir-ar !

Mă chemi când se termină.

- Chem întăriri ? - Sunt nişte oameni de serviciu.

Nu-s periculoşi.

Ce crezi că faci ?

E mai sigur să fii temut decât iubit.

E mai sigur să fii temut decât iubit.

Trageți în cel cu mitraliera !

Mama dracului !

Hai, sus !

Dacă nu te mişti, jur că te las eu lat.

- Sunt viu. - Normal, dobitocul dracului !

La naiba !

Trageți ! Nu vă opriți !

Reîncarc !

Ai adus sabia la o luptă cu pistoale ?

Haide !

M-ai lovit la genunchi, apoi ai vrut să mă omori cu sabia !

- Ce cauți aici ? Cum ne-ai găsit ? - Mi-a scris Chuck.

Meagan trăieşte, o găsim.

Poți să-mi tragi un pumn, ai dreptul.

Nu-ți dau niciun pumn, îți fac ceva mai rău.

Te iert, dar n-am să te uit câte zile o să ai.

De acord. Unde-i Chuck ?

Cred că doare rău.

Mai bine te calc în picioare până mori.

Dar nu fac asta. Ştiu eu ce fac.

O să-ți ajungă biluțele în gât, boule !

Închide ochii, drăguțule. Se termină repede.

Nu. Închide ochii.

Închide ochii.

La dracu' !

- Stai ! - Ce e ?

Am o întrebare, ca între profesionişti.

- Cine naiba sunteți voi ? - Echipa de curățenie.

Ce faci, Charlie ? Hai, sus, băiete !

- Greu mai eşti ! - Frate ! Mă bucur să vă văd.

Taci dracului ! Unde-i şeful ?

- E sus. - În cămăruța aia ?

Perfect ! Că tot am adus asta... Voiam să încerc grenada asta.

Asta da, femeie !

Fraier.

- Banii ! - Mă ocup eu. Tu rezolvă-l pe el.

- Mulțam. - Nu, te rog.

Scuze.

- Acolo ? Te descurci cu ăsta ? - Da.

Hai !

Atenție !

Fir-ar !

Eşti vie, ce bine ! Hai ! Bravo !

Mai e careva în viață ? Că va exploda !

Eu ! Eu !

Preia-l.

- Ți-a făcut ceva dubios ? - Nu, slavă Domnului !

- Mă bucur că eşti vie. - Credeai c-am murit ?

Normal că aşa am crezut.

Mişcă-te de după biroul ăla ! Repejor !

Mâinile sus !

- Tu eşti Gabriel ? - Exact.

Pe tine cum te cheamă, prietene ?

Unu: nu sunt prietenul tău. Şi doi...

Cu asta, fac o gaură în tine cât Gibraltarul.

Şi trei: mi-ai răpit iubita. Mă cheamă Alex.

- Ai citit Machiavelli, Alex ? - Nu.

- Nu l-am citit pe Machiavelli. - E un citat...

"Toți văd cum pari a fi, dar puțini, cum eşti de fapt."

Rahat !

- Alex... - Acum te-ai ars, băiete.

Da... De ce nu ?

Gata.

- Eşti bine ? Ți-a făcut ceva ? - Nu.

Hai s-o ştergem !

- De ce mă ții de gât ? Sunt bine. - Nu te consola, prostule.

- Sunt împuşcat în picior, boule. - Da, scuze !

- Ce urmează ? - Facem echipă bună.

Eu am ratat-o pe prima, vreau să văd cum e.

- Chiar mă pricep să omor oameni. - Te descurci, nu ți-o lua în cap.

- Siobhan, ce-ți fac copiii ? - Sunt în spate.

Mă auziți ? Îmi dați drumul ?

Aşa ne-am înțeles !

SubRip & Sync : LEONTIN subs.ro TEAM (c) www.subs.ro