Original subtitles

8 mai 1945.

�n sf�r�it, �ntunericul s-a ridicat.

Oamenii s�rb�toresc victoria asupra Germaniei naziste.

De la debarcarea de pe plajele Normandiei, �n iunie 1944,

Alia�ilor le-a trebuit aproape un an ca s� c�tige r�zboiul.

Au trecut 11 luni lungi de lupte feroce

p�n� ce steagul ro�u a fluturat pe acoperi�ul Reichstag-ului.

11 luni de speran�e �i team�,

11 luni interminabile pentru a �nfr�nge Reich-ul

ce promisese c� va conduce lumea 1.000 de ani.

Cele 11 luni, perioada cea mai brutal� a r�zboiului,

au l�sat o cicatrice ve�nic� �n inimi �i �n istorie.

ULTIMUL AN AL LUI HITLER

Devastat�, ocupat� �i umilit�, dup� 5 ani de r�zboi cu Germania,

Europa a�teapt� �nc� eliberarea sa.

�n vara anului 1944, Alia�ii aveau mari speran�e,

pe frontul de vest, debarcarea din Normandia a avut succes.

�n acela�i timp, pe frontul de est, Stalin �i-a lansat uria�a armat�.

Reich-ul era prins ca �ntr-un cle�te.

�ns� nimic nu era c�tigat.

�n septembrie, Hitler i-a luat prin surprindere pe Alia�i,

cu teribilul contraatac din Ardeni.

A e�uat, dar zeci de mii de oameni au pl�tit cu via�a.

Alia�ii erau �ngrijora�i,

iar Hitler era hot�r�t s� lupte p�n� la sf�r�it.

�n noul an 1945, Hitler a lansat Opera�iunea North Wind.

A folosit toate avioanele avute la dispozi�ie,

�n �ncercarea de anihilare a for�elor aeriene aliate

care l-au �nvins �n Ardeni.

�ns� anglo-americanii au c�tigat aceast� b�t�lie aerian�.

Germanii au aflat cu �ngrijorare despre aceast� nou� �nfr�ngere.

Dar Hitler, �n stilul s�u exaltat, i-a convins s� o accepte.

"Vreau ca fiecare german s�-�i fac� datoria p�n� la sf�r�it."

"S� accepte orice sacrificiu"

"care i se cere."

"Vreau ca fiecare locuitor s� fac� arme pentru aceast� b�t�lie,"

"vreau ca fermierii"

"s� renun�e la p�ine ori de c�te ori este posibil"

"pentru a le-o da solda�ilor �i muncitorilor."

"Vreau ca toate femeile s� sprijine aceast� b�t�lie,"

"a�a cum au f�cut �i p�n� acum, cu un fanatism extrem."

O nem�oaic� a scris:

"�n ultimele luni de r�zboi,"

"m� chinuiam s� nu pl�ng atunci c�nd �i auzeam vocea lui Hitler la radio."

"Nu voiam s� recunoa�tem semnele,"

"din ce �n ce mai clare, care anun�au c�derea iminent�."

"�n inimile noastre, ne era fric� de teribilul adev�r."

Pentru a ridica moralul popula�iei,

Goebbels planifica premiera viitorului film, Kolberg.

Era un film turnat �n urm� cu doi ani.

Aceast� megaproduc�ie ar�ta cum trupele prusace

au respins atacurile armatei lui Napoleon.

Dup� o scen� Goebbels spune:

"Kolberg este �nfr�nt"

"iar poporul german avea nevoie de a�a ceva."

�ntre timp, �n est, Armata Ro�ie a preluat ini�iativa.

La trupele comasate pe Vistula au ajuns noi provizii.

�ns� aceast� concentrare de trupe nu a trecut neobservat�.

�n Germania, generalul Guderian a dat alarma.

L-a implorat pe Hitler s� regrupeze trupele pe frontul de est,

pentru a contracara atacul sovietic.

Dar Hitler n-a vrut s� aud�,

lu�nd �n r�s presupusa amenin�are:

"Este cel mai mare bluf de la Ginghis Han."

"Cine a mai scornit �i idio�enia asta?"

Nici Himmler nu a fost de acord.

"Vede�i, dle general, eu nu cred c� ru�ii vor ataca."

Generalul Guderian a �ncercat cu disperare s�-�i conving� superiorii.

Hitler a repetat:

"Aceast� informa�ie este complet absurd�."

"Oricine a scris-o, ar trebui internat �ntr-un ospiciu."

Surd la orice sfat,

Hitler s-a izolat treptat �ntr-o lume a sa.

A�a cum a prezis Guderian,

la mijlocul lunii ianuarie 1945,

mai �nt�i Konev, apoi Jukov,

�i-au trimis armatele dincolo de Vistula.

Coloane f�r� sf�r�it de tancuri T-34

au avansat de-a lungul unui front de peste 600 km,

�ntinz�ndu-se de la ��rmul M�rii Baltice p�n� �n inima Poloniei.

A fost un atac devastator.

T�v�lugul rusesc intrase din nou �n ac�iune.

Canonada era at�t de puternic�

�nc�t chiar �i Jukov �i-a acoperit urechile.

Pentru Stalin, aceast� ofensiv� era de o importan�� crucial�.

�n c�teva s�pt�m�ni

trebuia s� se �nt�lneasc� cu Churchill �i Roosevelt, la Yalta.

Nu voia s� scape Polonia din m�ini.

La 17 ianuarie 1945,

la cinci luni dup� �nceperea insurec�iei,

Armata Ro�ie a intrat �n capitala polonez�.

Au g�sit un ora� fantom�.

Stalin calculase s� nu mai r�m�n� nimeni

care s� conteste autoritatea noii for�e de ocupa�ie.

Comuni�tii polonezi nu au avut nicio problem� �n a prelua puterea.

Sovieticii au defilat �n capital� pentru a s�rb�tori victoria

care a venit un pic prea t�rziu.

Dup� ce au eliberat capitala polonez�, la 27 ianuarie 1945,

sovieticii au descoperit cel mai mare secret al Reich-ului:

un lag�r de m�rimea unui ora�, �nconjurat cu s�rm� ghimpat�,

Auschwitz-Birchenau.

Lag�rul fusese evacuat de trupele SS cu c�teva zile �nainte.

To�i paznicii fugiser�.

Sovieticii au g�sit 7.000 de deporta�i abandona�i acolo.

7.000 de supravie�uitori din peste 1.500.000 de oameni uci�i.

�nainte s� plece, nazi�tii au �ncercat s� �tearg� dovezile crimelor lor.

Au aruncat �n aer camerele de gazare �i crematoriile.

Dar aceste fabrici ale mor�ii erau �i centrul unui sistem de jaf.

Sovieticii au g�sit sute de mii de obiecte de �mbr�c�minte,

�i sute de mii de �nc�l��ri.

�ntr-o magazie, au descoperit 7 tone de p�r.

Deporta�ii nu erau �nc�nta�i c� sunt filma�i,

a�a c� sovieticii s-au g�ndit s� redecoreze lag�rul c�teva zile mai t�rziu

folosind deporta�i plus c��iva oameni din zon�.

Filmul nu a fost v�zut niciodat�.

F�r� �ndoial�, ar�ta prea mult din cruda realitate.

�n ianuarie 1945,

�n jur de 100 de lag�re erau �nc� active pe teritoriul Reich-ului.

Chiar �i �n ultimele lor zile,

distrugerea evreilor din Europa a r�mas un obiectiv principal pentru nazi�ti.

Pentru Alia�i, eliberarea acestor zone ale mor�ii nu era prioritar�,

mai ales c� relat�rile jurnali�tilor erau at�t de uluitoare,

�nc�t occidentalii refuzau s� le cread�.

C�nd reporterul englez Alexander Werth

a intrat �n lag�rele Majdanek �i Treblinka, �n iulie '44,

a scris imediat un articol despre cum lucreaz� ma�inile mor�ii.

Sortarea, camerele de gazare, crematoriile,

oasele m�cinate ca �ngr��m�nt pentru c�mpurile de varz�.

�ns� BBC nu a difuzat raportul s�u.

Iar New York Herald Tribune scria:

"Mai bine am a�tepta confirmarea despre ororile �nt�mplate �n Lublin."

�n ciuda ororilor f�cute de nazi�ti aceste lucruri p�reau de necrezut.

Lag�rele nu erau singurele locuri unde nazi�tii au comis crime.

Multe ora�e eliberate de Armata Ro�ie ascundeau gropi comune.

�n subsolul acestei cl�diri

un laborator se ocupa de pseudo eperimente medicale.

Pentru nazi�ti, evreii, polonezii

erau buni doar ca sclavi sau pentru �ngr�at p�m�ntul.

�n 15 zile, Jukov �i oamenii s�i au str�b�tut 400 de kilometri.

Niciun lider nazist nu anticipase o �naintare a�a de rapid�.

Generalul Guderian a scris:

"Valul sovietic cap�t� propor�ii dezastruoase pentru noi."

�i totu�i, germanii continuau s� lupte.

�n special pentru c� se temeau.

Armata Ro�ie d�duse dovad� de un comportament barbar.

Cartiere �i sate au fost incendiate.

Armata lui Stalin a jefuit cu neru�inare acest �inut �mbel�ugat:

aparate de radio, oale, ceasuri.

Un soldat a scris:

"Nem�ii au abandonat totul, iar oamenii no�trii au invadat casele."

"Totul este �n fl�c�ri."

"Puf de la perne �i pene de la saltele zboar� peste tot."

"To�i, de la soldat la colonel, duc prada cu ei."

"Ora�ul acesta a fost crucificat."

"Nem�ii au dreptate s� fug� de noi ca de cium�."

Oricine era b�nuit c� e nazist putea fi �mpu�cat.

Aproape 100.000 de germani au fost executa�i rapid.

Un soldat sovietic a notat:

"Mamele germane ar trebui s� blesteme ziua �n care �i-au n�scut fiii."

"Germanii simt acum ororile r�zboiului."

"S� vad� �i ei cum este ce le-au dorit altora."

�n Prusia Oriental�, sovieticii au ocupat pentru scurt timp ora�ul Nemmersdorf.

Locuitorii au fost masacra�i.

S-a dezl�n�uit o orgie de violen�e.

Mai multe femei au fost crucificate goale, de u�ile unor hambare.

Armata Ro�ie a realizat scara atrocit��ilor comise de nazi�ti:

milioane de prizonieri de r�zboi mor�i de foame �i de civili uci�i.

Au fost descoperite lag�rele Majdanek, Auschwitz �i Treblinka.

Pierz�nd 20.000.000 de-ai lor, sovieticii ardeau de r�zbunare.

Propagandistul sovietic Ilia Ehrenburg scria de multe luni �n ziarul Steaua Ro�ie:

"Dac� n-ai ucis un neam� �n fiecare zi, �i-ai pierdut ziua degeaba."

"Omor��i-i pe nem�i! Asta v� cere b�tr�na mam�."

"Copiii implor�: Omor��i-i pe nem�i!"

"Asta v� cere patria mam�."

"Diviziile armatei nu �nainteaz� singure spre Berlin."

"Al�turi de ele sunt tran�ee, gropi comune,"

"r�pe pline de trupurile inocen�ilor,"

"c�mpurile de la Majdanek �i copacii din Vitebsk,"

"de care nem�ii au sp�nzurat at��ia neferici�i."

"Ghetele �i papuceii copila�ilor uci�i la Majdanek"

"merg al�turi de ele spre Berlin."

Armata Ro�ie a devenit expert� �n alimentarea urii,

iar �n calea sa, femeile du�manului au devenit o �int� special�.

Violul a devenit o arm� de r�zboi.

Un t�n�r ofi�er sovietic �i aminte�te:

"Femeile, mamele �i copiii lor z�ceau pe ambele p�r�i ale drumului"

"�i �naintea fiec�reia dintre ele"

"era un grup zgomotos de b�rba�i cu pantalonii �n vine."

"Iar oamenii no�tri �mpu�cau femeile care �ncercau s�-�i salveze copiii."

"Ofi�erii priveau z�mbind,"

"asigur�ndu-se c� particip� fiecare soldat, f�r� excep�ie."

Stalin personal a scuzat aceste crime, el declar�nd:

"Imagina�i-v� un om care a luptat de la Stalingrad p�n� la Belgrad,"

"care �i-a v�zut patria devastat� pe mii de kilometri."

"Dup� toate astea, ce e at�t de grav s� se distreze cu o femeie,"

"dup� toate ororile suferite?"

Vasili Grossman a v�zut teroarea �n ochii femeilor �i fetelor.

Femeile germane au suferit orori teribile.

Pe �ntreg teritoriul Germaniei,

se estimeaz� c� au fost violate aproape 2.000.000 de femei.

incluz�nd so�ii �i fiice ale comuni�tilor.

Dup� ce a ezitat o vreme,

regimul nazist a publicat aceste atrocit��i.

�nt�ririle venite de pe Frontul de Est

unde inamicul atac� solda�ii germani

cu bestialitate �i fac ravagii

cu o s�lb�ticie nemaiv�zut� �n istoria umanit��ii.

Proteja�i-v� femeile �i copii de hoardele ro�ii.

Cum s-au comportat solda�ii �i ofi�erii cu femeile din zon�?

Nu-i po�i numi solda�i sau ofi�eri. Sunt doar ni�te hoarde barbare.

To�i s-au comportat la fel. Se �mb�tau �n fiecare zi.

Au violat toate femeile,

de la fete tinere de 13 ani, la b�tr�ne de 68 de ani.

Am v�zut o b�tr�n� de 68 de ani violat� �ntr-un mod dezgust�tor.

E �i cazul dvs?

Da, mi-au violat mama de 60 de ani �ntr-un mod bestial.

- �i pe dvs? - Da.

Mi-au violat �i sora �i mama. S-au comportat ca ni�te bestii.

�naintarea trupelor sovietice a r�sp�ndit panica printre civili.

Sute de mii de germani au pornit la drum,

�n toiul unei ierni deosebit de aspre.

"Voi �ncerca s� ajung la tine"

�i scria o t�n�r� mamei sale.

"Mam�, te rog, fii calm�, dar Gabi nu va fi cu mine."

"N-am mai putut s� o duc �i a murit."

"Nu am putut merge mai departe"

"a�a c� am �nvelit-o bine �i am �ngropat-o ad�nc �n z�pad�."

"Gabi nu este singur� acolo,"

"mii de mame care mergeau cu copiii lor,"

"la fel ca mine, i-au �ngropat �n z�pad� pe cei mor�i."

Ca s� scape, mii de oameni �ngrozi�i au inundat g�rile �i porturile.

�n ianuarie 1945, cam 7.000 de germani s-au �mbarcat pe Wilhelm Gustloff.

Acesta a fost scufundat de un submarin sovietic.

Peste 5.000 de oameni au disp�rut �n valuri,

de trei ori mai mul�i dec�t victimele de pe Titanic.

Pe 29 ianuarie 1945,

4.000.000 de germani,

8.500.000 conform unor estim�ri, au fost str�muta�i.

La sf�r�itul lui ianuarie,

�ntre 40.000 �i 50.000 de oameni soseau zilnic �n Berlin.

Refugia�ii �n�esau drumurile Germaniei,

iar trupele sovietice pornite de la Vistula

s-au oprit la 80 km de Berlin, pe malurile Oderului.

Ofensiva lui Jukov fusese o reu�it�.

�n total, germanii au pierdut 450.000 de oameni.

Cucerind o mare parte din Polonia �i impun�ndu-�i domina�ia �n Balcani,

Stalin a ajuns la Conferin�a de la Yalta pe o pozi�ie de putere.

Nici pre�edintele Roosevelt, sl�bit de boal�,

nici premierul britanic Winston Churchill,

a c�rui �ar� era sleit� dup� cinci ani de r�zboi,

nu i s-au putut �mpotrivi.

Cei trei mari au consim�it s� �mpart� Germania �n patru zone de ocupa�ie.

Churchill a ob�inut o zon� pentru Fran�a.

N-a f�cut-o din bun�tatea inimii sale.

Roosevelt a spus c� trupele americane vor ie�i din Europa c�t mai repede posibil

iar Churchil nu vrea s� r�m�n� singur �n cu�c� cu ursul sovietic.

Polonia a fost dat� pe m�na comuni�tilor

cu toate c� Stalin promisese vag organizarea de alegeri libere.

�n vest, mai r�m�nea o piedic� de trecut,

ultima barier� natural� din Germania: Rinul.

Toate podurile fuseser� dinamitate de germani.

Generalul Montgomery �nc� spera s� fie primul care traverseaz� fluviul.

Dar americanii i-au luat-o �nainte.

O unitate de avangard� a Armatei 1 a SUA

a g�sit un pod r�mas �n picioare la Remagen, l�ng� Bonn.

Germanii amplasaser� explozibile, dar �nc� nu le detonaser�.

Amercanii au stabilit imediat un cap de pod pe malul estic al fluviului.

Hitler s-a �nfuriat,

�i a ordonat ca �nginerii care nu detonaser� podul s� fie �mpu�ca�i.

�ntre timp, Patton trimisese trupe spre sud, la Oppenheim,

f�r� a-�i �n�tiin�a superiorii.

Deja r�sp�ndea panica �n teritoriile germane.

Monty visase s� p�trund� primul �n Germania, dar a fost ultimul.

�ns� el a condus cea mai mare ofensiv�.

A avut sub comand� 1.250.000 de solda�i.

De data asta, �i �nsu�iser� lec�ia de la Arnhem.

Zona de aterizare a para�uti�tilor a fost precis�.

Solda�ii britanici au p�truns ad�nc �n Germania

�i capturau solda�i din ce �n ce mai tineri.

Francezii doreau s� ia �i ei parte la ac�iune.

De Gaulle �tia c� locul Fran�ei �n tab�ra �nving�torilor

depinde de participarea sa la efortul de r�zboi al Alia�ilor.

El l-a convocat pe De Lattre, comandantul Armatei 1.

"Trebuie s� treci Rinul, chiar dac� americanii nu te las�,"

"�i va trebui s� mergi cu barca. E o problem� de importan�� na�ional�."

Din sud, avansau for�ele franceze comandate de generalul de Lattre.

Au luptat pe p�m�nt german al�turi de americani.

Alia�ii deschiseser� acum o bre��.

�n sf�r�it, puteau s� invadeze Reich-ul.

Era o veste bun� pentru ei, dar nu �i pentru Stalin.

Imediat ce a aflat, i-a ordonat lui Jukov s� cucereasc� Berlinul,

c�t mai repede posibil, ca s� nu i-o ia americanii �nainte.

Dup� trecerea Rinului, rezisten�a german� a c�zut.

Hitler a ales s�-�i concentreze for�ele �n est.

κi epuizase rezervele deja sc�zute �n costisitoarea b�t�lie din Ardeni.

Acum, unele ora�e, �n loc s� lupte p�n� �n ultima clip�,

fluturau steagul alb.

Anglo-americanii c�tigau teren.

Churchill �i tot �mboldea pe americani:

"Trebuie s� str�ngem m�na ru�ilor c�t mai spre est posibil."

Dar Berlinul era �n viitoarea zon� de ocupa�ie sovietic� stabilit� la Yalta.

Chiar dac� americanii ar fi cucerit ora�ul,

mai t�rziu ar fi trebuit s� se retrag�.

Americanii nu ar fi acceptat eventualul pre� de 100.000 de mor�i,

doar ca o chestiune de prestigiu.

Astfel de probleme umanitare nu l-au oprit niciodat� pe Stalin.

A�a c� Eisenhower a decis s� nu lanseze un atac asupra Berlinului.

Solda�ii lui �i-au permis o pauz�, pentru pu�in� relaxare ca acas�.

Marlene Dietrich le-a f�cut o vizit�.

Bun�, b�ie�i!

Ocazia de a da un spectacol pentru voi,

este mai important� ca spectacolul �n sine.

Sunt sigur� c� vom avea o victorie ne�nt�rziat�.

La revedere �i succes!

Dar armata lui Ike nu a l�sat armele jos pentru mult� vreme.

Ca s� �nving� Germania nazist� rapid, f�r� multe pierderi,

americanii �i englezii au continuat cu un bombardament nemilos.

Au lovit f�r� �ncetare zonele industriale germane

�i au anihilat ora�e �n�esate cu civili.

Voiau s� zdrobeasc� poten�ialul economic al Reich-ului

�i s� distrug� moralul popula�iei, submin�nd astfel regimul.

�ntre ianuarie �i aprilie 1945,

au fost aruncate 471.000 de tone de bombe asupra Germaniei.

Ora�ele K�ln, Hamburg �i Berlin au fost toate bombardate.

Am ajuns primii la Berlin. Ce zice�i s� ne �ntoarcem?

La mijlocul lunii februarie Churchill a bombardat ora�ul Dresda

pentru a-�i etala puterea �n fa�a sovieticilor,

nefiind mul�umit de performan�ele lui Montgomery.

Ora�ul a fost mistuit de o furtun� de foc.

�n mai pu�in de 24 de ore, au pierit peste 25.000 de locuitori.

Pentru un ora� f�r� industrie de r�zboi,

�i f�r� importan�� strategic�,

atacul brutal al alia�ilor a fost nejustificat.

Dar distrugerea Dresdei a sporit num�rul refugia�ilor

�i a �ntrerupt mi�c�rile Wehrmacht-ului.

Poate c� liderii alia�i au sim�it un oarecare regret pentru Dresda,

dar nu pentru mult� vreme,

pentru c� �nc�p���narea lui Hitler i-a �mpins s� continue bombardamentul,

indiferent de costul pl�tit de popula�ia civil�.

La sf�r�itul lunii martie 1945, Reich-ul a fost cuprins de haos.

Rezultatul r�zboiului nu mai era o surpriz�.

Un ofi�er german a notat �n jurnalul s�u:

"Ne apropiem de sf�r�it."

"S-au g�ndit liderii no�tri la vreo strategie de ie�ire?"

"Moartea solda�ilor no�tri, distrugerea ora�elor �i satelor"

"mai au acum vreun rost?"

Altul a scris:

"Nu poate nimeni s�-l supun� pe nebun �i s� pun� cap�t?"

"Mai sunt generali? Nu!"

"Sunt ni�te m�r�avi, ni�te canalii, ni�te la�i."

Dar cuvintele de revolt� erau �ncredin�ate doar jurnalelor.

Dup� ce scriau aceste r�nduri, tinerii solda�i reveneau la lupt�,

iar societatea german� nu reu�ise �nc� s� se revolte

�i, ca rezultat, a continuat s� se pr�bu�easc� �i mai tare.

Regimul a lansat o nou� faz�:

radicalizarea �mpotriva germanilor.

Cine nu era preg�tit s� lupte avea s� fie executat.

�n K�nigsberg, au fost executa�i 80 de dezertori.

Adesea, trupurile erau l�sate la marginea drumului ca un semn:

"Sunt dezertor �i refuz s� protejez femeile �i copiii germani."

Satele care arborau steagul alb erau amenin�ate cu distrugerea.

Dar radicalizarea a fost �i mai dur� �n privin�a deporta�ilor.

�naintarea anglo-americanilor �n vest �i a sovieticilor �n est

l-a determinat pe Himmler s� �nchid� lag�rele,

trimi��ndu-i pe deporta�i �n mar�uri ale mor�ii.

De�inu�ii erau pe drum �ns� nu aveau nicio destina�ie.

Nazi�tii nu mai aveau timp s� gazeze oamenii,

a�a c� �i omorau cu ajutorul frigului �i al foamei.

Cei care nu �ineau pasul �n mar� se alegeau cu un glon� �n cap.

C�nd Alia�ii au eliberat lag�rele,

pe cele mai multe le-au g�sit aproape goale.

Germanii l�saser� anumi�i deporta�i,

consider�nd c� sunt prea sl�bi�i pentru a fi evacua�i.

�n aprilie 1945, britanicii au intrat �n Bergen-Belsen.

Au g�sit 30.000 de prizonieri �ntre via�� �i moarte.

Vreo 10.000 de cadavre au fost g�site �n putrefac�ie.

Era o imagine apocaliptic� pentru eliberatori.

Trupele britanice au folosit buldozerele

pentru a �ngropa miile de cadavre �i pentru a evita declan�area unei epidemii.

�n aceea�i lun�, americanii au intrat �n lag�rul de concentrare Ohdruf,

o ramur� a lag�rului Buchenwald.

Eisenhower a fost cople�it.

"A fost cel mai mare �oc din via�a mea", a m�rturisit el.

Lui Patton i s-a f�cut r�u �n apropierea unei bar�ci.

Eisenhower a ordonat ca popula�ia din ora�ul vecin s� viziteze lag�rul.

�n fa�a unui cuptor de crematoriu, unde ardeau 200 de trupuri pe zi,

femeile au le�inat.

Totu�i, ofi�erii au insistat ca germanii s� fie confrunta�i

cu ororile petrecute cu permisiunea lor.

Pe o mas� erau abajururi f�cute din piele de om.

Erau buc��i din piele tatuat� adunate de un func�ionar �i capete mic�orate,

trofee ale barbariei naziste.

La descoperirea acestor orori, un jurnalist a scris:

"S-au deschis por�ile iadului."

Au fost eliberate �i alte lag�re

�i au fost impuse popula�iei locale mai multe vizite.

Eisenhower a declarat:

"Lumea spune c� soldatul american nu �tie pentru ce lupt�."

"M�car acum �tie �mpotriva cui lupt�."

Descoperirea iadului lag�relor de concentrare

a fost un �oc pentru �ntreaga lume.

De zece luni, Reich-ul se tot mic�ora.

�n aprilie, a �nceput actul final.

Berlin, ultima citadel�, se preg�tea pentru b�t�lia suprem�.

La 12 aprilie 1945, Orchestra Filarmonic� din Berlin

a interpretat "Amurgul Zeilor" de Wagner.

Ca s� compenseze lipsa de personal, o armat� de copii, femei �i b�tr�ni,

condus� de c�teva mii de SS-i�ti fanatici,

a trebuit s� apere capitala, ridic�nd obstacole.

Goebbels a f�cut treab� bun�.

To�i cei care ap�rau ora�ul z�mbeau �n aceste imagini de propagand�.

Pentru ambuscade, fiecare german a primit o pu�c�

sau un Panzerfaust, o arm� antitanc.

Fabricile produseser� peste 3.000.000 �n ultimele luni.

Pe str�zile Berlinului, oamenii primeau o instruire rapid�.

Mul�i germani credeau �nc� �n Reich-ul lor.

"Zidurile noastre sunt d�r�mate dar nu �i inimile noastre."

"Ap�r�torii Berlinului �l salut� pe F�hrer."

"F�hrer-ul comand�, noi execut�m!"

"Berlinul r�m�ne german!"

"Capitul�m?"

"Nu!"

Un t�n�r soldat le-a scris p�rin�ilor s�i:

"Nu pot crede c� F�hrer-ul ne-ar sacrifica proste�te."

"�ncrederea mea �n el este nezdruncinat�. El �nseamn� totul pentru mine."

Unii ofi�eri au confiscat batistele albe,

ca s�-i �mpiedice pe ap�r�tori s� se predea.

Demnitarii nazi�ti credeau �nc�,

mai ales c�, �n Statele Unite, la 12 aprilie 1945, �n ziua concertului,

a murit pre�edintele Roosevelt.

Hitler s-a bucurat.

"Marele miracol, prezis de mine, s-a �nf�ptuit."

"R�zboiul nu este pierdut."

Hitler era orbit de propriile iluzii.

�ns� speran�a nu a �inut mult,

pentru c� Armata Ro�ie �ncercuia tot mai aproape capitala.

�n jurul unei machete a Berlinului, generalii sovietici au pl�nuit atacul.

�n sf�r�it, sosiser� proviziile din est pe malurile Oderului:

tancuri, obuze, avioane, 40.000 de tunuri.

La 16 aprilie, a �nceput cel mai mare baraj de artilerie al r�zboiului.

Pentru Berlin

Au fost trase 1.236.000 de obuze.

100.000 de tone de o�el i-au potopit pe germani.

2.000.000 de solda�i au �naintat spre Berlin.

Stalin a �ncurajat rivalitatea dintre generalii s�i.

"Cine intr� primul �n Berlin, �l poate cuceri," a declarat el.

Jukov a atacat imediat dar a �nt�mpinat o rezisten�� puternic�.

Konev a atacat ora�ul din sud.

Cele 196 de divizii sovietice au atacat din toate p�r�ile.

Ru�ii aveau un obiectiv: Cancelaria, sub care se afla bunc�rul lui Hitler.

Jukov a avut pierderi uria�e,

pentru fiecare german ucis au murit c�te trei ru�i.

Stalin voia s� vad� Berlinul �ncercuit complet,

ca s�-i �mpiedice pe anglo-americani s� profite de pr�bu�irea german�

�i s� intre primii �n capital�.

�n Berlin, p�n� �i p�m�ntul s-a cutremurat.

Toate r�sp�ntiile erau ap�rate, uneori de copii.

Hitler se ad�postea �n bunc�r.

�n aceste ultime imagini cu dictatorul, filmate cu o lun� �nainte,

cenzorul a t�iat o bucat� de pelicul� care nu a fost v�zut� niciodat�.

�n acea imagine �l po�i vedea pe F�hrer tremur�nd

incapabil s� se controleze.

Hitler nu mai este dec�t o umbr�.

Totu�i, �n nicio clip� nu s-a pus problema capitul�rii.

Goebbels spunea c� totul este �n regul�.

"Situa�ia se va �ntoarce �n favoarea noastr�."

"Americanii �nainteaz� c�tre Berlin,"

"marea r�sturnare este �n plin� desf�urare,"

"trebuie s� ap�r�m ora�ul cu orice pre�."

O alt� minciun� a ministrului propagandei,

dar p�n� la urm�, asta era treaba lui.

�ns�, la 110 km dep�rtare, la 25 aprilie, �n Torgau,

a sosit ziua mult a�teptat�: Reich-ul a fost �mp�r�it �n dou�.

Armata sovietic� �i cea american� s-au �nt�lnit.

�n timp ce pentru lideri era o perioad� de precau�ie,

pentru soldatul de r�nd, era vremea celebr�rii.

Unii solda�i sovietici au evitat totu�i fraternizarea excesiv�

care i-ar fi putut trimite �n gulag.

ESTUL �NT�LNE�TE VESTUL

�n Berlin, 2.000.000 de civili au fost prin�i la ananghie.

Acum se punea problema supravie�uirii.

Din loc �n loc, se t�ia c�te un cal.

Oric�t de puternic� fusese artileria sovietic�,

chiar �i �ntr-un r�zboi mecanizat, tot infanteria are ultimul cuv�nt.

Strad� cu strad�, pivni�� cu pivni��.

�n aceste ultime zile, motiva�ia germanilor s-a schimbat.

Nu mai luptau pentru Marele Reich, pentru F�hrer sau na�ional-socialism,

ci ca s�-�i salveze pielea.

Ru�ii se apropiau de bunc�rul unde Hitler mai dispunea armate imaginare.

Elitele p�r�siser� ora�ul.

V�z�nd c� totul e pierdut, Goebbels s-a �ntrebat:

"Ce faci cu un popor ai c�rui b�rba�i nu lupt� c�nd femeile sunt violate?"

"Toate planurile �i ideile na�ional-socialiste"

"sunt prea nobile pentru un astfel de popor."

"Ace�ti oameni merit� soarta care-i a�teapt�."

�n acest timp, �n Italia, la 27 aprilie,

Mussolini a fost prins c�nd �ncerca s� fug�.

A fost �mpu�cat.

Trupul s�u �i cel al amantei sale au fost brutalizate de mul�ime.

C�nd Hitler a aflat de moartea Ducelui, a conchis:

"Viu sau mort, nu vreau s� cad �n m�inile du�manului."

"Dup� ce mor, trupul �mi va fi ars �i nimeni nu-l va putea g�si."

La 30 aprilie, �n bunc�rul s�u, Hitler s-a sinucis,

�mpreun� cu so�ia sa, Eva Braun.

Trupul i-a fost ars de de �oferul s�u, folosind 200 de litri de benzin�.

Dictatorul a condus Germania timp de 12 ani.

Visase la un Reich care s� dureze 1.000 de ani.

Acest miraj a disp�rut �n ruinele capitalei sale.

O ultim� minciun�:

la radio s-a anun�at c� Hitler a murit

conduc�ndu-i pe eroicii ap�r�tori ai Berlinului.

�n aceea�i zi, trupele lui Jukov au p�truns �n Berlin.

Solda�ii s�i au capturat Reichstag-ul.

Vasili Grossman a scris:

"Voiam s�-i strig pe to�i fra�ii no�tri"

"care z�ceau �n p�m�nt rusesc, ucrainean, bielorus �i polonez,"

"care dormeau somnul cel ve�nic pe c�mpul de onoare."

"Tovar�i, ne auzi�i? Am izb�ndit!"

Dup� dou� zile, ru�ii au reconstituit scena.

A fost f�cut� o fotografie.

Dar istorica poz� a trebuit retu�at�,

pentru c� fusese trecut cu vederea un detaliu.

Unul dintre solda�i purta mai multe ceasuri la m�n�.

Dar unde era Hitler? Aceast� �ntrebare �i obseda pe ru�i.

Solda�ii sovietici au g�sit un trup care sem�na leit.

Dar s-a dovedit c� se fotografiaser� l�ng� o sosie.

Stalin a trimis o echip� de speciali�ti s� investigheze.

Au g�sit cadavrele carbonizate ale lui Goebbels �i so�iei sale.

Al�turi, erau trupurile ne�nsufle�ite ale celor �ase copii ai lor.

Cu c�teva luni �n urm�, erau folosi�i �n propaganda nazist�.

P�rin�ii lor �i omor�ser� �nainte s� se sinucid�.

R�m�i�ele lui Hitler au fost g�site �ntr-un crater de bomb�.

Afl�nd de moartea F�hrer-ului, Stalin a exclamat:

"S-a zis cu tic�losul �la. P�cat c� nu l-am prins viu!"

R�m�i�ele au fost expediate �n secret �n Rusia.

Nici Jukov, care-�i savura victoria �i vizitase b�rlogul fiarei,

nu a �tiut nimic despre acest epilog.

Hitler fiind mort, capitularea a devenit posibil� pentru succesori.

La 7 mai, �ntr-o �coal� modest� din Fran�a,

la cartierul general al Alia�ilor,

reprezentan�ii Germaniei au acceptat termenii capitul�rii necondi�ionate.

Dup� semnare, generalul Jodl a avut curajul s� declare:

"For�ele armate germane sunt �n m�inile Alia�ilor."

"Sper c� �nving�torul le va trata cu generozitate."

Cu stilourile folosite la semnare, Ike a f�cut semnul victoriei.

�n ianuarie 1943,

pre�edintele Roosevelt �i Churchill

s-au �nt�lnit la Casablanca

�i au prezentat planul capitul�rii necondi�ionate a Puterilor Axei.

�n Europa acel plan a fost �ndeplinit.

Dar aceste imagini nu au fost f�cute publice,

pentru c� Stalin nu a fost mul�umit de aceast� capitulare.

Liderul de la Kremlin s-a pl�ns:

"Poporul sovietic a dus pe um�rul s�u cea mai mare greutate a r�zboiului."

Stalin a cerut s� fie semnat� alt� capitulare a doua zi, la Berlin.

La 8 mai, delega�iile american�, francez�, german� �i britanic�

au traversat un ora� �n ruine.

La cartierul general al lui Jukov, l�ng� Berlin,

au a�teptat sosirea feldmare�alului Keitel.

C�nd a intrat, nimeni nu i-a r�spuns la salut.

Delega�iile au semnat toate cele cinci acte ale capitul�rii.

Generalul De Lattre a semnat pentru Fran�a.

Era ora 23:00, 8 mai, dar era deja 01:00 la Moscova.

Sovieticii au notat data de 9 mai.

Dar capitularea nu a pus cap�t tragediilor.

�ncetarea ostilit��ilor a fost urmat� de un val de sinucideri:

nu doar comandan�i ca Himmler, ci �i multe mii de germani anonimi,

uneori �mpreun� cu familiile lor,

de frica ru�ilor sau ca s�-l urmeze pe Hitler �n via�a de apoi.

�n 1935, Hitler le promisese germanilor:

"�n zece ani, nu ve�i mai recunoa�te Germania."

S-a �inut de cuv�nt.

"S-a terminat! S-a terminat!"

Acest strig�t se auzea �n toate ora�ele lumii,

�n timp ce era s�rb�torit� victoria.

Oamenii salutau eliberarea at�t de mult a�teptat�.

Dar bucuria era atins� de gravitate.

Umbra �ntunecat� a nazismului nu avea s� fie risipit� �ntr-o zi.

Suferin�ele �ndurate l�saser� o cicatrice de ne�ters �n amintire.

Nazismul sondase ad�ncimile ororii.

Exterminarea evreilor, masacrarea civililor,

torturarea membrilor Rezisten�ei

aveau s� b�ntuie pentru totdeauna con�tiin�a omenirii.

Dar continentul trebuia s�-�i revin�.

Ora�ele �n ruin� trebuiau reconstruite.

Milioane de oameni str�muta�i trebuiau s� se �ntoarc� acas�.

Acestea erau uria�ele provoc�ri ale perioadei postbelice.

Din acest haos cauzat de sistemul nazist

o nou� er� avea totu�i s� apar�.

Traducerea �i adaptarea: maximus32

SF�R�IT