Original subtitles

8 mai 1945.

�n sf�r�it, �ntunericul s-a ridicat.

Oamenii s�rb�toresc victoria asupra Germaniei naziste.

De la debarcarea de pe plajele Normandiei, �n iunie 1944,

Alia�ilor le-a trebuit aproape un an ca s� c�tige r�zboiul.

Au trecut 11 luni lungi de lupte feroce

p�n� ce steagul ro�u a fluturat pe acoperi�ul Reichstag-ului.

11 luni de speran�e �i team�,

11 luni interminabile pentru a �nfr�nge Reich-ul

ce promisese c� va conduce lumea 1.000 de ani.

Cele 11 luni, perioada cea mai brutal� a r�zboiului,

au l�sat o cicatrice ve�nic� �n inimi �i �n istorie.

ULTIMUL AN AL LUI HITLER

Vara anului 1944.

Timp de aproape 5 ani, Europa era �n r�zboi

a�tept�nd eliberarea sa.

La 6 iunie, v�ntul libert��ii �ncepea s� bat�, �n sf�r�it, pe plajele Normandiei.

�n seara zilei numit� "Ziua cea mai lung�",

peste 150.000 de solda�i reu�esc s� debarce.

P�n� �n iulie,

aproape 1.000.000 de solda�i lupt� �n Normandia.

Alia�ii controleaz� cerul.

Ei distrug sistematic infrastructura folosit� de germani.

Sunt vizate toate convoaiele cu �nt�riri.

Chiar feldmare�alul Rommel,

comandantul for�elor germane din Normandia,

a fost r�nit �ntr-un atac aerian.

�ncepuse s� circule o glum� printre solda�ii germani.

Dac� vezi un avion alb, e american.

Dac� vezi un avion negru, e englez.

Dac� nu vezi nimic, e Luftwaffe.

�ns� rezultatul era departe de a fi stabilit,

germanii opun�nd o rezisten�� feroce.

Generalul britanic Montgomery

spera s� cucereasc� portul Caen �n 48 de ore.

De fapt, i-au trebuit 6 s�pt�m�ni,

iar bombardamentele masive vor distruge ora�ul.

�n ultima s�pt�m�n� din iulie, frontul e str�puns.

Americanii �l str�pung �n peninsula Cotentin.

Trupele aliate elibereaz� Bretania.

Armata a 3-a condus� de generalul Patton este dezl�n�uit�,

elibereaz� ora� dup� ora� �i �nainteaz� c�tre est.

�n sf�r�it, eliberarea Europei Occidentale este �n plin� desf�urare.

Vestul Fran�ei era �n ruine.

Popula�ia era dezolat�.

�ns� dup� 4 ani sub dictatura nazist�, �n sf�r�it sper�.

Atmosfera era plin� de �ncredere.

"Vom trece prin Germania ca prin br�nza",

prezic cei din jurul lui Eisenhower, comandantul suprem al Alia�ilor.

Acest optimism a fost intensificat de faptul c� pe frontul de est

o imens� ofensiv� era �n plin� desf�urare.

Stalin a dezl�n�uit for�ele ruse�ti �n Opera�iunea Bagration.

Obiectivul s�u era s� invadeze Bielorusia,

cu scopul de a deschide ulterior drumul spre Var�ovia,

care la r�ndul s�u, conferea accesul c�tre Berlin.

Armata Ro�ie avansa ca un t�v�lug,

zdrobind totul �n calea sa,

de-a lungul unui front de 1.000 de kilometri.

Peste 1.000.000 de solda�i, 4.000 de tancuri, 25.000 de tunuri

�i 5.000 de avioane au atacat inamicul.

Nimic nu putea s-o opreasc�.

Omul forte de la Kremlin arat� c� are un sim� al istoriei.

Stalin a a�teptat p�n� la 22 iunie ca s� lanseze ofensiva sa.

Hitler a atacat Rusia cu trei ani �nainte exact �n aceea�i zi,

la 22 iunie 1941.

Pe acest front, sovieticii au �nregistrat victorie dup� victorie.

Hitler le-a ordonat generalilor s�i s� aplice strategia "fort�re�elor",

s�p�nd tran�ee �n c�teva locuri bine ap�rate

�i for��nd inamicul s� lupte �n b�t�lii lungi �i s�ngeroase.

Impun�nd un r�zboi �n continu� mi�care �n 1941,

Hitler a fost cu un pas �nainte �n termeni tactici.

Prin plasarea generalilor s�i �n fort�re�e,

F�hrer-ul f�cuse un pas �napoi revenind la r�zboiul clasic.

Pe acest front, sovieticii au ob�inut victorie dup� victorie.

Vitebsk, Or�a, Moghilev, Bobruisk, Minsk,

ora�ele din Bielorusia sunt cucerite unul c�te unul.

Vasili Grossman, corespondent al ziarului Steaua Ro�ie al armatei sovietice, scrie:

"Drumul spre Bobruisk este drumul represaliilor."

"Aici fierbe cazanul mor�ii �nghi�indu-i nemilos �i r�zbun�tor"

"pe to�i cei care n-au aruncat armele �i n-au fugit spre vest".

Pentru a-i �ncetini pe ru�i, germanii distrug totul �n calea lor.

Devasteaz� ora�ele �i distrug toat� infrastructura.

Dar nimic nu poate opri Armata Ro�ie,

nici podurile aruncate �n aer, nici miile de mine plasate de germani.

�nainteaz� at�t de rapid, �nc�t nu mai are combustibil.

Pentru a �ine pasul,

solda�ii ru�i amestec� uneori votc� cu motorin�

pentru a men�ine tancurile �n mi�care.

Un caporal german �i scrie so�iei lui:

"Dac� ru�ii o �in tot a�a,"

"nu va trebui s� a�tep�i mult p�n� vor ajunge la u�a ta."

Sute �i mii de germani au fost uci�i sau captura�i.

Mul�i dintre ei nu �mpliniser� v�rsta de 20 de ani.

Mul�i s-au predat.

Al�ii n-au avut nicio �ans�.

Teritoriile eliberate erau �n fl�c�ri.

Popula�ia eliberat� a pierdut totul,

bunurile, �n multe cazuri casele,

uneori chiar �i vie�ile lor.

Pentru a s�rb�tori una dintre cele mai mari �nfr�ngeri suferite de Wehrmacht,

Stalin plimb� 60.000 de prizonieri germani prin Moscova,

la 17 iulie 1944.

Cu trei ani �nainte,

Hitler le promisese c� vor m�r��lui prin Moscova.

O promisiune �ndeplinit� acum.

Atacat din vest de anglo-americani, din est de sovietici,

Reich-ul era �n pericol s� se pr�bu�easc�,

mai ales c� se preg�tea o lovitur� major� pentru liderul s�u.

Convin�i de iminen�a �nfr�ngerii,

un grup de ofi�eri germani vor s�-l elimine pe Hitler,

astfel �nc�t s� poat� �ncepe negocieri cu Alia�ii.

La 20 iulie, c�nd F�hrer-ul se �nt�lne�te cu ofi�erii de Stat Major,

explodeaz� o bomb�.

Explozia produce daune imense.

Dar �n ciuda violen�ei exploziei, Hitler supravie�uie�te ca prin minune.

Se alege doar cu un timpan spart �i mici leziuni, �ns� tr�ie�te.

Nu to�i sunt a�a de noroco�i.

C��iva dintre oamenii care au fost cu el sunt r�ni�i grav �i mor ulterior.

�n aceea�i zi, Benito Mussolini

care conduce �nc� jum�tatea de nord a Italiei,

i-a f�cut o vizit�.

Av�nd bra�ul drept imobilizat,

Hitler l-a salutat �i i-a spus:

"Duce, cu pu�in timp �n urm�,"

"�mpotriva mea a fost pus� �n mi�care o ma�in�rie infernal�."

C�nd Hitler i-a ar�tat locul unde s-a produs atentatul, �i spune:

"Bomba a explodat chiar la picioarele mele."

"E clar c� nu mi se poate �nt�mpla nimic."

"Trebuie s�-mi duc destinul �i misiunea p�n� la cap�t."

"Sunt mai sigur ca oric�nd c� m�rea�a cauz� pe care o slujesc"

"va triumfa, �n ciuda pericolelor actuale."

Hitler a interpretat supravie�uirea sa ca pe un semn divin.

Mussolini s-a ab�inut �i nu l-a contrazis.

�nainte de plecare, Ducele �i spune:

"Dup� acest miracol, cauza noastr� nu are cum s� nu reu�easc�."

C�nd germanii au aflat c� Hitler a supravie�uit,

mul�i au pl�ns de bucurie.

"Slav� Domnului c� F�hrer-ul tr�ie�te",

acestea erau cuvintele care se auzeau pe str�zile din Berlin.

Pentru c� �n iulie 1944 mul�i germani credeau

c� F�hrer-ul lor este unica speran�� pentru a �nvinge.

�n noaptea tentativei de asasinat,

dictatorul s-a adresat poporului s�u.

"Sunt o mic� band� de criminali,"

"care vor fi executa�i f�r� mil�."

"Este datoria fiec�rui german, oricare ar fi el,"

"s� nu le arate nicio mil� acestor oameni,"

"s�-i aresteze pe loc,"

"iar dac� opun rezisten��, s�-i lichideze f�r� mil�."

Atentatul a accentuat tendin�a natural� a lui Hitler c�tre paranoia.

Opozan�ii reali sau imaginari au fost v�na�i f�r� mil�.

Aceast� v�n�toare a fost condus� de un extremist,

generalul maior Otto Ernst Remer.

Sunt re�inute 5.000 de persoane,

aproape to�i conspiratorii fiind aresta�i.

Au urmat judec�ri sumare.

Unii generali, �n �inut� perfect� cu s�pt�m�ni �n urm�,

apar �n fa�a judec�torilor �n haine ne�ngrijite, murdari �i epuiza�i.

Erich Hoepner, care a participat la campaniile din Polonia �i Fran�a,

mare�alul von Witzleben, fost comandant �ef al Frontului de Vest,

Dup� ce i s-a luat centura,

a trebuit s� �in� de pantalonii largi ca s� nu cad� de pe el.

Judec�torul Freisler, un nazist fanatic, �i cople�e�te cu insulte.

Niciun prost, oric�t de imbecil ar fi,

nu ar fi vreodat�

a�a de tic�los!

E�ti un gunoi spurcat!

Striga at�t de tare,

�nc�t tehnicienii responsabili cu �nregistrarea acestei parodii de justi�ie

�i cer s�-�i reduc� intensitatea vocii.

Sentin�a nu acorda dreptul la recurs.

Pentru c� au tr�dat cauza pentru care tr�im �i lupt�m,

to�i sunt condamna�i la moarte.

Averile lor intr� �n posesia Reich-ului.

Au fost executate circa 200 de persoane.

C�l�ii au ales inten�ionat fr�nghii fine

pentru a prelungi agonia victimelor lor.

Printre conspiratori a fost �i un caz special,

feldmare�alul Rommel.

Dup� victoria de la Tobruk, a fost erou na�ional.

�ns� av�nd leg�turi cu comploti�tii

Hitler a vrut s�-l �ndep�rteze.

Pentru a nu sup�ra opinia public�...

...el i-a dat s� aleag�: sinucidere sau proces public.

Romell a ales sinuciderea,

cu asigurarea c� familia sa va fi cru�at�.

Regimul a pus �n scen� funeralii de stat grandioase.

Germanii obi�nui�i nu au �tiut nimic despre acest lucru.

Oficial, "Vulpea De�ertului" a murit �n urma r�nilor suferite �n Normandia.

Dup� aceast� epurare brutal�,

germanii au devenit mai zelo�i,

pentru a evita suspiciunile de lips� de entuziasm.

Trebuiau s�-�i arate loialitatea fa�� de F�hrer p�n� la sf�r�it.

�n armat�, salutul "Heil Hitler!",

�nlocuie�te salutul militar tradi�ional.

Regimul a plasat �n posturile cheie cei mai de �ncredere oameni,

�ncep�nd cu �eful SS, Heinrich Himmler,

care a fost numit comandant al Armatei de Rezerv�.

Avea acum autoritate deplin� asupra a 2.000.000 de oameni.

Goebbels, ministrul propagandei,

a devenit ministrul de r�zboi al Reichului,

cu puteri depline.

Satisf�cut de cre�terea puterilor sale, el nota �n jurnalul s�u:

"Trebuie s�-i explodeze o bomb� sub fund ca Hitler s� devin� rezonabil."

Atentatul nu a distrus regimul.

Dimpotriv�, l-a consolidat.

Cu toate acestea, Alia�ii au continuat s� avanseze,

�i de la est �i din vest.

Din sud, la mijlocul lunii august,

for�ele franceze �i americane au aterizat �n Provence.

Solda�ii americani condu�i de generalul Patch,

�i solda�ii Armatei 1 franceze condu�i de generalul De Lattre,

au �nceput s� avanseze din sudul Fran�ei.

Ajuta�i de FFI, For�ele Franceze din Interior (For�ele de Rezisten��),

ei au eliberat Marsilia, �nainte de a avansa pe Valea Ronului.

�ns� aceste imagini ale unui Wehrmacht umilit sunt �n�el�toare.

Marea majoritate a solda�ilor lui Hitler au reu�it s� se retrag�.

Peste 400.000 de solda�i au revenit �n Germania

�i se preg�teau s�-�i apere �ara.

Departe de front, �n Germania,

reportajele de �tiri din cinematografe,

�ncercau s� �nveseleasc� via�a de zi cu zi.

�n vara anului 1944, �n ciuda bombardamentelor,

�i �n timp ce Reich-ul ceda,

pentru mul�i germani r�zboiul era �nc� departe.

Aceste imagini demonstreaz� stilul de via�� confortabil

�i tradi�iile populare care erau �n �ar�.

Germanii �nc� aveau �ncredere �n Hitler.

�i cum putea fi altfel c�nd partidul era omniprezent?

Popula�ia era bine hr�nit�,

fabricile continuau s� lucreze,

administra�ia era func�ional�

�i Gr�dina Zoologic� din Berlin r�m�nea deschis�.

A fost o var� minunat�

iar cei din �ar� au profitat de ea la maxim.

R�zboiul? Ce r�zboi?

�n ciuda filmului din august 1944, f�cut �n ora�ul Dachau...

...la c��iva kilometri,

cel mai vechi lag�r de concentrare din Germania

continu� s� extermine deporta�i aresta�i �n �ntreaga Europ�.

�n timp ce germanii stau sub soarele de var�,

Europa ocupat� r�m�ne sub umbra trist� a nazi�tilor.

Regimul �i continu� politica de exterminare.

�ntre 17 iunie �i 19 iulie 1944,

peste 435.000 de evrei din Ungaria au fost trimi�i �n lag�rele mor�ii.

�n august 1944, crematoriile de la Auschwitz nu au putut s� fac� fa��

num�rului de cadavre care s-au adunat.

Solda�ii din SS au �nceput s� le ard� �n gropi deschise.

Chiar �i c�nd Alia�ii se apropiau de Paris,

un ultim convoi cu deporta�i a plecat c�tre lag�rele mor�ii,

la 17 august 1944.

Dup� doar o s�pt�m�na, la 25 august, Parisul a fost eliberat.

Alia�ii nu se a�teptau s� avanseze at�t de repede.

Dup� 4 ani de exil,

generalul De Gaulle a v�zut Fran�a redob�ndindu-�i statalitatea.

Americanii s-au sim�it ca acas�.

Divizia 4 Infanterie defileaz� triumf�toare �n uralele mul�imii.

Femeile pariziene �i �mbr��i�au pe eliberatori.

Euforia se putea citi pe fe�ele lor.

Mul�i americani cred c� a trecut ce a fost mai greu,

�i c� �nfr�ngerea Reich-ului era acum doar o formalitate.

Vara ofer� promisiunea victoriei.

Toamna va aduce o serie de e�ecuri.

De la debarc�rile din Ziua Z,

generalul american Eisenhower

�i-a pierdut �ncrederea �n comandantul trupelor aliate,

generalul britanic Montgomery,

care a avut o serie de e�ecuri �n Normandia.

�n ciuda acestor e�ecuri,

Montgomery cere s� conduc� opera�iunile �mpotriva Reich-ului,

reunind toate for�ele anglo-americane sub comanda sa.

�ns� aceast� solicitare este considerat� ca inacceptabil� de c�tre Eisenhower.

Pentru a evita plasarea tuturor trupelor sale sub comanda lui Montgomery,

Eisenhower �i �mparte for�ele �n dou� grupuri.

Primul, era sub comanda lui Montgomery.

Va ataca �n nord, spre Belgia �i Olanda,

av�nd ca obiectiv cucerirea portului Anvers.

Odat� intrat sub controlul Alia�ilor,

tancurile �i muni�ia pot fi livrate mai aproape de front.

Al doilea grup era sub comanda generalului american Bradley,

�i va ataca spre est,

fiind sprijinit de armatele generalilor Patton �i Simpson.

Situa�ia evolueaz� cu rapiditate �n septembrie 1944.

Britanicii �i Montgomery continu� s� avanseze �i ocup� ora�ul Bruxelles.

�n capitala Belgiei, popula�ia s�rb�tore�te dezl�n�uit,

la fel cum f�cuser� parizienii cu 10 zile �n urm�.

�n ziua urm�toare, la Anvers,

�nving�torii captureaz� sute de prizonieri,

dar nu �tiu ce s� fac� cu ei.

Gr�dina Zoologic� a fost adaptat� rapid.

�n ciuda faptului c� autorit��ile belgiene l-au aclamat pe Montgomery,

el face o gre�eal�.

�n scopul invad�rii Germaniei,

trupele sale au cucerit portul Anvers, a�a cum pl�nuise.

�ns� Monty nu a cur��at insulele �i malurile ce controlau accesul �n port.

Acestea erau ocupate de unit��i germane puternic �narmate.

Prin urmare, nicio nav� aliat�

nu putea folosi portul, pentru a aproviziona frontul.

Acest nou e�ec, l-a �nfuriat pe Eisenhower.

�i avea dreptate.

Timp de dou� luni, Alia�ii trebuiau s� lupte �mpotriva rezisten�ei germane

�n opera�iuni amfibie periculoase.

Aproximativ 13.000 de oameni au murit �n aceast� ac�iune.

�ns� era nevoie de mai mult de at�t pentru a-l sl�bi pe Montgomery.

Englezul vrea s�-i demonstreze lui Eisenhower talentul s�u strategic.

Chiar dac� i-au fost �njum�t��ite trupele ce le comand�, se descurc�.

Scopul lui este s� fie primul care trece Rinul.

Aceast� realizare ar �terge amintirea e�ecurilor sale

�i ar eclipsa victoriile rivalului s�u, generalul Patton.

Generalul american cu gur� bogat� care poart� pistoale cu tocuri de filde�

a eliberat ora� dup� ora�, din Normandia p�n� �n estul Fran�ei.

Monty era invidios.

Cu o mi�care similar� arogan�ei,

�l convinge pe scepticul Eisenhover s�-i dea toate resursele disponibile.

Obiectivul s�u, lansarea unei vaste opera�iuni de desant aerian

la Arnhem, �n Olanda.

Numele ei de cod, Opera�iunea Market Garden.

La 17 septembrie 1944, 20.000 de para�uti�ti

�i 14.000 de solda�i transporta�i �n avioane

�i 563 de planoare decoleaz� c�tre Olanda.

A fost cea mai mare opera�iune aerian� din istorie.

Para�uti�tii americani, britanici �i polonezi

au fost lansa�i �n spatele liniilor germane

pentru a cuceri o serie de poduri ce traverseaz� r�urile Meuse, Waal �i Rin,

�i a-i �mpiedica pe germani s� le distrug�.

Odat� cucerite aceste poduri,

trupele de uscat puteau ocoli linia defensiv� Siegfried pe la nord,

ca s� �nvadeze Reich-ul.

Monty era sigur c� r�zboiul va fi c�tigat p�n� la Cr�ciun.

Din p�cate, situa�ia de la sol s-a complicat rapid.

O parte din planoare s-au pr�bu�it.

Zonele de aterizare sunt prea departe de obiective.

Planul lui Montgomery a omis un detaliu, germanii.

Ace�tia au g�sit un planor �i recupereaz� echipamente �i provizii.

�ns� mai important, au g�sit �i planul opera�iunii,

pe care un ofi�er �l luase cu el, �n pofida ordinelor primite.

C�nd au fost lansat� Brigada a 4-a pe post de �nt�riri,

para�uti�tii au fost �mpu�ca�i �n aer ca porumbeii

de c�tre germanii care �i a�teptau.

�n ora�ul Arnhem, dou� divizii de tancuri pornesc

spre para�uti�tii britanici �i-i asediaz�.

Dup� 5 zile de lupte �nd�rjite,

solda�ii lui Montgomery sunt for�a�i s� se predea

�i germanii �i arat� pe prizonieri la �tiri.

Pentru ei,

Opera�iunea Berlin, a�a cum o nume�te generalul Eisenhower, s-a �ncheiat.

�nc� o dat� au trebuit s� recunoasc�

c� data stabilit� de Churchill

pentru capitularea Germaniei

nu a fost doar am�nat� pentru o dat� viitoare nespecificat�,

ci va deveni irealizabil�.

�n total, Alia�ii pierd 17.000 de oameni

�i elibereaz� doar o parte din Olanda.

E�ecul expedi�iei a fost doar �nceputul teribilului dezastru.

�n sprijinul Opera�iunii Market Garden,

feroviarii olandezi au intrat �n grev�.

Ca r�zbunare,

Reich-ul blocheaz� toate importurile de alimente c�tre Olanda ocupat�.

�n fa�a magazinelor alimentare aproape goale, se fac cozi uria�e.

Din luna octombrie, foametea �ncepe s� fac� ravagii.

Mii de civili au murit de foame.

Henri, care atunci avea 10 ani, �i aminte�te:

"Nimic nu era mai important ca m�ncarea."

"M� trezeam diminea�a g�ndindu-m� la m�ncare,"

"toat� ziua vorbeam despre m�ncare,"

"mergeam la culcare fl�m�nd �i visam m�ncare."

Olandezii au suferit luni �ntregi

perioad� pe care au numit-o "iarna foametei".

Au murit cel pu�in 16.000 de civili.

�n timp ce Monty era blocat �n Olanda,

for�ele americane conduse de Bradley avanseaz�.

La �nceputul lui octombrie, trupele lui ajung �n ora�ul german Aachen.

�n cele din urm�, Germania a fost atins�, dar nu cucerit�.

Americanii au cerut capitularea ora�ului.

�n zadar.

Hitler ordon� trupelor sale s� apere ora�ul p�n� la ultimul glon�.

Armata 1 american� cucere�te ora�ul strad� cu strad�, cas� cu cas�,

prin lupte cr�ncene.

"Nu �n�eleg", spune un soldat american.

"�tiu c� e foarte probabil s� fie uci�i, de ce nu se predau?"

Dup� 19 zile de asediu,

�n care au fost uci�i 1.000 de americani,

�n cele din urm�, ora�ul a fost cucerit.

Germanii treceau pentru prima dat�

prin ce au trecut mul�i europeni cu c��iva ani mai �nainte

c�nd au n�v�lit peste ei hoardele din Wehrmacht.

Cucerirea Aachenului a fost un simbol.

A fost primul ora� german care a c�zut �n m�inile Alia�ilor.

De la acest cap de pod de pe teritoriul german

a fost un drum lung p�n� la victorie.

Anglo-americanii bat pasul pe loc �n fa�a rezisten�ei �nd�rjite a germanilor.

Monty suferise un e�ec �n Olanda,

portul Anvers �nc� era impracticabil.

Iar aprigul general Patton,

care era disperat s� �nainteze spre est,

nu mai avea combustibil.

"Oamenii mei �i pot m�nca centurile, dar tancurile au nevoie de benzin�,"

url� el.

Era �n impas.

Ironia sor�ii face ca o parte din combustibil s� fie atribuit� britanicilor.

Cu Patton �ncetinit,

Alia�ii nu pot s� profite de str�pungerea frontului de vest,

iar ca rezultat, germanii au timp s� se regrupeze �n defensiv�

ocup�nd pozi�ii dincolo de Rin.

Frontul de Vest era blocat.

Visul c� r�zboiul se va �ncheia p�n� la Cr�ciun s-a spulberat.

R�zboiul va continua.

Pe frontul sovietic, Opera�iunea Bagration a fost un succes.

�naintarea ru�ilor e impresionant�.

�ntre 22 iunie �i 31 august 1944,

ofensiva lor a scos din lupt� 700.000 de germani.

Trupele aflate sub comanda generalului Jukov

au parcurs 500 de kilometri �n 5 s�pt�m�ni,

aproape c�t au str�b�tut tancurile germane �n cealalt� direc�ie �n 1941.

Sovieticii se apropiau de Var�ovia.

Artileria sovietic� ar fi putut deja s� bombardeze ora�ul de la distan��.

Radio Moscova incit� popula�ia s� se revolte.

Convins� c� va primi sprijin de la Armata Ro�ie,

Rezisten�a polonez� a lansat o insurec�ie la 1 august.

Dar lupt�torii s�i au numai echipamente improvizate.

Au confiscat ni�te c�ti germane �mpreun� cu ni�te arme �i c�teva tancuri.

Primele zile au fost euforice.

Exuberan�i, au ridicat baricade �n toate cartierele.

A participat la lupt� fiecare �n felul s�u.

Cur�nd, polonezii controleaz� capitala iar steagul lor flutur� din nou deasupra ei.

Ace�ti lupt�tori din Rezisten�� au luptat eroic �i i-au alungat pe nem�i.

Polonezii �tiau c� ru�ii sunt aproape, pe cel�lalt mal al Vistulei.

Cu un aliat puternic a�a aproape, insurgen�ilor nu le era fric�.

Dar, pe 4 august, germanii au trimis �nt�riri.

Misiunea lor era s� elimine problema polonez� prin orice mijloace.

Ora�ul a fost bombardat f�r� mil�.

Treptat, germanii preiau controlul ora�ului �i-i zdrobesc pe insurgen�i.

Spitalul a fost incendiat, iar r�ni�ii, executa�i.

Dac� mi�carea de rezisten�� ar fi fost sus�inut�, ar fi reu�it.

Dar Armata Ro�ie nu a intervenit.

�n timp ce germanii distrugeau ora�ul,

solda�ii sovietici st�teau pe cel�lalt mal al Vistulei.

Stalin a fost de neclintit, nu a vrut s� intervin�.

O vreme a refuzat s� le permit� americanilor �i englezilor

s� foloseasc� aerodromurile pentru a-i aprovizioneze pe insurgen�i,

l�s�ndu-i s� fie m�cel�ri�i.

Stalin avea dou� motive.

Le-a dat voie solda�ilor s�i s� se refac� dup� Opera�iunea Bagration.

Urmau s� soseasc� provizii, combustibil, arme, muni�ie �i piese de schimb

pe noua linie a frontului de pe Vistula.

Stalin a l�sat Rezisten�a polonez� necomunist� s� fie distrus�,

astfel �nc�t comuni�tii polonezi s� preia puterea mai t�rziu.

Anglo-americanii au protestat,

dar nu prea puternic, pentru a nu strica rela�iile cu Moscova.

Acesta a fost pre�ul pl�tit sovieticilor pentru alian�a �mpotriva lui Hitler.

Insurec�ia din Var�ovia a sf�r�it �ntr-o baie de s�nge.

Au fost uci�i aproximativ 220.000 de civili �i lupt�tori din Rezisten��.

Dup� dou� luni de lupte cr�ncene, armele au t�cut.

Generalul polonez B�r-Komorowski a semnat capitularea pe 2 octombrie.

Rezisten�a s-a predat.

85% din Var�ovia era �n ruine.

Polonezii speraser� c� sovieticii �i vor ajuta,

acum se temeau s� nu cad� �n m�inile lor.

A�a cum spunea un poet:

"Te a�tept�m, cium� ro�ie,"

"S� ne eliberezi de ciuma neagr�."

�n timp ce Armata Ro�ie sta�iona pe Vistula,

�n vest, armatele Aliate reu�esc, �n sf�r�it, s� deschid� portul Anvers

prin care erau livrate provizii.

Americanii ajunseser� la Rin.

�n cele din urm�, Reich-ul era prins ca �ntr-un cle�te,

Dar �n ciuda atacului pe dou� fronturi,

regimul nazist nu d�dea semne de sl�biciune.

Dimpotriv�.

Armata �i urma orbe�te comandantul suprem.

"�ndeplinim ordinele F�hrer-ului!"

"Niciun sacrificiu nu e prea mare pentru victorie."

�n octombrie, Himmler a creat Volkssturm, garda civil�.

Au fost recruta�i b�rba�ii care nu serveau deja �ntr-o form� de ap�rare a ��rii.

Jur �n fa�a lui Dumnezeu...

...s� fiu loial �i supus necondi�ionat Reich-ului german...

...lui Adolf Hitler...

...�eful Suprem al Marelui Reich.

Avoca�i provinciali, adolescen�i �i brutari de la �ar�

s-au trezit �n bra�e cu lansatoare de rachete pentru a ap�ra Reich-ul.

Poporul german �nc� �i sus�inea F�hrer-ul.

Nu-�i putea imagina nicio alternativ� la regimul nazist,

pentru c�, �n cei 12 ani c�t fusese la conducere,

Hitler �i regimul s�u �i �ndoctrinase pe germani.

�n 1944, Partidul Nazist �nc� avea 8 milioane de membri.

Nu exista familie �n �ar� care s� nu aib� cel pu�in un membru de partid.

Pentru cei care aveau �ndoieli,

propaganda dr. Goebbels aclama continuu superioritatea soldatului german

�i declara destr�marea Coali�iei Aliate.

Scornelile sale �i convingeau pe germani c� vor triumfa.

�n decembrie 1944,

Germania rezista pe dou� fronturi de aproape 5 luni.

Reich-ul er� r�nit, s�ngera.

�ns� pe plan economic, �ara �i-a dublat eforturile �n fabrici,

produc�nd tancuri, avioane, submarine �i muni�ie.

Neput�nd c�tiga b�t�lia din punct de vedere cantitativ,

inginerii germani au inventat arme noi,

cum ar fi vehiculele antitanc miniaturale cu telecomamnd�...

...�i omul torpil� submarin.

�ns� mai presus de toate, Hitler miza pe armele sale "miraculoase."

Bombele zbur�toare V-1 care c�zuser� asupra Londrei din iunie

�i uciseser� mii de civili.

V-2 au fost primele rachete balistice din istorie.

De mai mul�i ani s-a lucrat la ele �n secret, �n fabricile Reich-ului.

�n toamna anului 1944, �n sf�r�it, erau gata.

Aceste rachete puteau transporta o ton� de explozibil.

De�i aveau un impact limitat, ele i-au �nfl�c�rat pe germani.

Un t�n�r scria: "Vorbim doar despre V-2."

"Poate le putem lansa �nspre America."

"Sunt convins c� vom �nvinge."

Aceste realiz�ri i se datorau unui om, Albert Speer.

Arhitectul F�hrer-ului coordonase aceast� reorganizare,

pe care o descrie drept un miracol.

Pentru c� �n ciuda bombardamentelor aliate,

produc�ia de armament a crescut p�n� �n iulie 1944.

�ns� acest "miracol" se datora sclaviei.

Reich-ul exploata milioane de muncitori:

deporta�i, evrei, comuni�ti, lupt�tori din rezisten��.

Fuseser� mobiliza�i muncitori de pe tot cuprinsul Europei.

Prizonierii de r�zboi devin muncitori.

Aproape 9.000.000 de b�rba�i �i femei

muncesc �n condi�ii groaznice pentru prop�irea Reich-ului.

Astfel, industria german� putea s� fac� fa�� efortului de r�zboi.

Reich-ul reu�e�te chiar s� treac� de la defensiv� la ofensiv�.

Pe frontul de vest, divizarea for�elor aliate �n dou� grupuri

a l�sat zona Ardenilor periculos de slab ap�rat�.

Acolo decide Hitler s� loveasc�.

La 16 decembrie, spre uluiala Alia�ilor,

1.900 de tunuri deschid focul.

�n primele ore, elementul "surpriz�",

aduce �naltului Comandament german un succes nea�teptat.

Alia�ii au crezut c� �nfrunt� o armat� �n retragere,

�ns� s-au trezit �n fa�a unui contraatac feroce.

Hitler �i asuma un mare risc.

El spera c� aceast� ofensiv� va stabiliza frontul de vest,

conving�ndu-i pe anglo-americani c� nu vor c�tiga

�i, nu se �tie, poate chiar s�-i determine

s� se alieze cu el �mpotriva diavolului bol�evic.

F�hrer-ul era convins c� alian�a dintre Est �i Vest este nefireasc�

�i menit� s� se destrame.

Alian�a dintre marxi�ti �i capitali�ti era o simpl� erezie.

Aceast� alian�� se va pr�bu�i, mai lipsea doar lovitura de gra�ie.

Visul s-a terminat.

Germanii au avansat, ajuta�i de vremea rea,

care �mpiedica interven�ia avia�iei aliate.

�naintarea a fost spectaculoas�.

Un locotenent �i scria so�iei sale:

"Nu-�i po�i imagina ce zile de glorie �i ce experien�� tr�im acum."

"Se pare c� americanii nu rezist� �n fa�a atacurilor noastre."

Divizia a 5-a Panzer a capturat aproape 9.000 de solda�i americani,

mul�i dintre ei fiind negri.

Acest fapt a oferit ma�inii de propagand� naziste ocazia

s� afirme c� armata american� este alc�tuit� din suboameni.

Vestea s-a r�sp�ndit �n Belgia �i Alsacia,

am�ndou� eliberate recent de sub ciuma neagr�.

"Se �ntorc germanii!"

Civilii care tocmai se �ntorseser� la casele lor,

au pornit din nou la drum.

Odat� cu celebrarea Cr�ciunului,

familiile germane au s�rb�torit de asemenea �i noua lor ofensiv�.

"Ce cadou minunat de Cr�ciun!", se putea auzi pe str�zi.

Acoli�ii lui Goebbels remarc�:

"Oamenii jubileaz� de fericire c� am preluat ini�iativa,"

"mai ales c� nu se mai a�tepta nimeni."

Aceast� opera�iune a revigorat popula�ia german�.

Un soldat �i scria so�iei:

"Z�pada e �nro�it� de s�ngele americanilor."

"O s� le arunc�m �n ocean pe aceste maimu�e arogante din Lumea Nou�."

"Nu vor pune piciorul �n Germania."

�ns� determinarea solda�ilor germani a dus uneori la escaladarea brutalit��ii.

Ace�tia au comis numeroase crime de r�zboi.

La 17 decembrie, 69 prizonieri de r�zboi americani au fost executa�i de SS.

C�teva zile mai t�rziu, �n micul ora� Malmedy,

au fost g�site cadavrele a 86 de solda�i americani executa�i de aceea�i unitate SS.

Civili belgieni, b�rba�i, femei �i copii,

au fost, de asemenea, masacra�i.

Nu au cru�at pe nimeni.

�ntre timp, �n liniile americane domnea haosul.

Pentru a crea confuzie, comandouri germane deghizate �n americani

s-au infiltrat �n teritoriul aliat,

au schimbat indicatoare �i au comis acte de sabotaj.

Americanii �ncep s� suspecteze tot ce mi�c�.

Opresc ma�inile �i verific� atent actele de identitate.

Pun �ntreb�ri la care doar un american �tie r�spunsul corect.

�n una dintre cele mai critice perioade din iarna anului 1944,

poli�ia militar� �ntreab� la fiecare punct de control

"Cine este iubita r��oiului Donald?"

"Cum �l cheam� pe c�inele lui Roosevelt?"

Uneori erau captura�i spioni.

Trupele germane �i continuau �naintarea.

Au asediat or�elul belgian Bastogne,

un punct strategic crucial pentru succesul opera�iunii.

18.000 de solda�i americani ap�rau ora�ul.

�n r�ndurile lor s-a r�sp�ndit zvonul c� germanii nu iau prizonieri.

Solda�ii americani �i-au dublat eforturile.

�ns� ora�ul a fost �nconjurat rapid de panzere.

Solda�ii americani au fost prin�i �n capcan�.

�n timp ce preg�tea ofensiva din sud,

generalul Patton a fost chemat s�-i salveze.

�n mijlocul iernii, el �i-a �ntors armata �i a pornit c�tre nord,

avans�nd rapid spre Bastogne.

�i promisese lui Eisenhower c� aceast� manevr�

nu-i va lua mai mult de trei zile.

Tancurile lui s-au deplasat zi �i noapte �n condi�ii �ngrozitoare.

Nu se a�teptau la drumuri acoperite cu polei,

�ns� au reu�it s� �nainteze.

�ntre timp, �n Bastogne,

solda�ii americani se luptau cu germanii �i cu vremea.

Mul�i au murit �nghe�a�i �n ad�posturile individuale.

Pe data de 23 decembrie, germanii au privit spre cer cu groaz�.

Ninsoarea se oprise.

Fulgii de z�pad� au fost �nlocui�i de avioanele americane,

care bombardau pozi�iile germane.

Cur�nd, a�a cum promisese,

Armata a 3-a condus� de Patton ajunge la Bastogne pentru a �nl�tura asediul.

A sosit la �anc.

Strategia riscant� a lui Hitler a dat gre�.

Pierderile umane au fost uria�e.

Din r�ndurile Alia�ilor, 80.000 de solda�i au fost uci�i sau r�ni�i.

Germanii au pierdut 120.000.

Per total, lupta doar a am�nat socotelile cu Reich-ul,

dar i-a trezit pe Alia�i.

Ace�tia au �n�eles un lucru: Germania �nc� era periculoas�.

La Cartierul General al F�hrer-ului, to�i erau �ngrijora�i.

G�ring i-a sugerat lui Hitler c� ar trebui s� cear� armisti�iu.

"R�zboiul este pierdut", a explicat el.

Hitler i-a r�spuns:

"��i interzic s� iei o astfel de decizie acum."

"Dac� nu-mi respec�i ordinele, te voi �mpu�ca."

Rupt de realitate, Hitler se am�gea insist�nd:

"Nu ne vom preda niciodat�."

"Poate ne vom pr�bu�i, dar vom t�r� toat� lumea dup� noi."

�n ciuda retragerii armatelor lui Hitler pe toate fronturile,

aveau s� urmeze �nc� cinci luni de r�zboi �i haos,

�nainte de c�derea Berlinului �i �nfr�ngerea celui de-Al Treilea Reich.

NE PRED�M?

NU.

Bestia era sl�bit�, dar nu murise �nc�,

iar germanii p�reau preg�ti�i s�-�i urmeze F�hrer-ul p�n� la sf�r�it.

Traducerea �i adaptarea: maximus32

Va urma