All language subtitles for 2010

"Ridicarea v�lului" este o compila�ie de
film�ri mai mult sau mai pu�in originale.

Subiec�ii interviurilor sau
creatorii c�torva materiale surs�,

s-ar putea s� nu fie de acord cu
unele puncte de vedere prezentate.

Traducere �i sincronizare: Marian Matei
http://antiiluzii.blogspot.com/

"Putem avea democra�ie
�n aceast� �ar�

sau putem avea mari averi,
concentrate �n m�inile celor pu�ini,

dar nu le putem avea pe am�ndou�."

Dac� analizezi istoric, ce s-a �nt�mplat
cu mi�c�rile prefacerilor sociale din SUA,

ele au fost cooptate politic, de
regul�, de c�tre Partidul Democrat,

fiindc� cel Republican este,
istoric, de partea afaceri�tilor.

Administra�iile democrate au tendin�a
de a derula un plan de schimb�ri.

Dar, o dat� ce ace�ti politicieni
sunt deja ale�i �n func�ii,

au tendin�a, indiferent c� sunt
republicani sau democra�i,

de a r�spunde intereselor care
i-au promovat p�n� acolo,

fie c� vorbim de Barack Obama sau de
legislatori democra�i sau republicani.

Deci cred c� exist� o tendin��
foarte puternic� �i u�or de explicat,

�n sistemul
guvernamental american,

valabil� �n special
pentru Partidul Democrat,

de a fi "marele captator".

Deci, �n principal, sistemul
claselor conduc�toare americane,

este un sistem minunat �i
ideal, pentru el �nsu�i.

Are dou� partide corporatiste:

unul este Partidul Republican, cel mai
arogant �n ap�rarea intereselor corporatiste,

iar cel�lalt este Partidul Democrat,

care are aceia�i
finan�atori corporati�ti,

�n majoritatea timpului
fiind exact aceia�i,

iar uneori pot fi diferi�i
de cei ai republicanilor.

Dar c�nd "planul A" nu merge,
�mping �n fa�� "planul B".

Deci, legat de mi�c�rile sociale,

nu �nseamn� dec�t c� democra�ii au reu�it
s� absoarb� mi�c�rile sociale istorice.

Ei sunt "r�ul cel mai mic", �sta
fiindu-le principiul de func�ionare,

ei fiind "un pic mai buni" dec�t
cel�lalt partid corporatist.

Realitatea este c�
"cel mai mic dintre...

a�a-zisul �i, repet, a�a-zisul
"cel mai mic dintre cei r�i"

tot r�u este !

E ca �i cum ai spune: "Preferi s�
mori sp�nzurat sau �mpu�cat ?".

R�spunsul nostru ar trebui s�
fie: "Aleg s� nu mor deloc !".

Cuv�ntul "liberal", din
punctul meu de vedere,

e a�a cum spunea fratele Malcolm:
"Ave�i de-a face cu vulpi �i lupi."

�i liberalii sunt vulpile...

�i, �n acest caz, acei a�a-zi�i
conservatori sau republicani,

sunt lupii !

Dar ambii vor s� te devoreze !

Ambii vor s� te devoreze, s� te
m�n�nce, s� te lase f�r� drepturi !

Despre asta este vorba, de fapt.

Deci plec�nd de la
populi�tii de la 1890,

care au �nceput ca o mi�care
multi rasial� la 1890,

ace�tia au fost absorbi�i
de partidul democrat,

care era un partid segrega�ionist.

Deci a distrus mi�carea populist�.

Iar �n anii '30, mi�carea sindical� a fost
complet absorbit� de Partidul Democrat.

�i asta a �nsemnat, c� atunci c�nd
Roosevelt a dorit s� garanteze reforme,

a ajutat muncitorii,

iar c�nd Roosevelt s-a decis s�
fie contra clasei muncitoare,

a lezat mi�carea muncitoreasc�

�i a l�sat mi�carea muncitoreasc� f�r�
putere politic� �i incapabil� s� lupte,

fiindc� muncitorii erau
loiali lui Roosevelt.

Deci acesta a fost rolul istoric
jucat de Partidul Democrat

�i, din nefericire, continu�
s� joace acest rol �i acum.

Ei bine, fenomenul
"Obama" reprezint�...

o incredibil� speran�� a oamenilor
din SUA �i chiar din �ntreaga lume,

fiindc� Obama inspir� �i a inspirat
guverne �i oameni din �ntreaga lume.

Deci, reprezint� st�p�nirea
frustr�rilor din ultimii 34 de ani,

ini�iate de contrarevolu�ia
neoliberal�

�i a �ns�m�n�at, ad�nc, dorin�a
de schimbare fundamental�,

schimbare social�, economic�,
politic� �i cultural�.

Deci a fost un mare val
de sprijin pentru Obama,

ce reprezenta acele sentimente
�i dorin�e de schimbare.

�i, grupurile conduc�toare, marii
conservatori din Partidul Democrat,

de pe Wall Street �i din marile institu�ii
financiare �i corpora�ii transna�ionale

- cei boga�i - au spus: "Uau, nu ne putem
descurca cu un mare val popular !

Trebuie s� �nglob�m �i s� control�m
acest mare val populist !".

�n aceast� sear�, o conversa�ie extraordinar�
cu trei gigan�i ai politicii externe:

fostul secretar de
stat, Henry Kissinger,

fostul consilier pentru securitatea
na�ional�, Brent Scowcroft,

�i fostul consilier pentru securitatea
na�ional�, Zbigniew Brzezinski.

I-am intervievat �n
New York, ieri sear�,

la un eveniment organizat de Centrul pentru
Studii Strategice �i Interna�ionale.

Conversa�ia a avut loc
�n "Camera Curcubeului",

la etajul Centrului
Rockefeller, aici �n New York.

Trezirea politic�, ce are
loc pe plan mondial,

este o provocare
major� pentru America.

Asta fiindc� lumea este mult
mai ner�bd�toare, mai agitat�,

are aspira�ii ce nu mai
sunt u�or de satisf�cut.

�i, dac� America
trebuie s� conduc�,

trebuie s� se raporteze, cumva,

la aceste aspira�ii politice
noi, energice, intense,

care fac aceast� epoc� at�t de
diferit� chiar �i de trecutul recent.

I se poate da un nou av�nt
politicii externe americane,

�n parte, fiindc� speran�a �n
el este at�t de extraordinar�.

Cred c� sarcina sa va fi s� dezvolte
o strategie global� pentru America,

�n aceast� perioad�, �n care chiar �i o
nou� ordine mondial� poate fi creat�.

Este o mare �ans� �i
nu o criz�, de fapt.

�i uite-l pe pre�edintele
ales, Barack Obama !

Este r�spunsul dat speran�elor
r�sp�ndite prin �coli �i biserici,

�ntr-un num�r nemaiv�zut
pentru aceast� na�iune,

de oameni care au
a�teptat 3 ore sau 4 ore,

unii pentru prima dat� �n via��.

Fiindc� ei au crezut c� de aceast�
dat� trebuie s� fie diferit,

c� vocile lor ar putea
provoca acea diferen��.

V� promit c� dac� nu ne vom retrage
trupele, p�n� voi ajunge pre�edinte,

este primul lucru
pe care �l voi face:

voi aduce trupele noastre acas�,
pun�nd cap�t acestui r�zboi.

Pute�i fi siguri de asta !

C�nd promit c� vom �ncheia
acest r�zboi din Irak, �n 2009,

vreau ca poporul
american s� �n�eleag�,

c� m-am opus acestui
r�zboi �n 2002, 2003,

...4,

...5,

...6

�i 7.

Deci pute�i avea �ncredere, c� voi
fi hot�r�t s� termin acest r�zboi.

Iran cheltuie�te 1/100 din
c�t cheltuim noi cu armata.

Iran, Cuba, Venezuela,

aceste ��ri sunt minuscule,

comparate cu Uniunea Sovietic�.

Nu sunt o amenin�are
serioas� pentru noi !

Cred c� e vremea s� punem cap�t
embargoului asupra Cubei

�i cred asta fiindc�, dac� ne g�ndim la
ceea ce se �nt�mpl� pe plan interna�ional,

planeta noastr� e mic� �i provoac�
schimb�ri �n politica noastr� extern�.

�i trebuie s� ne concentr�m pe
intensificarea terorismului

�i asupra problemelor
comerciale �i economiei.

�i trebuie s� ne asigur�m c� alte
��ri �i na�iuni �n curs de dezvoltare,

furnizeaz� hran� oamenilor �i
respect� drepturile omului,

c� climatul lor politic
este stabil �i sigur,

pentru ca ei s� ia parte la
viitorul m�re� al �ntregii planete.

Trebuie �nchis Guantanamo,
restaurat "habeas corpus",

s� refuz�m extr�d�rile

�i �nregistr�rile f�r� mandat.

Am spus-o repetat, c� inten�ionez s� �nchid
Guantanamo �i m� voi �ine de cuv�nt.

Am spus-o repetat c�
America nu tortureaz�

�i m� voi asigura c� nu tortur�m.

Sunt doar p�r�i ale unui
efort de a rec�tiga...

statutul moral al
Americii �n lume.

�i, ca pre�edinte, voi face imposibil
pentru congresmani �i lobbyi�ti,

s� sprijine proiecte dubioase

sau bun�starea corpora�iilor, prin
legi, c�nd nimeni nu este atent.

Fiindc�, dac� voi fi pre�edinte, �edin�ele
�i legile vor fi deschise publicului.

"F�r� alte secrete" - �sta e angajamentul
pe care vi-l fac ca pre�edinte !

C�nd se va dezbate o lege
de impozitare �n Congres,

ve�i �ti numele corpora�iilor
care ar beneficia de ea

�i c��i bani ar putea primi

�i vom pune orice reducere
de taxe, corporatist�

�i orice proiect legislativ, online,
pentru ca orice american s� poat� vedea.

Ve�i �ti cine le-a solicitat

�i ve�i constata dac� reprezentantul
vostru chiar v� reprezint�.

Vom folosi panouri solare
�i turbine eoliene

�i ma�ini economice,
�ncep�nd de m�ine.

Dumnezeu ne va ajuta s� termin�m
cu dependen�a de petrolul str�in

�i s� ne salv�m planeta.

Noi asigur�m acum dezvoltarea
corpora�iilor �i achizi�iile lor,

o lume �n care Banca Mondial� vrea
ca toat� lumea s� depind� de ea.

Vom construi o nou� gril�
energetic� pentru popula�ie,

�n Louisiana �i restul Americii.

Vom construi infrastructura
american� a secolului XXI.

Contest vechea teorie,

care spune c� trebuie s� le d�m, mai
mult, miliardarilor �i marilor corpora�ii

�i s� sper�m c� prosperitatea
va cobor� �i asupra celorlal�i.

Ultimul lucru pe care
ni-l putem permite,

ar fi �nc� patru ani cu nimeni la Washington,
care s� supravegheze Wall Street,

fiindc� politicienii �i lobbyi�tii
ucid reglement�rile de bun sim�.

Acestea sunt teoriile, ce
ne-au b�gat �n acest necaz.

Nu au func�ionat �i e
vremea pentru schimbare

�i de aceea candidez
pentru pre�edin�ia SUA.

Subven�ionarea b�ncilor Wall Street !

Ca pre�edinte m� voi asigura

c� planul de ajutor financiar
va ajuta blocarea prescrierilor

�i v� va proteja banii, �n loc s�
�mbog��easc� directori de b�nci.

�i voi pune la loc
reglement�rile de bun sim�,

la care m-am referit �n
toat� aceast� campanie,

pentru ca Wall Street s� nu mai
poat� provoca, iar, o astfel de criz�.

Aceasta e schimbarea
de care avem nevoie !

A trecut mult� vreme...

dar ast� sear�...

din cauza a ceea ce am
f�cut �n aceast� zi,

�n aceste alegeri,

�n acest moment definitoriu,

schimbarea a sosit �n America !

Este absolut adev�rat, c�
NAFTA a fost o eroare.

Conduc�torii campaniei lui Obama,

au sunat guvernul
canadian, �n ultima lun�,

pentru a le spune, c� atunci c�nd senatorul
Obama vorbe�te de abandonul comer�ului liber

guvernul canadian n-ar
trebui s� fie �ngrijorat.

Ace�tia afirm� c� nu e
dec�t retoric� de campanie

�i nu trebuie luat� �n serios.

- E adev�rat c� a�i
sunat guvernul canadian,

afirm�nd c� ce a�i spus despre NAFTA
e doar retoric� de campanie ?

- Aceasta a fost declara�ia
guvernului canadian

�i nu �tiu ce surse au avut,
fiindc� nu era adev�rat.

Dup� toate neg�rile,

surse de la cel mai �nalt
nivel al guvernului canadian,

ce au confirmat, ini�ial, c�
au primit un astfel de telefon,

t�rziu, �n aceast� dup�
amiaz�, au reconfirmat,

c� au primit un
astfel de telefon.

Cum Dumnezeu putem
vorbi de democra�ie,

c�nd o mic� sec�iune a
societ��ii controleaz�...

resursele financiare �i
materiale ale societ��ii ?

Cum ai putea avea un
sistem democratic,

SUA fiind cel mai bun exemplu,

c�nd 1 sau 2 sau 3% din popula�ie de�in
majoritatea bog��iei societ��ii ?

Cum ai putea avea o democra�ie, fiindc�
puterea economic� denot� influen�� politic� ?

A�a arat� istoria !

A�a c�, �n SUA, mecanismul arat�
c� cei boga�i �i puternici,

pot finan�a campanii electorale.

Dac� vrei s� fii un candidat valoros,
�n orice alegeri importante din SUA,

ai nevoie de resurse vaste, de
milioane �i milioane de dolari,

alegerile ar�t�nd c�te sute de milioane
au fost cheltuite de fiecare candidat,

la ultimele alegeri preziden�iale.

�i, dac� nu e�ti independent
�i bogat, ca Ross Perot,

c�nd ai proprii t�i
bani de investit,

trebuie s� apelezi la cei care
pot furniza astfel de resurse,

la cei boga�i �i puternici.

�i asta �nseamn� c� ��i
subordonezi programul,

nevoilor celor
boga�i �i puternici.

Acesta e mecanismul �n SUA.

Oriunde privim �n lume, vedem c� puterea
economic� se traduce prin influen�� politic�.

AVENTURA AMERICAN�

Pentru a putea aprecia corect
sistemul economic american,

trebuie s� �tim cum este divizat
venitul na�ional, �n America.

Cu alte cuvinte, trebuie s�
examin�m distribu�ia marii bog��ii,

produs� de opera�iunile
capitalismului american.

Cine de�ine bog��ia Americii ?

Fiecare persoan� reprezint� 1%
din num�rul familiilor americane.

Fiecare dolar reprezint� 1% din
bog��ia american� de�inut� privat.

Primele 10% dintre
familiile americane,

de�in 72% din bog��ie,

restul de 90% de�in�nd
doar 28% din bog��ie.

Dac� analiz�m v�rful de 1%,

ei de�in 37% din bog��ie.

V�rful de 1%,

de�ine mai mult dec�t baza de 90%.

V�rful de 1%,

de�ine mai mult dec�t baza de 90%.

Sursa: Studiul Rezervei Federale
asupra finan�elor de consum.

Este o plutocra�ie a acelor
oameni foarte boga�i,

fiind vorba de 0,04, doar de
o frac�iune dintr-un procent,

mai pu�in de 1%.

V�rful de 1% de�ine 40% ?

E mai pu�in de 1%, fiind
vorba de 145.000 de indivizi,

care constituie aceast�
clas� super bogat�.

�ti�i, Gore Vidal ne spunea c�...

atunci c�nd Ronald Reagan
s-a dus la Bohemian Grove,

spun�nd: "Vreau s� candidez
la pre�edin�ie, acum,

fiindc� e vremea mea, ca
guvernator al Californiei !",

ei au spus: "Nu Ronnie, trebuie s� a�tep�i,
fiindc� �n 1972 va fi 'Vicleanul Dick' !",

adic� Richard Nixon.

A dat �napoi �i nu urma s� le ia puterea
boga�ilor, fiindc� servea acea putere.

D-l Reagan este pentru libertate !

�i este pentru oameni !

C�nd oamenii vorbesc despre
boga�ii acestei ��ri,

nu prea par s� aib� idee, c�t de
boga�i sunt ace�tia, �n realitate.

V�rful acelei frac�iuni pe
care am amintit-o, de 1%,

are averi care, pur �i
simplu, ies din grafic.

O analogie ar fi c� dac�...

ne-am putea reprezenta
venitul �i bog��ia,

prin mici cuburi, cu
care se joac� copiii,

fiecare cub reprezent�nd
o mie de dolari,

majoritatea am ob�ine o gr�mad�, care ar
urca �ntre 1,8 �i 4,5 metri, cel mult,

dar, pentru acei super boga�i,

�n cea mai fidel� analogie,

gr�mada de cuburi ar urca de multe
ori deasupra turnului Eiffel,

ar fi de multe ori mai
�nalt� dec�t turnul Eiffel,

ar fi dincolo de vederea noastr�.

Concentr�rile de averi �i putere,

sunt fundamental antidemocrate.

Oriunde ai de-a face cu o
monarhie sau o corpora�ie gigant,

cum ar fi Compania
Indiei Orientale,

vei avea o for�� �n societate, care
va domina, va dicta �i va controla.

Compania a avut asemenea succes,

�nc�t a �ncetat s� mai fie un simplu imperiu
comercial �i a devenit unul politic.

�i, la apogeu, avea propria sa armat�,
de aproape 200.000 de oameni.

La �nceputul sec. XIX
controla majoritatea Indiei,

f�c�nd legi �i �ncas�nd impozite.

Ast�zi tr�im �ntr-o societate,

care este, probabil, mult mai stratificat�
economic, dec�t orice alt� �ar� din lume.

Literalmente...

2-3% dintre americanii boga�i,

st�p�nesc �i controleaz�, probabil,
80% din tot ce avem �n �ar�.

�i am v�zut cum aceste politici
procorporatiste, din ultimii 20 de ani,

au devenit predominante,

clasa mijlocie a fost decimat�,

iar super boga�ii au
dus-o foarte bine.

De fapt, numai super boga�ii
au dus-o chiar bine.

Fundamental, cred c� problema const� �n
acest sistem, pe care �l avem �n SUA,

al politicii care este
subordonat� averilor private.

�i chiar un candidat
ca Barack Obama,

care s-a prezentat ca
un agent al schimb�rii

�i care, de fapt, a primit un
num�r record de contribu�ii,

de la clasa american�
s�rac� sau medie,

a reu�it, simultan, s� primeasc�
un num�r record de contribu�ii,

de la marile cercuri financiare,

industria asigur�rilor �i,
�n special, Wall Street.

�i c�nd sistemul t�u politic depinde
de cine poate pune mai mul�i bani,

�ntr-o propagand� televizat�,
practic, o reclam� televizat�

�i asta �l determin� pe
cel mai bun din curs�,

dac� po�i angaja cei mai buni indivizi
specializa�i �n rela�ii publice

�i dac� po�i str�nge
suficien�i bani,

pentru a derula o campanie
care s� cople�easc� mass media,

dac� po�i face asta, �ansele tale de
succes sunt poate de 4 sau 5 la 1.

C�t despre el ca
fiind un fenomen...

singurul fenomen reprezentat de Obama, a
fost crea�ia �i manipularea mass media.

A fost o marc� comercial�,

marca comercial� "Obama".

Este crea�ia...

�i continu� s� fie crea�ia/manipularea
mass mediei corporatiste.

Haide�i s� o recunoa�tem sinceri !

Speran�� ?

Cum de au �ndr�znit s� foloseasc�
�i s� denatureze acel cuv�nt,

la modul �n care marca "Obama",

l-a folosit �i denaturat ?

Lumea reclamei ofer�
un premiu anual,

pentru cea mai bun� campanie
de reclam� a anului.

�n 2008 l-au oferit
campaniei Obama,

care a �nvins
concuren�i comerciali.

Ideea este comercializarea candida�ilor,
la fel cum facem cu pasta de din�i

sau medicamentele
sau automobilele.

Desigur c� ajut� dac�
ai mul�ime de bani

�i, de fapt, Obama l-a dep�it grandios
pe McCain, la capitolul cheltuieli,

ajutat de contribu�iilor generoase
venite din partea industriei financiare.

A fost candidatul lor

�i politicile sale vor r�spunde,
probabil, aleg�torilor lui.

2 ani mai t�rziu...

Pe 16 septembrie 2010, Biroul
de Recens�m�nt a raportat

c� s�r�cia �n SUA a crescut
la 43,6 milioane, �n 2009,

o cre�tere cu 3,8
milioane �n ultimul an.

Este cea mai mare cifr�, de la
prima estimare f�cut� �n 1959.

Ur�sc acest loc !

Potrivit Institutului
de Politici Economice,

unul din patru copii americani,
tr�ie�te acum �n s�r�cie.

Pentru negri, raportul este de peste
1/3 �i la fel e pentru hispanici.

PRIMUL DINEU DE STAT
MARELE UMBRAR PENTRU MARILE NUME

23.11.2010: NY Times raporteaz� profituri
record ale corpora�iilor, �n ultimul an,

�nregistr�nd "cel mai bun
trimestru al lor dintotdeauna".

Sistemul bipartid

Pre�edintele George Bush a impus un plan
multi miliard, de subven�ionare Wall Street,

�ntr-o �ntrunire istoric�, �mpreun� cu
cei doi oameni ce lupt� s�-i urmeze.

�ntr-un comunicat comun al
campaniilor McCain �i Obama,

ambii au fost de acord, c� propunerea
administra�iei Bush e gre�it�,

dar c� vor lucra �mpreun�
pentru a g�si o solu�ie.

"Democra�ia noastr�
exist� doar cu numele...

fiindc� alegerile noastre
sunt practic identice."

Democra�ii �i republicanii din Congres
sunt �ngrijora�i, pe drept, �n acest sens.

�tiu c� mul�i americani
�mp�rt�esc aceast� �ngrijorare.

Este clar, totu�i, c� asta
trebuie s� facem acum,

pentru a preveni transformarea
crizei �ntr-o catastrof�.

Dac� legea de subven�ionare
va pica, iar�i, �n Congres,

actuala criz� se va
transforma �ntr-un dezastru.

80% dintre americani s-au
opus planului de finan�are.

S� v� fie ru�ine !

S� v� fie ru�ine !

Face�i cur��enie
pentru mine, acum !

Subven�iona�i oamenii
muncitori, nu bog�ta�ii !

Contribuabilii �i
vor banii �napoi !

Claxona�i, dac� �i ur��i
pe bancherii ipotecari !

Opri�i l�comia corporatist� !

E capitalism pro�tilor !

Wall Street �i Madoff
mi-au luat impozitele !

F�r� subven�ii !
Trimite�i-i la �nchisoare !

- Nu mai sunt necesare subven�iile !

Ar trebui... �i nu e
subven�ie, ci cadou

�i este un cadou ce va crea o
nou� cleptocra�ie a miliardarilor.

Desigur c� trebuiesc protejate
economiile oamenilor, de la b�nci,

desigur c� trebuie protejat chiar
�i fondul de bani al pie�ei,

dar nu trebuiesc proteja�i
to�i ace�ti bani,

chiar de la v�rful piramidei,

fiindc�, to�i ace�ti bani care sunt
proteja�i, sunt datoriile altor oameni.

- Iar e vorba de armele de
nimicire �n mas� din Irak !

- Da !

Panic�m oamenii, �i-i facem
s� cread� c� este o urgen��.

Nu e nici o urgen��.

Esen�ial e doar o �n�el�ciune

�i nu po�i face un astfel de lucru,
dec�t �n condi�ii de urgen��,

de regul� cu acelea�i v�rs�ri de s�nge,
ca Pinochet c�nd a introdus pia�a liber�,

cu for�a �i cu arma.

�i legat de guvernul federal,

adic� republicani �i
democra�i lucr�nd �mpreun�...

�i singurul lucru mai prost,

dec�t un republican sau democrat,

este c�nd ace�ti
nemernici colaboreaz�.

Avem un sistem bipartid:

Partidul Democrat,

care e un partid lipsit de idei

�i Partidul Republican,

care e un partid numai
cu idei proaste.

�i modul �n care
func�ioneaz� e urm�torul !

Republicanii se ridic�
�n Congres, spun�nd:

"Avem o idee cu
adev�rat proast� !"...

iar democra�ii spun:

"�i noi o putem face praf !".

Aceast� lege nu are leg�tur�,

cu absurditatea introducerii
vulpii �n cote�ul g�inilor.

�mi vine foarte greu s� �n�eleg,

de ce d�m 700 de miliarde de
dolari Secretarului Trezoreriei,

care este fostul director
al Goldman Sachs,

care, �mpreun� cu alte
institu�ii financiare,

ne-au b�gat, de fapt,
�n aceast� problem�.

- Dac� avem at�t de mul�i
bani, cum de nu sunt cheltui�i,

pentru a crea locuri de munc�
pentru milioane de �omeri

�i de ce continu�m s� auzim,
c� �ara e �n refacere ?

- Da, e chiar o nebunie !

Adic� dac� am fi luat
1,4 trilioane de dolari,

care au fost cheltui�i, ini�ial,
pe subven�ionarea b�ncilor

�i am fi redistribuit acei
bani milioanelor de americani,

care aveau probleme
cu plata ipotecilor

�i care �i-au pierdut
slujba, acum un an sau doi,

�mi amintesc c� am f�cut
calculele pe spatele plicului,

determin�nd c� fiecare ar primi
un cec cu 350.000 de dolari.

Motivul este c� guvernul
american nu serve�te poporul

�i nu se teme de popor

�i chiar dac� �tie c� ac�iunile
sale sunt p�rtinitoare

�i vor conduce, �ntr-un
final, la destituirea sa,

nu se poate ab�ine, nu se
poate opri s� nu o fac�.

Administrarea bog��iei presupune
un mare discern�m�nt,

inima �i concentrarea
unui v�n�tor...

�i �n�elegerea faptului c�
bog��ia nu se refer� la bani,

ci la posibilit��ile
pe care le creaz�.

A�a cum evaporarea ar putea
produce turbulen�e...

pot exista momente fascinante
c�nd love�te fulgerul.

V� prezent�m administrarea
bog��iei de c�tre Goldman Sachs !

Cine ne-a introdus �n
criza financiar� ?

Indivizi, de exemplu, ca Robert Reuben,
Secretarul Trezoreriei sub Clinton !

Una dintre marile sale realiz�ri,

a fost distrugerea
legisla�iei "New Deal",

numit� legea Glass-Steagall,

care proteja b�ncile comerciale
de �mprumuturi riscante.

Deci se asigura c� b�ncile comerciale
aveau suficiente lichidit��i,

era ceva reglementat �i era destul
de sigur s�-�i duci banii la banc�.

Firmele de investi�ii, pe de alt�
parte, fac �mprumuturi riscante,

�ncerc�nd s� fac�
profituri foarte mari.

Dac� dau de necaz, se a�teapt� s� fie
subven�ionate de guvern �.a.m.d.

Legea Glass-Steagall
separa aceste probleme.

Reuben e cel ce a condus ac�iunea
de abrogare a legii Glass-Steagall.

Imediat ce a f�cut asta,
a p�r�sit guvernul

�i a devenit directorul City Group,
o institu�ie financiar� major�

�i a folosit noile sale puteri,

pentru a permite City Group s�
controleze companii de asigur�ri

�i firme de investi�ii �.a.m.d.

�i a f�cut o mul�ime de
profit din asta, c��iva ani,

p�n� c�nd, desigur, tot
sistemul s-a pr�bu�it.

Iar City Group prime�te, acum, zeci de
miliarde de dolari din impozite, ca sprijin.

Ok, deci �sta e Robert Reuben !

El a fost succedat, ca Secretar al
Trezoreriei, de Lawrence Summers.

�i ca una dintre marile min�i
economice ale vremii noastre,

Larry a c�tigat o
reputa�ie global�,

ca fiind capabil s� ajung� la
esen�a majorit��ii conflictelor

�i a provoc�rilor
politice inedite.

Privind at�t criza noastr�
financiar� actual�,

c�t �i alte probleme economice
presante, ale vremii,

g�ndirea, scrisul �i oratoria sa
au stabilit termenii dezbaterii.

Una dintre realiz�rile principale ale
lui Summers, a fost blocarea legisla�iei,

care ar fi reglementat
instrumentele financiare exotice...

credite �i �mprumuturi �.a.m.d.

Religia �n baza c�reia opereaz�,

este a�a-zisa "ipotez�
a eficien�ei pie�ei":

totul se va rezolva, de la
sine, dac� la�i pia�a �n pace.

Este pur� magie, f�r� baze
empirice sau teoretice,

dar este o unealt� bun� pentru...

na�iunile bogate ce fac
mul�i bani din ea.

Deci Summers a blocat
acea legisla�ie

�i, un alt factor al crizei
financiare actuale dezastruoase,

este faptul c� aceste
instrumente exotice,

au explodat necontrolat

�i nimeni nu mai �tie cine
�i ce propriet��i are.

Deci, din nou, guvernul trebuie
s� subven�ioneze boga�ii,

av�nd nevoie, desigur,
de impozite.

- Geithner ce a f�cut ?

- Geithner a fost un e�ec,

�n aproape tot ce a f�cut.

Majoritatea institu�iilor
care au distrus economia,

erau sub autoritatea sa
direct� de reglementare.

- Cum de a fost numit
Secretar al Trezoreriei ?

- Nef�c�ndu-�i deloc datoria, ca pre�edinte
al Rezervei Federale din New York.

- Nu are sens deloc !

- Desigur, c� are sens !

Nu e ceva nou pentru Washington !

Oamenii care dau r�spunsul gre�it,
fiind �ns� cel dorit de tine,

sunt inestimabili �i
sunt adesea promova�i,

exact fiindc� sunt dispu�i
s� zic� �i s� fac�,

lucruri absurde.

Tim Geithner ofer� nu doar o experien��
extins�, �n modelarea politicii economice

�i �n administrarea
pie�elor financiare,

ci are �i o �n�elegere de neegalat,
a actualei crize economice,

�n profunzimea, complexitatea
�i urgen�a sa.

Tim nu va risipi timp inutil,

ci va �ncepe prima sa zi de munc�,

cu o intui�ie unic� asupra
e�ecurilor pie�elor actuale

�i o viziune clar� asupra pa�ilor ce
trebuiesc f�cu�i �n revitalizarea lor.

Mai �nt�i, haide�i s� analiz�m oamenii
care au dereglementat industria.

Sunt aceea�i oameni din
Casa Alb� a lui Obama.

Larry Summers este consilier
economic principal,

Gary Gensler e �ef al Comisiei
Comer�ului Viitor de M�rfuri.

Adic� acelora�i oameni,
ce au dereglementat,

li se cere, acum, s�
re-reglementeze ?

Numai cineva complet nebun
ar putea crede a�a ceva !

Pre�edintele Obama l-a
numit azi pe Ben Bernanke,

pentru al doilea mandat de 4 ani, ca
pre�edinte al Rezervei Federale.

Pre�edintele a numit ac�iunile sale,
privind criza financiar� global�,

�ndr�zne�e �i nonconformiste.

Ca expert �n cauzele marii crize, nu
cred c� Ben �i-a imaginat vreodat�,

c� va fi parte a echipei responsabile
pentru prevenirea altei crize.

"Bog��ia e ca apa m�rii; cu c�t bem mai
mult�, cu at�t mai �nseta�i devenim."

Boga�ii �i puternicii de pe
Wall Street au fost ierta�i.

S� te r�sfe�i la b�ile
de la Ritz-Carlton,

implic� folosirea
de uleiuri aromate,

fiecare cost�nd peste 700 de dolari,
pentru mai pu�in de 100 de grame,

�n timp ce caviarul
cost� peste 300.

Ruine ce transform� sute de
case �n gunoi spulberat.

La doar dou� ore de Manhattan,

un ora� cade �n ruin�.

Acesta e Camden, cel mai
falimentar ora� din SUA,

cu aproape 35% dintre
familii tr�ind �n s�r�cie.

Un hamburger de 175 de dolari,

a fost servit la magazinul
de pe Wall Street,

300 de grame de vit� Kobe, pate de
g�sc�, br�nz� �nvechit� Gruyere

�i...

Cam �n asta const�
toat� valoarea !

Acestea sunt trufe
albe sau negre.

... �i chiar aur,

fulgi de aur, drept
garnitur� la hamburger.

Nu se consum�, ci sunt
doar pentru aspect !

Exist� familii ce
locuiesc �n strad�.

O mam� �i copiii ei,

ce dorm �ntr-o alee,

�nghe��nd de frig.

Fiindc� dorm pe alee,

c�nd mama adoarme,
copiii o supravegheaz�.

�i asta e !

Afacerile sunt impulsionate
poate de bonusuri,

ce provin de pe o singur�
strad�: Wall Street,

simbolul industriei financiare
�i al colapsului financiar

�i al compensa�iilor record,

�n valoare de 144 de
miliarde, se pare,

doar un procent din
recordul anului trecut.

Goldman Sachs a rezervat
6,8 miliarde pentru bonusuri.

Caz concret: General Electric

Corpora�ia gigant a primit aproape
25 milioane dolari, drept subven�ii.

�n schimb, 18.000 de angaja�i
americani au fost concedia�i.

Nu se aud promisiuni
de pe aceast� strad�,

c�nd 15 milioane de americani
sunt �omeri oficiali

�i, nivelul s�r�ciei �n SUA, a atins
maximul ultimilor 50 de ani.

- �tie ce vrea, nu-i a�a Rocco ?

- Sigur !

Adic� ?

- Spune-le Rocco !

- Ei bine, vreau...

- Vrea mai mult, nu-i a�a Rocco ?

- Da, asta e... mai mult !

A�a e, vreau mai mult !

- O s�-�i ajung� vreodat� ?

O s�-�i ajung� Rocco ?

- Ei bine, n-am avut niciodat� !

Nu, chiar n-am avut destul !

Dar tu �tii ce vrei ?

- Da �i chiar am sperat,
c�ndva, dar am renun�at.

- Ce ai sperat ?

- O lume �n care s� nu
aib� loc Johnny Rocco !

- D-le pre�edinte, senatorul
de Vermont este recunoscut !

- D-le pre�edinte, exist�
un r�zboi �n aceast� �ar�

�i nu m� refer la r�zboiul
din Irak sau din Afganistan.

Vorbesc...

de un r�zboi purtat de unii dintre cei mai
boga�i �i puternici oameni, din aceast� �ar�,

�mpotriva familiilor
muncitoare din SUA,

�mpotriva clasei mijlocii a ��rii, ce e
pe cale de dispari�ie �i e �n�elat�.

Realitatea este c� mul�i
dintre miliardarii na�iunii,

sunt pe calea r�zboiului...

vor mai mult...

mai mult, mai mult !

L�comia lor nu are limite !

�i se pare c�-�i fac
prea pu�ine griji,

pentru �ara noastr� sau pentru
poporul ��rii, dac� le st� �n cale,

pe drumul acumul�rii a tot
mai multe bog��ii �i puteri.

�ntre 1980 �i 2005,

80% din tot venitul nou,
creat �n aceast� �ar�,

a mers la v�rful de 1% -

80% din tot venitul nou.

�i de aceea oamenii se mir� �i se
�ntreab�: "Ce-i cu via�a mea ?

Cum de lucrez mai mult,
pentru venituri mai mici ?

Cum de sunt �ngrijorat

dac� �i copiii mei vor avea standardul
de via�� pe care l-am avut eu ?"

Deci noi producem tot
mai mult, pentru patron

- productivitatea cre�te -

dar patronul nu ne
d� nimic mai mult.

Nu ai nevoie de un
masterat �n economie

- sau s� fii profesor de economie,
fiindc� oricum nu v� sf�tuiam -

dar nu ai nevoie, ca s� �n�elegi

c� dac� muncitorii produc
tot mai mult, pentru patron,

dar el nu le d� tot mai mult,

atunci �ntreg beneficiul
cre�terii productivit��ii,

ajunge �n profituri.

Deci oamenii ce s-au comportat
ca bandi�ii, �n ultimii 30 de ani,

sunt patronii, �n primul r�nd...

�i oricine a mai prins o buc��ic�,
din acele profituri ale patronilor.

�i numim pe acei oameni...

proprietari de ac�iuni.

Oamenii ce au o
bucat� din companie,

pot primi o bucat� din
profiturile companiei.

A�a func�ioneaz� sistemul nostru !

�i ce minunat s-au descurcat !

Esen�a pove�tii ajunge
la acest apogeu !

V-am tot spus cum, America, a
intrat pe panta �mprumuturilor.

S-a �ntrebat vreunul dintre voi...

de unde provin banii, ca s�-i
�mprumute pe to�i acei americani ?

To�i acei bani ?

Cine-i �mprumut� ?

Care e sursa banilor ?

�i dac� �n�elege�i
ce v� voi spune,

ve�i �n�elege, �n esen��, o remarcabil�
calitate a societ��ii noastre,

din ultimii 30 de ani.

Fiindc� originea banilor
�mprumuta�i muncitorului american,

au fost extraordinarele profituri
ale afacerilor americane.

Au f�cut at�t de mul�i bani, prin cre�terea
productivit��ii �i sc�derea veniturilor,

c� au revenit �i au folosit
profiturile suplimentare,

pe care le-au ob�inut
nepl�tind venituri mai mari,

pentru a le �mprumuta,
�n schimb, muncitorilor.

G�ndi�i-v� acum �i unora
chiar le va pl�cea,

c�, dac� voi era�i un
afacerist, un patron...

�sta e maximum de nirvana,
posibil� de ob�inut prin afaceri.

�n loc s�-�i pl�te�ti muncitorii
cu sume mai mari, �n timp

- cum ei munceau mai mult
�i mai bine pentru tine -

nu o faci !

�n schimb...

le d�m un �mprumut !

Pe care trebuie s� ni-l returneze,

cu dob�nd� !

Dac� a� avea un casetofon portabil,
acum, a� pune imnul na�ional.

SUA are acum, de departe,

cea mai inechitabil� distribu�ie
a venitului �i a bog��iei,

dintre toate ��rile
mari de pe Terra.

C�nd eram la �coal�...

obi�nuiam s� citim manualele, ce
vorbeau despre republicile bananiere,

din America Latin�.

Citeam �n c�r�i despre ��ri
�n care o m�n� de oameni,

posedau �i controlau majoritatea
averii acelor ��ri.

Ei bine, ce crede�i ?

Exact la fel se �nt�mpl�,
ast�zi, �n SUA.

Deci sunt sigur c�, imediat, "amicii"
mei vor veni la microfon spun�nd:

"Suntem foarte
�ngrijora�i de deficit,

suntem foarte �ngrijora�i
de datoria na�ional� !"

dar sunt mai �ngrijora�i de ob�inerea
de scutiri fiscale uria�e,

pentru cei mai boga�i
oameni din aceast� �ar�.

Dar, d-le pre�edinte, problema
impozit�rii este doar o parte...

din ceea ce unii dintre "amicii" boga�i
vor s� se �nt�mple �n aceast� �ar�.

Realitatea este...

c� mul�i dintre ace�ti
indivizi vor s� readuc� SUA...

la nivelul anilor '20.

�i vor s� fac� tot posibilul, ca s� elimine
orice urm� de legisla�ie social�...

pentru dezvoltarea c�reia oamenii muncii
au luptat "cu ghearele �i din�ii",

pentru a aduce o oarecare stabilitate
�i siguran�� �n vie�ile lor.

Sunt oameni acolo
- nu to�i, dar sunt unii -

care vor s� privatizeze
sau se elimine complet,

securitatea social�.

Vor privatizare �i reducerea
substan�ial� a asisten�ei medicale.

Dac� ai 75 de ani �i nu ai bani:

"Baft� �ie !"

s� ob�ii asigurare de s�n�tate,

la un pre� accesibil, de la
companiile private de asigur�ri.

Sunt sigur c� exist� tot felul
de companii private de asigur�ri,

ce stau aliniate, ca s� aib� grij�
de b�tr�nii cu venituri mici,

ce lupt� cu cancerul
sau alt� boal�.

D-le pre�edinte, chiar
mai mult de at�t !

Exist� conduc�tori de corpora�ii...

�i mul�i membri ai Congresului,

care nu numai c� vor s� continue,

ci vor s� extind� politicile
noastre comerciale dezastruoase.

Am mers cu so�ia la cump�r�turi
alalt�ieri, pentru Cr�ciun.

�i ne-am tot uitat �i, practic,
orice produs de acolo din magazin,

toate m�rfurile erau din
China, China �i China.

P�rem a fi o �ar�,

�n care avem un al
51-lea stat, numit China,

care fabric� practic
toate produsele,

pe care le consum�m
noi americanii.

O frumoas� prezentare !

"Cr�ciun fabricat �n China"

China fabric� 83% dintre to�i
pomii artificiali, pentru Cr�ciun.

China este �i �ara de origine a
majorit��ii ornamentelor pentru pom.

Majoritatea juc�riilor sunt fabricate �n
Zhejiang, capitala juc�riilor chineze�ti.

China este �ara de origine a majorit��ii
juc�riilor de plu� din SUA.

�n China, Mo� Cr�ciun este
numit: Dun Che Lao Ren,

care �nseamn� "Mo� Cr�ciun".

SANIE RACHET�

SUA a importat juc�rii de
26,1 miliarde $ �n 2007.

Politica noastr�
comercial� a dus la...

pierderea a milioane
de slujbe bine pl�tite.

Mari corpora�ii �i
directorii lor au spus:

"De ce am vrea s�
reinvestim �n America,

c�nd m� pot duce �n ��ri,

�n care oamenii sunt pl�ti�i
cu 50-75 cen�i pe or� ?

Asta vom face �i la naiba cu clasa
muncitoare a acestei ��ri !"

Muncitorii din alte p�r�i
ale lumii erau mai ieftini.

Telecomunica�iile moderne
au f�cut posibil�

coordonarea directorilor
t�i, din toat� lumea,

la fel de repede ca a ie�i pe hol
�i a vorbi cu directorul t�u,

de la cap�tul coridorului.

A�a c� America �i-a externalizat
produc�ia, la modul generalizat.

V� arunc iar o mic� statistic�, fiindc�
asta se a�teapt� de la economi�ti.

Nu prea mult, doar pu�in, c�t s�
v� reaminti�i c� sunt economist.

60% dintre produsele ce
vin �n SUA din China,

sunt produse de filiale ale
corpora�iilor americane.

Exist� marea tenta�ie �n aceast�
�ar�, s� vorbim despre chinezi.

Da, muncitorii chinezi
le-au fabricat !

Dar 60% dintre
m�rfurile ce vin aici,

sunt produse de filiale americane,

de companii americane ce angajeaz�
muncitori chinezi �n China,

fiind sunt ai naibii de ieftini, fa��
de muncitorii americani, de aici.

Deci, nu numai c� ne-am ales cu aceste
politici comerciale dezastruoase,

dar sunt oameni ce vor,
de fapt, s� le extind�.

Acum, unul dintre lucrurile
la care vom fi martori...

va fi c� �n timp ce lupt�m cu un...

deficit enorm - care amplific�
datoria na�ional� -

provocat de r�zboaiele
din Irak �i Afganistan...

provocat de scutirile
fiscale pentru cei boga�i...

provocat de un program de
asisten�� medical� neachitat,

provocat de subven�ionarea
Wall Street,

va urca deficitul �i
datoria na�ional�,

f�c�nd oamenii s� spun�: "Oh,
Doamne, avem toate acele cheltuieli,

�i acum trebuie s� d�m scutiri fiscale
milionarilor �i miliardarilor,

dar vrem s� echilibr�m bugetul !

Doamne, oare cum o vom face !"

Ei bine, evident, c�
�tim cum s-o facem !

Vom reduce asisten�a medical�,

vom t�ia fonduri de la educa�ie,

vom t�ia fondurile
asisten�ei sociale,

vom t�ia din programele de �omaj.

Nu vom mai avea bani
pentru muncitori

�i atunci vom t�ia
bonurile de alimente,

�i sigur c� nu vor extinde
compensa�iile de �omaj.

Avem o prioritate mai
�nalt�, d-le pre�edinte:

s� reducem, s�
reducem, s� reducem,

ca s� d�m scutiri
fiscale miliardarilor !

Adic� �sta e rostul
acestui loc, nu-i a�a ?

Ei au finan�at campaniile
�i ob�in ce le convine.

- V�nez reportaje despre
nout��ile financiare

�i ast�zi vorbim cu
un adev�rat irlandez,

cineva implicat �n
afaceri financiare.

Ce se �nt�mpl� �n Irlanda
cu "tigrul celtic" �i...

b�ncile care fac at�t
r�u prin criz� ?

Care e povestea ?

- Chiar vrei s� �tii ?
- Mi-ar pl�cea s� �tiu !

- Ei bine, am s�-�i spun ce se �nt�mpl�
�n tot occidentul, de 20 sau 30 de ani.

L�comie, l�comie �i tot mai mult�
l�comie �i bani ieftini !

�i, �n Irlanda, e o tragedie
ce s-a �nt�mplat cu "tigrul" !

Ar fi cam patru cauze:

am avut un guvern foarte prost

�i un parlament ce dormea c�nd vota;

am avut investitori foarte
necinsti�i �i permisivi �i corup�i

�i, desigur, mai presus de toate,

ni�te nenoroci�i de bancheri.

Nenoroci�ii de bancheri,
ace�ti tic�lo�i,

care, �n ultimii 20-30 de ani, �i-au
acordat aceste bonusuri imense,

ace�ti func�ionari �i
directori de b�nci.

Spre ghinionul clasei muncitoare, �i-au
dat aceste bonusuri �i salarii uria�e.

Dar dac� tu ai fi fost unul
dintre ace�ti tic�lo�i,

ar fi trebuit s� fii aruncat �n �nchisoare �i
cheia s� fie aruncat� pe tot restul vie�ii.

�i �tii ceva domnule, dac� te-ai
fi implicat, fiind un om obi�nuit

�i ai fi vrut s� sco�i
mult profit din asta,

din magazine �i super magazine,
ce hr�nesc familii, ce crezi ?

Ai fi ajuns la tribunal, dar ace�ti
nemernici tr�iesc f�r� probleme prin lume,

pe spinarea ghinioni�tilor
oameni ai muncii.

�i cine va pl�ti ?

Am omor�t urm�toarele dou� genera�ii,
poate �i cine va pl�ti pentru asta ?

Muncitorul !

Avem muncitorul, micul
fermier, pescarul...

asistenta, profesorul, poli�istul,
pompierul, instalatorul, t�mplarul.

La dracu omule, asta
e o glum� proast� !

- Deci am impresia c� ai
fi un pic nemul�umit ?

- Ai dreptate domnule !

�i apropo, hai s� nu
fim prea �ng�mfa�i

�i s� ne asum�m merite.

Vai de via�a oamenilor
din ultimii 30 de ani !

Hei, dar poate vom
ajunge to�i la lumin� !

- �i, �ti�i, vorbind de "tigrul
celtic" pe care l-a�i men�ionat,

�tia�i c� Michael Flatley e din Chicago,
de fapt, �n alt� ordine de idei ?

- La naiba !

Ei bine...

ideea ca eu s� le dau sfaturi
conduc�torilor SUA e cam comic�,

fiindc� nu v�d de ce m-ar asculta - se
ascult� doar �ntre ei �i nu pe unii ca mine.

Dar primul sfat pe care l-a� da liderilor
SUA, presupun�nd c� l-ar asculta,

s-ar referi la o pancart�, pe care
am v�zut-o �n New York Times,

la o demonstra�ie din Wall Street,
din octombrie 2008, dup� criz�.

Erau demonstran�i care
purtau o pancart� uria��,

pe care scria:
"S�ri�i, nenoroci�ilor !".

Deci �sta e primul sfat pe care l-a� da:
s� sar� de pe cel mai �nalt loc posibil.

Bloomberg raporteaz� c� guvernul
SUA �i Rezerva Federal�,

au cheltuit, �mprumutat sau promis
12,8 trilioane $, pentru subven�ii.

P�n� acum...

Este cel mai mare transfer
de avere, din istoria uman�.

�ntre timp, administra�ia Obama...

A amplificat dramatic
secretismul guvernamental,

bloc�nd mai multe cereri, �n 2009,
pe Legea FOIA, dec�t Bush �n 2008.

Lupt� pentru imunitate guvernamental�,
�n procesele de spionaj casnic.

Extinde Legea "Patriot",
f�r� s� fac� vreo reform�.

Atac� furnizorii de
informa�ii guvernamentale,

mai mult ca orice alt
pre�edinte din istorie.

For�eaz� testarea ADN, pentru
cei aresta�i pentru crime,

indiferent dac� au fost
sau nu condamna�i.

Ignor�nd 70% dintre americani, ce
doresc asisten�� medical� generalizat�,

Obama �ncheie �n�elegeri secrete cu
industria farmaceutic� �i a asigur�rilor,

pentru distrugerea
oric�rei "op�iuni publice",

�n timp ce, simultan, �i
face propagand� public�.

Folose�te declara�ii scrise, pentru a
ignora standardele de munc� �i mediu,

�n beneficiul FMI �i
al B�ncii Mondiale.

Acord� permise pentru BP �i
alte companii petroliere,

except�ndu-i de la legisla�ia
de protec�ie a mediului.

Anun�� �mprumuturi guvernamentale
de peste 8 miliarde $,

pentru promovarea
energiei nucleare.

�l nume�te pe fostul lobbyist
Monsanto, Michael Taylor,

ca �ar al siguran�ei
alimentare americane...

Numit� "cea mai diabolic� corpora�ie
a lumii", de jurnalistul Jeffrey Smith,

Monsanto furnizeaz� semin�ele pentru 90%
dintre recoltele mondiale modificate genetic.

Nume�te fanatica activist� anti-marijuana,
Michelle Leonhart, la conducerea DEA.

Lanseaz� raiduri FBI asupra activi�tilor
anti r�zboi din Chicago �i Minneapolis.

S� te opui r�zboiului
nu este o crim� !

- Este un r�zboi contra neamului sau mai
degrab� unul contra terorismului ?

Asta se �ntreab� mul�i, mai
ales dup� raidurile FBI,

asupra caselor unor lideri �i activi�ti
anti r�zboi din Minneapolis, Chicago

�i poate �i alte
ora�e din Midwest.

Membri ai Comandoului
Antiterorist �ntrunit al FBI,

se pare c� au confiscat fotografii
personale, computere �i celulare,

�nm�n�nd �i cita�ii �n fa�a
marelui juriu, c�torva activi�ti.

- Ei bine, protestatarii
anti r�zboi, �n�i�i, au spus

c� este o �ncercare de a...

o �ncercare de a-i intimida,

pentru a �nceta s� mai organizeze
demonstra�ii anti r�zboi.

Cred c� este mult mai
serios chiar �i dec�t asta

�i, ceea ce face
guvernul Statelor Unite,

este �ntip�rirea �n
mintea publicului,

c� oricine critic� a�a-zisul
"r�zboi contra terorii",

acord� un ajutor
material terorismului.

Vede�i, nu mai avem
un r�zboi contra Irak

sau unul contra Afganistanului,

ci avem unul contra terorii.

�i, sub pretextul terorii, guvernul
ne-a despuiat de unele libert��i.

�i ceea ce fac acum, nu e
dec�t s� creeze o impresie

�i s� ob�in� acceptul
public asupra ideii,

c� cei ce protesteaz� contra r�zboiului
anti teroare, colaboreaz� cu terori�tii.

�i defini�ia "sprijinului material",

corespunde unui termen foarte vag,
specific statului poli�ienesc,

care poate fi interpretat
oricum vrea guvernul.

- Pre�edintele Obama a semnat
o legisla�ie controversat�,

de scutiri fiscale de 858 miliarde
dolari, vinerea trecut�.

Cel pu�in un sfert din
deducerile fiscale aferente,

va merge la cei mai
boga�i 1% dintre cet��eni

�i singurii ce vor avea impozite mai
mari vor fi muncitorii prost pl�ti�i...

�i singurii ce vor avea impozite mai
mari vor fi muncitorii prost pl�ti�i...

�i singurii ce vor avea impozite mai
mari vor fi muncitorii prost pl�ti�i.

Simultan cu promulgarea
acestei legisla�ii fiscale...

ce va m�ri impozitele
muncitorilor s�raci

�i le va sc�dea, desigur, pe cele
ale celor mai boga�i americani,

s-a f�cut leg�tura �ntre r�zboi
�i cheltuielile de r�zboi,

cu ce se cheltuie acas�, pentru
combaterea s�r�ciei de aici.

- Ei bine, asta a devenit
tema predominant�,

a ceea ce are loc acas�,

mai ales �n ultimii ani
ai r�zboiului din Vietnam,

�n special fiindc� ne
�nglod�m �n datorii,

construind un sistem
bazat pe datorii.

Care este folosit apoi drept scuz�,

pentru a reduce veniturile sau a
afecta sisteme ca asisten�a social�.

Unul dintre cele mai d�un�toare lucruri,
f�cute de Obama prin aceast� lege,

a fost reducerea contribu�iei
la asisten�a social�,

fiindc� ea e urm�toarea pe list�,

ca �i cre�terea deficitului
cu 700-900 miliarde dolari.

�i ce este �nfrico��tor la
mi�c�ri precum "Tea Party",

este c� furnizeaz� un gen
de motiva�ie emo�ional�,

sub forma rasismului, desigur,

�ndreptat contra muncitorilor
la negru, a musulmanilor.

Face parte din limbajul acestei
d�un�toare aripi de dreapta,

care ia totul la modul militar,

de parc� armata n-ar
face parte din guvern.

Este o politic� ira�ional� !

Nimeni nu vrea s�-i
sufle guvernul �n ceaf�,

dar to�i vor extinderea indemniza�iei de
�omaj, securitate social�, asisten�� medical�

�i desigur s� nu se ating� marea for��
care distruge �ara din interior,

care este complexul
militar-industrial,

ce consum� 50% din
fondurile op�ionale.

Deci, fiindc� acest deficit a atins cea
mai mare valoare din istoria uman�

�i continu� s� creasc�

�i exist� o incapacitate
de a pune la �ndoial�,

calitatea auto-distructiv�
a industriei de armament,

totul cade apoi �n
spinarea clasei muncitoare,

care se afl� deja �ntr-o str�mtoare
financiar� extraordinar�

�i pe clasa mijlocie.

- Viitorul pre�edinte al Comitetului pentru
servicii financiare, Spencer Bachus,

a spus, la Washington, c� b�ncile
trebuiesc reglementate.

Opinia mea e c� Washingtonul �i legislatorii
sunt acolo ca s� serveasc� b�ncile.

- P�i, cam asta le-a fost politica,
de la Bill Clinton �ncoace.

- Aprecierea ta asupra
pre�edintelui Obama ?

- Un dezastru !

Copilul poster, responsabil de
falimentul clasei liberale.

Cineva care ca �i Clinton
se auto consider� liberal,

care folose�te limbajul
tradi�ional al liberalismului,

dar care a declan�at r�zboi contra
valorilor fundamentale ale liberalismului,

fiind motiv de �ngrijorare, pentru cei
dinafara cercului �ngust al elitei puterii.

�i cuv�ntul tragedie
este foarte potrivit,

fiindc� Obama s-a coalizat cu interesele
corporatiste pentru a ob�ine puterea.

Este respins �i dat la o parte acum, de
aceste interese, care nu mai au nevoie de el.

A func�ionat ca marc� comercial�, dup�
dezastruo�ii 8 ani ai lui George Bush

�i suntem martorii unei �ncerc�ri �nc�
�i mai la�e, din partea Casei Albe,

de a fi pe placul for�elor care
distrug SUA, literalmente.

Suntem pe cale s� reconfigur�m aceast�
�ar�, �ntr-o form� neo distructiv�.

54% din impozitele federale
ale SUA merg c�tre armat�.

19% abia acoper� dob�nzile tuturor
r�zboaielor care s-au terminat deja.

Deci la ce se pricepe SUA,
este s� invadeze alte ��ri

�i s�-�i exercite puterea
militar� pe plan extern

sau prin bazele militare, al c�ror num�r
exact pare s� nu-l mai �tie nimeni.

Dac� suni la Pentagon, nu-�i vor putea spune
dac� sunt 700, 800, 900 sau 1.000 de baze.

Nu mai �tiu c��i
oameni au sub arme,

undeva �ntre 2 �i 3,5 milioane,

direct sau indirect, prin
folosirea mercenarilor.

Adic� este un imperiu nebun
�i monolitic, �n stil roman.

�n cartea sa, "Dreams
for my father",

Obama se refer� la slujba
avut� dup� absolvire,

la Universitatea
Columbia, �n 1983.

κi descrie angajatorul
ca pe un, citez:

"o firm� de consiliere pentru
corpora�iile multina�ionale",

terminat citatul.

Deci, din anumite motive, nu spune cine
i-a fost angajatorul sau ce a f�cut acolo.

Angajatorul a fost Business
International Corporation,

ce are o lung� istorie de
acoperire a opera�iunilor CIA

�i de infiltrare a unui sindicat.

Cunosc asta, fiindc� a fost activ� �n
special �n propria mea �ar�, Australia.

Obama nu spune ce a f�cut
la Business International

�i ar putea fi ceva
deloc sinistru,

dar pare ceva demn de a
fi anchetat �i dezb�tut,

ca un indiciu privind adev�rata
sa identitate, poate.

Mul�umesc !

V� mul�umesc foarte, foarte mult !

Este un bun venit
foarte zgomotos...

din partea unui grup ce se presupune
a fi format din lupt�tori t�cu�i.

D-le pre�edinte, este o
mare onoare �i pl�cere...

s� v� urez bun venit la CIA.

Acesta este al 45-lea
pre�edinte al SUA,

care �i-a umplut guvernul cu a����tori
de r�zboi �i escroci corporati�ti

�i alte reziduuri ale
erelor Bush �i Clinton,

ce promite nu doar
acelea�i lucruri,

ci �i un r�zboi nou �n Pakistan,

justificat de cli�eele criminale
ale lui Hillary Clinton,

cli�ee ca "�inte de mare valoare".

La trei zile de la instalare,

Obama ordona moartea oamenilor
din ��ri �ndep�rtate...

Pakistan �i Afganistan.

T�n�rul inteligent, instalat
recent la Casa Alb�,

este un foarte bun hipnotizator.

�n mijlocul unei recesiuni, cu milioane de
americani ce-�i pierd slujbele �i casele,

Obama a crescut bugetul militar.

�n Columbia...

pl�nuie�te s� cheltuie 46 milioane
dolari pe o nou� baz� militar�,

ce va sus�ine un regim sprijinit
de deta�amente ale mor�ii

�i va continua istoria tragic� a
interven�iilor Washingtonului,

�n acea regiune.

Cu ocazia evenimentului de la Praga, Obama
a promis o lume f�r� arme nucleare...

"Existen�a a mii de arme nucleare...

este cea mai periculoas�
mo�tenire a r�zboiului rece."

...�n fa�a audien�ei globale,

necon�tient� c� America produce
noi arme tactice nucleare,

destinate spulber�rii distinc�iei dintre
r�zboiul nuclear �i cel conven�ional.

Dar cred c� adev�rata tragedie...

este c�, marca Obama, pare s�
fi schilodit sau absorbit,

majoritatea mi�c�rilor anti
r�zboi, a mi�c�rilor pentru pace.

Grupul de congresmani, favorabil
ie�irii din Iraq, s-a relaxat.

Membrii lui nici m�car nu pot
exprima �n cuvinte, de ce au t�cut.

Pe 21 martie, o demonstra�ie
�n fa�a Pentagonului,

a coali�iei c�ndva puternice,
"United for Peace and Justice",

abia de a adunat
c�teva mii de oameni.

Fostul pre�edinte
al UPJ, Leslie Cagan,

a spus c� oamenii nu mai
particip�, fiindc�, citez:

"Este suficient, pentru mul�i dintre ei,
c� Obama are un plan contra r�zboiului

�i c� lucrurile se mi�c�
�n direc�ia potrivit�".

Jonas Brothers sunt aici.

Sunt pe undeva pe acolo.

Sasha �i Malia sunt fanii lor.

Dar, b�ie�i, s� nu
v� vin� vreo idee !

Am dou� cuvinte pentru voi:

"drone Predator" !

Nu le vezi niciodat� venind !

Lacrimi �i furie, dup� o
alt� lovitur� aerian�,

ce a provocat, din nou,
moartea civililor nevinova�i.

Acela�i gen de atac a
avut loc �n Garuch,

un sat �ndep�rtat din provincia Laghman,
ce a fost atacat de for�e ale coali�iei,

pentru a patra oar� �n ultimul an.

Ace�ti oameni arat�
hainele celor ce au murit.

"Am pierdut totul", spune aceast� femeie,
"mi-am pierdut so�ul �i cei doi fii."

"Cu ce am gre�it ?

Nu mi-a mai r�mas nimic, cu
excep�ia acestor orfani."

La o zi dup� atac, s�tenii �nc�
mai adun� fragmente de trupuri

�i copiii pl�ng de team�, c�
bombele vor c�dea iar�i.

S�tenii spun c� s-au s�turat de
bombe �i s�-�i vad� copiii murind.

"Nu exist� Al Qaeda, aici
sau talibani ! ", spun ei.

Imediat dup� atac,

demonstran�ii din Laghman le cer
americanilor s� p�r�seasc� �ara.

Organiza�iile drepturilor
omului spun:

"Aproape 700 de
civili au fost uci�i,

�n opera�iuni contra
for�elor afgane..."

afirm� militantul, "... p�n� �n
octombrie anul trecut."

Am spus c� trebuie m�rit� armata,

lege ce va fi aprobat�, probabil,
dac� se va ajunge acolo,

dar exist�, desigur, o mul�ime de indivizi
de st�nga, ce cred c� e o risip�.

Eu cred c� e important
s� facem asta.

Administra�ia Obama propune �nghe�area,
pe trei ani, a cheltuielilor interne,

except�nd de la reduceri
Pentagonul �i Homeland Security...

Administreaz� o loca�ie
ilegal�, la aerobaza Bagram,

unde Crucea Ro�ie a afirmat
c� de�inu�ii sunt tortura�i.

Ast�zi pre�edintele Obama
a anun�at o "victorie",

fiindc� �ine acei de�inu�i
�nchi�i, pe termen nedefinit,

f�r� a primi nici o �ans�, de a-�i
dovedi nevinov��ia �n tribunal.

De asemenea, administra�ia Obama
va continua politica lui Bush,

a extr�d�rilor extraordinare,

trimi��nd practic suspec�ii de "terorism",
�n ��ri aliate, pentru interogare.

Celula ?

Avea cam 1 metru l��ime...

1,8 metri lungime �i
cam 1,5 �n�l�ime.

A fost c�minul meu, pentru
10 luni �i 10 zile.

Ori de c�te ori auzeam...

un gardian venind
s�-mi deschid� u�a,

g�ndeam c� s-a terminat,
c� putea fi ultima mea zi.

Era at�t de dureros...

�nc�t am uitat aproape orice
moment fericit al vie�ii mele.

A condamnat cu succes copilul soldat Omar
Khadr, cu dovezi ob�inute prin tortur�.

Adev�rata imagine a lui Omar Khadr,
ce a fost revelat� �n ultimele luni,

a provenit din documentele
guvernului SUA.

A fost dezv�luit�
pentru prima dat�,

ca fiind a unui copil �nsp�im�ntat
�i r�nit, de doar 15 ani.

Un copil ca oricare altul, implicat
din gre�eal� �n conflictul nostru,

care nu ar avea ce c�uta aici

�i care st�tea ascuns �ntr-un tufi�,
�n timpul luptelor din jurul s�u.

Omar a fost �mpu�cat �n spate, cel pu�in
de dou� ori, de solda�ii americani

�i a fost, apoi, pe
cale de a fi executat,

c�nd a intervenit un alt soldat.

Promite-mi c� m� vei
proteja de americani !

- De americani ?
- Da.

Ok, care-i treaba cu americanii ?

- Orice le-am spus americanilor
nu a fost adev�rat.

Am spus asta, doar fiindc� m-au
torturat foarte r�u la Bagram.

A�a c� a trebuit s�
spun ce am spus.

- Nu-�i pas� de mine, de aceea...

- Ei bine, �mi pas�
de tine, dar...

Un vorbitor de limb� arab�
crede c� Omar Khadr spune:

"Ya ummi", �nsemn�nd "mama
mea" sau "oh, mam�".

Refuz� suspendarea ajutorului
militar pentru Honduras,

dup� ce o lovitur�
de stat fascist�,

l-a alungat pe liderul ales
democratic, Manuel Zelaya.

"Chiquita" este cea mai cunoscut�
marc� mondial� de banane.

Columbia este una dintre na�iunile
cele mai mari exportatoare de banane,

o industrie multina�ional�, de
mai multe miliarde de dolari.

Deci, cu at�t de
mul�i bani �n joc,

poate c� nu este surprinz�tor
c� Chiquita s-a implicat

�ntr-un r�zboi civil
columbian, s�ngeros.

�ntre 1997 �i 2004, Chiquita
a dat 1,7 milioane de dolari,

paramilitarilor din United Self-Defense
Forces of Colombia, cunoscu�i ca AUC,

pentru ceva caracterizat ulterior,
de Chiquita, ca autoap�rare.

Dar AUC a ucis,
astfel, mii de civili

�i a intimidat �i asasinat muncitori
bananieri �i liderii lor sindicali.

�l nume�te pe Eric Holder,
ca procuror general.

Holder a fost, anterior, avocatul
Chiquita Brands International,

c�nd a fost acuzat de finan�area
deta�amentelor mor�ii din Columbia.

�l nume�te pe Dennis C. Blair,
ca director al National Intelligence.

�n 1999, �n timpul masacrelor
din Timorul de Est,

Blair i-a prezentat generalului
indonesian Wiranto,

o ofert� de amplificare
a sprijinului militar.

Dup� masacre, l-a invitat
pe criminalul de r�zboi,

s�-i fie oaspete
personal �n Hawaii.

�n nume�te pe William Lynn, ca
adjunct al Secretarului Ap�r�rii.

Lynn a fost, anterior, prim
vice pre�edinte al Raytheon,

care are contracte de miliarde de
dolari cu Departamentul Ap�r�rii.

Refuz� s� semneze un tratat de
interzicere a folosirii minelor terestre.

Relaxeaz� restric�iile privind
folosirea copiilor solda�i �n Africa.

Anun�� v�nz�ri de armament de 60
miliarde $, c�tre dictatura saudit�,

cea mai mare afacere cu
armament din istorie.

Promite ajutor militar de 30 miliarde
$ pentru Israel, �n deceniul urm�tor.

La doar c�teva luni,
raportul Goldstone al ONU,

a acuzat Israelul de masive crime de
r�zboi, �n timpul asaltului contra Gaza,

incluz�nd tiruri efectuate asupra �colilor,
moscheilor �i personalului medical.

Iisuse Hristoase, e ca �i
cum ai trage �n curcani !

Acord� contracte guvernamentale
de 250 milioane $,

furnizorului notoriu de
mercenari, Blackwater sau Xe.

Autorizeaz� asasinarea
cet��enilor SUA, de peste hotare,

o "declara�ie de putere
executiv� f�r� precedent".

S� analiz�m mai �nt�i controversele
dintre democra�i �i republicani,

din timpul erei Bush,

c�nd au protestat violent
contra administra�iei Bush,

pentru �nregistrarea audio
a cet��enilor americani,

f�r� vreun mandat
judiciar, la baz�.

Au obiectat c�nd administra�ia
Bush a pus cet��eni non americani

sau americani, de peste hotare, �n
cu�ti ca cele de la Guantanamo,

doar la afirma�ia pre�edintelui
c� ar fi terori�ti.

Vorbim aici de cele mai rele aspecte ale
acelor politici, dar �mpinse la extrem.

Vorbim despre cet��eni americani care
nu sunt doar �nregistra�i pe band�,

f�r� s� existe acuza�ii,

ci sunt �i uci�i,
asasina�i, omor��i.

Au f�cut asta, �n baza afirma�iilor
de neverificat ale pre�edintelui

�i cred c� trebuie subliniat, de c�te
ori s-a �nt�mplat �n deceniul trecut,

c� administra�ia �i mai
ales administra�ia Obama,

au acuzat oameni c� sunt terori�ti,
cea mai grav� acuza�ie

�i s-a dovedit c� nu
aveau deloc dreptate.

Sute dintre oamenii ce
au fost la Guantanamo,

au trebuit s� fie elibera�i
din lips� de dovezi.

De c�nd Curtea Suprem� le-a garantat
habeas corpus de�inu�ilor, �n 2008,

33 din 39 de de�inu�i
de la Guantanamo,

�i-au adus cazurile
�n fa�a justi�iei,

fiind elibera�i de judec�torii
federali, fiindc� nu existau dovezi,

care s� justifice
acuza�iile �mpotriva lor.

Prea pu�ine lucruri
sunt mai periculoase,

dec�t s� permitem puterii executive,
s� eticheteze oamenii ca terori�ti

�i s�-i trateze �n consecin��.

Cre�terea dramatic� a folosirii
bombelor teleghidate, �n Pakistan,

a provocat mii de
victime dintre civili.

Folosirea bombelor multiple �n Yemen,
a provocat moartea a 14 "militan�i"

�i a 35 de femei �i copii.

Am dou� cuvinte pentru voi:

"drone Predator" !

Nu le vezi venind, niciodat� !

Obama �i-a �nc�lcat promisiunea
de a pleca din Irak,

anun��nd r�m�nerea a
peste 50.000 de militari

�i 100.000 de
"antreprenori priva�i".

�n loc s� retrag� trupele, Obama doar
le redenume�te for�e "de tranzi�ie".

Obama �i retrage promisiunea de a
p�r�si Afganistanul, p�n� �n iulie 2011.

Mark Sedwill, cel mai �nalt reprezentant
civil al NATO �n Afganistan,

sus�ine c� "tranzi�ia" spre "independen��"
ar putea dura p�n� �n "2015 sau peste".

Pe Capitol Hill, rezisten�a fa�� de
militarismul SUA a intrat �n colaps total.

F�r� nici un fel de
opozi�ie �n Senat

�i cu doar 48 de voturi contra
�n Camera Reprezentan�ilor,

Congresul a aprobat, s�pt�m�na
trecut�, cel mai mare buget militar,

de la terminarea celui de-al
doilea r�zboi mondial.

Doar 42 de democra�i, incluz�nd doar
12 membri negri ai Congresului,

au �ndr�znit s�-�i sfideze
pre�edintele a����tor de r�zboi

�i conducerea servil�
a Congresului.

Uita�i de retorica
fals� a lui Obama !

Dovezile constau �n numere.

Bugetul militar �l indic�
ferm pe Barack Obama,

ca pe cel mai mare partizan al
r�zboiului, din ultimele dou� genera�ii.

Ast�zi, SUA, de�i este
unica super putere a lumii,

cheltuie�te aproape c�t armatele
restului lumii, la un loc.

Fondurile de ap�rare ale SUA, pe
2011, sunt de 725 miliarde de dolari.

China, cu a doua dintre cele mai
scumpe ma�ini militare planetare,

cheltuie�te mai pu�in de 80
de miliarde de dolari anual.

Dac� Barack Obama rezist�
timp de opt ani, ca pre�edinte,

este pe cale s� cheltuiasc� 5
trilioane de dolari pentru Pentagon,

cu mult mai mult
dec�t George Bush,

care, la r�ndul lui, a cheltuit
mult mai mult dec�t Ronald Reagan.

Dar, a�a cum se spune
�n reclamele televizate,

asta nu e tot !

Bugetul de ap�rare nu include
cheltuielile pentru Homeland Security,

pensiile veteranilor,

cercetarea armelor nucleare
la Departamentului Energiei,

ajutoarele militare pentru alte
��ri, prin Departamentul de Stat,

programul spa�ial NASA, care
nu are dec�t proiecte militare

�i dob�nzile pl�tite pentru
cheltuielile militare trecute,

care au fost finan�ate
prin �ndatorare.

Includerea acelor costuri
ascunse ale r�zboiului,

va aduce cheltuiala
pe probleme militare,

la mult peste 1 trilion
de dolari anual

�i va cre�te ne�ncetat.

�n dolari reali,
cheltuiala SUA cu armata,

dep�e�te orice perioad�
a r�zboiului rece,

c�nd exista o alt� super
putere �n competi�ie

�i e mai mult dec�t a cheltuit
pre�edintele Lyndon Johnson,

la apogeul r�zboiului din Vietnam.

Dr. Martin Luther King Jr. a rupt rela�iile
cu L.B.J. din cauza acelui r�zboi,

par�ial fiindc� �tia,
cit�ndu-l exact pe dr. King,

c� "America nu-�i va investi niciodat�
fondurile necesare sau energiile,

�n reabilitarea s�racilor s�i,

at�t timp c�t aventuri
ca cea din Vietnam,

continu� s� absoarb� oameni
�i aptitudini �i bani,

ca un gen de aspirator
distructiv, demonic".

Obama nu e numai o continuare, a politicilor
r�zboinice ale administra�iei Bush,

ci el a accelerat cobor�rea
c�tre o economie de r�zboi.

R�zboiul solicit� acum Americii
o asemenea maturitate,

pe care este posibil
s� nu o putem atinge.

Acest mod de rezolvare a
dezacordurilor nu este drept.

O na�iune care
continu�, an dup� an,

s� cheltuiasc� mai mul�i
bani pentru armat�,

dec�t pe programe de
sus�inere social�,

se apropie de moartea spiritual�.

Cumva, aceast� nebunie
trebuie s� �nceteze.

Trebuie s� ne oprim acum.

Adres�ndu-m�, ca unul ce iube�te America,
liderilor propriei noastre na�iuni,

marea ini�iativ� �n acest
r�zboi ne apar�ine.

Ini�iativa de a-l opri,
trebuie s� ne apar�in� !

"Este naiv s� a�tep�i ca
ini�iativa de reformare statal�,

s� apar�in� procesului politic, ce
serve�te interesele capitalismului.

Aceast� structur� poate fi redus�,
doar dac� cet��enii se retrag

�i-�i direc�ioneaz� energiile
�i angajamentul civic,

c�tre g�sirea de noi
moduri de trai..."

"...Vechea cet��enie trebuie �nlocuit�
cu o no�iune integral�, mai cuprinz�toare,

�n care voin�a celor apolitici s� fie
exprimat�, nu �ntr-unul sau dou� moduri

- votare sau protest -

ci �n mai multe."

- Asta �n�elegeai c�nd ai scris c�
"fiecare institu�ie important� a ��rii,

este nedemocrat� - antidemocrat�
�n spirit, proiect �i func�ionare" ?

- A�a e !
- Puternic� afirma�ie !

"Fiecare dintre institu�iile
principale ale ��rii", adic� ?

- Adic� institu�iile educa�ionale,
cele de mare amploare,

institu�iile guvernamentale,
cele birocratice,

marile institu�ii din
mass media �i comunica�ii,

institu�iile principale din
domeniul economic, de asemenea

�i cred c� �i institu�iile culturale
majore, similare mass media.

- Sunt antidemocrate - adic� ?

- �nsemn�nd dou� lucruri:

o dat� ierarhic, fiindc� toate
sunt structuri ierarhice.

Ierarhia e echivalent� inechit��ii, unei
distribu�ii inechitabile a puterii.

�n al doilea r�nd, cred c� au un
caracter fundamental elitist,

ceea ce �nseamn�, c� fiecare
din ele implic� o definire,

a cui ar trebui s� conduc� sau
s� controleze acea institu�ie,

bazat� pe criterii care pot fi �ndeplinite
numai de relativ pu�ini oameni,

a�a c� devine o cale de excludere.

- �i asta e antidemocrat, fiindc�
nu consul�i �i nu implici oamenii.

Ideea de baz�, a unei
democra�ii liberale,

este c� singura economie ce
corespunde unei democra�ii liberale,

este capitalismul.

�i capitalismul presupune existen�a
unei structuri de clas�,

�n care cei care de�in �i
controleaz� mijloacele de produc�ie,

sunt proprietarii
�ntregii produc�ii

�i au mult mai mult� sus�inere
politic�, dec�t ceilal�i.

Pentru mine, economia politic�
este ceva fundamental nedemocrat.

Deci, pentru mine, "capitalismul democrat"
este o contradic�ie de termeni.

Pentru mine, singurul sistem de rela�ii
sociale apropiat de democra�ie,

este dat de un �nalt nivel al independen�ei
economice �i al egalit��ii economice.

Fiindc�, f�r�
independen�� economic�,

adic� dac� sunt
dependent de altcineva,

va trebui s� am
aprobarea lui pentru a tr�i.

Ar putea fi un tip
simpatic, patronul meu,

dar eu sunt slab comparativ cu el.

Sunt neajutorat comparativ cu el.

�i el are p�inea �i cu�itul

�i ar fi al naibii de bine s�-l satisfac
�i s�-l �nc�nt sau am dat de necaz.

�i am intrat �n necaz la
nivelul necesarului de bunuri,

ceva pe via�� �i pe moarte.

�i desigur c� nu a� tr�i bine, dar e
posibil s� nu mai tr�iesc deloc.

Deci, pentru mine, democra�ia
socialist� sau socialismul democratic,

este, de fapt, singura
mixtur� coerent�,

dintre democra�ia politic�
�i echitatea socio-economic�,

care ajunge s� fie, �n mintea mea,

ceva ce seam�n� a democra�ie.

Deci argumentez c�
democra�ia capitalist�

este, de fapt, o �n�el�torie,

c� nu va fi niciodat�
o democra�ie real�,

fiindc� nu poate fi.

�i, singura democra�ie
real�, cel pu�in teoretic,

este o democra�ie socialist�.

�i m� vei contrazice imediat:
"Dar cum a fost cu Rusia ?"

"Ce ai de spus despre
Stalin sau Pol Pot

sau despre toate aceste
pove�ti de groaz�,

despre societ��i care au tot
�ncercat democra�ia socialist� ?"

�i r�spunsul meu, pe scurt,
la o astfel de �ntrebare,

este c� au fost prea pu�ine
elemente, �n acele societ��i,

pe care le-a� putea credita, �n vreun
fel, ca fiind socialiste sau democrate.

�n Uniunea Sovietic�, nu oamenii au de�inut
�i controlat mijloacele de produc�ie,

ci statul.

- E o cre�tere continu� �i consecvent� a
centraliz�rii puterii, �n societatea noastr�.

Oamenii se g�ndesc la Ronald Reagan,
ca la un oponent al puterii statale

�i ca la cineva care a vrut s�
ne dea guvernul jos din spate...

"Mi-a� dori s� pot
prelua conducerea,

pentru a da guvernul jos de
pe spatele poporului american

�i s� v� eliberez pe voi, ca s�
face�i ce �tiu eu c� pute�i face."

... dar, de fapt, una dintre mo�tenirile
erei Reagan este un stat mai puternic,

un stat care nu mai face la fel de multe,
�n ce prive�te reglementarea economiei,

precum statul ce a rezultat
dintr-o tradi�ie gen "New Deal",

dar e un stat care �n ce
prive�te problemele militare,

problemele de protec�ie a
intereselor americane peste hotare,

domenii cum ar fi
dezvoltarea tehnologic�

sau legea �i ordinea statal�,

toate acestea implic�
extinderea puterii na�ionale.

- E de bine sau e mai r�u ?
- Cred c� e mai r�u !

Cred c� e mai r�u, fiindc� a
fost acompaniat�, dup� cum �tim,

de o cantitate incredibil� de apatie,
din partea electoratului american,

dac� ne referim la
simplul act al vot�rii.

Este un electorat mai pu�in alert �i
mai pu�in implicat, la nivel na�ional.

- Spui, �n cartea ta, c� povestea
SUA de apropie de un final

�i nume�ti SUA, imperiul-zombi.

�i, �n special �n lumina
alegerilor recente,

c�nd �i vedem din nou pe
republicani bucur�ndu-se de putere,

chiar arat� a cerc: republicani-democra�i,
republicani-democra�i.

De unde va veni schimbarea
de care vorbe�ti ?

- Desigur c� nu va ap�rea din
interiorul sistemului existent.

Ce vedem �i ai spus �i tu,
este aceast� pendulare.

Cele dou� partide sunt
at�t de apropiate,

�n cadrul ideologic global,
de la dreapta la st�nga,

c� nu exist� suficiente diferen�e,

a�a c� mare parte din popula�ie
nu se simte deloc reprezentat�.

Motiv pentru care, votul nostru este printre
cele mai reduse din lumea industrializat�.

Schimb�rile nu vor ap�rea de la "d" �i
"r" - de la democra�i �i republicani -

�i faptul c� oamenii voteaz� constant
�mpotriva partidului aflat la putere,

este un simptom al faptului
c� oamenii sunt frustra�i.

Mesajul lor nu este c� acum
�i sus�inem pe republicani

�i nici c� �n 2008 i-am
sprijinit pe democra�i,

mesajul e: "Ur�m ambele
partide, a�a c� vot�m NU !".

Povestea guvernului SUA,

este a imperiului economic �i politic
invadator �i b�t�u� al sec. XXI.

Asta se apropie de final !

Este nes�n�tos pentru noi �i este,
evident, groaznic pentru lume.

Suspiciunile legate de alegeri,

sunt extrapolate din mediul
�n care func�ion�m, noi �n�ine,

un mediu �n care alegerile
sunt o glum� proast�,

un mediu �n care
coaforul lui Sarah Palin,

c�tig� mai mult dec�t
consilierul politic al lui McCain.

De ce ?

Fiindc� are logic� !

Nu fiindc� ar fi prost,

ci fiindc� p�rul ei conteaz� mai mult,
dec�t proiectele sale de politic� extern�.

De ce ?

Fiindc� popula�ia �tie c� proiectele
de politic� extern� sunt minciuni.

Ei �tiu c� nu au motiv s� cread�, orice
ar spune cineva, �n acest sens,

iar, pe de alt� parte,
p�rul ei e real.

- Guvernatorul de
Alaska, Sarah Palin,

ni s-a al�turat, din sufrageria
ei din Wasilla, Alaska.

Ce �i-ai f�cut la p�r ?

- ��i place ?

�ncerc s� ar�t ca tine.

- Da, dar nu sunt obi�nuit�
s� ai at��ia c�rlion�i.

E dr�gu�, dar m-ai surprins
s� te v�d a�a c�rlion�at�.

Cum e vremea �n Wasilla azi ?
- Mul�umesc !

- Deci guvernul na�ional
devine mai puternic,

dar participarea, cuno�tin�ele �i
implicarea oamenilor se diminueaz� ?

- Absolut !

�i, simultan, se bazeaz� tot mai
mult pe supraveghere �i control,

privind modul cum intervine
�n vie�ile indivizilor.

- Legat de asta, ar putea p�rea o �ntrebare
foarte simplist�, dar trebuie s-o pun.

Noi avem o democra�ie ?

- Nu e simplist� �i r�spunsul
e c� nu cred c� avem.

Votez fiindc� am acest drept !

E frumos s� votezi !

Votez fiindc�, pentru prima dat�, a
ajuns un afro-american la Casa Alb�.

Votez fiindc� e a doua oar� �n istorie, c�
o femeie candideaz� ca vice pre�edinte.

Dac� nu votezi pentru tine �nsu�i,
voteaz� pentru oameni ca mine !

Voteaz� pentru viitorul copiilor t�i !

Votez pentru educa�ie,
asisten�� medical�...

Votez pentru un plan mai bun !

Votez fiindc� atunci
c�nd m-am maturizat,

tat�l meu mi-a spus c� dac� nu
votezi, atunci trebuie s� taci !

�i fiecare vot conteaz� !

De aceea votez.

�mi place un pronostic !

- Nu cred c� ideea de democra�ie
�i ideea unui stat puternic,

centralizat �i inerent birocratic

�i administrat structurat
�i orientat politic,

sunt idei compatibile.

Cred c� democra�ia chiar
necesit� implicare,

�mp�rt�irea �i
dispersarea puterii

�i, mai presus de toate, o
echitate semnificativ�.

�i cred c� puterea statal�
�nseamn� opusul acelor lucruri.

�i, similar, cred c� democra�ia
este clar �n opozi�ie,

cu structura corporatist� �i puterea
ierarhic� a structurii corporatiste.

Exact.

�i, de asemenea, puterea
este neavenit�,

putere care, �n principal, se izoleaz�
�i este preocupat� de alte lucruri:

balan�e comerciale, marja
de profit �i de restul.

- Totu�i, de fapt, avem o structur�
de putere mai degrab� ascuns�,

a unor mari institu�ii publice
�i corpora�ii private.

- Cred c� cele mai importante
descoperiri, din ultimii 25 de ani,

au fost integrarea ad�nc� �i interconectarea
acelor dou� structuri dominante de putere:

puterea economic� �i cea politic�.

Defini�ia poliarhiei, pe care
o avem �n �tiin�ele sociale,

este a unui sistem �n care participarea
maselor populare este limitat� la votare,

a unuia sau altuia dintre reprezentan�ii
elitei, �n alegeri periodice.

�i, �ntre alegeri, masele
sunt a�teptate s� tac�,

s� se �ntoarc� la via�a uzual�,

�n timp ce elitele iau
deciziile �i conduc lumea,

p�n� c�nd iar aleg dintre
elite, peste al�i patru ani.

Deci, poliarhia chiar este un
sistem al conducerii elitelor,

un sistem de conducere
ceva mai bl�nd,

dec�t genul de conducere �nt�lnit
�ntr-o dictatur� militar�, de exemplu.

Dar ceea ce vedem, este c� poliarhia
este un sistem socio-economic,

ce nu s-a schimbat,
nu s-a democratizat.

Bog��ia nu a fost
redistribuit� spre mase,

nu se vede o redistribuire mai
echitabil� a bog��iei �i resurselor.

Deci asta-i cheia: o
dictatur� socio-economic�

�i...

alegeri libere.

Cred c� un sistem economic, ce func�ioneaz�
la modul pe care tocmai vi l-am explicat...

care ajunge s� trimit�
banii �n China...

care las� oamenii �omeri
�i �i las� f�r� case,

apar�ine unei "��ri minunate".

Avem acum un num�r record
de oameni f�r� case...

laolalt� cu un num�r
record de case neocupate.

Suntem o �ar� �n care
aliniem oamenii f�r� case,

s� stea peste drum, �n
fa�a unor case goale.

Asta e o nebunie !

Un sistem at�t de
instabil ca acesta,

av�nd costuri sociale
at�t de mari, ca acesta,

este un sistem pe care, aceast� popula�ie,
trebuie s� aib� curajul de a-l contesta.

R�zboiul rece e la 20
de ani �n urma noastr�.

Acum 20 de ani, americanilor le
era fric� s� conteste capitalismul,

fiindc� te-ar fi f�cut neloial �i un
partizan al comunismului �i socialismului.

Socialismul �i comunismul din Rusia s-au
terminat, la fel �i �n estul Europei,

iar chinezii arat�, oricum, mai
mult ca noi, pe zi ce trece.

A�a c� poate, acum, vom
avea curajul de a spune:

Nu putem face ceva mai bun ?

N-o putem duce mai bine de at�t ?

Chiar trebuie s� tr�im a�a ?

Avem o tradi�ie �ndelungat�, cu
care ar trebui s� ne confrunt�m

�i s� �ntreb�m:

Dac� toate astea se �nt�mpl�,

din cauza lu�rii de decizii de
c�tre angajatori �i angaja�i,

privind organizarea afacerilor �i plata
veniturilor �i ob�inerea profiturilor,

poate ar trebui s� organiz�m
diferit afacerile ?

Un alt mod de-a o spune !

Americanilor le place democra�ia !

Le place ideea, c� �n cartierul �n care
locuiesc sau �n ora�ul �n care stau,

n-ar trebui s� fie oameni, care s� le
spun� cum, unde �i c�nd s� tr�iasc�.

Ar trebui s� aib� capacitatea
de a vota oameni

�i de a vota excluderea
celor necorespunz�tori.

Cu alte cuvinte:

oamenii care se confrunt� cu rezultatele
deciziilor liderilor no�tri comunitari,

ar trebui s� aib�
putere asupra lor.

�mi place ideea asta �i cred
c� �i majorit��ii dintre voi.

A�a c� uite o �ntrebare !

Dac� este o idee bun�
pentru o comunitate,

cum de nu e o idee bun�
la locul de munc� ?

Cum a�a ?

De ce permitem ca locul de munc�,

s� fie un loc �n care
vii, faci ce �i se spune,

cum �i se spune, c�nd �i
se spune, unde �i se spune

�i, c�nd termini, pleci acas�
�i tr�ie�ti cu ce ai f�cut

�i ai senza�ia c� tot ce
ai f�cut e egal cu zero ?

Accep�i asta !

De ce ?

Dac� nu merge bine �i produc�ia
se pr�bu�e�te �n 75 de ani

�i 16 afaceri au dat
faliment �ntre timp

�i dac� am fi avut
calit��ile tocmai men�ionate,

care-�i este loialitatea
fa�� de acel sistem ?

N-ar fi mai bine s� spunem,

c� trebuie s� �ncerc�m
democra�ia la locul de munc� ?

Tragedia culturii americane,

este c� �n �ntreg spectrul
politic �i cultural,

am hr�nit aceast� mantr�,

c� dac� p�trundem suficient
de ad�nc �n noi �n�ine,

dac� ne focaliz�m pe fericire,

dac� accept�m c� suntem
cu adev�rat excep�ionali,

dac� ne g�sim puterea interioar�,

putem avea tot ce ne-am dori.

Realitatea nu este o piedic�,
pentru ce ne dorim.

Visul american !

Visul american !

Mi-am petrecut �ntreaga via��...

v�n�nd...

visul american !

Vorbesc de adev�ra�ii
proprietari acum !

Adev�ra�ii proprietari,
marii financiari boga�i,

care controleaz� lucrurile �i
iau toate deciziile importante.

Uita�i politicienii !

Politicienii sunt pu�i acolo, ca s� v� dea
impresia c� ave�i libertate de alegere.

N-ave�i !

N-ave�i de ales !

Ave�i patroni, care
sunt st�p�nii vo�tri !

St�p�nesc totul !

St�p�nesc tot terenul valoros,

st�p�nesc �i controleaz�
corpora�iile !

Au cump�rat de mult: Senatul,
Congresul, ministerele, prim�riile.

Au judec�torii �n buzunarul de la spate �i
st�p�nesc toate marile companii mass media,

control�nd cam toate �tirile �i
informa�iile pe care ajunge�i s� le auzi�i.

V-au prins de testicule !

Cheltuiesc miliarde de dolari,
�n fiecare an, f�c�nd lobby,

ca s� primeasc� ce vor !

�i noi �tim ce vor !

Vor mai mult pentru ei �i mai
pu�in pentru restul lumii !

Dar v� spun eu ce nu vor:

nu vor o popula�ie cu cet��eni
capabili de g�ndire critic�,

nu vor oameni bine informa�i �i bine
educa�i, capabili de g�ndire critic�.

Nu le place asta,
fiindc� nu-i ajut�.

Este �mpotriva interesului lor.

Exact a�a !

Nu vor oameni suficient de de�tep�i,
ce stau la masa din buc�t�rie,

g�ndindu-se c�t de r�u au
fost �n�ela�i de un sistem,

care i-a aruncat peste
bord, acum 30 de ani.

Nu vor asta.

�ti�i ce vor ?

Vor muncitori ascult�tori !

Muncitori ascult�tori !

Oameni suficient de de�tep�i s�
foloseasc� ma�inile �i s� scrie,

dar suficient de pro�ti, �nc�t s� accepte
pasiv aceste slujbe, tot mai proaste,

prost pl�tite, mult� munc�, beneficii
reduse, f�r� plata orelor suplimentare

�i pensii invizibile, ce dispar
imediat ce ajungi la pensie

�i acum vin s� v� ia �i
banii de asigur�ri sociale.

V� vor banii de pensie !

�i vor �napoi, ca s�-i poat� da prietenilor
lor criminali, de pe Wall Street !

Este un mare club...

�i voi nu sunte�i �n el !

Voi �i cu mine, nu suntem
membrii marelui club !

Apropo, e acela�i club care obi�nuie�te
s� v� plezneasc� dup� ceaf�, zilnic,

care v� spune ce s� crede�i !

V� pleznesc toat� ziua, spun�ndu-v� ce s�
crede�i, ce s� g�ndi�i �i ce s� cump�ra�i !

Roata s-a rotit prieteni,
jocurile au fost f�cute !

�i nimeni nu pare s� observe,
nim�nui nu pare s�-i pese.

Oamenii buni, cinsti�i �i muncitori,
indiferent de ocupa�ie,

oamenii buni, cinsti�i �i
muncitori, continu�...

- sunt oameni mode�ti -

continu� s� aleag�
ace�ti nemernici boga�i,

c�rora nu le pas� deloc de ei.

Nu le pas� deloc de voi !

Nu le pas� de voi,
nu conta�i pentru ei,

deloc, deloc, deloc !

Nu-i a�a ?

�i nimeni nu pare s� observe,
nim�nui nu pare s�-i pese.

Pe asta conteaz� st�p�nii: pe faptul
c� americanii vor ignora, probabil,

cu �nc�p���nare... chestia
aia mare cu ro�u, alb, albastru,

care le este �ndesat�
zilnic undeva !

Fiindc� st�p�nii acestei
��ri cunosc adev�rul !

E numit visul american !

Fiindc� trebuie s� fii
adormit ca s�-l crezi !

�i asta e g�ndire iluzorie !

�i ne-a fost �ndesat� pe g�t !

Oprah o face s�pt�m�nal !

Avem acest Beetle !

Dar ce-ar fi dac� am da,
oric�rei persoane din public,

un Volkswagen, nou nou�,
reproiectat �n 2012 ?

To�i o fac !

�i asta a creat, �n
esen��, o cultur�,

care este, probabil, cea mai
iluzorie cultur� de pe planet�.

�i c�nd tr�ie�ti �ntr-o iluzie,

r�m�i �ntr-o stare de
infantilism perpetuu !

Copil�rie - nu te maturizezi niciodat� !

�i acum se deschide acea bre��, dintre
iluzia a ceea ce g�ndim c� suntem,

�i �ncotro mergem �i realitate.

- Nu am nici o problem�
cu mersul la vot.

- E un proces care-�i ia,
maxim, una sau dou� ore.

Asta fac to�i oamenii �i g�ndesc
c� �i-au terminat treaba.

Votatul este o parte at�t
de nesemnificativ�,

a ini�ierii reform�rii �i
remodel�rii societ��ii noastre.

Uite, nu voi vota democra�ii !

Am fost acolo la ultima votare, vot�nd
pentru revolu�ionari sociali�ti.

Nici m�car nu �tiam cine
sunt �i nu-mi p�sa !

Deci, sunt chiar fericit
s�-mi bat joc de sistem !

Dar votatul...

�i oricine ar trebui s� voteze
pentru ecologi�ti �i ar fi grozav !

Dar �nceta�i s� g�ndi�i, c� drumul spre
reform� e dat de politica electoral� !

�i cred c�...

putem crea enclave,

putem vota oameni la
alegerile locale...

ce ac�ioneaz� ca un fel de scut
contra abuzurilor corporatiste.

Dar, chiar dac� vota�i
oameni la alegerile locale,

s� zicem, de exemplu, �ntr-un
ora� din nordul statului New York,

ve�i fi capabili s� opri�i aceste companii,
s�-�i mai bat� joc de p�m�ntul vostru ?

Hai s� fim cinsti�i !

Adic� trebuie s� fim reali�ti !

Nu putem vorbi despre speran��,

p�n� c�nd nu
�mbr��i��m realitatea.

Fiindc�, altminteri, dac�
nu �mbr��i��m realitatea,

atunci orice am
face, ar fi inutil,

fiindc�, �n esen��, facem apel
la un sistem de neapelat.

Este foarte greu !

Dar, o dat� ce �n�elegem
paradigma puterii,

vom putea �ncepe s� lu�m decizii,

care pot �nfrunta acel
sistem al puterii.

Putem lupta pentru ceva, care
este viabil, este real.

Partidul Democrat �i Republican
sigur nu o vor face.

C�nd spun partid
republican sau democrat,

poate ar trebui s� spun
doar "republocra�i",

fiindc� asta sunt.

Trebuie s� �nfiin��m partide,
partide politice actuale,

care s� serveasc� interesele poporului,
s� se opun� prostitu�rii acestuia.

Fiindc� oamenii sunt prostitua�i,
fie c� sunt negri, fie albi, fie meti�i,

fie ro�ii, fie galbeni.

Oamenii, din aceast� �ar� �i
din lume, sunt prostitua�i.

Singurii oameni ce vor stopa aceast�
prostituare, sunt oamenii �n�i�i.

Dac� nu ai...

adic� suntem ca un hamster �n cu�c�,
ce tot pedaleaz� �n roata lui.

V� aminti�i nu ?

Am v�zut o dat� un
hamster, c�nd eram copil,

care alerga �i alerga �i alerga...

Dar nu ajungea
nic�ieri, niciodat� !

Nu ajungea nic�ieri !

Trebuie s� �ncet�m
s� mai fim hamsteri,

�n acea roat�.

Trebuie s� �ncet�m
s� mai saliv�m...

precum c�inii lui Pavlov !

Revenind la "realitatea" vot�rii,

�ti�i...

am sentimentul c�
sunt ambivalent...

din acel punct de vedere.

Cred c� trebuie s� avem parte
de schimb�ri sistematice.

Revin �i-l citez din nou pe
Albert Camus, c�nd spunea:

"Ce cale e mai bun�, de a �nrobi un om, dec�t
s�-i dai un vot, spun�ndu-i c� e liber ?"

Trebuie s�...

s� fim noi �n�ine creativi.

Cred c� asta depinde
de noi, ca popor,

privind ceea ce vom
face sau nu vom face.

Sunt �ncrez�tor, sunt
foarte �ncrez�tor !

�i eram �ncrez�tor, �nc� dinainte
ca Barack Obama s� se fi n�scut.

�i po�i transforma...

speran�ele �n ac�iuni.

Da...

o mul�ime de oameni buni
s-au mobilizat pentru Obama.

Dar ce au a�teptat
din partea lui ?

Muncind ca s� fie ales
candidatul preziden�ial democrat,

poate p�rea a fi
activism, dar nu este.

Activismul nu abandoneaz� !

Activismul nu poate fi amu�it !

Unul dintre citatele mele favorite,

este al lui Milan Kundera:

"Lupta oamenilor �mpotriva puterii,

este lupta memoriei
�mpotriva uit�rii !

N-ar trebui s� uit�m niciodat�,

c� �elul primar al
unei mari puteri,

este de a ne �n�ela �i limita
dorin�ele noastre naturale,

pentru dreptate social� �i
echitate �i o democra�ie real� !"

�i asta ne aduce �napoi,
aici, �n Statele Unite...

fiindc� eu cred c� ceva se
�nt�mpl�, �n aceast� �ar�.

Uita�i-v� la sondajele de opinie !

Mai mult de dou� treimi
dintre americani,

spun c� guvernul ar trebui s� aib� grij�, de
cei ce nu-�i pot purta singuri de grij�.

64% ar pl�ti impozite mai mari,

pentru a garanta asisten��
medical� tuturor.

60% sunt favorabili
ideii de sindicat.

70% doresc dezarmare nuclear�.

72% vor ca SUA s� ias�
complet din Irak �.a.m.d.

Americanul de r�nd a fost prost
reprezentat, de prea mult� vreme,

de stereotipuri politice,
care-i trateaz� cu dispre�.

Atitudinea progresist�
a publicului,

este rareori relatat�
�n mass media,

fiindc� nu sunt ignoran�i,
ci subversivi.

Pe 4 ianuarie 2011, �ntr-un
sondaj prezentat vreme o or�,

81% considerau impozitarea boga�ilor
�i/sau reducerea cheltuielilor militare,

ca cea mai bun� cale de
reducere a deficitului.

Doar 3% recomandau reducerea
fondurilor de asisten�� social�.

Exist� oameni simpli, ce
nu apar�in vreunei tabere

�i care-�i judec� guvernul,
din punct de vedere moral,

pentru ceea ce s-ar numi bun sim�.

Ei nu sunt de prisos, ci sunt
oameni cu o con�tiin�� treaz�,

cei mai buni dintre
cet��enii americani.

Desigur, mai dispar din
vedere, din c�nd �n c�nd,

dar ei sunt ca
semin�ele sub z�pad�.

Mi�carea populist� american�
este departe de a fi perfect�,

dar vorbe�te, adesea,
pentru oamenii obi�nui�i

�i a fost tr�dat� de lideri, ce au
convins-o s� fac� compromisuri

�i s� fuzioneze cu
Partidul Democrat.

Asta a fost cu mult timp �n urm�,
dar c�t de familiar ne sun�.

Intui�ia mea �mi spune, c�
ceva se va �nt�mpla, iar�i.

Semnele se v�d !

Noam Chomsky are
dreptate s� spun�,

c� �i sc�nteile pot aprinde o mi�care
popular�, ce doar pare adormit�.

Nimeni nu a prezis anul 1968,

nimeni nu a prezis c�derea
apartheidului sau a zidului Berlinului,

toate mi�c�rile pentru
drepturi civile,

toate marile mi�c�ri din America
Latin�, de acum c��iva ani.

Lucrul de care Obama �i
bancherii �i generalii

�i FMI �i CIA �i CNN
�i BBC, se tem,

este ca oamenii obi�nui�i s� se
uneasc� �i s� ac�ioneze uni�i.

Este o team� la fel de
veche ca democra�ia,

teama c� oamenii �i vor
converti, subit, furia �n ac�iune,

a�a cum au f�cut-o at�t de des,
�n decursul istoriei noastre.

16.12.2010 - Sute de veterani de r�zboi
s-au �nl�n�uit de gardul Casei Albe,

�ntr-unul dintre cele mai mari acte de
nesupunere civic� a cet��enilor americani,

de mul�i ani �ncoace.

Evenimentul a fost cenzurat
de mass media corporatist�.

Speran�a va reveni doar acum,

c�nd vom sfida efectiv
violen�a statului.

To�i cei ce se opun, to�i cei ce
sunt azi, aici, men�in speran�a vie !

To�i cei care cedeaz� �n fa�a
fricii, disper�rii �i apatiei,

devin inamici ai speran�ei.

Ei devin, �n pasivitatea lor,

agen�i ai nedrept��ii.

Dac� inamicul speran�ei va ie�i
victorios �n aceast� lupt�,

otrava violen�ei va deveni
nu doar limbajul puterii,

ci �i limbajul opozi�iei

�i cei care se opun azi,
aici, f�r� violen��,

sunt ultima linie
sub�ire de ap�rare,

care va preveni dezintegrarea
societ��ii civile.

Speran�a are un pre�,

speran�a nu este
confortabil� sau u�oar�,

speran�a necesit� asumarea
de riscuri personale.

Nu este vorba de atitudinea
potrivit� sau de pacea mental�.

Speran�a �nseamn� ac�iune,

speran�a �nseamn� s� faci ceva.

Cu c�t mai inutil, mai
f�r� rost, mai irelevant

�i mai de ne�n�eles,
este un act de revolt�

cu at�t mai mare �i mai
puternic� devine speran�a.

Speran�a �tie c� o nedreptate
f�cut� vecinului nostru,

este o nedreptate ce
ne afecteaz� pe to�i.

Speran�a face ca oamenii s� fie
atra�i c�tre bine �i de bine.

Acesta e secretul
puterii speran�ei.

Speran�a solicit� de la al�ii,
ceea ce ne cerem nou� �n�ine,

speran�a nu ne separ� de ei.

Speran�a vede �n inamic,
propria noastr� fa��.

Speran�a nu este pentru
reali�ti �i cei sofistica�i,

cinici �i pl�ng�re�i,

�nvin�i �i ne�nfrica�i.

Speran�a este motivul pentru care, statul
corporatist, satureaz� undele cu minciuni,

�ncerc�nd s� distrug� speran�a.

Este ceea ce, acest stat corporatist,
este hot�r�t s� sf�r�me.

S� v� teme�i c�nd spun:

"Preda�i-ne libert��ile voastre,

pentru ca s� v� facem lumea
mai sigur�, �n fa�a terorii.

Nu rezista�i, �mbr��i�a�i alienarea
conformismului nostru fericit.

Cump�ra�i-ne produsele, fiindc�
sunte�i nuli f�r� ele.

Deveni�i m�rcile noastre !

Nu uita�i s� v� bucura�i de
halucina�iile voastre electronice

�i, mai presus de toate,
s� nu g�ndi�i !

Supune�i-v� !"

Cei puternici nu �n�eleg speran�a.

Speran�a nu face parte
din vocabularul lor.

Ei folosesc cuvintele moarte �i
reci ca securitate na�ional�,

pie�e globale,
strategie electoral�.

Crede�i �n mesajul,
imaginea �i banii no�tri !

Cei puternici se
protejeaz� �ntre ei.

Divid lumea �ntre damna�i
�i binecuv�nta�i,

patrio�i �i inamici,

privilegia�i �i slabi.

Ei insist� c� minciunile
lor �i r�zboaiele str�ine

sau chiar complexele
noastre de �nchisori,

sunt o form� de progres uman.

Nu pot vedea c� suferin�a
unui copil din Kandahar

sau a unui copil din mahalalele
insalubre ale capitalei noastre,

ne minimalizeaz� �i ne
�mpov�reaz� pe noi to�i.

Sunt surzi, pro�ti �i
orbi, fa�� de speran��.

Cei dependen�i de putere,

spre propria lor desf�tare,

nu pot descifra mesajul speran�ei,

a�a cum, majoritatea dintre noi,
nu putem descifra hieroglifele.

Speran�a pentru bancherii de
pe Wall Street �i politicieni,

pentru mae�trii r�zboiului
�i ai comer�ului,

nu este ceva practic, este de
ne�n�eles �i nu �nseamn� nimic.

�i asta fiindc� �ngenuncheaz� �n
fa�a unor idoli, ca l�comia �i banii.

Dac� ne opunem �i lu�m atitudine

indiferent c�t de m�runt�
pare sfidarea direct�,

speran�a nu va fi distrus�.

Dac� tot ce am realizat,
azi, a fost s� ne asigur�m,

c� o mam� �ndoliat� din
Bagdad sau Afganistan,

un t�n�r sau o t�n�r�,

schilodi�i fizic �i emo�ional,

de ororile r�zboiului,

c� to�i ace�tia nu sunt singuri,

ac�iunea noastr� ar avea succes,

fiindc� speran�a nu poate fi
sprijinit�, dac� nu poate fi v�zut�.

Orice act de nesupunere,

orice sfidare fizic� a
celor ce dicteaz� r�zboiul,

a celor care perpetueaz�
l�comia corporatist�

�i sunt responsabili
pentru crimele statului,

orice lucru care pare s�
atrag� binele c�tre bine,

ne hr�ne�te sufletele

�i denot� posibilitatea de a putea
atinge �i transforma �i sufletele altora.

Speran�a arat� c�
trebuie s� ne opunem.

F�r� ap�rare �n noapte,

lumea noastr� e
saturat� cu minciuni.

Aprinse peste tot, ironice
puncte de lumin� sclipesc,

oriunde cei drep�i
fac schimb de mesaje.

V� propun s� �nchin�m
g�ndurile noastre,

celor lovi�i de acelea�i
nenorociri �i disperare,

aprinz�nd o lum�nare
�n onoarea lor!

Traducere �i sincronizare: Marian Matei
http://antiiluzii.blogspot.com/