All language subtitles for Hannibal

Cu trei sute de ani �naintea
na�terii lui Cristos,

vechiul imperiu al Cartaginei
a dominat marea Mediteran�.

Cartagina a fost provocat� �i
�nfr�nt� brutal �n b�t�lie

de c�tre Roma.

Acest film este bazat pe
fapte reale.

Evenimente care au avut loc
�n secolul al trilea �naintea lui Hristos.

�i care au fost notate
de istoricii vremii.

�i verificate de c�tre
istoricii de ast�zi.

-Pune-�i m�inile �n s�nge.

Jur...

C� at�t timp c�t voi tr�i...

O s� fiu un du�man al Romei.

A trecut pu�in timp p�n� ce
rivalitatea dintre Cartagina �i Roma

va duce din nou la r�zboi.

Un r�zboi care va
transforma destinul unui copil,

�ntr-unul din cei mai
mari conduc�tori ai istoriei.

Hannibal.

M-am n�scut s� conduc r�zbunarea.
Am fost crescut s� �nf�ptuiesc imposibilul.

Voi fi cunoscut �ntotdeuna ca
cel mai mare inamic al Romei.

Aceasta este povestea unui general care
�i-a �mpins armata p�na la limetele rezisten�ei umane.

-Merge�i mai departe!

Istoria unei min�i at�t de luminate �nc�t a
adus Roma �n pragul distrugerii sale.

Dar mai presus de toate este o
poveste despre cum

istoria se poate schimba
�n urma unei singure decizii.

O decizie care �i va b�ntui
via�a lui Hannibal, �i va pecetlui soarta..

�i va determina cine va conduce lumea
vestic� pentru urm�torii 600 de ani.

R�zboiul este tot ceea ce am �tiut vreodat�.

R�zboiul �ntre Cartagina �i Roma.

Tat�l meu s-a luptat cu Roma cu 40
de ani �n urm�, atunci am fost �nfr�n�i.

Am fost umili�i, ne-a fost luat� onoarea
�i p�m�nturile noastre.

Dar sub comanda tat�lui meu
ne-am ridicat din nou.

�i ne-am extins teritoriile din nordul
Africii p�n� �n Spania.

Pentru c� niciodat� nu vor
fi doi st�p�ni ai Mediteranei.

Gaius Terentius Varro, conduce
convoiul roman din Spania, anul 219 �.H.

Ori Roma, ori Cartagina, una din
acestea era destinat� distrugerii.

�i eu am jurat �n memoria tat�lui meu,

c� aceasta nu va fi Cartagina.

-Hannibal Barka.

Eu sunt Gaius Terentius Varro,
ambasador special al senatului roman.

-Ei sunt fra�ii mei Mago �i Hasdrubal.

-Cred c� �tii de ce am venit aici.

Am auzit c� ai amenin�at
ora�ul Saguntum.

-A�a este.

-Saguntum este un aliat al Romei.
Este sub protec�ia noastr�.

-Saguntum este un ora� din Spania,
nu din Italia.

�i ei continu� s� atace alia�ii
spanioli ai Cartaginei.

Spune-mi,
Gaius Terentius Varro:

Dac� aceasta ar fi un ora� pe
p�m�nt roman, tu ce ai face?

-Sper c� �n�elegi regulile r�zboiului.

Dac� declari r�zboi �mpotriva ora�ului
Saguntum, atunci �i declari r�zboi �i Romei.

Saguntum,
sudul Spaniei, anul 219 �.H.

La atac!

Atacul meu asupra ora�ului Saguntum a fost
unul brutal, s� provoc Roma s� lupte cu mine.

A func�ionat.

Consiliul B�tr�nilor Cartaginezi,
Africa de Nord, anul 219 �.H.

-Roma nu va tolera acest

atac neprovocat asupra
unuia din alia�ii no�trii.

Vrem ca s� �l preda�i pe acest
general responsabil pentru asta...

Hannibal Barkan,
autorit��ilor romane.

�i s� i se fac� justi�ie roman�.

-Cu ce autoritate vii aici �n Catagina
�i ne amenin�i pe noi?

Saguntum a fost pedepsit pe drept
pentru c� ne-a atacat alia�ii.

-Aceasta nebunie nu se va �ncheia cu bine.
Barka �i �mpinge pe to�i la r�zboi.

Hanno cel Mare, inamicul politic
al lui Hannibal.

-Aici, �n lungimile togei mele...

At�rn� pacea sau r�zboiul.

Ce ve�i alege, cartaginezilor?

Pacea sau r�zboiul?

-Tu spui asta, Fabius.
Hai s� o l�s�m pe Roma s� decid�.

-R�zboi!

-Arde�i totul.

R�zboiul pentru care m-am n�scut, �ncepuse.

Va fi o lupt� pentru
supravie�uirea lumii noastre.

Noua Cartagin�, Spania
anul 218 �.H.

�n Spania, Hannibal �i-a construit
armata care avea s�-i lupte r�zboiul s�u.

Adus� din col�urile Spaniei �i Africii,
era o armat� de diferite triburi �i neamuri.

dar care era unit� sub un scop comun:
s�-i redea Cartaginei puterea �i onoarea.

-8000 de solda�i �n cavalerie, 40000
�n infanterie, l�ncieri �i arca�i.

-Vreau ca oamenii s� fie preg�ti�i de orice.
-Sunt preg�ti�i, frate.

Mago, fratele mai mic al lui Hannibal.
Comandantul infanteriei.

-C�t de rapid� este cavaleria ta?
-Rapid� ca v�ntul, generale.

-Nu m� f� s� r�d, Maharbal.
-Sunt mai rapizi ca romanii, domnule.

Maharbal, comandantul cavaleriei
�i totodat� consilierul militar.

-C��i elefan�i sunt?
-37.

-Care este condi�ia lor?
-Sunt animale foarte s�n�toase.

-Lua�ii copii ace�tia de aici.
Mergem la r�zboi.

Romanii vor trimite dou� armate.
Una de aici din Sicilia, care va ataca Cartagina...

�i cealalt� va pleca de aici din sudul Fran�ei,
�i va �ncerca s� ne atace pe noi aici, �n Spania.

Numai c� noi nu vom fi aici.

�ntotdeuna am vorbit de a purta r�zboiul
la romani acas�, pe propriul lor p�m�nt.

Acum a venit acea vreme.

Nu putem ataca pe ap�,
pentru c� Roma controleaz� marea.

Vom ataca �n schimb pe uscat,
vom duce armata prin Spania, �n Fran�a,

pe l�ng� Rhin �i apoi �nspre este �n Italia.

�tim c� drumurile sunt foarte
bine ap�rate a�a c� pentru a evita asta,

vom traversa Alpii.

-50000 prin mun�i?
-Este cea mai scurt� �i direct� rut�.

Nici �n visele lor cele mai groaznice nu
ne cred romanii capabili de o fapt� ca asta.

Gisco tocmai s-a �ntors din Alpi. A g�sit
un drum �i ghizi, el crede c� putem face asta.

�i din c�te �tim el este cel mai
precaut dintre noi to�i.

Alexandru a luat cu el 50.000 de
oameni din Grecia �i a cucerit lumea.

Nu a fost deloc r�u, pentru un grec.
Dar noi putem s� ne descurc�m �i mai bine.

Acum duce�i-v� �i
spune�i-le oamenilor vo�trii.

-Nu �mi place asta.

-Nici nu trebuie s� le plac�.
-Nici mie nu �mi place asta.

Hasdrubal, fratele lui Hannibal,
Comandantul provinciilor spaniole.

-Din p�cate pentru tine,
nu pot lua pe toat� lumea.

Tu o s� stai aici �i s� aperi Spania. S� fii sigur
c� teritoriile noastre spaniole sunt �n siguran��.

-Atunci de ce nu stai �i tu s� le aperi.
-Mi-ai auzit foarte bine planul.

-Tat�l nostru a luptat 8 ani ca s� cucereasc�
teritoriile spaniole �i nu trebuie s� le pui �n pericol.

-Dar a�a se c�tig� marile victorii.
-�i marile �nfr�ngeri tot a�a se pierd.

-le vom ar�ta romanilor c� nu vom mai
fi lovi�i sau umili�i �nc� o dat�.

�i eu voi face orice s� �i redau
Cartaginei onoarea �i respectul cuvenit.

�i pot face asta numai dac� �tiu sigur
c� Spania este �n m�ini sigure.

Fratele meu...

��i promit c� peste un an vom sta
�mpreun� pe malurile Tibrului,

�n Roma �i vom fi victorio�i.

-50.000 de vie�i sunt �n m�inile tale.

-�i cine s�-i conduc� �n locul meu?
Tu?

-Nu m� urmeaz� pe mine.
Dar pe tine cu siguran�� da, frate.

Te vor urma p�n� la moarte.

�i ceream poporului meu sacrificiul suprem.

S� lase �n urm� ceea ce le era cel mai pre�ios...

�tiind c� s-ar putea s� nu se
mai �ntoarc� niciodat�.

Nu puteam face excep�ii.

Imilce, so�ia lui Hannibal,
prin�es� spaniol�.

-Ai terminat?

-Ei bine, dup� cum vezi, facem progrese.

-Foarte bine.

-Vei fi �n siguran�� �n Cartagina, lmilce.
-�n siguran��?

So�ia ta spaniol� va fi prizonier� �n Cartagina
ca s� fii sigur c� oamenii mei nu ajung �n m�inile Romei.

-Acestea sunt condi�iile normale de r�zboi.

-Nu te preface c� este
pentru siguran�a mea.

-Am luptat din greu pentru Spania, Imelce.
Trebuie s�-i asigur�m siguran�a.

-Te-ai luptat?
Te-ai �i c�s�torit pentru Spania.

-�n cur�nd toate astea se vor termina...

O s� m� r�zbun pe Roma.

�i vom fi din nou �mpreun�.

Armata lui Hannibal p�r�se�te sudul
Spaniei �n anul 218, �.H.

�n primul r�zboi cu Roma, Cartagina
a purtat o campaniei defensiv�.

�i a pierdut.

Romanii se a�teptau ca �i al doilea
r�zboi s� decurg� le fel.

Dar ac�ion�nd cum Roma se a�tepta mai pu�in
avea s� devin� avantajul lui Hannibal.

S� poarte r�zboiul �n Roma, a �nsemnat
s� merg� 90.000 de pedestra�i,

12.000 de cavalerieni
�i 37 de elefan�i,

pe o distan�� de 2400 de kilometrii,
�nainte de �nceperea iernii.

O s� ajungem �n Roma �naintea recoltelor,
atunci ne vom aproviziona �naintea urc�rii �n Alpi.

-Poate va �nt�rzia recolta sau poate
noi vom �nt�rzia.

Nu vreau s� fiu �n Alpi c�nd vine iarna.
-Avem destul timp la dispozi�ie, Maharbal.

La sud de r�ul Ebru, armata lui Hannibal
a trecut prin sate care �i erau loiale Cartaginei.

Dar odat� ce au ajuns la nordul
r�ului au intrat pe un teritoriu ostil.

-Presupun c� ei sunt ghizii no�trii.

Trecerea �n siguran�� depindea de
triburile s�lbatice care se aflau acolo.

Care nu erau loiale nici Cartaginei
�i nici Romei.

Numai lor.

-Spune c� �i place ce i-am d�ruit.

Spune c� rutele sunt dificile �i
f�r� un ghid suntem pierdu�i.

S-a oferit s� ne ghideze chiar el.

-Spune-i c� �i suntem recunosc�tori poporului
s�u �i c� �i mul�umi pentru ajutor.

Era un risc pe care nu aveam
de ales dec�t s�-l accept�m.

Foarte pu�ini din oamenii mei
au c�l�torit a�a de dparte �n nord.

Erau nervo�i �i agita�i.

�i aveau �i de ce.

-Hannibal, ce vom face cu dezertorii?
Pierdem oameni.

-Dac� vom prinde unul, �l
vom lega de cai s�-l rup� �n dou�.

-Las� caii �n pace, o s� ne creasc� num�rul de
�ndat� ce triburile nordice ni se vor al�tura.

-Suntem ataca�i!

-Ataca�i!

-Nenorocitul �la ne-a �ntins o curs�.
-Ad�posti�i-v�!

-Maharbal...

-Nenorocitul �la ne-a tr�dat.
A�a p��e�ti dac� ai �ncredere �n s�lbatici.

Cum o s� mai trecem acum?
-Prizonierii ne vor ar�ta drumul.

Dac� nu vor, omor��ii.

Valea Rhinului, sudul Fran�ei.
toamna anului 218 �.H.

C�l�toria noastr� de-abia �ncepuse �i deja
for�ele naturii �i separau pe cei puternici de cei slabi.

�tiam c� numai cei puternici
�mi vor fi folositori �n Italia.

-Generale trebuie s� recunoa�tem.
Ne-a luat prea mult s� ajungem aici.

Nu am socotit cum trebuie.
Dac� vom ierna aici...

-Dac� iern�m aici cea mai mare armat�
v�zut� vreodat� ne va a�tepta acolo.

Vom traversa mun�ii.

Romanii au ajuns la Marseille.
-E numai la trei zile distan��.

�i putem ataca acolo.
-�i vom ataca pe p�m�nt roman.

Nu conteaz� c� e var� sau iarn�.
�i vom traversa alpii.

Trebuie s�-i punem cap�t
r�zboiului �sta.

Armata roman� s-a oprit �n Marseille pentru
a se aproviziona pentru c�l�toria c�tre Spania.

Nu avea nici cea mai mic� idee c� armata
lui Hannibal era a�a de aproape de ei.

-Nu se poate.
-Este adev�rat, generale.

A traversat deja Pirineii
�i este foarte aproape de Rhin.

Consulul Publius Scipio.
-Dar noi pl�nuiam s�-l �nfr�ngem �n Spania.

-Poate c� �ncearc� s� protejeze Spania,
lupt�ndu-se cu noi �n Fran�a.

Publius Scipio era un general tipic roman.
Era previzibil �i nu se aventura aiurea.

Vroia s� m� caute �i s� m� termine.
Asta �n cazul �n care m� g�sea.

Publius Scipio al-II-lea.
Fiul consulului.

-Sau poate �inta lui
adev�rat� este Roma?

-Dac� �inta sa este Roma atunci va

trebui s� stea l�ng� mare
ca s� ajung� acolo.

Nici un om nu ar merge pe uscat cu armata.

Terenul este prea dificil.

Mun�ii �i frigul acela aspru.

M�ine vom pleca ca s�-i intercep�m.

Tab�ra pustie a lui Hannibal
de pe Valea Rhinului.

-Cum adic� au plecat?
-Spune c� au plecat acum trei zile

-�ncotro au luat-o?

-�nspre est, domnule.
Spre mun�i.

-Chiar crezi c� poate traversa Alpii?

Dac� chiar va reu�ii, noi �l vom
a�tepta pe partea cealalt�

Eu m� �ntorc �n Italia pentru
a mai aduna �nc� o armat�.

�l vom zdrobii �n timp ce
p�m�nturile sale vor fi numai ruine.

Nu �l vom mai subestima pe
acest barbar.

Publius Scipio fusese indus �n
eroare de c�tre rivalul s�u.

Era o lec�ie pe care familia Scipio,

�n special fiul, nu o va uita niciodat�.

Un singur lucru ne mai desp�r�ea
de p�m�ntul roman.

200 de kilometrii de z�pad�,
ghea�� �i de pietre.

Hannibal a intrat �n Alpi
la �nceputul iernii.

Oamenii s�i, obi�nui�i cu climatul
cald din Spania �i Africa de Nord,

nu erau preg�ti�i s� fac� fa��
condi�iilor de aici.

�n timp ce armata a urcat la
altitudini de 2400 de metrii

nu avea hran� �i nici ad�postruri.

C� s� trecem de Alpi, oamenii mei
trebuiau s� mearg� f�r� odihn�.

Dac� ne opream, muream.

Foamea �i oboseala erau
inamicii no�trii cei mai aprigi.

-Merge�i mai departe!

A�a!

�n fiecare zi pierdeam
c�te o mie de vie�i.

Foarte sigur de cauza noastr�.

Merge�i mai departe!

Dac� v� opri�i o s� muri�i!

Merge�i mai departe!

C�nd Hannibal a ajuns la cap�t

a descoperit c� ruta fusese
blocat� de o avalan��.

-De ce ne-am oprit?
-Drumul este blocat.

-Aduce�i lemne de foc �i vin.

Haide�i!

Pune�i vinul aici pe partea asta.

E nevoie numai de timp.

50.000 au urcat �n acei mun�i.

Nici m�car jum�tate nu
au ajuns pe partea cealalt�.

Pentru a-i �ine pe romani departe
de p�m�ntul cartaginez

era un sacrificiu pe care
era preg�tit s�-l fac.

Mar�ul din Noua Cartagin� durase �apte luni.

Un total de 70.000 de oameni
au murit �i au dezertat pe parcurs.

O provocare mult mai
mare �i a�tepta acum.

-Am reu�it.

Hannibal venise aici ca s� lupte,
dar for�ele sale erau sl�bite �i demoralizate

�i �nc� nu se �nt�lniser� fa��
�n fa�� cu inamicul lor real.

-Au reu�it s� treac� mun�ii,
dar acum sunt to�i bolnavi.

Din cauza frigului, generale.
Nu sunt obi�nui�i cu el.

-Se poate face ceva?
-S� se odihneasc�.

Dar nu sunt sigur c�nd vor
fi preg�ti�i pentru lupt�.

-Asta nu este o armat�.
-Au nevoie doar de m�ncare �i odihn�.

-Avem nevoie de mai mul�i oameni.
-Vom mai g�si oameni printre triburile locale.

-Sunt to�i s�lbatici.
-Sunt �i lupt�tori ca �i noi.

�i care �i ur�sc pe romani ca �i noi.

Nu luptam doar cu romanii.

Jum�tate din armata lor se tr�gea
din alian�ele de l�ng� Italia.

Pentru a �nfr�nge Roma, trebuia s�
�ncerc c�t de puternice sunt alian�ele acestea.

-Ce �mi ceri?

-Hran�, arme �i oameni.

-S� lupte �mpotriva romanilor?
-S�-i �nfr�ngem pe romani.

-Oamenii t�i sunt pe jum�tate mor�i.
Sunt lihni�i �i obosi�i.

E o nebunie s� faci asta.
-Nu.

O fac pentru libertate.

-�i dup� ce va pierii armata ta?
Ce vei face atunci?

Ne-am mai luptat cu Roma p�n� acum.

�tii ce le fac romanii acelora
care lupt� �mpotriva lor?

Nu las� pe nimeni �n via��.
Cadavrele noastre erau amestecate

cu cadavrele c�inilor no�trii.

-Dac� ni te al�turi nou� nu
vei mai fi amenin�at de Roma.

-La�ii.
La ce bun ne sunt nou� la�ii?

-Nu sunt la�i.
S-au luptat cu romanii.

-�i ce facem?

-Ne �ntoarcem �napoi.
Printre mun�i.

Sau r�m�nem aici �i lupt�m.

-Nu avem destui oameni.

Nici o b�t�lie nu e c�tigat�
numai de num�rul oamenilor.

Ceea ce conteaz� este
dorin�a de a tr�i.

Pentru a le dovedi asta oamenilor mei,
le-am dat prizonierilor �ansa de a lupta.

Premiul era libertatea lor.

Vroiam s�-i ar�t armatei mele c�
�i ei avea de-a face cu moartea,

sau �ansa unei
lupte �i mai mari.

-Acest om �i-a c�tigat libertatea,
lupt�nd pentru via�a sa.

Eu nu i-am dat de ales.

La fel cu �i nou� zeii no�trii nu ne-au dat
de ales dec�t s� lupt�m pentru vie�ile noastre.

�n zilele urm�toare ve�i
�nfrunta armata roman�.

Num�rul lor este mult
mai mare dec�t al nostru.

Ei au mai mult� m�ncare �n burt�
�i au un echipament mai bun.

Dar soldatul roman lupt� pentru
c� �i este ordonat s� o fac�.

Noi lupt�m s� ne lu�m
�napoi ce este al nostru.

Romanii cred c� noi suntem
barbari, s�lbatici.

Poate c� unii din noi sunt.

Dar c�nd vom merge la b�t�lie

vom fi siguri c� datorit�
curajului nostru vom c�tiga.

La�itatea �i frica ne vor aduce numai
�nfr�ngere �i moarte.

Noi lupt�m pentru via��!
Lupt�m pentru poporul nostru!

Garda personal� a lui Publius Scipio,
Nordul Italiei, anul 218 �.H.

�n timp ce Hannibal se preg�tea s� atace,
armata lui Scipio venea �n nord s�-l �nfrunte.

-�i �tim pozi�ia �i num�rul oamenilor.

-O s�-l pedepsim pe acest barbar pentru c�
a pus piciorul pe p�m�nt roman.

-C��i sunt?
- 4000 sau chiar 5000 infanteri �i cavaleri.

-Spune-le oamenilor t�i s�
s� ascund� dup� dealul acela.

�ncepe.

�tiam c� romanii ne consider� o �int� u�oar�
�i c� suntem obosi�i dup� lunga c�l�torie.

Exact a�a �i vroiam s� cread�.

-Un cadou din partea Romei.

-Deci cavaleria nu v-a dezam�git.
-Au luptat viteje�te.

-Au fost bine condu�i.

-A�a �i este.

-Nu prea au avut romanii chef de lupt�.

-Era c�t pe ce s�-i omori.
-C�t pe ce, eu cred c� �i-ai pierdut �ndem�narea.

-A fost salvat de c�tre fiul s�u.

-Ai l�sat dou� genera�ii
s� scape din m�inile tale.

Unde e aceast� familia asupra
c�reia soarta a z�mbit a�a de frumos?

-Numele lor este Scipio.
Una din cele mai nobile familii ale Romei.

-Dar eu pariez c� tot
la fel ca solda�ii lor s�ngereaz�.

Tat�l este r�nit poate c�
data viitoare ve veni r�ndul fiului.

�i le vom pune cap�t acestor nobili
Scipio �i serviciilor lor pentru Roma.

-Bine generale cartaginez.
Ne vom al�tura vou�.

-E�ti binevenit.

La ceea ce ai fost martor azi
este doar �nceputul, prietene.

Primul triumf al lui Hannibal
pe p�m�nt roman,

i-a pecetluit alian�a cu
triburile din nordul Italiei.

Iar ca rezultat Roma �i-a chemat
a doua armat� din Sicilia,

s�-i refac� armata lui
Publius Scipio.

Consulul Sempronius Longus
m�r��luie�te �nspre nord.

-Longus.
- Publius.

-Mul�umesc.

-Am �n�eles c� tat�l t�u �i
datoreaz� via�a vitejiei tale.

M� bucur s�-l v�d pe colegul meu consul
c� este �ntr-o stare mai bun�.

-Doctorii m-au asigurat c�
�mi voi reveni complet.

-Eu cred c� trebuie s�-l atac�m
pe Hannibal c�t mai repede.

�i s� nu-l l�s�m s�
se bucure de victoria sa norocoas�.

-A fost foarte norocos, Longus.

Au ap�rut din senin �i ne-au c�lcat �n
picioare �nainte s� ne scoatem s�biile.

-Sunt surprins c� vorbe�ti
a�a despre barbarul acela.

-�i pe mine m-au surprins multe,
Sempronius.

�nainte ca s� pornim din nou la lupt� eu sugerez
ca armata s� se odihneasc� pe timp de iarn�.

-Fiecare clip� pe care cartaginezii
o petrec pep�m�nt roman e o insult�.

Trebuie s� ac�ion�m c�t mai
repoede �nainte ca s� se odineasc�.

M�ine voi m�r��lui spre Trebbialle.

�n timp ce Publius �i Longus aveau cele
mai �nalte funcii politice din Roma...

Erau �n aceste funcii de doar un an fiecare.

Timpul se scurgea �i Longus
era disperat s� lupte.

La Trebbialla eu m-am av�ntat �n lupt�
�nainte ca armata sa s� fie preg�tit�.

25.000 din cei mai buni
soldai ai lor au fost m�cel�ri�i.

�i asta �nsemna c� toat� armata roman�
era acum pornit� �mpotriva mea.

I-am atras �ntr-un lac �i am
masacrat 15.000 dintre ei.

Unii sau �necat ei �n�i�i dec�t s�
moar� de sabia noastr�.

�nainte eram doar un nume
cunoscut doar pentru c��iva.

O umbr� care a ie�it din mun�i.

Acum umbra mea se �ntindea
peste jum�tate din Italia.

�nc� o victorie decisiv�

�i acest r�zboi se va �ncheia.

Armata lui Hannibal era acum
la o distan�� mic� de Roma.

Pentru prima oar� �n 50 de ani,
un dictator militar a fost numit.

Cel pe care lau ales era
Fabius Maximus.

-Trebuie s� v� amintesc c� armata lui
Hannibal e doar la 150 km dep�rtare?

Atunci trebuie s� ne lupt�m cu ei
p�n� ce �i vom distruge.

-Sau p�n� c�nd noi vom fi distru�i.

-Pune�i la �ndoial� onoare �i
curajul oamenilor Romei?

-Acestea sunt faptele reale.
Trebbialla ne-a costat 20-000 de vie�i-

Am pierdut un consul �i
15.000 de solda�i la Trasemine.

Pierdem r�zboiul.

�i dac� vom continua cu confruntarea
direct�, Roma va fi distrus�.

Acum nu este momentul s�
nu fim precau�i.

�i nu doar cu inamicul nostru,
ci �i cu noi �n�ine

Trebuie s� ne �nfrunt�m temerile noastre.
Trebuie s� ne reconstruim strategia.

-�i ce propui, Fabius?

-S�-l facem s� nu mai aib� lucrul
care �i-l dore�te cel mai mult...

B�t�lia.

Cea mai hun� cale s� lupt�m �mpotriva
lui Hannibal nu este lupta.

De�i are o armat� mare ea
este alc�tuit� din multe popoare.

�i ei pot fi u�or despor�i�i
prin luarea proviziilor.

Trebuie s�-i lihnim trupele.
Sau mai bine spus s�-i lovim armata �n stomac.

-Tacticile astea sunt pentru la�i,
nu pentru solda�i.

Ce rost are s� folosim tacticile unui
s�lbatic dac� avem mare armat� roman�.

-Eu a� pune armata roman� s� fac�
orice ca s�-l distrug� pe acest

Hannibal odat� pentru totdeuna.

�n c�l�toria �nspre sud...

boala m-a distrus a�a cum nici un
inamic nu putea s� o fac�.

-Chiar cred c� ne pot �nfr�nge a�a?
-�tiu c� o armat� �nfometat� este una slab�.

-Trebuie s� g�sim o cale s�-i
atragem �i s�-i atac�m.

-Unde este nenorocitul �la de vindec�tor?
-Este pe drum, frate.

-Nu avem nevoie de un c�mp de lupt� s�-i
�nfr�ngem, vreau s� le arde�i casele din temelii.

Recoltele �i tot ceea ce-i face s� se simt�
�n siguran�� vreau s� fie transformate �n cenu��.

Dar s� nu-i face�i nimic lui Fabius.

Vreau ca proprietatea sa s�
r�m�n� neatins�.

S� vedem dac� se va mai sim�ii �n siguran��
c�nd cei din jurul s�u �ncep s� pierd� tot.

-Domnule Fabius, cum crezi c�
decurge strategia ta?

-�ncearc� s� te provoace.
Nu trebuie s�-l la�i.

-Nu p�m�ntul t�u
a fost f�cut scrum.

-Infec�ia este foarte ad�nc�.
-Se poate face ceva?

-�mi pare r�u.
-Atunci las�-m�.

Pleac�!

O s�-mi pierd ochiul?

-Da.
�mi pare r�u.

Se poate lua asta ca
pe un semn r�u.

Nu este un semn r�u.
-Desigur c� nu.

-�n�elegi ce �nseamn� s� fii
un cet��ean al Romei, Scipio?

�nseamn� c� oriunde e�ti,
oriunde te duci, oamenii �tiu c�

dac� e�ti atacat sau tratat r�u,
toat� armata Romei va venii �n ap�rarea ta.

Este un privilegiu unic.
-�n�eleg foarte bine asta.

-Acestui barbar trebuie s�-i d�m un
exemplu c�

nu este de jucat cu Roma.

Dar nu �tiu cum s� fac asta.
Tu �i e�ti loial lui Fabius.

Fabius este comantantul meu �i
oricine are aces grad m� poate comanda.

Fabius umile�te Roma.

-Prietenului meu �i lipse�te disciplina, Scipio.
Te rog s�-i ier�i ie�irea.

Dar totu�i cred c� ea
a spus un lucru interesant.

Vorbim ca �ntre prieteni, Scipio.

Suntem to�i prieteni aici.

-Tacticile noastre ne fac slabi.
Hannibal r�de de noi.

Nu a�a trebuie s�
fie condus� Roma.

-Dac� circumstan�ele ar fi deferite...

Ai fi de acord s� ne lupt�m cu barbarul?

-A� fi.
Sub conducerea care trebuie.

-Ei bine, prietene...

Poate c� metoda lui Fabius
nu va mai funciona prea mult� vreme.

Dictatura lui Fabius se va sf�r�ii.
Eu voi participa la postul de consul.

�i atunci poate vom g�si
o alt� cale s� ne rezolv�m problema.

�n �ase luni ambi�ia lui Vanno a
dat roade �i a fost ales ca �i consul.

Dictatura lui Fabius a luat �i sf�r�it �i
o dat� cu ea refuzarea luptei �mpotriva lui Hannibal.

Scipio a fost numit tribun
�n noul regim.

�i s-a al�turat celei mai mari armate pe
care Roma a adunat-o vreodat�.

�i s-au dus s�-l confrunte pe Hannibal.

Sudul Italiei,
anul 216 �.H.

B�t�lia care va urma va fi una din cele
mai s�ngeroase care au avut loc vreodat�.

-Sunt opt legiuni.
85.000 de oameni.

-Se pare c� nu mai este Fabius la conducere,
- 85.000...

-E cea mai mare armat� roman� adunat�.
-Tot o s�-i omor�m.

-Dac� lupt� cum trebuie ne vor destr�ma.
-Disciplina poate fi �i o virtute �i o sl�biciune.

Romanii sunt �nv��a�i s� lupte �ntr-un
singur fel �i asta �i face previzibili.

O s�-i atac�m pe nea�teptat �i o
s�-i privim cum se destram�.

Gisco...

��i este fric�.
-Desigur c� nu.

-Nu trebuie s� ��i fie.

Sunt 80.000 de romani acolo.

Dar pe nici unul dintre ei nu
�l cheam� Gisco.

Cannae,
1 august 216 �.H.

-Aici este locul ideal.

O s� ne punem for�ele acolo.
Suntem proteja�i de r�u �i de deal.

Nu va putea s� ne atace prin surprindere
�i cavaleria sa nu va putea s� vin� prin spate.

-Eu nu a� fi a�a de sigur.
-Polus sunt aproape de dou� ori mai mul�i ca el.

O s� ne concentr�m trupele �nainte
�i o s�-l sf�r�m�m.

Atunci o s� vedem din ce
este f�cut acest barbar.

Pe mine m� �ngrijoreaz� dac�
chiar o s� lupte sau nu.

-O s� lupte.

Tab�ra lui Hannibal,
2 august 216 �.H.

-Sunt mai mul�i ca noi �i armata roman�
a ales un loc de lupt�

ideal pentru infanteria lor.
A fost o decizie �n�eleapt�.

Dar nu este chiar a�a de
�n�eleapt� precum cred ei.

For�ele noastre vor fi la o distan��
mic� de ei.

Puternici �i totu�i flexibili.

Mago, tu vei comandat linia asta.

Eate foarte important
cum o vei controla.

Romanii vor cedea forma�ia noastr�
de lupt� dar nu se vor teme de noi.

Vor avea �ncrederea care vine
numai de la num�rullor mare.

�i noi o s�-i l�s�m s� cread� asta.

�ine-�i minte c� puterea lor poate
totodat� s� fie �i sl�biciunea lor.

�nainte ca s� intr�m �n lupt�, vreau ca
tu Maharbal s� le ataci cavaleria.

-Ataca�i!

�i c�nd vor vedea c� noi atac�m
vor ataca �i ei.

Cu orice pre� trebuie s�-i da�i �napoi
�i s�-i induce�i �n eroare.

-Ataca�i!

O s� suferim multe pierderi dar
trebuie s�-i trimite�i �n spate.

Ei vor mai trimite o armat� de infanteri�ti.
Ei sunt mul�i �i �i permit asta.

Legiuni romane!
Ataca�i!

Ai r�bdare frate �i nu
te da �napoi pentru nimic.

C�nd se va rupe linia ta

romanii vor intra la mijloc.
�i vor trimite din ce �n ce mai multe trupe.

�nainta�i!

�n acest moment romanii vor
crede c� au c�tigat.

L�sa�i-i s� guste victoria...

Atunci ne vom mobiliza rezervele
noastre �i �i vom imobiliza pe ambele flancuri.

Vor fi �nconjura�i din trei p�r�i.

�i nu vor mai avea unde
s� se duc� dec�t �napoi.

Tu te vei �ntoarce cu cavaleria ta
�i �i vei m�cel�rii.

Nu va exista mil�.

Cannae, sudul Italiei,
vara lui 216 �.H.

A fost cea mai mare
voctorie a tuturor timpurilor.

60.000 de romani au pierit
de sabia noastr�.

Planurile politice �i militare au
fost �terse �ntr-o singur� zi.

O victorie mai mare dec�t a lui Alexandru
sau a oric�rui erou care a tr�it �naintea mea.

�i tuto�i nu am sim�it nici un triumf.

�nfr�ngerea de la Cannae a marcat cel mai greu
moment din istoria republicii romane.

�n decurs de c�teva ore Hannibal a distrus
tot ce reprezenta Roma �i ce a realizat ea.

Urm�toarea sa mi�care va dicta
rezultatul r�zboiului

�i cursul istoriei.

-Ar trebui s� ne �ndrept�m
�n cur�nd �nspre Roma.

-Oamenii mei vor fi gata
s� plece �nainte de r�s�rit.

-Nu mergem �nspre Roma.

S-a terminat, am c�tigat.
-Nu.

-Nu p�n� ce Roma nu va fi distrus�,
f�cut� buc��i �i anihilat�.

-De ce?

-Pentru ce?
Noi nu suntem s�lbatici!

Roma este �ngenunchiat�.
Nu trebuie s� distrugem ora�ul

numai ca s� dovedim c� am c�tigat.

Nu o s� mai �naint�m, Maharbal.

S-a terminat.

-Deci zeii nu i-au d�ruit totul
unui singur om.

�tii cum s� c�tigi, Hannibal,
dar nu �tii s� folose�ti o victorie.

-Ce propui?

-S� le prezent�m romanilor
termenii lor de capitulare.

Victoria de la Cannae era cea de-a treia
victorie care a avut loc pe p�m�nt roman.

Dup� standardele r�zboiului ar fi trebuit
s�-i asigure victoria �mpotriva Romei.

Dar Roma nu era preg�tit�
s� accepte �nfr�ngerea.

-Nu voi capitula.

-Nu voi da vina pe nimeni.

Dar voi spune asta:
Dac� Roma va vrea s� supravie�uiasc�,

vom avea nevoie de o nou� armat�.
Acum.

Modifica�i v�rsta de �nrolare
�n armat� p�n� la 17 ani,

�i reduce�i calific�rile de care
este nevoie s� te �nrolezi.

�i o s� merg �i mai departe.

To�i prizonierii �i sclavii care sunt de
acord s� lupte pentru noi vor fi elibera�i.

Vom g�si solda�i oriunde putem.

Vom folosi toare resursele posibile
�i dac� asta �nseamn� s� lu�m aurul

din templele pe
care le-am dedicat zeilor....

A�a s� fie!
-�sta este un sacrilegiu!

-Zeii nu au nevoie de armele acestea.
Dar noi avem.

Gata cu b�t�liile �n zadar.

Gata cu gesturile m�re�e.

O s�-l �nfr�ngem pe barbar
pu�in c�te pu�in.

P�n� nu va mai r�m�ne dec�t praful din el.

Dup� cum am mai spus
c� a�a trebuia s� facem.

Arogan�a �i m�ndria ne-au
adus �n situa�ia �n care ne afl�m azi..

Dar asta nu este o lupt� despre
onoare sau glorie...

sau despre promovare.

Aceasta este o lupt� p�n� la moarte
pentru supravie�iurea Romei!

-Trebuia s� capituleze.

-Chiar credeai c� Roma
se va preda a�a de u�or?

-Putem s� mergem oriunde
�n �ara acesta.

Le-am distrus for�ele �i
i-am �nvins �n b�t�lie.

Romanii nu �i pot produce
trupe noi pentru totdeuna.

�i nici nu pot cre�te noi lideri
peste noapte, trebuia s� fie trminat�!

-Am luptat dup� reguli?

-Frate...

Vreau ca tu s� te �ntorci �n Cartagina.
-De ce?

-Ca s� convingi senatul s� mai trimit�
oameni ca s� putem termina ce am �nceput.

Vom cuceri ora� dup� ora� p�n�
c�nd Roma va fi �nconjurat�

de for�e ostile �i vor
fi obliga�i s� se predea.

Consiliul B�tr�nilor, Cartagina.
anul 216 �.H.

-Acestea sunt inelele
senatorilor romani.

Care au murit deja
sub sabia noastr�.

Ele reprezint� simbolul
victoriilor noastre �mpotriva Romei.

Acum avem nevoie de mai mul�i oameni...

Ca s� putem �ncheia acest
r�zboi odat� pentru totdeuna.

-Mago Barka...
Dac� romanii sunt aproape �nfr�n�i

de for�ele voastre, de ce mai
ave�i nevoie de ajutorul nostru?

Cu provizii noi �i mai mul�i oameni
aceast� campanie se va �ncheia.

-�mi aduc foarte bine aminte c� fratele t�u
ne-a asigurat c� ca termina repede cu cucerirea.

�i c�t timp a trecut deja?
Trei ani.

�i ce ave�i de ar�tat?

Campania asta s-a �ncheiat, prietene.

Armata lui Hannibal din Italia nu va
primi ajutor din partea senatului �sta.

�i mai mult propun ca tu,
Mago Barka,

s� conduci armatele

pe care le trimitem �nspre Spania!

-Numai unul singur �i doar unul.

Trimit trupe peste tot

numai lui Hannibal nu.

-Inamicii s�i sunt mai puternici acum.

Ura �mpotriva sa este mai
puternic� ca niciodat�.

-De �ndat� ce situa�ia se va stabiliza
�n Spania m� voi

�ntoarce la Hannibal �i voi lua
cu mine toate trupele disponibile.

-Crezi c� sunt gata s�-l abandoneze
datorit� succesului s�u?

Sau ce vor face dac� va da gre�?

-Nu cred c� va da gre�.

F�r� �nt�riri, armata lui Hannibal
nu putea ataca Roma.

�i pentru urm�torii �apte
ani el a r�mas izolat.

Roma,
anul 210 �.H.

�n timp ce Roma devenea din ce
�n ce mai puternic� �i a pus

la cale un plan s� �ncheie
pentru totdeuna r�zboiul cu Hannibal.

-Ce nu poate a�tepta p�n� m�ine?
-Am o propunere.

Ne lupt�m cu Hannibal de nou� ani.
�i tu ai dat Romei

un scut pe care inamicul nu-l
poate str�punge...

-Ce vrei s� spui?

-Victoria nu este c�tigat� cu
un scut ci cu v�rful unei s�bii.

-Bine spus, dar am mai f�cut aceast�
gre�al� �i era s� fim distru�i.

-Numai un prost ar face de dou�
ori aceia�i gre�eal�.

Eu spun s� p�str�m scutul
pe care ni l-ai dat.

Dar s� atac�m Spania.

�n timp ce Hannibal este ocupat aici noi o
s�-i distrugem pe Cartaginezi acolo.

Exact a�a ne-a f�cut �i el nou�.

-�i cine va conduce aceast� nou� armat�?

-Nu e�ti cam t�n�r s� conduci o
armat� a Romei, �tii bine regulile.

-�i tu Fabius, �tii
foarte bine s� le �ncalci.

-�mi pare r�u Scipio, dar nu cred
c� Roma �i va asuma acest risc.

�ns� Fabius a subestimat dorin�a Romei
de a pune cap�t r�zboiului cu Hannibal.

�i dup� ce l-a observat pe Hannibal
mai mult de zece ani, Scipio avea s�

dovedeasc� c�te a �nv��at.

-Trebuie s� ne �ntreb�m �ntotdeuna
la ce se a�teapt� mai pu�in inamicul?

�i apoi trebuie s� facem lucrul acela.

Fratele s�u se a�teapt� s� �l
atac�m �n c�mp deschis ca �ntotdeuna.

Dar noi nu vom face asta.

�n schimb vom face exact ceea ce
nu a reu�it s� fac� Hannibal �n Italia.

O s� atac�m direct capitala lor.

Noua Cartagin� este �elul nostru.

Vom distruge ap�rarea lor
�i �i vom prinde �ntr-o ambuscad�.

Apoi vom cucerii ora�ul.

Nu va exista mil�.

�n timp ce Scipio se preg�tea
s� cucereasc� Spania,

singurul om care ar fi putut
s� o apere cum se cuvine,

r�m�sese �n Italia f�r� nici
o putere s� �i ajute.

-Nu v�d nici o poten�� �n
m�runtaiele acestei bestii.

-Ei bine caut� mai bine.
M-am s�turat de e�ecurile tale.

-Doar nu crede�i c� v� mint, generale?

-Mai degrab� te fac buc��i �i te pun pe
tine pe tava asta dac� m� ajut�, preotule.

-Eu nu mai cred �n a�a ceva.

R�zboiul nu se mai poart� aici.

Scipio este �n Spania �i c�tig� victorie
dup� victorie �n timp ce noi

st�m �i putrezim aici.

A�a se va termina totul, Hannibal?

-O s�-l chhem pe fratele meu.
�i el s-a �ndoit de mine ca �i tine.

Dar �mpreun� vom putea cucerii Roma.
-Senatul nu va accepta...

-La naiba cu senatul!
Nu voi fi condus de c�tre ei.

Nu o s� �i las pe la�i
s� �mi spun� ce s� fac.

Nu �l mai v�zusem pe fratele meu
Hastrabal de aproape 11 ani.

I-am cerut s�-�i aduc� armata
din Spania s� m� ajute.

�i el a trimis vorb� c�
este pe drum.

-Du-te s� vezi c�t mai este.

-Am �tiut c� �mpreun� vom fi invincibili.

Problema era c� �i Fabius
a g�ndit la fel.

-Armatele lor se vor �nt�lni
�n Umbria.

Foarte bine.
S� ne preg�tim s�-i ur�m bun-venit.

-Sta�i pe loc!

-50.000 de vie�i sunt �n m�inile tale.
-Te vor urma pe tine, frate.

-A�a se va �ncheia totul, Hannibal?

Te vor urma p�n� la moarte.
-Voi fi un du�man al Romei.

Odat� cu moarte lui Hastrabal, speran�a
de victorie �n Italia a lui Hannibal a disp�rut.

Scipio s-a re�ntors triumf�tor �n Roma
din campania sa spaniol�.

�i acum a fost bine-venit
cu o ardoare mai mare.

-Senatori romani, v� mul�umesc.

Dar mai este glorie care a�teapt�
s� fie c�tigat�.

Cucerirea Spaniei nu o s�
ne asigure victoria acestui r�zboi.

Pentru a ne sc�pa de
invadatorul cartaginez...

Trebuie s� ducem r�zboiul �n Africa.

�n Cartagina.

Dac� atac�m Cartagina, �l vor chema
pe Hannibal �napoi s�-�i apere p�m�ntul.

�i pe p�m�nt african �l voi �nfr�nge!

La fel cum Hannibal a amenin�at
odat� puterea romei...

Scipio avea de g�nd acum s�
distrug� Cartagina.

-Avem de-a face cu cea mai mare
criz� din ultimii 40 de ani.

P�m�ntul nostru este amenin�at.

�i f�r� el nu putem face nimic.

Trebuie luate acum m�suri pentru a
asigura securitatea Cartaginei.

-Nu ar trebui atunci s�-l chem�m
�napoi pe Hannibal Barka?

-Datorit� lui Hannibal Barka
ne afl�m �n situa�ia aceasta.

Dac� nu se aventura �n Italia
ca un prost...

Spania nu r�m�nea f�r� ap�rare.

I-a acordat un avantaj inamicului nostru.

Decizia consiliului s� nu-l cheme pe
Hannibal �napoi a fost un dezastru.

For�ele cartagineze au fost complet
distruse �n b�t�lie de pe marile c�mpii.

-Hannibal a mai r�mas �n exil �nc� un
an p�n� c�nd a fost chemat s�

apere Cartagina �i s� salveze reputa�ia
politicienilor care l-au tr�dat.

Dar soarta i-a fost potrivnic�
de la bun �nceput.

-Ne pierdem alia�ii �n favoarea Romei.
- Scipio nu este prost.

Ne folose�te tactica noastr�
�i ne fur� alia�ii.

�i printre acei alia�i se
num�r� �i cavaleria numidian�.

-C��i sunt?

-4000.

-Deci suntem dep�i�i numeric la cavalerie.
Singurul nostru avantaj adev�rat.

Tot ce avem noi este
o armat� de recru�i neantrena�i.

-�nc� te avem pe tine, generale.
-�i eu te am pe tine �i o s� am nevoie de tine.

Scipio a cucerit Zama.

-A�a este.

-Va trebui s� le �tiu num�rul lor exact
�i pozi�ia lor c�t mai repede.

Tab�ra lui Scipio, Zama,
nordul Africii, anul 202 �.H.

Tab�ra lui Hannibal
Zama, nordul Africii, acela�i an.

-Bestiile acestea sunt tinere.
Au nevoie de antrenament.

-Tu nu m-ai dezam�git niciodat�, Vandicar.
-Generale.

-Am crezut c� suntem mor�i...
-Dar au vrut numai s� ne arate c� sunt aici.

-Doar at�t?

-Scipio ne-a v�zut.

-Am crezut c� suntem mor�i
�i c� ne va omor�, dar...

-Dar generalul nu ne-a f�cut nimic.
Ne-a ar�tat tab�ra.

-Ce va ar�tat?
-Totul.

-Are mult� cavalerie?

-Da, asta ne-au ar�tat
romanii de la �nceput.

-Sunt sigur de asta.
-�mi pare r�u, generale.

-A�i f�cut ceea ce a�i fost trimi�i
s� face�i, pute�i s� v� �ntoarce�i �n cort.

-Ce a �ncercat s� fac�?
Vroia s� ne sperie?

-Nu �tiu.

Vreau s� vorbesc cu el.

Hannibal �i Scipio s-au �nt�lnit fa�� �n
fa�� pentru prima oar�, pe c�mpiile din Zama.

-Nu are nici un scop
aceast� b�t�lie, Scipio.

-�ntotdeuna am �ncercat s�
te �n�eleg.

S� �n�eleg o minte care
�i asum� asemenea riscuri.

A�a c� m� surprinde c�nd v�d c�
Hannibal Barca fuge de la o lupt�.

Roma nu o s� cread� a�a ceva.

-Prea mul�i oameni au murit deja.

M�celul oamenilor din ambele tabere
poate fi evitat cu u�urin��.

-Nu.

Un lucru l-am �nv��at �i acesta
este c� un r�zboi trebuie s� fie terminat.

�i trebuie s� ��i mul�umesc �ie pentru asta.
-Trebuie s� �mi mul�ume�ti pentru ce ai devenit, Scipio.

Dac� nu eramn eu, m� �ntreb...

Oare ai fi comandat o armat�?
Eu te-am f�cut s� ajungi aici.

Olen tassa sinun takiasi.
Se ei ole sama asia.

-Din cauza ta am ajuns aici,
nu este acela�i lucru.

Tu nu ai terminat r�zboiul atunci...

A�a c� o s�-l termin eu acum.
-Nu f� din asta o problem� personal�.

-Asta a devenit o problem� personal�
de �ndat� ce ai pus piciorul pe p�m�ntul roman.

-Atunci m�ine vom decide
cursul istoriei noastre.

B�t�lia a avut loc la Zama.
La 150 de kilomemetrii de Cartagina.

�n cei 16 ani de c�nd Hannibal a
luptat �mpotriva Romei...

el nu pierduse nici o b�t�lie.

-Hannibal a adunat o armat�
de 50.000 de oameni,

iar armata lui Scipio
num�ra 30.000 de oameni.

Cei 80 de elefan�i trebuiau s�
�inteasc� infanteria roman�.

Dar Scipio a anticipat mi�carea
lui Hannibal �i �n ultimul moment

pe c�nd elefan�ii atacau,

s-au deschis canale �i au
atras bestiile �n coridoare ale mor�ii.

Elefan�ii care au supravie�uit s-au �ntors
�i �i-au c�lcat proprii oameni �n picioare.

Fiecare din inamicii mei romani au dezv�luit
o sl�biciune pe care o puteam exploata.

Eu i-am �nvins pe to�i dintre
ei �n lupt�.

Dar nu �i pe Scipio.

Scipio mi-a imitat strategia �i
mi-a copiat tacticile.

�i acum mi-am dat seama c�t
de bine m-a �n�eles.

Ordonase cavaleriei sale s�
ne pecetluiasc� soarta

la fel cum le f�cusem �i
noi la Cannae.

La Zama a folosit tot ce
a �nv��at de la mine

s� m� distrug�.

-Generale!
Fugi �i salveaz�-te.

Trebuie s� organizezi alt� armat�.
Du-te �i salveaz�-te, generale.

Hannibal a fugit de la Zama.

R�zboiul se �ncheiase.
Roma �nvinse.

19 ani mai t�rziu.

Dar at�ta timp c�t Hannibal era �n via��,
Roma nu se putea odihni.

L-au g�sit �n cele din urm� �n
Bithynia, �n nordul Turciei.

Dar Hannibal nu i-a acordat Romei
satisfac�ia uciderii sale.

�i acum a venit vremea s�-i scap
pe romani de acest b�tr�n ur�t.

Fabius a salvat Roma de
cea mai mare criz� a sa.

Dar nu a tr�it s�-l vad� pe
Hannibal �nfr�nt la Zama.

Mago nu s-a mai �nt�lnit
niciodat� cu Hannibal.

A murit pe mare �nainte de lupta de la Zama.

Cariera politic� a lui Scipio nu s-a dovedit
s� fie la fel de triumf�toare ca cea militar�.

El a murit la scurt� vreme dup� Hannibal.

-Astea sunt toate?
-Da, generale.

Eu doar am scris ce mi-a spus el.
Nu am...

�tiu asta.

Dar dac� va scrie cineva povestea
acestui om

ace�tia vor fi romanii.

R�zboiul lui Hannibal a adus
Roma �n pragul distrugerii.

Dar pentru c� nu a atacat Roma
dup� b�t�lia de la Cannae,

a e�uat s� �i dea lovitura decisiv�.

Amenin�area sa a for�at
Roma s� ac�ioneze.

�n cele din urm�, s-au dovedit
a fi acea for�� care nu va

cucerii nu doar Cartagina �ntr-o bun� zi,
ci foarte multe teritorii din Noua Lume.

Chiar �i dup� sinuciderea sa Hannibal a
tr�it �n continuare �n mintea romanilor.

Ca o amintire dureroas�...
Ca o prezen�� �ntunecat�...

Cel mai cumplit co�mar al Romei.

Nici un animal nu a fost r�nit
�n timpul acestor film�ri.