Original subtitles

SĂRUTUL OTRĂVIT Episodul 73

Bun-venit ! Intră !

- Eşti bine ? - Da, nu-ți face griji.

Nu a fost mare lucru. Dar tu ?

Nu-mi dau seama ce simt.

Sunt bine, nu sunt bine, sunt fericită, sunt nefericită...

Sunt furioasă, fără speranță... De ce se adună toate, Sara ?

- Draga mea, scoate-ți haina. - Mulțumesc.

Am pus apă pentru ceai. O fierb şi vin.

Sara, îți sună telefonul.

- Cine e ? - Nu ştiu, e un număr.

- Alo ? - Macide a venit ?

Da.

Să nu-i arăți nimic. Dacă îi spui ceva, îi faci rău fiului tău. Nu uita.

Bine.

- Aşa să faci. La revedere ! - La revedere !

- Cine era ? - Un client.

Avea o programare, dar a anulat.

- Nu mai salvezi numerele ? - Sunt multe, e greu.

Am venit să-ți spun problemele mele, dar nu pari bine.

- Ce e cu tine ? - Nimic.

Probabil a fost un transfer de energie între noi.

- Nu ar fi trebuit să vin ? - Nu te prosti, Macide !

- Am spus eu asta ? - Îmi ascunzi ceva ?

Cum să fac aşa ceva ? Nu ți-aş spune dacă ar fi ceva ?

Nu te mai gândi la mine şi spune-mi ce faci tu.

Sunt exact aşa cum par. Scheletul meu stă în picioare,

dar sufletul meu se prăbuşeşte, dacă nu a făcut-o deja.

Mă simt epuizată.

Mă gândesc prin câte am trecut

şi-mi spun că nu poate fi real. Apoi mă învăluie tristețea.

Îmi spun că toate lucrurile trăite sunt reale.

Dar nu pot să cred prin ce am trecut.

Uneori merg şi uit unde sunt.

Simt că umblu fără țintă,

parcă nu mai e nimeni în jur.

Dar, când ridic capul, văd că sunt înconjurată de oameni.

E aglomerație în jurul meu, dar nu au răspunsul la întrebarea mea.

- Mă simt aşa de singură ! - Draga mea...

Mă simt aşa de singură, Sara...

Doar pe tine te am.

Acum e şi mai greu,

fiindcă nu mai sunt singură.

- Cum adică ? - Sunt însărcinată.

E o veste minunată !

Nu am spus nimănui.

Nici lui Kazim. Doar tu ştii.

Înțeleg. Mă duc să fac ceaiul.

Ai venit la noi ca o recompensă.

Eşti ca un îngeraş.

Dragul meu... Ne vei aduce multă bucurie.

Unchiul Cihangir îşi va reveni şi vom scăpa de toate problemele.

O să fii o binecuvântare pentru noi. Dragul meu copil !

Îmi vine să te mănânc, scumpule.

Mamă, pot să ies ? Mamă, te uiți la mine ?

Ce s-a întâmplat ? Ce vrei ?

Vreau cinci bănuți de aur. E o tradiție după ce naşti.

- Mamă, ce se va întâmpla cu mine ? - Nu ştiu.

- Cum să nu ştii, mamă ? - De unde să ştiu eu ? Kazim ştie.

Mă laşi în mâinile lui Kazim ? Nu trebuia să mă ajuți ?

Kazim a hotărât deja. Ce pot face ?

Poți să-ți ții promisiunea.

Poți să-l împiedici pe Kazim să-mi ia copilul.

- Nu pot face asta. - Dar mi-ai promis.

- Ai spus că vei fi de partea mea. - Până când naşti.

Nu mă mai interesează ce se va întâmpla. Dragul meu...

Uneori mă simt aşa de singură...

De parcă singurătatea e o pedeapsă de care nu voi scăpa.

E întuneric, nu e nicio lumină şi uşa se închide în urma mea.

Sunt copilul uitat,

care aşteaptă o mână să-l tragă afară.

După ce am simțit copilul mişcând, mi-e şi mai frică, Sara.

Dacă şi copilul se va simți la fel de singur şi de neajutorat ?

Şi copilul va aştepta o mână să-l scoată din întuneric ?

- Iartă-mă, Macide. - Cum adică ?

Nu am putut fi mâna care să te scoată din întuneric.

Mi-am dorit, dar nu am reuşit.

Iartă-mă.

În poala cui stau eu acum, Sara ?

Mi-am dorit să pot face asta, dar n-am putut.

Am vrut să fiu lângă tine,

dar am dat greş. Iartă-mă.

Sara, nu face asta. Eşti singura mea prietenă.

Mă bucur foarte tare că eşti aici.

O să te pun încet aici şi o să plec.

Mă duc la unchiul Cihangir. O să-i spun că are un nepot frumos.

Sper să-şi revină repede, dragul meu.

- Mamă, nu-mi mai spui nimic. - Ai grijă să-l hrăneşti !

Dacă e cu mine, îl hrănesc. Cum să nu ? Mamă...

- Să nu te mişti de aici ! - Da, dnă Berrin.

Nu o lăsa să se ducă nici până la baie.

E un bărbat la uşă ! La naiba !

Trebuie să plecăm de aici imediat.

Mă duc la culcare, nu sta prea mult.

Zafer, trebuie să-ți spun ceva. Nu am dormit deloc azi-noapte.

Ce să fac ?

Canapeaua asta nu e confortabilă, mă doare spatele. Mă gândeam...

La ce te gândeai ?

Poate ar trebui să dorm lângă tine, ca să nu mă mai doară spatele.

Nu ştim cât o să mai stau aici. Şi m-am gândit...

Dacă vei sta mai mult, ar fi bine să te obişnuieşti cu asta.

Nu mă deranjează să stau aici. Eşti lângă mine.

- Mă bucur să fiu aici. - Chiar aşa ?

Da, de-aia rămân aici.

Mă gândeam să dorm lângă tine, în pat, să nu mă mai doară spatele.

Nu sunt încântat că dormi aici, că îmi foloseşti baia,

că eşti în bucătăria mea, că sunt sub acelaşi acoperiş cu tine !

Dar te tolerez fiindcă asta vrea Kazim.

Nu uita nici tu de ce eşti aici, nu exagera,

altfel, ajungi să dormi pe jos. Noapte bună !

Răbdare...

Canapeaua asta e tare. Mi-a amorțit tot corpul.

Dragul meu fiu, nimeni nu te poate lua de lângă mine.

Mama ta va face tot ce e nevoie. Nu-ți face griji.

Mama ta nu-i va lăsa să te ia. Nu pot să te ia.

Eu o să te cresc. Nu fi trist.

Nu-ți face griji, nu fi trist.

Mama ta va face totul. Nu te pot lua de lângă mine.

Nu te pot lua.

- Totul va fi bine. Ştii, nu ? - De fapt, nu ştiu.

- Nu ai încredere în mine ? - Am încredere în tine.

- Cine e ? - Mama.

Doamne, probabil s-a întâmplat ceva rău.

- Calmează-te. Da, mamă. - Ce faci, fiule ? Eşti bine ?

Sunt bine. S-a întâmplat ceva ?

Am sunat-o pe Saadet, dar nu a răspuns. Îi spui tu să mă sune ?

Bine, îi spun. De aceea ai sunat ?

- Nu trebuia să sun ? - Nu sări imediat !

Am crezut că s-a întâmplat ceva cu Cihangir.

Ce a spus doctorul ? E bine ?

Nimic nou, aşteptăm.

Ar trebui să vii acasă, eşti epuizată.

Nu, vreau să fiu aici, să mă vadă când se trezeşte.

Oricum, nu pot să dorm acasă.

Yasemin ? Măcar spune-i să vină aici.

Nu, vrea să stea aici, nu-şi lasă mama singură.

Bine, cum vrei.

- Mi-am văzut nepotul azi. - Serios ?

E adorabil. Seamănă cu tine când erai mic.

Ai vorbit cu Nini ? Ce o să faci ? Ce ai hotărât ?

Nu trebuie s-o laşi pe femeia aia să-mi otrăvească nepotul.

E al nostru, e un Işik, nu uita asta.

Mă gândesc la ceva. Vorbim mai târziu.

Ce s-a întâmplat ? Care e situația ?

La fel, nu s-a schimbat nimic.

Sper că vor fi bine. Mă rog pentru mama şi pentru Cihangir.

O să fie bine, nu-ți face griji. Ce ți-a spus Sara ?

- Cum adică ? - Te-ai dus să vorbiți.

Despre ce ați vorbit ? Te-a ajutat ?

Am vorbit despre ce s-a întâmplat.

Şi acum nu ştiu ce m-ar ajuta.

Eu pot să te ajut.

Întotdeauna voi fi alături de tine.

Ştiu, şi eu, alături de tine.

Zafer...

Sunt speriată, mă gândesc să dorm aici.

Ajutor ! Cheamă pe cineva !

- Ce se întâmplă ? - Nu respiră !

Apăs butonul de ceva vreme. Nu respiră.

Probabil respiră, lasă-mă să verific.

Nu vine nimeni ! Vă rog, nu respiră !

Cheamă pe cineva. Am apăsat pe buton, dar nu vine nimeni.

Stai aici, calmează-te.

Doctore, asistentă, copilul nu respiră !

Gata, mamă.

Taci !

Nu plânge. Te ia mama.

Te ia mama.

Ce se întâmplă ? Unde te duci ?

Dacă nu ai milă de mine, ai milă de copilul meu !

Te implor, lasă-ne să plecăm !

Nu pot permite asta. Dă-mi copilul.

Nu, nu-mi dau copilul !

Calmează-te. Dnă Nermin, vino în cameră.

Te rog, lasă-mă să plec !

Dnă Nermin, te rog !

Nu am putut s-o fac.

Îți forțezi norocul. Nu o mai face.

Ce am de pierdut ? Nu am nimic de pierdut.

Dacă faci o mişcare greşită, am ordine.

Nu mă obliga să fac asta. Cred că înțelegi.

Nu există scăpare. Odihneşte-te.

Nu am putut s-o fac, copilaşul meu.

Tatăl ăla crud o să te ia de lângă mine.

Dar îți promit...

Chiar dacă te ia de lângă mine, voi lupta să te găsesc până mor.

O să fac orice e nevoie. Nu voi renunța la tine.

Bine ? Nu te las.

Doctore, cum nu poți spune nimic ?

Au trecut două zile. Nu îl poți trezi ?

Rezultatele analizelor nu sunt aşa cum ar trebui.

În situația asta, ar fi şi mai periculos să-l trezim.

Aşteptăm şi vedem.

Dar, pe baza experienței dv., ne puteți spune dacă va supraviețui ?

Dnă Berrin, nu ar fi corect să mă pronunț.

Dar nu am renunțat la speranță. Dl Cihangir e foarte tânăr.

Şi cred că va învinge în lupta asta. Multă sănătate !

Mulțumim mult.

Puteți să-l vedeți puțin, dacă vreți.

Mulțumim.

- Mamă, ce s-a întâmplat ? - Ahmet, ai venit ?

Am venit când m-ai sunat. Ce s-a întâmplat ?

Nimic. Încă nu-l trezesc.

Nu ți-au spus nimic, va trăi, va muri ?

Ahmet, ce vorbe sunt astea ?

Cel care se luptă pentru viața lui acolo e fratele tău.

Ai dreptate. Când am aflat, mintea mea s-a golit.

Doctorul a spus că îl putem vedea. Du-te.

Eu nu pot să intru, nu pot să-l văd aşa.

Să vedem...

Spune-i lui Cihangir că acum e unchi. Dă-i vestea bună.

Şi tu.

Du-te.

Ce faci, ciudatule ? Mori ? Ciudat...

Nu deschizi ochii. Vrei atenție ?

Dacă vrei atenție, ai reuşit. Toți vorbesc despre fraierul de tine.

Când ai venit la mine la spital, ai stat deasupra mea ca un ticălos,

cu telefonul în mână.

Am fost foarte furios. Mă gândeam...

Nu te întrebi cum e fratele tău, nu eşti curios sau trist ?

Tu nu ştii ce e tristețea. Te-am înțeles, am fost furios degeaba.

Nu-ți pasă dacă cineva trăieşte sau moare.

Frate... Cât zaci aici ca un prost, o să ai timp să te gândeşti la asta.

Sper că ai înțeles ce greşeală ai făcut aliindu-te cu Kazim.

Voiam să răsturnăm regele. Ce bucurie !

Dar nu avem ce face, asta e soarta.

Ai vrut să fii vizirul, şi ăsta e rezultatul.

Şi mai vreau să-ți spun ceva. Nu o lua ca pe o încurajare.

E imposibil să te ridici de aici.

Şi dacă o faci, cine ştie cu ce beteşug rămâi...

Ține-o tot aşa. Noapte bună !

Ce face ? Care e starea lui ?

Nu ştiu, zace acolo, conectat la aparate.

Puteai să-l încurajezi, să-i spui că se va face bine.

- Am făcut tot ce am putut. - A reacționat ?

Nu, dar nu a trecut aşa de mult timp.

Nu am suportat să-l văd aşa. E fratele meu.

O să plecăm de aici, nu-ți face griji. Cihangir îşi va reveni.

O să plecăm de aici cu toții. Şi Cihangir. Nu-ți face griji.

Exact.

Bună dimineața ! Am pregătit micul-dejun. Ia loc !

Am făcut pateuri cu spanac. Sunt din cele congelate, dar au gust bun.

Şi mi-a lipsit vesela mea.

Cea pe care am cumpărat-o când ne-am căsătorit.

M-am simțit ca acasă. Ia loc !

- Încetează, Serra ! - Zafer, nu strica atmosfera !

Vorbeşti serios ?

O să luăm micul-dejun ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat ?

Încerc să-mi distrag atenția, să fac ceva drăguț.

Nu strica tot, stai jos.

Eşti prea dusă.

Ştiu tot ce s-a întâmplat, tot ce am făcut, dar te rog...

Nu mănânci cum trebuie. Am depus atâta efort ! Ia loc.

Dacă nu vrei, nu mănânc cu tine. Mănânc separat.

Stai jos.

Vino !

Să-mi pun pe farfurie.

Serra...

Stai şi tu.

Bine.

Pateurile !

Poftă bună !

Merg sus. Vino cu mine.

- Bună dimineața, dnă Macide ! - Bună dimineața, Saadet !

A venit mobila pentru camera copilului.

- Familia nu a venit încă ? - Nu.

- Spor la treabă ! - Mulțumesc.

Pune laptele copilului în frigider imediat.

Au ajuns ?

Mă duc imediat la ei. Oamenii ăştia nu se descurcă singuri.

Cine e aici ?

- Kazim, unde e Nermin ? - Unde ar trebui să fie.

Cum adică ? Ai adus copilul pur şi simplu ?

Macide, am discutat despre asta. Ea nu are ce căuta aici.

Nu tu hotărăşti asta, Kazim. Copilul are nevoie de mamă.

Nu pot să cred. Când ai devenit un bărbat aşa de crud ?

Macide, plânge. Ce facem ?

Are nevoie de lapte, de mirosul mamei lui.

Trebuie să o aduci pe Nermin aici.

Nu se opreşte din plâns. Ce facem ? Ajută-mă.

O aducem pe mama lui. Vino aici !

Gata...

Kazim, trebuie să o aduci pe Nermin aici.

Kazim, copilul plânge de foame.

Münevver ! Adu geanta.

Gata... Kazim, cum poți face ceva aşa de crud ?

Bine... Ce e asta ? Lapte praf ?

- Nu, e laptele lui Nermin. - Îți dai seama ce faci, Kazim ?

O tratezi ca pe un animal ? Îi iei laptele şi îl aduci aici ?

Nu fi ridicol, pentru Dumnezeu ! Ce faci ?

Ce facem, Macide ? Lăsăm laptele să se irosească ?

Înnebunesc ! Nu-mi vine să cred !

Îi e foarte foame. Uite, nu mai plânge.

Kazim, unde e Nermin ? Vorbesc cu tine.

Femeia aia nu merită copilul ăsta. Subiectul e închis.

- Dle Kazim, ce facem cu ăsta ? - Du-l sus.

- L-ai luat ? - Glumeşti ?

Mulțumesc.

Am riscat furând telefonul. Plata, înainte, fără şmecherii.

Bine, aşa cum am fost de acord. Ia-l.

Dacă mă trădezi când vor afla, vom avea probleme.

Nu-ți face griji, totul e sub control.

Da ?

Sara, nu am timp, nu pot vorbi. Înnebunesc.

Sara, ai vorbit cu Macide ?

Şermin, nu ştiu cum să-ți cer scuze, dar nu i-am spus nimic lui Macide.

Kazim mă amenință cu fiul meu. Îți vine să crezi ?

Dacă aş fi fost doar eu, nu aş fi stat pe gânduri,

dar nu pot risca cu Ateş. Îmi cer scuze.

Sara, te rog să mă ajuți. Nu te am decât pe tine.

Aş fi sunat-o eu pe Macide,

dar m-am temut să nu fie Kazim cu ea şi să-i facă rău.

Mă tem că i se va întâmpla ceva, Sara. Numai tu mă poți ajuta.

Sara, te rog, ajută-mă.

Şermin, sunt mamă şi te înțeleg, dar am mâinile legate.

Înnebunesc, nu te pot ajuta. Nu ştiu ce să fac.

Vorbeşte cu Nejat, deja ştie ce se întâmplă.

Ce rost are să vorbesc cu Nejat ? Cum o va convinge pe Macide ?

Nu ştiu, dar e un bărbat inteligent. Găsiți amândoi o cale.

Macide trebuie să ştie adevărul.

Trebuie să ştie ce fel de om e soțul ei.

Sara, te rog, nu te am decât pe tine.

Şi tu ai un copil.

Te rog să mă ajuți.

Numai tu poți face asta. Du-te şi vorbeşte cu Macide.

Doamne, ajută-mă !

Doamnă gardian !

Ce s-a întâmplat ?

Uite ce am găsit la Aynur. Dă-i-l directorului.

La naiba, Aynur ! De câte ori ? Nu renunți, nu ?

Ce ai făcut ? Nu pot să cred !

Ce o să faci ? O să mă bați şi o să mă omori ?

Dă-i drumul, fă-o ! Ce mai aştepți ?

Deja sunt terminată. Ce se întâmplă dacă mai mor o dată ?

Ce se va întâmpla ? Crezi că am ceva de pierdut ?

Numai pedeapsa ta va fi prelungită.

Dar nu cred că merită. Nu pentru mine.

Nu te obosi.

Rezultate analize

Potrivit rezultatelor, testul de sarcină e pozitiv.

Scumpo...

Ştiu că pot părea lipsit de sentimente şi de emoții,

dar nu sunt un om crud, Macide.

Acum am un copil şi am o responsabilitate față de el.

Trebuie să fiu alături de el cât îmi permite.

Trebuie să-l protejez de rău. Chiar dacă e vorba de mama lui.

Singura ta responsabilitate e să te asiguri că copilul e lângă mama lui.

Îți dai seama ce important e pentru un copil să crească lângă mamă ?

Un copil care nu are o legătură sănătoasă cu mama

va fi mereu incomplet, nu va putea fi întreg.

Indiferent cât de mult rău a făcut Nermin,

e în joc viața unui copil.

Nu-i poți despărți, nu ai dreptul să le faci asta, Kazim.

Dacă copilul decide să nu vorbească cu mama lui în viitor e altceva.

Dacă faci asta, nu voi fi complice la cruzimea ta.

Îți dau o zi. Ori Nermin şi copilul vor fi împreună,

ori plec.

Atâta timp cât copilul ăla plânge în casa asta, nu voi mai spune nimic.

Plec, ne vedem diseară.

Ai mers mai departe, ai început o nouă viață,

dar ai adus cu tine lucrurile astea.

N-ai putut renunța la amintirile noastre.

Ce faci ? Umbli prin dulapuri de plictiseală ?

Nu ai uitat, încă nu ai renunțat la ele. Încă mă iubeşti.

Nu vorbi prostii, Serra ! Nici nu ştiam că sunt acolo.

Probabil au ajuns din greşeală în cutii.

Îmi dau seama când mă uit în ochii tăi că mă iubeşti.

Văd când te uiți la mine.

Ce contează dacă te iubesc, Serra ?

Să spunem că te iubesc profund, că nu pot renunța la tine.

Ce se schimbă ?

Poate eu mă schimb. Poate îmi face bine să fiu cu tine, mă va vindeca.

Poate greşelile făcute au fost ca să-mi dau seama cât de important eşti.

Ce vrei să-ți spun ? Vrei să-ți cer să te întorci la mine ? De ce ?

Ca să-mi zdrobeşti inima din nou ? Prin ce m-ai făcut să trec !

Mi-am cerut scuze de o mie de ori pentru tot ce am făcut.

Îmi cer scuze în fiecare zi.

Aş vrea să fie suficient să-ți ceri scuze şi totul să revină la normal.

Dar nu merge aşa, rămân cicatrici.

Dacă continuăm să trăim cu aceste cicatrici

şi nu ne dăm drumul la mână ?

Nu ne avem decât unul pe altul. Ştii asta foarte bine.

Dacă ne iubim din nou şi ne prețuim ?

Promit să nu-ți mai dau drumul la mână. Ar funcționa ?

Am ajuns, sunt în fața casei.

- Sunt afară, închide. - Bine.

Ce e asta ? Te uiți de parcă ai face cumpărături ?

Nu, Doamne fereşte !

Când spui că eşti deprimată, mă aştept să arăți rău,

dar eşti îmbrăcată elegant. Nu înțeleg.

Când sunt deprimată, mă îmbrac şi mai frumos.

Multe femei fac asta. Nu cunoşti femeile, nu ?

Nu cunosc femeile ca tine. Dar nici nu am nevoie.

Eşti specialist în femeile din mahala, am uitat.

Cât de mândru trebuie să te simți acum ! Mi-e milă de tine.

Ai putea scrie o carte despre sărăcie.

Înnebuneşti fiindcă nu ai fost iubită ca una dintre fetele alea.

Nu poți decât să arunci cu noroi şi să te consolezi.

Adu maşina repede ! Mergem la film.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 73