Original subtitles

SĂRUTUL OTRĂVIT Episodul 19

Traducerea şi adaptarea ZULLY MUSTAFA

Poftiți ! Bine ați venit ! Ahmet, ce-ai pățit la cap ?

- M-am lovit. - Unde te-ai lovit ?

- Bună tuturor ! - Nu te aşeza, Mert.

Nu am înțeles.

Am avut parte de multe dificultăți la locul de muncă şi în afara lui.

Dar bârfa şi şantajul nu-şi au locul în această clădire.

Ce se întâmplă ?

Cred că e o neînțelegere, dle Kazim. Nu ştiu despre ce vorbiți.

Vedat e încă la muncă, Mert. E sub protecția mea.

Şi soția lui e tot acolo. Du-te şi spune-le ce mai ai de spus.

Vedat a vrut să demisioneze din cauza lui Mert ?

Da. A crezut că mă poate constrânge.

Am fost ieri la hotelul unde se ascundea Vedat şi l-am luat.

- Nu are nicio legătură cu mine. - Serios ? Te întreb o singură dată.

Apoi nu te mai întreb nimic.

L-ai şantajat pe Vedat să demisioneze sau nu ?

Nu.

Nu vreau să te văd aici. Nu suport minciuna. Pleacă !

Nu-mi puteți face asta ! Oamenii au nevoie de acel medicament.

Vom pune pe piață medicamentul. Avem rețeta.

Nimeni nu va avea de suferit. Stai liniştit.

Vă dau în judecată. E invenția mea.

Dă-ne. Imediat, acum, du-te şi dă-ne.

Să vedem apoi dacă mai poți ieşi în lume cu fața curată.

Zafer, anulează contractul lui Mert, plătindu-i penalizările.

Nu vreau să-l mai văd pe acest om aici.

Puneți-i banii în buzunar, iar pe el dați-l afară.

Veți regreta amarnic ce ați făcut.

Eu regret deja că te-am considerat om de onoare.

- Nu vreau să te mai văd. - Nu ştiți ce pot face.

- Nu te da în lături de la nimic. - Vei face puşcărie, Kazim Işik.

Am toate dovezile care te pot trimite la închisoare.

Eu îți spun că întreg cazinoul e al meu,

tu îmi spui că ai un atu în mânecă. Mult noroc, dle Mert !

Hai, avem treabă multă. Luați loc, avem de vorbit.

Alo, bună ziua ! Eu sunt Macide Inci.

Am sunat pentru că aveți nevoie de bonă.

Am studiat psihologia. Nu. Nu am recomandări.

Bine. Am înțeles. Care e salariul ?

Bine, atunci... Alo ?

Cine e ?

- Dnă Nermin ? - Eşti surprinsă ?

Nu ați plecat ?

Nu am vrut să mai stau acolo. M-am întors.

Am înțeles. Vă simțiți bine ?

Lui Kazim i-a fost dor de mine. M-a chemat şi m-am întors.

Bine. De ce ați venit aici ?

Voi reconsidera problema relocării. Dar ştiți că acum avem un nou inamic.

Trebuie să fim mult mai precauți decât înainte. S-a înțeles ?

Nu-ți face griji, frate !

Trecem pe modul "Încrede-te în prieteni şi teme-te de duşmani".

Ce s-a întâmplat cu situația celui muribund ?

- Ce s-a întâmplat cu Vedat ? - Poveste lungă ! Ți-o spun eu.

- Se simte bine ? - Se va simți.

Ahmet, m-ai făcut mândru de tine în România, băiete !

Ai organizat foarte bine lansarea pe care Zafer nu a văzut-o.

Bravo, Ahmet !

Frate, vreau să te rog ceva. Pot să nu organizez eu petrecerea ?

Mă gândesc că aici îți voi fi de mai mare folos.

Vreau să-mi pun şi viața în ordine.

De aceea cred că lansarea nu prea e de mine.

- Cum vrei. Cihangir ! - Da, frate !

- Ocupă-te tu. - Desigur. Cu plăcere !

Dă-i o primă de cinci milioane de dolari pentru succesul din România.

- Când se va face plata ? - Imediat. Bani în mână.

- Mulțumesc mult, frate. - Nu e puțin cam mult ?

Poftim ?

E averea noastră, dar parcă ar fi numai a ta.

Am muncit ani în firma aceasta, dar nu am nicio liră deoparte.

Nu cumva pentru că nu poți câştiga bani ?

Adu bani în companie şi vei avea şi tu mulți bani, Cihangir.

Ia exemplu de la Ahmet.

A făcut bani pentru firmă şi acum a câştigat şi el.

Cheltuie-i cu plăcere ! Sper să mai câştigi, Ahmet.

Hai, toată lumea la treabă ! Nu uitați...

- Te sună din România ? - Nu e nimeni important.

Dar ce e ? Ți-ai făcut prieteni aşa de repede, Ahmet ?

- Ahmet ! - Da, frate.

- Ce ai la frunte ? - Nimic, frate.

S-a întâmplat vreun incident în România ?

Nu.

Ai văzut puțin mai devreme ce-a pățit cel care m-a mințit.

- Nu mă minți ! - Nu te mint.

Bine. Hai, la treabă !

O să pun dinamită sub ei. Dinamită !

Au stat toți în fața mea, da ?

Le voi cere socoteală fiecăruia, unul câte unul.

Voi face tot ce trebuie să mă răzbun pe Ahmet şi pe Cihangir.

Voi distruge această familie.

Verifică-l pe Abant, Su.

Să aflăm ce s-a întâmplat acolo şi, dacă e nevoie, le dăm mulți bani.

Iar tipului care a vrut mită pentru telefonul pierdut de Simin

spune-i că eşti de acord.

Dacă suntem descoperiți, putem intra la închisoare.

- Nu e de glumit. - Dacă ți-e teamă, coboară.

Dacă vă e teamă, coborâți.

Am fost atât de umilit sus, în birou, că nu mai am răbdare să fiu precaut.

Eu nu puteam bea aşa ceva, nu ? Nu, nu pot să beau.

- Adică nu pot. N-ar trebui să beau. - Cafeaua ? De ce n-o puteți bea ?

Îți spun, oricum nu mă mai pot abține.

Voi exploda de încântare. Sunt însărcinată.

Trebuia să spun cuiva. De aceea, m-am gândit să-ți spun ție.

Te-am văzut aşa, în fața mea, şi nu am mai rezistat.

Frumos. Felicitări !

Nu am spus nimănui încă. Te rog, nu spune nici tu.

Nici Kazim nu ştie.

Dnă Nermin, cui să-i spun eu ? Şi de ce mi-ați spus mie ?

Țineam pentru mine, nu voiam să spun nimănui încă,

dar când te-am văzut într-un astfel de moment...

Tu le oferi oamenilor încredere.

Am avut încredere în tine de când te-am văzut prima dată.

De aceea am spus-o. Eu şi Kazim încercăm de mulți ani.

Încercam ceva mai des. Nu mă înțelege greşit,

încercăm de atâția ani şi se pare că astăzi a fost să fie !

Să fie cu noroc.

Minunat ! Ce am putea spune ? Să fie într-un ceas bun.

- Mă bucur mult. - Chiar te-ai bucurat ?

- Poftim ? - Sigur că te bucuri.

Sper să urmezi tu. Poate ne faci un văr.

Dnă Nermin, îmi pare rău, dar vreau să vă întreb din nou.

De ce ați venit aici ?

Peste o săptămână este ziua de naştere a lui Kazim.

Mă gândeam să-i organizez o mare petrecere-surpriză.

Îi dau vestea cea mare acolo.

Mă gândeam să mă ajuți şi să facem ceva împreună.

Nu cunosc pe nimeni din anturajul lui Ahmet.

Dar tu eşti cea mai apropiată persoană de el.

Te consideră foarte apropiată.

Dnă Nermin, între mine şi Ahmet nu e o relație cum v-o închipuiți dv.

Macide, vezi şi tu prin ce trec.

Am nevoie de veselie ca să mă pot ține în viață.

Te rog, ajută-mă ! Tu eşti vindecătoare.

Îți ajuți pe străini. Ajută-mă şi pe mine.

În plus, Ahmet te iubeşte foarte mult.

Să fiu sinceră, eu vreau să stau puțin mai departe.

Unde pleci ?

Vreau să-mi petrec puțin timpul doar cu mine.

Vreau să am timp pentru viața mea.

S-a întâmplat ceva ?

E vreo situație care să te îndepărteze de familia Işik ?

Nu s-a întâmplat nimic în mod special. Să zicem că e o problemă de alegere.

- Acum aleg să fie aşa. - Sigur s-a întâmplat ceva.

Vă mulțumesc din nou. V-ați gândit la mine.

Mă bucur mult şi pentru copil.

Sper să aibă o viață liniştită, în care să găsească tihna şi bucuria.

Doamne ajută ! Mulțumesc.

În fine, fie cum îți doreşti.

Dacă vrei să stai departe, stai departe.

Dar dacă vrei să fii apropiată de cineva, fii de mine.

- Nermin ? - Surpriză !

- Ce cauți aici ? - Mi s-a făcut dor de Kazim.

- Mi-a spus să vin, iar eu am venit. - Kazim te-a chemat ?

- Da, Kazim m-a chemat. - Şi ce faci aici ?

E ziua lui Ahmet săptămâna viitoare.

Am vrut să o rog pe Macide s-o pregătim împreună.

- De aceea am venit. - Puteai s-o suni.

Am un vânzător de poşete prin apropiere.

Dacă tot am fost în zonă, m-am gândit să trec şi pe la Macide.

- Dv. ați venit la Sara ? - Da. Sara nu e ?

A zis că vine.

Va veni. Bine, atunci. Mă duc să stau jos.

- Atunci... - Mulțumesc.

Macide, eu plec. Ai grijă de tine !

După cum vezi, nu prea poți sta departe de familia noastră.

Suntem ca o caracatiță. Mămico, noi ne vedem acasă.

- La revedere ! - Aveți grijă de voi. Am fugit.

Ahmet, eşti disponibil ?

Sunt pe cale să plec. Am o întâlnire.

- Vreau să te rog ceva. - Ce s-a întâmplat ?

- Stai departe de soția mea. - Nu am înțeles.

Am făcut multe sacrificii să-şi revină după tine.

Încă fac. Nu o ajută deloc să rămână în contact cu tine.

- Ea ți-a spus asta ? - Nu, eu îți spun.

Uite ce e, Zafer, am învățat un lucru în America.

Viața privată a fiecăruia este diferită şi trebuie respectată.

Serra este o prietenă veche. Nu voi ține cont de vorbele tale.

Apropo, îți datorez mulțumiri.

Ai şi tu o cotă din cele cinci milioane.

Dacă tu nu ai fi făcut o treabă atât de proastă cu oamenii tăi,

nu aş fi văzut greşeala şi n-aş fi dat bine în ochii fratelui meu.

Mulțumesc foarte mult, Zafer. Pa !

Abonatul apelat nu poate fi contactat.

Nu dau de Sara. Vă simțiți bine, dnă Berrin ?

Sunt bine.

Dnă Berrin, nu arătați prea bine. De ce doreați s-o vedeți pe Sara ?

- Am o durere... - Unde anume, mai exact ?

Stai, vreau să te întreb ceva mai întâi. Ia loc.

- O placi pe Nermin ? - Da. De ce ?

Nermin e o fată foarte bună, ştii ? Dar este puțin fragilă.

De fapt, înțeleg foarte bine de ce vrea să fie apropiată de tine.

De ce ?

Nermin e o fostă Miss Turcia, ştiai ?

Da. Mi-a spus Ahmet.

Cred că frumusețea şi tinerețea ta îi prind foarte bine.

Cred că ți-a spus cât eşti de frumoasă, nu ?

Da.

Poftim ! Te-a pus într-un loc special.

Cred că îi aminteşti de frumusețea şi de tinerețea ei.

Nermin e... cum să-ți spun eu ?

E ca o porumbiță. Nu face rău nimănui.

Doar că e foarte sensibilă.

De aceea a şi pierdut copilul chiar înainte de naştere.

Încearcă să n-o superi, bine ?

Dacă se apropie de tine, te rog să-i arăți şi tu puțină prietenie.

Dar tu eşti vindecătoarea. Cui îi spun eu toate astea ?

Cred că am cam obosit azi. Mai bine plec. Îi spui tu Sarei.

Dnă Berrin, aveți grijă. Vă simțiți bine ? Ce se întâmplă ?

Dnă Berrin, vă rog ! Dnă Berrin, ce se întâmplă ?

Dnă Berrin, calmați-vă acum. Bine ? Liniştiți-vă.

- Mă doare foarte tare. - Chem imediat ambulanța.

- Nu ! - Încercați să vă calmați, bine ?

Nu suna. Sună-l pe Kazim.

Alo ? Alo ! Am nevoie urgent de o ambulanță în cartierul Balat.

Vă dau adresa.

Sună-l pe Kazim, te rog ! Sună-l pe Kazim să vină.

Alo ?

Alo, Kazim, îți voi spune ceva, dar rămâi calm, nu te panica.

- Ce se întâmplă ? - Mamei tale i s-a făcut puțin rău.

Ce ? Cum ? Unde e ?

E în centrul nostru de sănătate din Balat.

Cum ? E conştientă ? Dă-mi să vorbesc cu ea.

- Nu. Nu poate vorbi acum. - Vin imediat.

Ați chemat ambulanța ? Trimit imediat o ambulanță.

Nu a vrut ambulanța. A vrut să te vadă pe tine.

Vin imediat.

- Au venit rapoartele. - Mai încolo.

În regulă, calmați-vă acum. Lăsați capul pe spate.

Inspirați adânc.

Încercați să nu vă mai gândiți la nimic.

Inspirați, expirați. Rămâneți calmă.

Bine.

- E bine ? - Da. Uşor.

Nu mi-am imaginat vreodată că voi împărtăşi asta cu tine.

Dnă Berrin, nu vă obosiți.

Aş muri împăcată dacă aş şti că vei rămâne cu Ahmet. Ştii, Macide ?

Macide ? Mamă ? Ce ai ?

Sunt bine, nu-ți face griji.

Slavă Domnului că Macide mi-a fost alături.

Ce s-a întâmplat ? Ai avut o criză de inimă iar ?

Nici atunci n-am avut o criză de inimă.

Doctorii mi-au spus că a fost la final criza.

Ce final, mamă ? Ce doctori ? Despre ce vorbeşti ?

S-a întâmplat acum trei ani.

Comemoram un an de la decesul tatălui tău.

Când eu nu am venit, iar tu te-ai supărat rău pe mine.

Ți-ai amintit acum ?

Înainte să vin aici, am trecut pe la spital.

M-am dus să-mi iau tratamentul,

dar doctorul mi-a zis că nu mai e nevoie.

Cu alte cuvinte, politicos...

Mamă ?

Vă las singuri.

Macide ! Macide, rămâne între noi, bine ?

Sigur că da. Nu vă faceți griji.

Incidentul acesta ne-a legat pe toți trei.

Când va avea nevoie, ajută-l şi pe Kazim, bine ?

Te rog.

Vindecarea e la tine, frumoasa mea !

Bietul de tine !

Ai aceeaşi față tristă pe care o aveai şi în copilărie.

- Dragul meu... - Mamă, ce înseamnă asta ?

Iar ai ceva. Glumeşti, nu ? Sau iar încerci ceva nou.

- Ce mai e şi asta ? - Aş vrea eu.

E aceeaşi boală ca a tatălui tău.

- Mamă... Mamă ! - Calmează-te.

- Mamă ! - Vino aici.

Dragul meu, e în regulă. Te rog, fii puternic. Te rog, fiule !

- Nu, nu se poate. - Vreau să-mi promiți ceva.

Mamă, te voi duce undeva şi acolo îți vor face iar toate controalele.

Te rog !

Fiule, ți-am zis. Nu mai e nimic de făcut.

Este ! Nu, uite, când a murit tata eram neputincios, dar acum nu sunt.

- Nu se poate aşa, mamă. - Hai, ridică-te ! Mergem.

În regulă. Stai o clipă ! Vreau ceva. Un singur lucru vreau de la tine.

Mai întâi, promite-mi ceva. Nu spui nimănui acest secret.

- Ne-am înțeles ? - De ce ?

Pentru că mai am nevoie de puțin timp. Ascultă-mă !

Trebuie să ne unim şi să reunim familia asta.

Ne-am rănit foarte tare unii pe alții, scumpul meu.

Am acumulat multă furie. Ştiu, poate am fost şi eu de vină.

Am fost prea ambițioasă, v-am presat prea mult. Ştiu.

Vom rezolva toate problemele împreună.

După aceea, îți promit, voi aduna toată familia şi le spun eu, da ?

Bine.

Acum mai vreau câteva lucruri de la tine, fiule.

- Când omul se apropie de moarte... - Mamă !

Vrea foarte multe lucruri. Are atâtea de rezolvat !

Vrea ca totul să fie bine pentru cei pe care îi lasă în urmă.

Ca şi cum aşa ceva ar fi posibil, dar asta e.

Nu suport să-i ştiu pe Cihangir şi pe Ahmet atât de slabi.

Îmi doresc să devină mai puternici şi să se iubească foarte mult.

- Tu eşti fratele lor mai mare, da ? - Da.

Şi... cel mai mult mă gândesc la Ahmet.

Vreau să facem un efort împreună şi s-o căsătorim pe Macide cu Ahmet.

Mamă !

S-o căsătorim pe Macide cu Ahmet. Se poate ? Îmi doresc foarte mult.

Vreau ca Ahmet să aibă o viață a lui. Vreau să aibă un cămin, te rog !

Mamă, vorbim despre toate mai încolo.

Nu ştim dacă fata vrea sau nu.

Tu eşti acum subiectul, nu Macide, nu Ahmet, nu Cihangir.

Le rezolvăm pe toate. Bine ?

Ahmet nu vrea decât să fie iubit foarte mult.

Dacă l-ar iubi cineva cu adevărat, Ahmet nu ar părăsi-o.

Macide e o fată foarte dulce. Ahmet ar ține-o numai în puf.

Iar eu aş muri liniştită. Va avea o casă, un cămin.

Promite-mi, te rog. Macide o să vrea. De ce să nu vrea ?

Dacă noi ne deschidem brațele pentru Macide şi ea are încredere,

totul se va întâmpla cum vreau eu. Bine, scumpule ?

Vreau să văd asta înainte să mor. Promite-mi, te rog.

Nu vei muri. Te voi lua de aici şi te voi duce undeva.

Vom face din nou un control.

Vom vorbi despre toate abia după control, te rog.

Bine. Dar promite-mi mai întâi. Te rog frumos !

Te rog, Kazim, promite-mi ! Kazim...

- Îți promit, mamă. - Mulțumesc.

- Hai, ridică-te, să mergem. - Bine.

- Te rog ! - Te rog, trebuie să fii puternic.

Tu trebuie să rămâi cel mai puternic. Te rog din suflet.

Intră !

Locul acesta îmi aminteşte de zilele bune.

Câte zile am stat odată fără să ieşim deloc ?

- Nouă. - Nu am ieşit deloc.

Da, şi nu numai din cameră, nici din pat nu ne-am dat jos.

Uneori, când trec pe aici cu maşina, întorc capul, ştii ?

- De ce ? - Ca să nu plâng.

Să nu mă vadă cineva, dacă stă lângă mine.

Altfel, oricum plâng.

- Ahmet, de ce m-ai chemat aici ? - Vreau să mă ajuți.

- În ce privință ? - Trebuie să-mi amintesc de mine.

Bine. Ce vrei să spui cu asta ?

Ca bărbat.

Te gândeşti la ce mă gândesc şi eu, nu ?

Da. De la cine altcineva aş putea cere asta ?

- Mamă ? - Macide, ce s-a întâmplat ?

- Nu s-a întâmplat nimic. - Cum nu s-a întâmplat nimic ?

A pățit Handan ceva ? Nu s-a întors cu iubitul din vacanță.

Nu i s-a întâmplat nimic. Nimeni n-a pățit nimic.

De ce plângi ? Eşti bine, fata mea ?

Macide, ce s-a întâmplat ?

Sunt bine. Mamă, mă chinui foarte tare.

Mă simt foarte blocată.

Parcă nu mai pot respira aici.

Fata mea, s-a întâmplat ceva ? Ți-a spus cineva ceva ?

Parcă toată lumea trage de mine.

Aş vrea să mă îndepărtez de toți.

Vreau să plec, dar nu pot să fac nici asta.

Fata mea, întoarce-te, atunci. Vino înapoi acasă.

Nu ştiu unde e casa mea.

Macide, casa ta e aici. E lângă mine.

Merită să stai prin hoteluri ?

Încerc să fac ce e mai bine.

Serios, mamă, mă chinui, dar nu mai ştiu ce e bine.

Oamenii de aici sunt foarte ciudați. Sunt cu adevărat ciudați.

Cine, puiul meu ? Cine ?

Toată lumea. Toți. Toți sunt foarte ciudați.

Mi se termină şi banii. Şi talentul.

Macide, tu plângi, iar eu nu suport asta.

Am început o slujbă nouă. Vând produse către prieteni.

O să primesc un bonus şi-ți trimit bani în câteva săptămâni.

- Bine, scumpa mea ? - Bine, mamă. Mulțumesc.

Dar mă descurc eu, nu-ți face griji. Bine ?

Nu te gândi la mine. Te sun mai târziu.

- Spor la treabă ! - Koko !

- Ce s-a întâmplat ? - Koko !

- Ce ai pățit ? - Nu am pățit nimic.

De ce nu mi-ai zis că vii ? Te-aş fi întâmpinat.

Am vrut să-ți fac o surpriză.

Foarte bine ai făcut ! Bine ai venit !

Koko, în lipsa ta, nu am prea deschis aici.

Nu am avut încredere în mine. Dar uite ! Zici că am presimțit.

M-am gândit să vin azi şi să fac puțină curățenie.

Să faci curat ? Macide, e un miracol. E ca nou.

- Eşti bine ? - Sunt bine. Cum vezi...

Am idei mari cu acest loc. Mărim bucătăria. Punem mai multe mese.

Trebuie să alegem un concept.

Să fie restaurant japonez ? Mexican ?

Ar putea fi şi ceva vegan. Nu ştiu.

Să facem un loc super. Ce zici ?

Koko, avem nevoie de bani ca să facem toate astea. Ştii, nu ?

Da. Am făcut rost de bani.

Dacă eşti de acord, te fac partenera mea aici.

Unde ai găsit tu bani pe patul de spital ?

Am făcut rost, ce contează ?

Să ne concentrăm noi asupra visurilor noastre.

Te-au găsit cei care te-au rănit şi ți-au dat bani ca să taci, nu ?

Spune, Koko !

Da, aşa e. Ce contează ? Am făcut rost de bani.

Ce contează ? Nu face asta, Koko, pentru Dumnezeu !

Mâine se vor duce şi vor bate pe altcineva,

apoi îi vor da bani şi aceluia şi va tăcea. Se poate ?

Spune, Koko ! Cine te-a lovit ? Îl denunțăm şi face puşcărie.

Cine ți-a făcut asta, Koko ? De ce nu-mi spui ?

Ai primit ce ai vrut ? Eşti fericit ?

- Ce crezi ? - Mi-a fost dor de asta.

- De ce anume ? - Să te fac fericit.

Mi-am amintit acum. Nu m-am mai simțit de mult aşa.

În fine, se pare că n-am nicio problemă.

De ce ai crezut că ai avea ? S-a întâmplat ceva în România, Ahmet ?

- Parcă trebuia să ne distrăm. - Cred că ne-am distrat destul.

Când te-am văzut astfel, am crezut că voi avea o noapte de neuitat.

Chiar a fost de neuitat.

- Îți arăt eu noapte de neuitat. - Nu vreau ! Lasă-mă ! Nu vreau !

Eşti un pervers. Îți fac plângere.

Ce faci ?

Mă întâlnesc diseară cu Macide. Rămâi aici. Simte-te confortabil.

Chiar trebuie să-mi spui asta ?

Suntem amândoi în pat, şi tu trebuie să-mi vorbeşti despre Macide ?

Am lăsat în urmă lucrurile astea. Nu le-am lăsat ?

Nu le-am lăsat în urmă. Uite, aici port un semn de la tine.

Cu toate astea, am venit aici. Nu uita acest lucru.

Am fost creați unul pentru celălalt.

Mai devreme sau mai târziu, vom fi împreună, Ahmet.

Macide, vezi banii ăştia ?

Dacă aş munci 10 ani, şi tot n-aş putea să-i strâng.

Sunt bine. Nu am nimic. La naiba, faptul e consumat.

Mai bine ne gândim ce putem face aici.

Koko, eu ce aş putea să-ți spun ? Corpul tău, alegerea ta...

Unde te duci ?

A venit din Ankara prietena mea din copilărie.

Nu se simte prea bine. N-ar trebui s-o las singură.

Mă duc în camera mea.

Te rog, nu te purta cu mine ca şi cum nu mai contez.

Dragul meu prieten, Koko, dacă eu aş fi pățit ce ai pățit tu,

crezi că i-aş fi lăsat să scape aşa de ieftin ?

Nu i-aş fi lăsat.

Numai eu ştiu prin ce am trecut şi ce am simțit

în timp ce zăceai acolo, în acel spital.

Slavă Domnului, Ahmet a fost cu mine !

Îți aminteşti de Ahmet ?

- Da. - M-a sprijinit foarte mult.

S-a zbătut mult pentru tine. A adus medici şi aşa mai departe.

Cred că nu ar trebui să uiți să-i mulțumeşti când îl vezi.

În legătură cu localul, ai luat deja decizia.

Sincer, nu am multe de spus. Ne vedem mai târziu.

La revedere !

- Macide ? - Sunteți mai bine ?

Vom fi, nu-ți face griji. Mulțumim pentru telefon.

Cu plăcere. Nu am avut numărul dnei Berrin şi te-am sunat pe tine.

Îți trimit eu numărul mamei. Rămâi cu bine !

- Alo ? - Mâncăm ceva diseară, nu ?

Ahmet, am o prietenă care a venit din Ankara.

- Nu vreau s-o las singură. - Adevărat ? Cine a venit ?

Nu o cunoşti.

Urcă în maşină. Fată sau băiat ?

- Poftim ? - Nu. Ai înțeles greşit.

Mă gândeam că poate vrea să vină la noi la cină.

- Nu prea are chef, dar întreb. - Macide, vreau să-ți spun ceva.

Mi-e foarte dor de tine şi am multe să-ți povestesc.

Bine, Ahmet. Lasă-mă să mă gândesc. Te rog, dă-mi voie.

În cel mai rău caz, pot veni eu acolo. Aşa, te pot vedea şi pe tine.

- Bine. - Rămâi cu bine.

- Mă minți cumva ? - În ce privință, domnule ?

- Parcă nu venise nimeni. - Domnule, eu...

- Parcă nu venise nimeni. - Eu nu am văzut pe nimeni.

Dacă mai minți vreodată,

te omor.

Condu.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 19