Original subtitles

DEPARTAMENTUL ȘERIFULUI DIN LOS ANGELES

E CEL MAI MARE ASEMENEA DEPARTAMENT DIN ȚARĂ

ȘI E ÎN SLUJBA CELUI MAI POPULAT DISTRICT.

EI ANCHETEAZĂ CELE MAI BRUTALE ȘI COMPLICATE CRIME.

ACESTEA SUNT POVEȘTILE LOR.

16 MARTIE 1988

M-a sunat cineva de la biroul tatălui meu.

Mi-a zis: „Se întâmplă ceva în Bradbury,

dar nu știm ce.”

Am sărit repede în mașină și m-am dus la Bradbury.

M-a oprit un polițist.

Mi-a zis: „Cine sunteți? Trecerea e interzisă.”

„Sunt Danny, fiul lui Mickey Thompson.”

În ochii polițistului am văzut ceva ce m-a cutremurat. Era clar că știe ceva.

„Fir-ar să fie!”

Era incredibil.

Cum să-l ucidă cineva pe tata? Tata era de neatins.

Pilotul de curse Mickey Thompson și soția lui au fost uciși

pe aleea casei lor din LA.

Cei doi au fost împușcați în partea superioară a trunchiului.

Soții Thompson au fost uciși pe loc

pe aleea casei lor din Bradbury.

E una dintre cele mai misterioase ucideri a unei vedete.

Sperăm să nu vedem asemenea acte malefice.

Mickey Thompson era iubit de toată lumea. Nu avea dușmani, cu excepția unuia.

Departamentul Șerifului din Los Angeles e cel mai bun.

În LA sunt judecate multe cazuri faimoase.

HOLLYWOOD

Trebuie să te dedici 110%.

E vorba despre omor, cea mai gravă infracțiune.

Pasiunea și simțul datoriei sunt esențiale.

Sursa dreptății e aflarea adevărului.

OMUCIDERI: LOS ANGELES

Los Angeles e un oraș imens.

Există transport în comun?

Nu! Trebuie să șofezi.

Lumea își adoră mașinile.

E o zonă imensă unde iubitorii de mașini își pot expune vehiculele.

În anii '80, în Los Angeles, cursele de stradă erau o cultură în sine,

de la cursele cu mașini ultrarapide la motocros și off-road.

Plăcându-mi mașinile,

știam că Mickey Thompson e o legendă.

MICKEY THOMPSON

Thompson era cunoscut ca un inovator,

un constructor de mașini nonconformist și un pilot ambițios.

Cel mai rapid om pe patru roți…

Mickey Thompson.

Regii vitezei în acțiune. Mickey Thompson.

A participat la toate tipurile de curse auto.

Cred că, la un moment dat, tata deținea peste 370 de recorduri.

Dar a ajuns faimos

ca primul american care a atins peste 640 km/h.

Viteza maximă atinsă, 654 km/h pe linie dreaptă,

e un record.

Mickey Thompson nu era doar un câștigător

și un pasionat de mașini.

Era și promotor.

Practic, el a inventat cursele indoor pe stadion.

Organizăm curse off-road pe distanță scurtă.

MICKEY THOMPSON

Au loc pe terenuri de fotbal, de baseball, în interior, oriunde.

Thompson câștigă!

Fiul lui Mickey, Danny, a decis

să se dedice și el curselor auto.

Concuram în campionatul tatălui meu.

Umpleam stadioanele. Era incredibil.

A participat și fiul lui Thompson, iar Trudy Thompson a promovat evenimentul.

Îmi place să-i fiu aproape, să fac ce face el, îmi place viteza.

Am de gând să pilotez mult timp de acum înainte.

Și voi câștiga mult mai multe curse.

16 MARTIE 1988 ORA 07:00

Am primit telefonul dis-de-dimineață.

Mi-a zis: „Știi cine e Mickey Thompson?” Am zis că da.

„Se pare că el și soția lui au fost împușcați în fața casei lor.

Du-te să ajuți!”

Liz Devine era regina laboratorului nostru de criminalistică.

E genială și toți voiau ca ea să examineze locul crimei.

Ador munca de teren.

Mi-am pus salopeta, mi-am luat trusa și am plecat.

Pe atunci, eram criminalist-șef

la Departamentul Șerifului din Los Angeles.

Ne-am întâlnit și am mers la Bradbury Estates.

Bradbury Estates e un cartier de lux,

o comunitate cu acces restricționat.

Fiica mea, Juliana,

lua lecții de echitație în Bradbury Estates.

Ca să intru acolo, trebuia să mă legitimez,

să prezint un bilet semnat de proprietarul clubului de echitație.

Nu puteam pricepe

cum putea intra cineva acolo ca să-i ucidă pe soții Thompson.

Pe drum, mă gândeam că avem de-a face cu un caz foarte important.

În viața mea nu văzusem atâtea camere de filmat la un loc.

Evident, era o casă foarte frumoasă

cu o alee foarte largă.

Trudy, soția lui Mickey, zăcea la capătul aleii, care era în pantă.

Fusese împușcată

și sângele ei se scurgea pe rigolă.

CADAVRUL LUI TRUDY

Cadavrul lui Mickey Thompson era lângă garaj, în susul aleii.

Fusese împușcat în trunchi.

Fusese împușcat și în cap.

Și ea fusese împușcată în cap.

Ne-am plimbat și am vorbit cu lumea,

am vorbit și cu câțiva martori.

Am auzit împușcături.

DR. JOHNSON VECIN

Dintr-o dată, nu s-a mai auzit nimic timp de zece sau 15 secunde.

Apoi, l-am auzit pe Mickey Thompson: „Nu-i face rău soției mele!”

Am auzit încă o serie de împușcături, apoi liniște.

Locuința familiei Johnson era în spatele casei lui Mickey și Trudy.

Când a auzit focuri de armă și s-a uitat afară,

a văzut niște tipi pe biciclete pe Woodlyn Lane.

Dr. Johnson a văzut doi tineri de culoare pe semicursiere.

Era limpede că fugeau de acolo.

Dr. Johnson a mai spus că Mickey Thompson avea un tabiet.

În fiecare dimineață la ora 06:00, plecau de acasă

și mergeau la stadionul Anaheim, unde era biroul lor.

Aveau o dubiță, condusă de obicei de Trudy.

Ea dădea cu spatele,

el cobora ușa, urca și plecau la serviciu.

Știam despre cei doi tipi pe biciclete,

presupușii atacatori, dar care fusese mobilul?

Putea să fi fost jaful,

dar când detectivii au început să verifice dubița pe care o conducea Trudy,

au găsit bijuterii foarte scumpe,

iar Mickey avea câteva mii de dolari în portofel.

Dar nimic nu fusese furat.

Erau obiecte de valoare la vedere și nu le-au luat?

Era absurd.

Mai era faptul că vecinul l-a auzit pe Mickey strigând-o pe Trudy.

Pe ea o uciseseră prima.

Într-un jaf, femeia nu e niciodată ucisă prima.

Bărbatul e întotdeauna ucis primul.

E un tip masiv. Era absolut ilogic.

Trudy zăcea pe jos.

Câteva unghii i se rupseseră.

Cred că ea era la volan.

Au tras în ea prin geamul mașinii.

Probabil voia să fugă și nu a ripostat.

Mickey era întors spre ea.

Imaginea asta…

mi-a frânt inima.

A fost o cruzime de neînchipuit.

Toți ne spuneau că Mickey o iubea pe Trudy.

Îi era absolut devotat

și era îndrăgostit nebunește de ea.

Nunta lor a fost un mare eveniment.

Era o femeie minunată, foarte jovială

și aveau o relație minunată.

Erau o echipă excelentă.

Se potriveau, aveau o relație armonioasă.

Erau foarte diferiți,

dar relația lor funcționa de minune.

Mătușa Trudy a fost o parte importantă din viața mea.

Trudy era plină de farmec, bunătate și iubire.

Avea darul de a-i face pe oameni să se simtă apreciați.

Crimele avuseseră loc afară,

dar am încercat să fiu atentă și să observ ce nu era la locul lui.

Am intrat în garaj, unde era un birou.

Cu coada ochiului, am văzut pe cineva acolo

și am țipat.

Agenții au dat fuga spre garaj, inclusiv Ray.

Era un manechin în mărime naturală al lui Mickey Thompson

în salopetă de curse.

M-am simțit foarte jenată.

Toți râdeam, dar…

A fost un mic moment de veselie, care era atât de necesar.

Trebuie să destinzi puțin atmosfera.

Trebuie să râzi, ca să nu plângi. E musai.

Apoi, îți spui: „Sunt în misiune. Trebuie să mă întorc acolo.”

Mă uitam în jur,

străduindu-mă să-mi dau seama cu ce aș putea contribui.

Am fotografiat urmele de pantofi de pe noroiul din alee.

Lângă Mickey era o armă cu electroșocuri.

Erau și niște cartușe.

Lângă ușa garajului erau niște portocali pitici.

M-am uitat și am văzut pe jos coji de portocală.

Erau tăiate.

Și proaspete.

Îmi amintesc că mă gândeam

că atacatorii au mâncat portocale în timp ce așteptau să ucidă.

Mi-am dat seama

că știau exact unde să stea și să aștepte.

Începi să pui totul cap la cap.

Atacatorii au așteptat în fața garajului.

Aveau o armă cu electroșocuri.

I-au atacat pe Mickey sau pe soția lui cu acea armă? Nu eram siguri.

Dar folosiseră arma ca să preia controlul situației.

Biciclete cu zece viteze, arme…

Desfășurarea atacului a fost menită să-i facă lui Mickey cât mai mult rău.

Era un asasinat.

O execuție.

Principalii noștri suspecți sunt doi bărbați afro-americani.

ȘERIF ADJUNCT

Din descrierile martorilor, au 20-30 de ani.

Era o femeie care conducea pe drumul de lângă Bradbury Estates.

Și, în timp ce șofa, de pe aleea aceea mică au apărut

cei doi afro-americani pe biciclete.

Păreau foarte agitați. Mergeau prea repede.

I-a văzut bine fiindcă aproape i-a lovit și a sunat la poliție.

După ce a sunat la Departamentul Șerifului,

polițiștii au pus-o în legătură cu un portretist criminalist.

Toți agenții din zonă erau în alertă.

Am organizat filtre în marile intersecții

și am distribuit portretele suspecților.

Detectivii de la Omoruri speră că cineva

va vedea știrea despre uciderea legendarului Mickey Thompson

și a soției lui, Trudy, și va da informații despre acești doi bărbați.

RECOMPENSĂ DE MILION DE DOLARI

Atitudinea presei a fost…

Îți băgau știrea pe gât nonstop. Era supărător.

El și soția au fost împușcați de mai multe ori…

Cei doi suspecți au fugit pe semicursiere.

Marea întrebare e: „De ce?”

Era pe toate posturile TV.

Era pe toate posturile TV importante, ba chiar și pe cele neimportante.

Presa o luase razna.

A fost foarte apăsător și foarte dificil să văd la știri…

imaginile din elicopter

filmate la locul unde erau cadavrele.

Presa n-a ținut cont de noi, cei care eram în doliu.

E esențial să afli cât mai multe despre victimă.

Când au ajuns în situația de a fi uciși?

E crucial.

Am fost îndrumați să mergem la o casă, nu departe de locul crimei,

unde se adunase familia.

Toți erau extrem de îndurerați.

Ne-am dus să vorbim cu ei. E unul dintre cele mai grele lucruri.

Toți eram năuciți.

Simțeam că trăim ceva ireal.

SORA LUI MICKEY

Să știți că i-au ucis pe cei mai buni doi oameni din lume.

Acolo se afla era sora, Collene,

care îi iubise nespus pe Mickey și pe Trudy.

Era și Danny, care încerca să ofere cât mai multe informații,

dar se simțea copleșit.

Suferea.

Le-am spus imediat anchetatorilor că nu era ușor să intri în acea casă.

„Îți trebuie un plan.

Deci, a fost vorba de premeditare.”

Toți membrii familiei ne-au spus că au sentimentul

că, dacă a fost vorba de premeditare, Mike Goodwin e vinovatul.

Mickey Thompson și Mike Goodwin aveau afaceri similare.

Mickey Thompson organiza curse indoor în stil Baja.

Mike Goodwin organiza curse similare

în circuitul de motocros.

Au decis că un parteneriat ar fi în beneficiul amândurora.

Mike Goodwin era incredibil de inteligent, avea o personalitate exuberantă,

era carismatic și obișnuit să câștige.

Era mereu învingător.

Mickey și Trudy se concentraseră pe cursele de mașini

în timp ce Goodwin începuse să promoveze

cursele de motociclete în condiții similare.

Combinarea motocrosului

cu cursele de mașini

a fost o mișcare logică.

Mickey Thompson își punea la bătaie reputația pentru a umple stadionul.

Tata a făcut contractul cu Anaheim

pentru off-road și Supercross.

Inițial, Goodwin părea un partener bun.

Dar, după câteva curse pe stadion, nu a plătit facturile

și a stricat relația cu conducerea stadioanelor

din cauza țepelor și apucăturilor lui.

Când am cercetat trecutul lui Mike Goodwin,

am aflat că nu-i scăpa nicio ocazie să te escrocheze.

Era un escroc.

Pentru Mickey,

integritatea și grija față de echipă

erau foarte importante.

Mickey și-a dat seama

că nu mai vrea să se asocieze cu așa ceva.

Mickey a încheiat parteneriatul

și acesta a fost începutul unei lungi bătălii juridice.

Tata a continuat să câștige procesele, deciziile au fost în favoarea lui.

Goodwin a început manevre financiare și să pretindă că a dat faliment,

punând banii pe numele altora.

Ultima oară când i-am văzut pe Mickey și Trudy, vorbeau la telefon.

Mickey a pus apelul pe difuzor.

Am recunoscut vocea lui Goodwin

și el spunea:

„O să vă pară rău.

Asta nu va fi ultima voastră pierdere.”

Vorbea pe un ton extrem de serios.

Într-una dintre ultimele conversații, tata mă avertizase

că Goodwin părea un om care își pierduse controlul.

Evident, trebuia să-l intervievăm pe Mike Goodwin.

Am plecat la biroul avocatului său.

Când am intrat, Mike Goodwin stătea în spatele avocatului.

Avocatul lui nu ne-a permis să vorbim cu Goodwin.

Și stătea acolo…

Doamne, a făcut toată pantomima aia…

Mâinile ridicate și…

Tot arăta cu degetul spre avocatul lui. Mi s-a făcut greață.

Goodwin îi spusese avocatului

că la ora 06:00 în dimineața crimelor era la o sală de sport,

că a vorbit cu cei de acolo și că mulți îi puteau corobora spusele.

Goodwin era pe o bandă de alergat în Orange County

când cele două victime erau ucise în San Gabriel Valley.

Nimic nu-l lega pe Mike Goodwin de locul crimei.

Nu aveam nicio probă directă sau arma crimei,

fiindcă nu se identificaseră atacatorii.

Puțin mai târziu, Michael Goodwin și soția lui

au dispărut, pur și simplu.

Când poliția l-a contactat pe avocatul lui Michael Goodwin,

le-a spus că au cumpărat o ambarcațiune și au plecat din țară.

Deci, nu putea fi nici interogat, nici anchetat.

Orice anchetator de la Omoruri din istoria omenirii

are unul sau două cazuri

în care lipsește proba decisivă.

Aceste cazuri sunt cele care-ți dau un sentiment îngrozitor de frustrare.

Nici Mickey, nici Trudy nu meritau așa ceva,

iar derbedeul Mike Goodwin fugise.

Cred că detectivii erau foarte afectați.

Toți erau foarte supărați că nu puteau descifra acest caz.

Toți voiau să soluționeze cazul,

dar, uneori, nu se poate.

Echipa de la Cazuri Nerezolvate era compusă pe atunci

din vreo șase detectivi mai în vârstă, maturi, aproape de pensionare.

Un detectiv grozav, John Yarbrough, mi-a spus:

„Am un caz foarte important rămas nerezolvat.

Uciderea lui Mickey și Trudy Thompson.

Și aș vrea să afli dedesubturile acestui caz,

pentru că sunt multe, iar eu sunt bătrân. În curând mă pensionez.

Tu ești tânăr, îți va fi ușor. Pentru tine, va fi floare la ureche.”

El s-a pensionat în 1994,

iar eu și noul meu partener am preluat cazul din acel punct.

Nu auzisem de Mickey Thompson înainte să iau cunoștință cu cazul lui.

Era un caz celebru,

iar eu eram la începutul carierei.

Lucram de doar doi ani la Omoruri.

Ray, pe care-l respectam enorm, mi-a dat un sfat excelent.

„Cu răbdarea treci marea.”

Mark Lillienfeld m-a impresionat mereu.

Dacă ar fi să fiu ucis, el aș vrea să-mi ancheteze cazul.

Are abilitățile necesare, tenacitate, inteligență, umor

și nu se lăsa nici impresionat, nici intimidat de șefii lui.

Nu trebuie să asculți orbește de nimeni.

Trebuie să vezi imaginea de ansamblu, să fii deschis la idei noi,

dar să nu te pripești să respingi anumite teorii care pot apărea.

Mai existase vreun motiv de supărare

în afară de disputa dintre Michael Goodwin și Mickey Thompson?

Trebuie să n-ai prejudecăți. Mai întâi, am vizitat-o pe Collene Campbell,

sora mai mică a lui Mickey Thompson.

Collene Campbell e o forță a naturii.

E o femeie extraordinară.

Cred că oricine care a trecut prin așa ceva înțelege.

În tine e o furie care nu poate fi potolită

și o retrăiești în fiecare noapte în coșmaruri.

Am mers acasă la Collene.

Ne-am înțeles și ne-am plăcut din prima.

S-a creat o legătură.

După vreo patru minute de stat în casă, a trebuit să merg la toaletă.

În timp ce mergeam pe hol, am văzut pe perete poza unui tânăr.

Era Scott, fiul ei.

În 1982, Collene a trecut

prin cea mai cumplită tragedie a unui părinte: moartea copilului său.

Scott avusese un anturaj dubios.

A fost ucis, iar cadavrul a fost aruncat dintr-un avion.

Practic, ea a anchetat uciderea lui.

Ea a adunat toate informațiile.

A adus la lumină toate dedesubturile.

Ea a jucat un rol esențial în aducerea cazului fiului său în fața instanței.

Era neobosită, nu s-a descurajat niciodată,

a muncit fără întrerupere,

a făcut eforturi supraomenești.

Larry Cowell a fost condamnat pentru uciderea fiului lui Collene,

iar ea mi-a spus mereu că ar trebui

să văd dacă Larry Cowell a avut vreun amestec.

Se pare că în timpul procesului lui Larry Cowell

și al complicelui său la uciderea lui Scott,

Mickey Thompson a depus mărturie.

Larry Cowell era profund implicat în lumea narcoticelor,

fiind narcotraficant, dar era și pasionat de curse auto.

Mickey a depus mărturie ca expert

referitor la piesele de mașină din atelierul lui Cowell.

Procesul s-a încheiat cu opt sau zece luni înainte de moartea soților Thompson.

E neobișnuit să fie atâtea crime într-o familie.

Am căutat o legătură.

Am analizat rapoartele din cazul lui Scott Campbell,

am vorbit cu detectivul responsabil.

Ne-am dat toată silința.

Nu exista nicio probă care să indice vreo relație

între uciderea soților Thompson

și cea a nepotului lui Mickey, Scott,

în afară de faptul că a fost distrusă o familie mare, cumsecade și iubitoare.

Eu și partenerul meu a trebuit s-o luăm de la zero.

Am venit cu teorii și idei noi.

Singura teorie care nu a fost eliminată

a fost ideea că cineva a fost plătit de Michael Frank Goodwin să ucidă.

După ce Mickey și Trudy Thompson au fost uciși,

dacă Mike Goodwin n-avea nicio legătură, te aștepți să-și ducă viața normal,

să-și vadă de treabă,

să nu schimbe nimic important.

Dar ce a făcut Goodwin după ce Mickey a fost ucis?

Michael Goodwin și soția lui au decis să-și vândă casa

și și-au luat toate activele deținute

și le-au depus într-o bancă din Caraibe.

La 88 de zile după crimă, a fugit din țară cu o ambarcațiune

pe care a obținut-o prin fraudă.

În 1993,

Mike Goodwin a fost acuzat de fraudă

după ce s-a întors în Statele Unite.

A fost găsit vinovat și a ajuns într-o închisoare federală.

A primit o pedeapsă de doi ani și jumătate.

Goodwin nu voia să vorbească cu poliția, dar i-am monitorizat apelurile.

În același timp,

eu și partenerul meu am vorbit cu toți cei care mai fuseseră intervievați.

Dr. Lance Johnson, care auzise cum se desfășurase crima,

ne-a spus că amica fiicei ei, Allison Triarsi,

locuia vizavi de Mickey Thompson și văzuse totul.

Și nu era sigur dacă poliția a contactat-o vreodată pe Allison Triarsi.

Verificând dosarele, s-a dovedit că poliția nu vorbise cu ea.

Nu din neglijență.

La momentul crimelor, Allison Triarsi avea 15 ani

și a fost ascunsă de părinții ei

din cauza traumei psihologice suferite.

Și înțeleg. Dacă aș avea copii…

Dacă martor ar fi fost câinele meu, l-aș fi ascuns.

Nu l-aș lăsa să vorbească cu poliția.

Allison Triarsi devenise adultă,

așa că am reușit s-o găsim.

Ea ne-a povestit că se pregătea să meargă la școală

când a auzit un țipăt ascuțit.

A fugit la ferestrele din sufragerie, care dădeau spre casa soților Thompson.

Așadar, Allison a văzut-o cu ochii ei

pe Trudy Thompson târându-se în genunchi pe alee.

Mickey era în genunchi, cu mâinile ridicate,

implorând „Nu-mi ucide soția!”

Implora pentru viața ei, nu a lui.

Când Trudy a ajuns la capătul aleii, suspectul a împușcat-o în cap.

Allison l-a văzut pe același suspect urcând dealul și împușcându-l pe Mickey.

Allison a putut descrie

că erau doi bărbați afro-americani care au fugit pe semicursiere.

Voiau ca Mickey s-o vadă cum suferă

și să-i fie foarte clar

că ultimul lucru pe care îl va vedea

va fi uciderea femeii pe care o iubea.

Efectiv, o adora.

Așa era el ca om.

Faptul că a încercat să o apere cu prețul vieții

n-a fost deloc surprinzător.

Au vrut să-l tortureze pe tata.

Pur și simplu.

Și l-au torturat.

Versiunea lui Allison despre ce s-a întâmplat

a fost încă un cui bătut în sicriu, ca să zic așa,

coroborând ceea ce credeam deja.

E singurul martor ocular încă în viață

care a putut descrie atacul asupra ambelor victime.

A avut un rol esențial.

Una e să auzi, cu totul altceva e să vezi.

A fost un singur mobil al uciderii lor,

și anume răzbunarea, pur și simplu.

Dar era nevoie de mai multe probe pentru a-l lega pe Mike Goodwin de crime.

1996 ELIBERAT CONDIȚIONAT

Goodwin a fost eliberat condiționat.

A zburat la Orange County, aeroportul Santa Ana.

Am făcut astfel încât să-i fie pierdute temporar bagajele când a aterizat avionul.

M-am prefăcut că eram un pasager la fel de supărat, așteptând-mi bagajele.

N-a bănuit nimic.

Aveam un reportofon, pentru că voiam să-l înregistrez,

fiindcă știam că la un moment dat

urma să-i ascult telefonul,

așa că voiam să-i aud vocea.

Ăsta a fost scopul meu principal,

iar cel secundar a fost să-l cunosc.

Așa cum trebuie să cunoști victimele, cu cât știi mai multe despre suspect,

îi poți găsi punctele slabe și i le poți exploata.

Am stat 40 de minute la aeroport cu el,

iar Mike Goodwin a mințit încontinuu.

A fost cel mai tânăr cercetaș premiat cu cea mai înaltă distincție. Aiurea.

A pretins că s-a culcat cu toți iepurașii Playboy. Prostii.

A pretins că a câștigat campionatul de box pentru amatori din Pensacola. Minciuni.

Vrăjeli, minciuni nesemnificative,

fără nicio miză, dar care indică un tipar comportamental.

Pur și simplu e mitoman. Toată viața lui era o minciună.

BRADBURY

La început, părea că ancheta bate pasul pe loc.

Îl simpatizam pe Lillienfeld, dar el nu-mi spunea nimic.

Dar nu putea. Asta nu e…

Treaba lui nu e să vorbească despre caz, ci să ancheteze.

După atâția ani de la uciderea lui Mickey și Trudy Thompson,

trebuie să vii cu altă abordare.

Departamentul Șerifului nu comunica permanent cu presa,

dar mai folosisem emisiunea TV America's Most Wanted

în alt caz de crimă și obținusem niște piste foarte bune.

Publicul încă era interesat de identificarea celor doi atacatori.

Am primit câteva sute de apeluri.

Unele dintre ele erau neserioase,

spuneau că de vină sunt extratereștrii sau John Wayne,

dar unele au fost valoroase.

Mark e un detectiv grozav

fiindcă știe să descopere detalii semnificative

și căi de a obține informații.

În acest caz, am găsit o femeie cu care Mike Goodwin se certase.

Am primit un apel.

Femeia avusese o scurtă relație romantică cu Goodwin.

Ne-a spus la telefon că Mike Goodwin și ea

se uitau la o emisiune despre uciderea soților Thompson,

iar Mike i-a mărturisit

că el pusese la cale cele două crime.

Se lăuda că nu va fi niciodată prins, fiindcă era prea deștept.

Era un martor bun,

dar făcea parte dintr-un puzzle mai mare.

Probabil Mike Goodwin mărturisise mai multor femei.

Dumnezeu știe câte alte femei dețineau acest secret.

Mark mi-a dat o însărcinare.

„Du-te în Virginia să monitorizezi activitatea fostei soții a lui Goodwin.”

La momentul uciderii soților Thompson, Mike Goodwin era căsătorit,

dar între timp divorțase.

Goodwin a fost eliberat din închisoare

cam în aceeași perioadă în care fosta sa soție, Diana Goodwin,

s-a mutat la părinții ei în Virginia Beach, Virginia.

Am primit mandat să interceptăm

telefonul ei de acasă și de la serviciu.

În operațiunile sub acoperire,

vrem să stimulăm oamenii să vorbească despre infracțiuni.

Una dintre modalitățile foarte răspândite e să suni persoana respectivă.

„Sunt detectivul Mark Lillienfeld de la serviciul Omoruri din LA.

Aș vrea să discutăm despre fostul dv. soț.”

Nu-mi pasă dacă vorbește cu mine sau mă înjură, cum a făcut ea.

Vreau doar s-o pun pe gânduri.

Când a început să primească telefoane de la Mark Lillienfeld,

echipa mea a monitorizat-o prin diverse tactici de supraveghere,

deoarece acțiunile ei ne puteau conduce la o serie de probe.

Într-unul dintre apeluri, ea a afirmat

că Mike și-a recunoscut vinovăția pentru uciderea soților Thompson.

Aveam doi oameni din două state diferite care au declarat în două momente diferite

că Michael Goodwin și-a recunoscut implicarea în uciderea soților Thompson.

Cum se zice în termeni juridici, e beton.

Aveam numai dovezi indirecte

în ceea ce privește legătura dintre Mike Goodwin și crime.

Asta s-a schimbat odată cu descoperirea unor noi martori oculari.

În urma emisiunii TV, a sunat un domn

care era contabil și care a spus:

„Un client de-ai mei a văzut ceva suspect cu două zile înainte de crime.

A încercat să cheme poliția, dar nu l-au băgat în seamă.”

Domnul se numește Ron Stevens.

A spus: „Nu-l știam pe Mickey Thompson,

dar locuiam la trei străzi de locul unde a fost ucis.”

Ron mi-a spus: „Am venit acasă devreme,

iar soția a ieșit pe alee și mi-a spus că se bucură că am venit,

fiindcă pe stradă e o mașină suspectă.

Cei doi bărbați din mașină au un binoclu și par puși pe rele.

E o școală primară pe stradă. Or fi pedofili sau răpitori.”

Ron Stevens a plecat spre strada

unde era parcată mașina și a văzut cine era la volan.

Șoferul era alb, pasagerul, de culoare. Când s-a apropiat de șofer, au plecat.

Au demarat în trombă.

Lui Ron i s-a părut ciudat

și a sunat la poliție.

Din păcate, poliția n-a trimis o patrulă.

Așadar, a fost vina noastră.

Asta a fost cu patru zile înainte de uciderea soților Thompson.

Din descriere, șoferul era leit Michael Goodwin.

Să fi fost Mike Goodwin?

Să se fi dus el în recunoaștere

ca apoi să pună în mișcare planul de a-i ucide?

Aveam nevoie să fie adus la secție,

ca să vedem dacă martorul îl poate identifica dintr-un grup.

Problema era cum puteam face asta.

Dacă persoana era în arest, era simplu.

Așadar, ne-am gândit să-l arestăm pe baza unui mandat Ramey.

În California, acesta e un mandat în care se invocă o cauză probabilă

și-l ducem direct la judecător.

Procurorul nu e implicat.

Așadar, am scris un mandat de arestare pentru Mike Goodwin.

Sunteți aici pentru că ați refuzat să veniți pentru a fi identificat.

N-ar fi fost mai ușor

să veniți de bunăvoie?

Nu, fiindcă nu vreau să închid ochii la abuzurile autorităților.

Dacă aș fi comis crima perfectă,

aș fi fost atât de prost încât să mă duc acolo?

E incredibil.

Am organizat procedura de identificare cu Ron Stevens

și soția lui.

În urma alinierii suspecților,

amândoi l-au identificat pe Goodwin

ca fiind cel care era în mașină cu un afro-american

cu patru zile înainte de crimă.

Faptul că l- am plasat la locul crimei a fost o revelație, a fost important.

Îl prinsesem și l-am pus sub acuzare.

E o farsă și o înscenare,

iar felul cum am fost tratat la închisoare spune totul.

- Gata! Mersi. - E Biblia.

Mulțumesc.

12 DECEMBRIE 2001 LA 13 ANI DUPĂ CRIMELE THOMPSON

M-am uitat la cer și i-am zis lui Mickey…

„Crezi că doar tu ai avut parte de curse de anduranță?

Nici n-ai idee!

Tocmai am încheiat o cursă de anduranță de 13 ani și nouă luni.

A fost cumplită, dar am făcut ce m-ai învățat să fac.

Să nu renunț niciodată.”

Îmi amintesc când a fost arestat.

Aveam multe speranțe.

Dar nu se terminase.

Goodwin a numit cazul său „o calomnie odioasă.”

Știind cât de alunecos era Goodwin…

Oare va reuși să iasă basma curată?

După ce l-am arestat, Goodwin a început să mă urască teribil.

Atunci au început și amenințările.

Avea acoliți care mă amenințau fără încetare.

Mark Lillienfeld a început să primească amenințări serioase,

amenințări cu moartea, dar nu s-a lăsat deloc descurajat.

Mark e unul dintre cei care știu cum să se ferească de lovituri.

Eu eram ca un boxer irlandez

care încasează toate loviturile, ca să le arate tuturor cât de dur e.

Ca să reziști ca Mark, trebuie să fii ca el,

trebuie să știi să te ferești de lovituri.

După ce am văzut ce sunt în stare să facă, sunt foarte îngrijorat.

Vor inventa probe.

Procuratura nu voia să se implice într-un caz care putea fi pierdut.

Dacă nu ai un caz foarte solid, nu vrei să riști,

mai ales dacă e un caz atât de mediatizat.

Ron Bowers era procuror general adjunct.

Se pensionase,

dar fusese reangajat ca să ofere asistență.

Cei doi procurori, Alan Jackson și Pat Dixon,

i-au cerut ajutorul lui Ron pentru pregătirea probatoriului

și organizarea acestui caz stufos.

I-am spus că-i ajut cu plăcere,

dar va trebui să-mi dea acces la toate dosarele.

Mike a fost de acord.

A doua zi, abia am putut să mă strecor în birou.

Era ticsit de cutii.

Mark îmi lăsase o notiță în agendă.

„Astea sunt cutiile pe care le-ai cerut.

Organizează informațiile cât mai repede!”

Ron Bowers a avut un rol esențial

în elaborarea dosarului pentru a ajunge în instanță.

Ron era maestru la asta.

Am făcut o prezentare, i-am arătat-o procurorului,

iar el a spus că va înainta dosarul.

Acesta a fost începutul pregătirilor pentru procesul lui Michael Goodwin.

6 NOIEMBRIE 2006 LA 18 ANI DUPĂ UCIDEREA SOȚILOR THOMPSON

Din prima zi, efectiv din prima zi…

PLEDOARIA DE DESCHIDERE

…Michael Goodwin a fost rău-intenționat.

Nu știu niciun alt caz din istoria Californiei

în care atacatorii să nu fi fost identificați.

Nu există altă concluzie rezonabilă

decât că Goodwin i-a angajat pe acei ucigași.

Tot reveneam la ideea

că nu trebuie să dovedesc că Mike Goodwin e vinovatul,

așa cum nu pot să dovedesc că restul oamenilor sunt nevinovați.

Doar el îl voia mort pe Mickey Thompson.

Așadar, în acest caz, mobilul a devenit foarte important.

Mike Goodwin era gata să ucidă, furios, spunând în stânga și în dreapta:

„Mickey Thompson o să moară înainte să-i dau un sfanț.”

Ucigașii soților Trudy Thompson nu au fost identificați,

AVOCATA LUI MIKE GOODWIN

numiți, prinși sau arestați.

Un rezumat rapid al pledoariei apărării

e că Mike Goodwin era la o sală de sport când cei doi au fost uciși,

că n-a avut niciun amestec și cazul are prea multe necunoscute.

Au fost mulți martori pe care i-am chemat să depună mărturie

cu privire la amenințările și relația dintre Mickey și Goodwin.

Am depus mărturie că am auzit amenințări și am recunoscut vocea lui Goodwin.

Părea arogant, de parcă era sigur că nu va fi condamnat.

Dar, în același timp, nu m-a privit niciodată în ochi.

Pentru mine, a fost ca și cum a recunoscut că știa câtă suferință provocase.

INSTANȚA SUPERIOARĂ DIN LOS ANGELES

În pledoaria finală, unul dintre lucrurile care mi s-a părut teribil de emoționant,

trist, dar important,

a fost felul în care Mickey și-a dat ultima suflare.

Ultima imagine pe care a văzut-o Mickey Thompson

a fost asasinarea soției sale.

De ce e așa de important?

Pentru că nu mai era nimeni pe planeta asta

care să vrea ca Mickey Thompson să sufere așa.

În afara unei singure persoane.

Mike Goodwin.

Pledoaria finală a lui Alan Jackson m-a impresionat mult.

Mi s-a părut foarte bună.

Pe mine m-a convins, dar oare i-a convins și pe cei 12 jurați?

4 IANUARIE 2007 LA DOUĂ LUNI DE LA ÎNCEPUTUL PROCESULUI

Juriul a deliberat cam șase zile, iar așteptarea a fost chinuitoare.

Ești într-o stare de incertitudine.

Nu știi cum li s-a părut juraților pledoaria ta.

Când jurații au spus că au verdictul,

a fost un moment de mare tensiune. Sosise momentul decisiv.

Noi, jurații, concluzionăm că inculpatul Michael Goodwin e vinovat.

Când au spus asta, Collene mi-a strâns mâna.

A fost ca și cum…

„Există dreptate pe lumea asta.”

A fost condamnat pentru toate capetele de acuzare,

două acuzații de omor calificat

și a primit două condamnări pe viață consecutive.

M-am ridicat, m-am întors, iar Collene plângea

de bucurie și ușurare.

Asta e pentru Mickey.

A câștigat cursa asta.

E un sentiment grozav. Nu-l învie pe tata, dar s-a făcut dreptate.

Când am auzit verdictul, îmi amintesc că am spus cu voce tare: „În sfârșit!”

Am pus mult suflet în acest caz.

Și e o satisfacție personală uriașă

să știu că familia lui Mickey Thompson și Trudy Thompson,

lucrurile pentru care au luptat, cărora și-au dedicat viețile…

Fiecare efort depus mi-a fost răsplătit înzecit de către familia lor.

Promisiunea mea față de Collene, Gary Campbell și familia Thompson

a fost că voi munci din greu și voi face tot ce pot.

Există un cuvânt oribil pe care aleg mereu să nu-l folosesc,

și anume cuvântul „consolare”.

Când pierzi doi oameni dragi în urma unui act de violență,

nu există consolare.

Când s-a dat verdictul, eu și familia lor am simțit că s-a încheiat o etapă,

dar rămăsese ceva ce nu-mi dădea pace.

„Cei doi ucigași n-au fost prinși.”

CĂUTAȚI

Am reușit una din trei, dar acești doi oameni au rămas neprinși.

În timpul anchetei, n-am găsit niciodată o pistă solidă

referitoare la atacatori.

Cazul rămâne deschis.

E minunat să știu că s-a obținut o condamnare.

Dar uciderea lor…

rămâne o rană deschisă.

Mătușa Trudy e acolo, în mintea mea.

Mickey a decis că e timpul să-și îndeplinească visul:

recordul mondial de viteză.

Singurul lucru pe care tata nu l-a reușit a fost recordul mondial de viteză.

Într-un fel, a reușit, dar n-a fost înregistrat oficial.

Când m-a sunat în 1987 și mi-a spus „Vreau să încerci tu”,

a însemnat mai mult pentru mine decât orice altceva.

Am început să vorbim despre cum am putea reuși,

dar tata a fost ucis.

Am lăsat baltă acest proiect timp de 22 de ani.

Apoi m-am gândit: "Știi ceva?

Nu vreau să ajung la 80 de ani

și să mă întreb dacă mașina aia ar fi prins 720 km/h.”

Am renunțat la totul pentru asta.

Am renunțat la tot ce aveam în viață pentru asta.

12 AUGUST 2018

Și am reușit.

Bravo!

Mașina a prins 738 km/h.

Mi-am scos casca.

Eram în mașină și am privit în sus.

Am dus la bun sfârșit și misiunea lui,

și misiunea mea.

A fost probabil unul dintre momentele esențiale…

din viața mea.

ÎN EPISODUL URMĂTOR

Dușmanul oricărui detectiv de la Omoruri e timpul. Timpul e marele dușman.

Teresa Broudreaux a fost găsită goală și moartă pe plajă.

Au trecut 33 de ani fără răspunsuri.

Cum se numea soția dv.?

Terri.

Erați căsătoriți legal?

- Da. - Bine.

Credeau că-s vinovat.

Că am scăpat nepedepsit.

Un caz de crimă e soluționat doar când e găsit făptuitorul.

Cineva sigur știe ceva.

Subtitrarea: Brândușa Popa