Original subtitles

Cine să trăiască, cine să trăiască,

La mulți ani!

Gropinela să trăiască, Gropinela să trăiască,

La mulți ani!

Haide, ia și tu.

Ia și tu, mănâncă și tu, să te simți și tu bine

că așa e, când împlinești un an, primești să mănânci.

Bravo! Uite ce frumos.

Bună seara, doamnelor și domnilor, ne aflăm în orășelul Mangalița

Mangalița.

Mangalița,

unde un consilier local a organizat un protest inedit.

Nașa, dacă mă vezi, dacă mă auzi, sună-mă.

Puteți să ne spuneți despre ce este vorba?

Bună seara.

Nu e un protest aici, e o aniversare, aici,

pe care noi am pregătit-o pentru prietena noastră foarte bună, Gropinela.

Dumneata.

Gropinela este o groapă.

Da, Gropinela este o groapă care astăzi împlinește un anișor.

Un anișor de când este sau mai bine zis nu este astupată.

De către cine? De dl primar, Stelian Manole.

Stați un pic că vă spun eu cum e. Nouă ne este foarte greu.

Noi suntem săraci și ne e foarte greu aici

și groapa, Gropinela, are un an de zile,

adică a împlinit un an de zile și ne e foarte greu.

- Vreau pe a - Așa, să mă suni.

Vreau pe această cale să-l provoc public pe dl primar, Stelian Manole, să ne spună

câte aniversări trebuie să mai treacă până să o astupe pe Gropinela.

Gropinela este o groapă, corect?

Da, Gropinela este o groapă și mai precis, această groapă. Uitați!

Iartă-mă.

Dle primar, Stelian Manole, cum răspundeți acestei provocări?

Domnișoară, mi se rupe inima. Mi se rupe inima, efectiv

că primăria nu poate să astupe această groapă.

Noi vrem, dar din păcate nu se poate, n-avem cum s-o astupăm.

Dar dacă vreți de ce nu se poate? Care este problema?

Pentru că pentru a astupa groapa ar trebui să tăiem bani,

să tăiem bani de la sănătate, bani de la copii,

ajutoarele pentru bătrâni și le va fi foarte greu.

Dar ce să facem, o să trebuiască să tăiem ca să-i facem pe plac dlui Bozovici.

Nu este nimic adevărat, da? Basme și minciuni.

Lumea, oamenii, sunt pregătiți să facă sacrificii

pentru a avea, în sfârșit, niște drumuri civilizate.

Numai o clipă, numai o clipă, vreau să știu.

Aveți de gând să tăiați, de la bătrâni și de la copii?

Ce să facem dacă

Dacă e așa, dă-o-n mă-sa de groapa mă-sii,

ce nu putem și noi să trăim cu groapa asta?

Ce-o fi? Nu mai astupăm și gata! Am mai aruncat și felia aia de tort.

Dumneata ești sănătos? Pe cuvânt.

Dna Coca.

Da, dragă. Stai. Scuză-mă.

Da, dragă, i-am rezolvat și pe ăștia, numai vor să ne asuprească, asta fac.

Într-o răsturnare de situație, oamenii din Mangalița nu vor.

Mangalița!

Mangalița!

Nu vor, de fapt, astuparea gropii și se pare că

Nu, vor, de fapt, astuparea gropii.

Nu, vor, astuparea gropii

și se pare că Gropinela va avea parte de multe alte zile de naștere.

Legătura în studio.

Nu, nu, nu. Unde plecați? Nu plecați nicăieri. Unde plecați?

Gropinela trebuie astupată, nu pleca

Mitică, nu fii trist.

Șobolane, tu chiar crezi că ai fi câștigat?

Eu ți-am mai spus ție, în Mangalița totul se face prin voia Domnului.

Domnului Stelian Manole.

Dle Stelian Manole de ce nu vreți să astupați odată groapa asta

că nu e așa de mare chestia.

Cum s-o astup, Mitică, tu ai înnebunit la cap?

Dacă astup groapa asta, o să creadă lumea că am bani.

Dacă lumea crede că am bani,

n-o să mai primesc bani de la buget ca să astup groapa.

Și dacă nu mai am bani de la buget ca să astup groapa, o să mor de foame.

Dacă mor de foame, chiar că nu mai pot să astup gropi.

Deci, cea mai bună metodă să astupi gropi e să nu astupi niciodată gropi.

Vezi? Ia să văd eu aici!

E bun.

Mai bine veneam pe jos.

Mersul pe jos face piciorul sarac, Lecuța.

Face piciorul frumos, Corneliu.

Atunci veneam degeaba pe jos. Mai frumoși de atât nu puteau fi.

- Neluțu - Coleguța.

Ia, ia!

Ce e asta?

- Colega, ești o hoață! - Măsoară-ți cuvintele, Cornele.

Justiția n-a putut să dovedească niciodată așa ceva.

Mi-ai furat locul de parcare.

- Dar ce, e scris numele tău pe el? - Da, e scris numele meu pe el.

E cel mai bun loc de parcare din toată parcarea.

În plus, vara nu-ți murdărești încălțămintea,

iarna nu mergi prin zăpadă. E ca o casă departe de casă.

Să înțeleg că e locul tău preferat de parcare

Da, e locul meu preferat.

Perfect. De-acum înainte numai aici o să parchez.

Să ai o zi minunată, Cornele.

Sunt zile când singurul gând care mă face să mă dau jos din pat și să vin la birou

este să-i fac viața mizerabilă lui Cornel.

Ce-a făcut să merite asta? Știe el ce-a făcut!

Colega! Colega, nu-mi întoarce spatele.

Colega, mută-ți mașina!

Colega!

Uitați-vă la ei, domn primar. Uitați-vă.

Îi văd, îi miros Ia mizeriile de pe biroul meu.

Sunt plini de praf.

Pantofi noi, curățați dimineață, sunt plini de praf.

Pentru că cineva, nu dau nume, dna director economic, Doina Rogojinaru,

mi-a ocupat locul de parcare și am fost nevoit să merg peste 100 m.

Aoleu! Și pentru atâta ai venit?

- Hai, că am o întâlnire cu cineva. - Nu numai pentru atâta.

Când am ajuns la birou eram deja obosit din cauza mersului excesiv pe jos.

Cum mai pot eu să-mi exercit atribuțiile de serviciu în condițiile astea?

Cu abnegație și curaj, Cornele.

Dle primar, poate merit o primă de risc?

De ce, că ai mers 100 m pe jos?

Dv. nu știți ce se poate întâmpla în 100 m.

Accidente, incendii, inundații, lupi.

Credeți că orașul își permite să mă piardă?

Ne riscăm, Cornele. Ne riscăm.

Nu primești primă de risc.

Îmi dați, totuși, locul meu de parcare, vă rog?

Dacă vrei neapărat loc de parcare, ia-ți un certificat de handicap.

Acuma, mă scuzi.

Cornele, ia-ți mizeriile de pe biroul meu!

Da, să trăiți.

Dl primar e ca un tată pentru mine.

Uneori mai scoate cureaua la mine, seara mai vine beat acasă,

poate uneori nu-mi cumpără cadou de Crăciun,

dar știu că mă pot baza pe el pentru un sfat

când nu-mi rezolvă nicio problemă.

De ce ai făcu

Stai acolo! Mâna la spate!

- Mâna la spate! - Au!

Taci din gură!

Te apuci de furat, da? Ilarie, credeai că nu te prind eu.

Dă și mâna aia! Niciun Au! Taci din gură.

Gurița acolo, că avem puțină treabă.

Ia, zi, Găbițule.

- Unirea-Padova X pauză, 1 Final? - 1 pauză, X final.

Macaronarii naibii!

Da-mi-aș cu bulion peste toată spaghetele

- Au, șefule! = Nu mă enerva, taci din gură!

- FC Balmo-Guteborg unu? - Doi.

Cu chiftelele și sarmalele și cu toată mobila voastră să vă vină rău

- Să dați faliment! - Au, șefu!

- Mă doare. - Taci, mă, din gură. Te potolești?

- Corintias-San Paolo X Pauză? - X Pauză.

Rasa voastră de brazilieni, târâ-mi-aș norocul peste plajele voastre.

- Dar ăsta ți-a ieșit, Sică! - Da, știu că mi-a ieșit.

Și-au bătut joc de mine că n-au ieșit celelalte două.

D-aia am făcut de râs!

Hai, în picioare. Treci. Treci în picioare.

Uite la el!

Găbițule, de ce n-am și eu noroc o dată în viață?

De ce n-am noroc să câștig și eu ceva, cer prea mult?

Cer mult, să câștig și eu un lucru.

Poate n-ai noroc, șefule, că ești rău și mă maltratezi.

Unde sunt eu rău și te maltratez, nesimțitule? De ce vorbești?

Dedicație specială pentru Flori, Cea mai tare

De unde o ai pe asta, cea mai nouă? I-auzi!

Ce vorbești? Special de la dl Bebe numai pentru mine, ești nebun?

Găbițule, am câștigat o mașină la bere.

Am câștigat o mașină!

Ieși, treci!

Sărut mâna, mulțumesc.

Superbă cafea faceți, dna Dana.

- Așa, ca dumneavoastră. - Așa de neagră și amară sunt?

- Nu, așa de delicioasă. - Domn primar.

Te trezește din morți.

Așa zicea și bărbată-miu al cincilea, Dumnezeu să-l odihnească,

dar la el n-a funcționat.

Bogdaproste.

- Domn primar, s-a astupat groapa. - Ce groapă, care groapă?

Cum care groapă? Aia mare lângă care v-am văzut aseară la TV.

Cum, s-a astupat singură?

- Lumea zice că a astupat-o cineva. - Cine?

- Cine a îndrăznit să o astupe? - Păzitorul Mangaliței.

- Cine? - Cine?

Păzitorul Mangaliței.

Nu se știe cine e sau dacă există.

Dar legenda spune că e un erou mascat.

Umblă noaptea și rezolvă problemele orașului.

Adică?

Astupă gropi, reface semne de marcaj, golește coșuri de gunoi, repară bănci.

Un fel de Zorro, dacă Zorro ar repara bănci, nu?

Un fel, da.

Mi-ar plăcea să-l cunosc pe păzitorul ăsta al Mangaliței.

Pare un tip interesant, așa, misterios, pasional.

- Nu-i așa, Stelu? - E pe dracu să-l pieptene!

Nu mai credeți în poveștile astea de adormit copiii!

Nu există păzitorul Mangaliței!

Cum să nu, domn primar? I-au găsit semnătura la groapa astupată.

- Ce semnătură? - Porcu.

Îl omor! Îl nenorocesc! Îl pârlesc ca pe porc!

Pe cine?

Pe singurul care putea să facă mizeria asta!

Pe șoarecele pervers de Bozovici!

Sărut mâna!

- Coleguța. - Ce e, Corneliu?

Am o nevoie urgentă pe care numai tu mi-o poți rezolva.

Ai înnebunit? De față cu colegii?

Lasă-i pe colegi! Îmi doresc de prea mult timp asta.

- Ce? - Vreau un handicap.

Un ce?

Vreau o infirmitate îngrozitoare care să-mi transforme viața într-un chin.

Nu știu ce fantezii ai tu, dar să știi că eu nu tolerez!

Nu, coleguța. M-ai înțeles greșit.

Nu pentru mine vreau, vreau pentru locul de parcare.

Eu, Cornel Istrate, funcționar public, vreau să pot parca în buza primăriei

fără teama că o cucoană blondă mi-l poate fura oricând.

Tu ești medic, mă poți ajuta. Îmi poți da certificatul de handicap.

Nu știu, dar pentru certificatul ăsta trebuie ceva mai mult, să știi, Cornele.

Știam eu că mă pot baza pe tine.

Ești o sfântă! O protectoare a invalizilor!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

- Ce se complotează aici? - Ne pupăm, colegul.

E o problemă cu asta? E o țară liberă!

Uite!

Eram sigur că o să câștig mașina, Încă de acum trei luni de zile,

când m-am uitat sub dopul de la o sticlă de bere Cazan,

și am trimis codul prin SMS la numărul de pe etichetă.

Am simțit așa, fiori pe șira spinării.

Poate și din cauză că eram căzut lat sub masă.

Dar pe mine de ce m-ați luat, șefu?

Ia uite la el, cât tupeu! Ce voiai, să te lăsăm singur?

Mânca-ți-aș gura ta Uite, Găbițule, ce frumoasă e!

Mamă, e mai frumoasă ca orice femeie!

Vreau să fac dragoste cu ea.

- Sică, trebuie să-ți spun ceva. - Nu!

Gabi, nu mă întrerupe, lasă-mă să mă bucur de ea.

- Ia, zi, sărăcie, nu e frumoasă? - E, dar am văzut și mai frumoase.

Tu te iei de nevastă-mea? Te iei de dragostea vieții mele?

- Te iei de mama bujiilor mele? - Sică

Ce dracu căutați lângă mașina mea? Dă-te că eu am câștigat-o.

Ce mașina ta, asta e mașina mea! Ce vorbești?

Dispari că eu am câștiga-o.

Hai, dă-te de-aici, că mi-o zgârii.

Ce-ați făcut, asta e mașina mea. Eu am câștigat-o.

Ia, ia stai, că automobilul aista, eu l-am câștigat.

Las-o moartă, păpușică. Eu am câștigat-o!

Nu vă jucați cu sufletul meu!

Ce se întâmplă aici?

Asta am vrut să spun, Sică.

Toată lumea a primit mesaj că a câștigat-o. Și eu am primit.

- Ce-ai făcut? - Am primit mesaj că am câștigat-o.

Toată lumea a primit mesaj că a câștigat, pentru că toată lumea a câștigat.

Ce-a câștigat, paliule?

A câștigat șansa de a câștiga această superbă mașină.

Felicitări!

Ați intrat în finala marelui premiu oferit de berea Cazan.

Singura bere care-ți face cadou un Cazan de condus.

Stelu e un om rațional.

Dacă dă peste cineva care nu e de acord cu ce zice el,

nu-și iese din fire,

îi explică respectivului, cu calm, unde a greșit.

- Mitică, ce vezi tu aici? - Ați astupat groapa!

Bravo! Vedeți că se poate?!

Marcele, ține-mă, că-l omor!

Stați, dl primar, că omorul e încă ilegal.

Nenorocitule, îți mai și bați joc de mine?

Tu ai astupat-o!

Io? Am crezut că dv. ați astupat-o!

Cum să astup eu groapa, canalie!

Ți-am explicat destul de clar de ce nu vreau s-o astup.

Tu nu poți să înțelegi. Ai venit noaptea și ai astupat-o.

Noaptea, ca hoții!

Azi-noapte am fost acasă și m-am culcat!

Dl primar, poate are dreptate.

Poate nu-i el, poate-i păzitorul Mangaliței.

Terminați odată cu păzitorul Mangaliței! Nu există păzitorul Mangaliței!

Există doar șobolanul de Mitică, care mă înnebunește pe mine de nervi,

care vrea să facă anarhie, care vrea să destabilizeze orașul.

Da, doar că nu de data asta!

Lasă că am eu ac de cojocul tău, dacă nu înțelegi de vorbă bună.

- Amendă 20 de milioane. - Pentru ce?

Paragraful 5, Alin. 3. Distrugere de șantier arheologic.

- Ce aici era șantier arheologic? - Cum să nu fie?

Nu-ți amintești, Marcele, ce ruine am găsit noi în fundul gropii?

Civilizație romană, civilizație dacă, civilizație mayașă!

- Mayașă? - Mayașă!

Te mai ia și dracu dacă nu sapi! Hai, sapă!

- Ce să sap? - Groapa la locul ei.

Când să o verific, să o găsesc aici.

Aceeași lungime, aceeași lățime, aceeași adâncime.

Că dacă nu, o sap eu, și o înfund cu tine.

Cu ajutorul Emiliei nu cred că e o problemă

să obțin certificatul de handicap de la comisie.

În plus, sunt un actor desăvârșit.

În copilărie, m-am prefăcut 10 ani,

că nu știu unde se duce nasul când mi-l fura o mătușă.

Deși știam foarte bine. Se ducea în buzunarul ei.

Coleguța, unde semnez pentru invaliditate?

Ți-am spus, Corneliu, nu e atât de simplu.

Poate vrei să mă examinezi.

Chiar dacă te examinez eu, e comisia, e Doina.

- Ce e asta? - Comisia de evaluare, colegul.

N-ai zis tu că vrei să ne întâlnim să vedem dacă ești invalid?

Sau escroc ordinar?

- Poftim, ne-am reunit! - Credeam că

Îmi pare rău. Eu ți-am zis.

Ia, stai jos. Sau ești tare de urechi?

- Stai jos! - Nu, nu sunt.

Deci, de auzit, auzi.

- Sănătos. - Nu e adevărat. Sunt surd ca un liliac.

Liliecii nu văd, de auzit aud perfect.

Ia uite! Și cu reflexele stai bine.

- Sănătos. - Nu e adevărat! Sufăr!

Sănătos.

Pentru prima probă a concursului vom juca scaunele muzicale.

Toată lumea dansează!

Iar atunci când muzica se oprește, toată lumea se așază pe scaune.

Cine nu are scaun, pierde jocul!

Distrusule, paliu!

Tu crezi că mai facem noi ceva din ce zici tu,

după țeapa care ne-a tras-o?

După ce ți-ai bătut joc de noi tu crezi că noi stăm acuma

să jucăm scaunele tale muzicale?

Du-te, domnule, de-aici!

Adevărat! Nebunule, cu părul ăla în cap, zici că ești Tina Tarler!

Fii fată cuminte cu d-astea.

Eu sunt artist, am cântări de făcut.

Tu chiar crezi că stau să-mi pierd timpul cu prostii d-astea?

Bravo, Bebiță e cântăreț, e artist, el are cântări, el nu stă de prostiile tale!

Și eu pierd desenele animate.

Eu nu pierd nimic. Stau aici până câștig mașina. Nu plec nicăieri.

Să cânte muzica!

Hap-cea-parcea, tu nici măcar nu erai în concurs.

Lasă, șefu', că nici tu nu voiai să participi,

și acuma, văd că vrei mașina.

Să-mi iei tu mașina, nebunule? S-o crezi tu.

Uite-o p-asta! Dă-te, fă, d-aicea!

Să mor de nu te bat, Valerico. Dă-te jos, că te bat!

Ăsta-i scaunul meu. Dă-te, fă, jos!

Ce-ai făcut, Valerico, te-ai dat cu roatele în sus, cum îți place ție?

Florico, unde e Valerica? Unde e?

Cred că e pe jos, că sus nu e, că m-am uitat.

Valerico, te faci de râs la TIR-urile alea p-acolo.

Lăsați-mă, căcănarilor!

Oi face eu trotuarul, dar sunt mai puțin stricată ca voi.

Du-te, așa, ușor! Valerico, ia vezi nu mai pleci

Ofticata, ofticata!

Nu pot să cred. Am ajuns să fiu executantul primarului.

După ce că nu se sinchisește să astupe nicio groapă

mă mai pune și să sap altele.

Ce urmează acum, să dau în cap la oameni, să jefuiesc?

Nu, mersi.

Nu-i nimica, dl Bozovici,

lasă că o să vină păzitorul Mangaliței și o să rezolve totul.

- Cine? - Cine sau ce.

Că nu știm sigur dacă e om, s-ar putea să fie strigoi.

Strigoi?

Care umblă prin Mangalița și astupă gropi.

Săracu!

Înseamnă că a murit și a ajuns în iad.

Legenda spune că în nopțile cu lună plină

păzitorul Mangaliței umblă prin oraș și repară tot ce-a stricat primăria.

Zice că o dată a făcut un parc de distracții pentru copii de unul singur.

Și a sterilizat toți câinii din Mangalița cu mâinile goale.

Super!

Vreau să-l cunosc și eu pe păzitorul Mangaliței,

să dau mâna cu el, să-l felicit,

dacă s-a spălat după treaba ia cu cățeii, bineînțeles.

Domn primar crede că dumneata ești păzitorul Mangaliței.

Dacă eram eu păzitorul Mangaliței

mai săpam eu groapa asta pe care tot eu am astupat-o?

Lasă, dle Bozovici,

păzitorul Mangaliței o să afle despre ce e vorba și o să rezolve tot.

Dar trebuie să-l chemăm.

- Cum îl chemăm? - Facem de trei ori ca porcul.

- Poftim? - Numai puțin.

Până vine păzitorul Mangaliței mă duc să fac un duș.

Ușor.

- Să trăiești, nea Marcele. - Nu-ți pierde speranța, dl Bozovici.

În calitate de medic examinator, îl declar pe Corneliu foarte bolnav.

Zău, dar ce are?

Nu știu. E un caz care sfidează medicina.

S-a uitat la el și medici din străinătate.

- Și? - E grav.

- Mie nu mi se pare. - Este.

Are nevoie de atenție fizică și psihică, aude voci!

- Auzi voci? - Da, da, aud voci.

Foarte multe voci. Voci de femei, voci de bărbați, de animale.

Fă și tu ca mine când sunt la ghișeu,

Când am coadă mare de oameni îmi pun dopuri în urechi și nu mai aud nimic.

Are probleme cu mâinile. Îi tremură, nu le coordonează.

Ia să vedem! Aoleu!

Ce faci, tu ești nebună?

Eu văd că și-a retras repede mâinile, înseamnă că are reflexe bune.

E sănătos, stă bine cu mâinile.

Are probleme cu ochii.

Au! Nu mai văd.

Nu mai văd. Deci, înseamnă că înainte a văzut.

Bun. Ia să recapitulăm acuma.

De văzut, vezi bine, de auzit auzi bine,

cu reflexele stai bine. Să-ți fie rușine că mi-ai irosit timpul.

Certificat de handicap: respins!

Doina nu te juca cu problemele mele.

Doamne ferește, dar se poate așa ceva, Cornele?

Acum, scuză-mă te rog,

că mă duc să mă bucur de locul meu de parcare, da?

Știi că e chiar la intrare?

Nu mai plânge, Neluțule.

Pentru mine rămâi cel mai handicapat din tot orașul, să știi.

Deci, pe mine nu mă interesează să câștig mașina asta,

că eu am zeci de mașini, ați înnebunit la cap?

Am la mașini de mi le pun în cap!

Vreau să câștig mașina pentru benzină. Am auzit că se dă cu plinul făcut.

Următoarea probă a concursului nostru, este proba de horă.

Cine se învârte, câștigă! Cine iese, a pierdut!

Ia uite-o! Ce faci, fă proasto, acolo?

- Te ții de mână cu bărbată-meu? - Nu.

Cum, nu, ce faci acolo? Zi, îți place de el?

Nu.

E amantul tău? Zi, că te bat acuma imediat.

Vin la tine și te bat. Dă-i drumul la mână, ai înțeles?

Dă-i drumul la mână, fă!

- Ai văzut, Bebiță? - Ce a dracu ești, prințesa vieții mele.

Bravo!

Dl Bebe, mare fan, să trăiți.

Puteți să-mi dați un autograf, vă rog, că pe ăla vechi l-am cam pierdut. Vă rog!

Cum să nu, băiatul meu.

Ia uite ce m-a lucrat dușmanii la ce știe că sunt mai sensibil,

la dragostea pentru fani.

Ce te uiți așa, Florico?

Ce credeai că ești singura japiță de pe pământ?

Ai uitat cu cine vorbești? Cu asta mă ocup.

Păzitorul Mangaliței.

Cum adică a venit păzitorul Mangaliței și a astupat groapa la loc, nenorocitule?

Domn primar cred că ați băut destulă cafea.

Mai vreau cafea. Înnebunesc dacă nu beau.

Cum adică? Uite așa, cum vă văd și cum mă vedeți.

Eu am săpat groapa la loc cum mi-ați spus,

și când m-am dus să-mi iau geaca înapoi, groapa era astupată la loc.

Dar de unde știu eu că ai săpat groapa?

Poate ai lăsat-o și acuma mă minți.

M-a văzut nea Marcel.

Și, dacă nu săpam groapa, mai veneam acum să vă spun dv.?

De ce mai veneam eu acuma?

- Că ești un pervers și un intrigant! - Sunt, dar nu și-acuma!

Dle primar, dacă păzitorul vrea să țină groapa astupată, de ce nu-l lăsați?

Nu există niciun păzitor al Mangaliței, mai lăsați-mă.

În orașul lui Stelu nu astupă nimeni gropi, fără voia lui Stelu.

Dar fac acum ce trebuia să fac de la început. Dă-te, inutilule!

Ce vreți să faceți, domnule?

Am să astup groapa aia cu mâna mea.

Situațiile deranjante, cer soluții disperate.

Poate colega Doina crede că m-a învins. Poate crede că m-a făcut să sufăr.

Greșit.

Nimeni nu-i poate face mai mult rău lui Cornel Istrate,

decât își poate face el singur.

Nea Mihai.

Nea Mihai!

Nea Mihai, trezește-te!

Americanii! Pârjoliți fântânile, otrăviți grânele! Americanii.

Lasă asta, nea Mihai. Trebuie să-mi spui secretul matale.

Secretul matale.

Uite, în 1974,

m-am întâlnit cu o cetățeancă RDG-istă,

pe plajă la nudiști, la Eforie Nord.

Eram tineri, unși cu nămol.

Ne-am iubit într-o magazie a unui prieten de-al meu, Nelu salvamarul.

Așa, zi, zi.

Apoi, ea a plecat acasă la ea, iar eu am rămas aici singur.

Știi cum o chema pe RDG-ista asta?

- Angela. - Cine?

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Ăsta e secretul meu.

Lasă-mă cu Angela Merkel a matale.

Matale ai pensie de invalid.

Vreau să știu care e secretul să obțin și eu certificatul de invalid.

Asta ar fi mai ușurel decât cu Angela Merkel.

Am ajuns la ultima probă a concursului nostru.

Concurenții trebuie să reziste cât mai mult lipiți de mașină.

Cel care ia mâna, pierde.

Cel care rămâne cel mai mult cu mâna pe mașină, câștigă marele premiu.

- Asta e! - Da, acia stăm!

Mi-aș dori să câștig această mașină

pentru că fetelor le plac foarte mult mașinile

și poate dacă aș avea o mașină poate m-ar plăcea și pe mine.

Poate.

- Găbițule, ție nu ți-e foame? - Nu.

- Adevărat? - Adevărat.

Dar de sete ți-e, că se vede că ți-e sete.

Nu mi-e sete.

Auzi ce zice ăsta, Sicuță!

Că lui nu-i e foame, nici sete. Ce dracu facem cu el?

Găbițule, nu e sănătos să nu vrei și tu să mănânci papa bun,

să bei o berică, acolo-șa.

Ia uite, ce ospăț! Găbițule, hai, că știu că vrei.

Tot ce trebuie să faci e să iei mânuța de pe mașină

să te duci acolo și să bagi în tine, cum îți place ție la stomăcel,

acolo, papa bun.

Ce delicii, Găbițule! Du-te, Gabi!

Du-te, Gabi, bagă-n tine, Gabi!

Nu, nu vreau! Trebuie să câștig mașina.

Da, bine, dacă trebuie, trebuie, dar

La un moment dat tot o să-ți plesnească stomacul de foame.

- De ce să-ți forțezi organismul aiurea? - Nu mi-e foame, nu mi-e sete.

Am văzut într-un film cum meditează călugării shaolini.

Cum meditează la română sau la matematică?

Nimic nu mă atinge când mă concentrez.

Când intru în palatul minții.

E așa bogat, că are și palatul minții, n-ai pomenit.

Pace.

Nimic nu mă atinge când mă concentrez.

Shaolin-ule care ești, zici că nimic nu te atinge când te concentrezi?

Nimic.

Ia! Ia, vezi, asta te atinge? Ia zi!

Termină!

Gâdi, gâdi, purceluș!

Stai!

Zi, nimic nu te atinge?

Ce prost ești! Ai pierdut concursul.

Sunteți doi îngrozitori. Nu mai vorbesc cu voi în viața mea.

Uite așa se sapă o groapă!

Da, e foarte diferită de groapa aia ca lumea pe care am săpat-o eu.

Nu fi obraznic cu un om care are o lopată în mână.

- Ce mi-e frică! Ce-o să faceți? - O să-ți sap ție groapa.

Ați săpat-o degeaba,

că acuma vine păzitorul Mangaliței și o astupă.

Nu există păzitorul Mangaliței!

Abia aștept eu să-l prind aici pe ăla.

Nu se atinge nimeni, nici dracu, de groapa mea.

Ce ai, a dat strechea în tine?

Doamne ferește!

Vrei să spui că secretul matale

pentru imobilitate și certificat de invalid e bătrânețea?

Bătrânețea, tovarășe, nu dă greș niciodată.

Dar eu nu pot să aștept până la bătrânețe.

Mie îmi trebui certificatul ăla de invalid acum,

ca să pot să parchez în buza primăriei.

Sigur nu mai e și altceva? Un truc printre voi, oamenii invalizi.

- Parcă ar mai fi ceva. - Așa da, știam eu.

- Ia zi! - Ar mai fi ceva!

- Zi, zi. - Uite

La piciorul drept am avut o fractură.

Când am încercat să sar cu calul peste o mașină a miliției.

Așa, nea Mihai, așa mai vii de-acasă.

La genunchiul stâng m-a lovit o vâslă.

Da, când mă întâlneam

cu trei tovarășe de la lotul național de canotaj.

- Două au aflat și - Așa, nea Mihai. Fantastic!

Ia, mai zi, mai zi.

Mijlocul mi l-am frânt când am adormit cu o tovarășe pe câmp

și a trecut secerătoarea peste mine.

Fabulos! Și?

Iar la ochi da.

M-am întâlnit cu o scuipătoare de flăcări de la circ.

Și într-o seară a scuipat prea departe.

Minunat! Deci ăsta e secretul invalidității.

Arta cere sacrificii. Un papă-lapte ar fi renunțat de mult.

Dar eu, nu. Eu am să fac rost de certificatul ăla de handicap.

Am să fac rost de locul ăla de parcare!

Chiar dacă ar fi ultimul lucru pe care-l fac.

Îmi mai ziceți încă o dată ce anume vreți să vă fac, dle inspector general?

Vreau să iei bâta asta și să mă lovești cu ea în picior

cât poți tu de tare.

- Dar de ce? - Că așa vreau eu!

Imaginează-ți că ești un cal care tocmai a sărit peste mașina miliției.

Poftim?

Dă-i, odată, incompetentule! Hai, dă-i odată!

Nu pot să Nu-i normal ce mă pui

Să vă bat nu pot!

Ești un tăntălău, un papă-lapte! A avut dreptate maică-ta

când mi-a zis că ești un tăntălău și un papă-lapte.

Perfect, Tudor!

Perfect!

Acuma, imaginează-ți că-mi dai cu o vâslă în genunchi.

Că trebuie să fie și

Așa.

De-acuma, eu sunt adormit pe câmp

și trece o secerătoare peste mine.

Dă-i!

Dă-i!

Hai cu certificatul de invalid!

Auzi, Florentina?

Cum se face, așa, că noi niciodată n-am

Noi niciodată n-am ce, Sicuță?

Știi tu, împreună, așa.

- N-am câștigat nicio mașină împreună? - Ei, lasă vrăjeala. Știi tu.

- N-am avut ocazia, Sicuță. - Dacă ar apărea ocazia?

Dacă ar apărea ocazia, eu am gagic și tu ești un distrus.

Și tu ești o haladită care face scandal.

D-aia nu ne-am înțelege, că ne-am certa la cuțite.

- La ce bagabont ești tu. - Tu ești Maica Precista?

Ia, stai așa, Sicuță, că n-am înțeles. Tu te dai la mine?

Cum să mă dau la tine, Florentina?

Ziceam și eu așa, că împreună am putea să câștigăm mașina asta.

Da, Sicuță, și eu ce-ar trebui să fac în situația asta?

Ia și tu mâna! Să ai încredere în mine.

Așa puteai să iei și tu mâna, Sicuță, să ai încredere în mine.

Crezi că sunt prost, m-am născut ieri?

Dar ce crezi că eu sunt proastă, m-am născut alaltăieri?

Bine, cum vrei tu. Tot eu câștig mașina.

Hai, cum?

- Ai băut ceva apă azi, nu? - Da.

- Nu te-am văzut mergând la baie. - N-am fost.

- Și? - Și ce?

Ce, Sicuță, tu ai fost?

Eu? Sunt gol ca și un portofel.

Mai știi minte, mai devreme, când m-am dus în spate c-am auzit ceva?

Să fiu al dracu, chiar există păzitorul Mangaliței.

V-am zis eu!

Mă, nenorocitule, mă!

Pușcăria te mănâncă, derbedeule!

Pușcăria te mănâncă!

Stai așa, unde fugi?

Stai așa!

Te-am prins, păzitorule! De-acuma nu mai scapi!

Hai cu mine, hai în spate! Te scot eu!

Haide, Doinița, fă-o pentru mine, pentru surioara ta cea scumpă și dulce.

Nu.

E atât de greu să pui acolo o ștampilucă pe un certificățel de handicăpuț?

Nu.

Vrea și Corneliu un loc de parcare mai aproape de intrarea în primărie.

- E o crimă? - Da.

Puteți să-l împărțiți.

Adică să fie al lui o zi, al tău o zi, al lui două zile, al tău deloc.

Nu, nu, nu, nu și iar nu.

- Și știi de ce? - De ce?

Ia uite aici!

Mai ții minte când mi-am rupt piciorul și am stat în scaun cu rotile,

cu ghipsul o lună de zile?

Am pierdut contactul, am pierdut bani,

n-am putut să vin aici la primărie o lună.

- Și știi de ce? - De ce?

Pentru că primăria n-are rampă pentru invalizi.

- Și știi de ce? - De ce?

Pentru că Corneliu a spus că e mai bine așa

ca să nu încurajăm oamenii cu probleme să vină la primărie.

Și primăria n-are nici toaletă pentru invalizi.

- Și știi de ce? - De ce?

Pentru că tot Corneliu a zis că e mai bine așa

ca să nu încurajăm pe oamenii cu probleme să meargă la primărie.

Da, da.

Și când Marcel m-a adus, în sfârșit,

cu mașina până aici în fața intrării de la primărie, ce crezi?

Ce?

În dreptul intrării era parcată mașina lui Corneliu.

Ca să nu-și murdărească pantofii.

Așa că n-am putut să cobor din mașină, n-am putut să intru în primărie.

Iartă-mă, draga mea surioară, dar nu.

Nu vreau să-i dau certificat de handicap și nici locul meu de parcare.

Doinița, când le povestești tu așa, una după alta, sună dramatic.

Și toate ți s-au întâmplat numai ție.

Da.

Dar eu cred că totuși putem să găsim o cale de compromis.

- Ar fi o cale de compromis. - Da?

Am să-i dau certificatul de handicap

și o să-i dau și locul meu de parcare lui Corneliu, știi când?

Când?

Când o să-l văd eu intrând aici la mine în birou

rostogolindu-se de durere într-un scaun cu rotile.

Ce zici?

Corneliu?

Colega, Doina, sunt pregătit să facem evaluarea din nou.

Îți promit că de data asta o să găsești multe lucruri în neregulă la mine.

Dacă Sică crede că mă bate pe mine așa ușor, crede degeaba.

Eu odată am fost într-o tabără și baia era în pădure,

și am reușit să mă țin până în ultima zi.

Ce surpriză a avut căprioara aia când m-a văzut!

Nu mai fă, Sică, că nu mai pot!

- Îți place cascada asta? - Nu.

- E frumoasă! - Nu.

- O mai pun o dată? - Nu, Sică, nu mai pot!

Le pui degeaba, că eu nu iau mâna de pe mașină!

Dar cine a zis să iei mâna de pe mașină? Ce, ce te aprinzi așa?

Ascultam și

Fii atent! Top 10 fluvii din lume.

- Nu, Sică! - Ăsta-i Nilul!

Piramide!

- Amazonul, ești nebun? - Aoleu!

Fluviul Galben.

Galben?

Orinoco! Nu știam că e fluviu.

Ita la ea! Asta-i Dunărea!

Nu mai pot, Sică, te rog eu.

Nu simți, așa, cum curge românește? Așa, curgea ea mult

Gata, Sică! Termină, Sică.

Da, bine, mă opresc.

Câte-un pic, pic, pic, Câte-un pic, pic, pic,

Numai, Sică, te rog eu frumos.

Până n-o mai rămâne nimic.

Câte-un strop, strop, strop. Câte-un strop, strop, strop.

Nu mai pot, Sică.

Până nu mai rămânem deloc.

Sică, gata, te rog eu, oprește-te, că singurul motiv pentru care voiam

să câștig mașina asta era că vreau să ies din orașul ăsta, Sică.

Să nu mai stau aici, să mă duc și eu, că m-am plictisit, Sică!

Nu mai suport viața asta care o am aici, înțelegi?

Nu mai pot, Sică, să mai stau cu toți săracii ăștia aici, cu toți

Deci, fii atentă, dacă tu crezi că mă mai prinzi pe mine

cu harneală d-asta și mă păcălești, te înșeli.

Hai, gata, lasă-mă-n pace!

Nu te păcălesc, Sică, pe cuvântul meu de onoare.

Nu mai pot în orașul ăsta! Vreau să plec de-aici.

Să mă duc și eu în altă parte, să văd și eu alți oameni,

să văd și eu cum mai trăiesc alții

și-mi trebuia și mie mașinuța asta, Sicuță, dar acuma

Dar poți să faci asta și fără mașină, Florico.

- Nu pot, Sicuță. - Ba da, poți.

Asta e mașina care-mi place mie, o vreau eu, dar nu mai

Nu mai rezist, Sică.

Nu mai rezist.

Uite, Sică! Uite!

Uite, Sică, ce fac eu pentru tine, vezi!

Vezi? Uită-te, Sică!

Gata, renunț. Nu mai pot.

Nu mai pot, Sică, nu mai pot, înțelegi? Uită-te, Sicuță.

Gata, ai câștigat!

Mașina asta e a ta, Sică!

Gata, că nu mai! Ești mulțumit?

Hai, ia-o, na! Gata, ia-o!

Ce prost ești, Sică!

Te-am păcălit! Să-mi aducă cheile de la mașină!

Haide, Sică, hai, gata! Pleacă d-aicea!

Mâine să-mi zici de unde te iau,

să te plimb și pe tine, ca să vezi cum e înăuntru, ai înțeles?

Domn primar, l-am văzut pe păzitorul Mangaliței.

Unde-i nenorocitul? Unde s-a dus?

A fugit prin spate. Nu cred că-l mai prindeți.

Nenorocitul naibii!

Eu sunt păzitorul Mangaliței.

Doamna Dana?

Cum zicea și bărbatu-meu al Mă rog, unul dintr ei,

Dumnezeu să-l odihnească,

uneori trebuie să iei taurul de coarne.

Așa a și murit, săracul!

Dar eu n-o să fac aceeași greșeală.

Doamna Dana, dar ce ce ați făcut prostia asta?

Pentru că m-am săturat de atâta nedreptate, domnule primar.

Dumneata ești supărat?

Eu ce ar trebui să zic că trebuie să repar în fiecare noapte ce nu face primăria?

Da, dar

Cea mai bună metodă să astupi o groapă, e să n-astupi nicio groapă.

Nu mă interesează!

Mai nou, și eu sunt cetățean al Mangaliței,

așa că vreau ca toate problemele mele să fie rezolvate.

Vreau parcuri curate, vreau treceri de pietoni, vreau gropi astupate.

- Cer prea mult? - Nu, aveți perfectă dreptate.

- Dar - Dar ce, o să mă amendați și pe mine?

O să am necazuri pentru că am făcut ce am făcut?

- Nu, dar - Dar

E riscant.

Sunteți o ființă gingașă, suavă, să umblați noaptea pe străzi.

E periculos!

Atunci promiteți că primăria o să-și facă treaba.

Promit.

Promiteți că astupați groapa și promit și eu că renunț la păzitorul Mangaliței.

Pe onoarea mea de primar, eu, Stelian Manole,

promit că nu mai e nevoie de păzitorul Mangaliței.

Felicitări, Cornele! Te-am subestimat. Bravo!

Meriți certificatul de handicap și locul de parcare.

Bine

Bineînțeles că le merit.

N-ai să găsești om mai invalid ca mine în tot orașul.

Sunt plin de probleme.

Nici n-ai idee. Mult noroc pe scări!

Am câștigat, coleguța. Am locul meu de parcare lângă intrare.

- Nu-i minunat? - Este.

O vreme n-am să mai pot să conduc mașina,

dar merită sacrificiul.

Pentru viitor, pentru noi.

Dacă poate cineva să mă împingă în primărie.

Eu v-aș împinge, domn inspector, dar din păcate nu avem rampă de acces.

De ce?

Ați zis să nu facem ca să n-atragem oamenii cu probleme.

Dar eu am probleme. Eu am nevoie de rampă.

Îmi pare rău.

Uitați, o să ies destul de des, ca să vă mai fac o vizită, așa.

- Tudorică! - Nu, lăsați-mă.

Tudor, întoarce-te!

Emilica!

Am nevoie de tine.

Trebuie să merg la toaletă pentru treaba mică.

Eu aș vrea să te ajut, dar noi nu avem toate pentru persoane cu dizabilități,

în primărie.

- De ce? - Pentru că te-ai opus tu, Corneliu.

Am greșit, Emilia. Hai, te rog, ajută-mă.

Mă duc să caut o sticlă de plastic.

Emilia, întoarce-te!

Rezistă, Corneliu! Rezistă, mămicule!

Emilia!

Emilia, nu pleca!

Emilia.

De ce?

Se pare că avem în sfârșit un câștigător.

Da, așa ziceam și eu!

Hai, dă cheile alea încoace, că chiar mă grăbesc să plec.

Câștigătorul este domnul cu cătușele la spate.

Ce domn? Ce cătușe?

Ce cauți aici?

Stai, nene, că am crezut că ăsta a ieșit din joc.

N-am ieșit din joc, m-am dus acolo că era scandal.

Ești nebun la cap?

Ați câștigat acest cazan din partea berii Cazan.

- Felicitări! - Mulțumesc, mulțumesc!

Nenorocitule, ce concurs e ăsta? Asta e japcă pe față!

Nu ți-e rușine? Hoților!

Să vă fie rușine!

- Florico! - Ce vrei și tu?

Ia uite-l pe ăla! Credeai că ai câștigat?

- Da. - Cât de fraierică ești!

Te-ai făcut singură din vorbe. Când o să te înveți minte?

Vă mulțumesc. Mulțumesc, domnule, mulțumesc.

Pupa-i-aș bujiile ei!

Să te

Domn primar, să știți că eu vă verific.

Vreau să astupați groapa la aceleași dimensiuni:

aceeași lungime, aceeași lățime, aceeași adâncime.

Mitică, taci naibii din gură!

Nu cred că vreți să mă supărați, dl primar,

că acuma vă pârăsc la păzitorul Mangaliței.

Să nu uitați astea, dle Marcel. Sunt ale dumneavoastră.

Nu știu cum să vă mulțumesc. M-ați salvat.

Eu vă mulțumesc, domnule păzitor.

Sărut mâna.