Original subtitles

De 20 de ani visez la asta, Bebe.

Cea mai modernă fabrică de alcool distilat din România.

Și totul se controlează de aici, de la panoul ăsta.

- De aici? - Bă, nu pune mâna!

Sunt 42 km de țeavă, echipament de ultimă generație!

Capacitate de producție: 100.000 de sticle pe săptămână.

Nu pune mâna, că e fragil și avem și o comandă acuma:

200.000 de sticle pe săptămână, la export. În America.

Se bea atât de multă țuică în America?

Nu știu dacă se bea, dar cică alungă șefii cu clopoței.

Domnul consilier cultural, vreau să faci o treabă.

- Să gonesc șerpii? - Nu.

Vreau să faci o manea promoțională în care să strigi în gura mare:

„Asta-i țuica lui nea Stelu, Cea mai bună țuică din lume!”

- Ce zici, poți? - Cum să nu, domn…

Acum, pe loc! Fii atent ce compune fratele tău.

Țuica Stelu e valoare Calitate superioare

Alcool dublu rafinat Ce din prune s-a creat

Țuica Stelu e lichidul Mai tare ca erbicidul

La oameni face plăcere America multă țuică cere

- Ce ai făcut? Ai pus mâna? - Să mor dacă am pus!

De ce ai pus mâna? Ești nebun?

- Pandelică, ce s-a întâmplat? - S-a blocat pompa de răcire!

Cazanele trei și patru stă să bubuie.

- Cât e de grav? - Cernobîl 2! Dar cu prune!

Ai văzut? Cernobîl 2, dar cu prune! Ești mulțumit acum?

- Eu am vrut doar să cânt… - Ce putem să facem?

Ne trebuie apă, foarte multă apă, ca să răcim!

Dar din nefericire, nu avem de unde să luăm atâta apă!

- Decât dacă… - Dacă ce?

- Zi, mă omule! - Decât dacă tăiem de la populație.

- Tai-o! - Domn primar, și oamenii?

Nu contează, n-o să moară, dă-i naibii!

- Oricum e făcut 75% apă, așa că tai-o! - Am înțeles!

Mi-e indiferent dacă intrăm în istorie ca barbari!

Vreau să intrăm în istorie ca țuicari!

- Ai nevoie de ceva, colegule? - Nu, nimic.

- Bună dimineața, dragilor! - Doamne-ajută!

Bine v-am găsit!

Dar ce-i cu tine, părinte?

Dacă nu e apă, cu ce vrei să-mi spăl hainele preoțești?

Mă-mbrac cu ce-a dat Dumnezeu.

Nu se mai poate așa, domn primar. N-avem apă, n-avem ce să bem, nu?

Nu m-am mai spălat de nu știu când! Uitați-vă la mâinile mele!

Mămica mi-a zis că mă rade în cap, ca să nu fac păduchi și eu n-am păr.

Orașul ăsta devine un pericol biologic! Pute aberant!

Eu nu put, doamna doctor! Eu m-am dat cu parfum!

- Cu parfum peste transpirație? - Dar măcar e parfum scump.

Da! Cristian Dihor!

Bine că vă luați de mine de parcă eu controlez apele!

Bebe, mai bine să nu discutăm despre ce ai făcut tu cu apele.

Ce a făcut?

N-am făcut nimic, ce aveți? Să moară peștii mei dacă m-am atins!

Domn primar, dacă se permite. Eu cred că e vorba de sabotaj.

Cineva vrea să ne extermine. E o mână criminală!

Nu e nicio mână criminală, Cornele. A cedat o țeavă, atât. Se rezolvă.

Trebuie să facem sacrificii. Și eu fac. N-am mai schimbat apa în piscină.

Mă spăl pe dinți cu șampanie! La toți ne e greu!

Da.

Mie nu mi-e greu deloc. Nu mai am miros din '64,

când a sărit în aer un cazan la fabrica de colonie.

Trei luni am stat în spital. A, dar ce bine miroseam!

Șase tovarășe medicale mi-au căzut în plasă atunci. Șase!

Important este să facem un efort colectiv

ca să-i facem pe oameni să gândească că nu e ceva grav.

- Dar e ceva grav! - Păi tocmai de aia!

Nu trebuie să inducem frica în oameni,

că dacă oamenilor le e frică, noi suntem pierduți.

Înțelegeți? S-a întâmplat așa de mii de ori în istorie.

Deci… sunteți cu mine?

Bun! Știam că pot conta pe voi.

- Da' unde-i Mitică? - Liniștește oamenii.

Bună dimineața, mangalițeni!

Aici Radio Mangalița, 88,88 FM!

Subiectul zilei de astăzi este… V-ați prins! Lipsa apei!

Singurul vinovat pentru lipsa apei din oraș este Stelian Manole.

Dacă mirosiți, e vina lui! Dacă n-aveți ce să beți, e vina lui!

Dacă n-aveți apă la pești, este numai vina lui!

Singurul vinovat este Stelian Manole și apa va reveni când el va pleca…

Mitică…

Forțele de opresiune au pătruns în studio, dar nimeni nu va opri vocea adevărului!

Bine jucat!

Ia uite-o! Începe să se zbenguie, fii atent!

A găsit apă, nebuna! Ia uite-o. A găsit apă, bă!

Nu e apă, mă, e castraveți.

- Pentru salată? - Ei, da! E ca să mă limpezesc la trup.

Ia uite.

Hai pa!

Unde te uiți, nebunule! N-avem treabă?

Hopa! Iar se zbenguie nebuna! Fii atent c-a găsit apă!

Nu mai avem apă!

Hopa!

Eu nu știu de ce mai încerci, Sică!

Dacă era apă pe undeva, o găsea cineva până acum.

Vezi, Găbițule, asta e problema ta! Renunți prea ușor, n-ai vizuină.

- Viziune? - Nici d-aia!

Trebuie să stai mereu stăpân pe poziție, să crezi în tine!

- Da. - Uite, de exemplu ești la bânțuială.

Hopa! O vezi pe una de nota nouă. Ia întreabă-te ce faci.

- Ce faci? - Tu ce faci!

- Eu ce… Mă duc la ea! - Nu te duci. Ai înnebunit?

- O lași, că nu-i de tine. - Nu ziceai să am încredere în mine?

Ba da, dar să nu te crezi Dumnezeu.

O vezi pe una de nota nouă, zici: „Cred în mine!”

După care, te duci, agăți două de nota cinci și pleci acasă.

Cinci cu cinci unșpe, unșpe mai mare ca nouă, matematică!

- Dar… - Așa și cu apa, știi?

Nu-i apă, ce faci? Pleci cu buza umflată?

Nu! Agăț două gagici de nota cinci!

Băi, ce zic eu și ce înțelegi tu! Hopa!

Nu-i apă în oraș! Toată lumea zice asta.

Îți zici: „Cred în mine!”

Și hopa!

Găsește apă în oraș!

Astea-s butoaiele cu apă sfințită ale părintelui Eugen!

Vai, ce întâmplare!

Deci chiar nu mă așteptam să găsesc apă acum

când oamenii se sfâșâie între ei ca câinii!

Dar eu cred că trebuie să am mare grijă de apa asta!

Dacă află cineva de ea, ar putea s-o fure!

Sică, nu putem să furăm apă sfințită ca s-o vindem.

Doamne ferește, cum să facem așa ceva? O împrumutăm ca s-o vindem.

- Când vine apa, o punem la loc. - Sică, e apă sfințită.

De-aia trebuie să ajungă la oameni, să-i sfințească, să-i facă bine!

Contra cost un pic.

- Și-i corect? - E… corect.

Dar e corect să n-avem apă atâtea zile?

E corect să murim de sete când ăsta are bidoane pline?

Nu e!

Apa e puterea, mă!

Cine are jumate de kilogram de apă e prinț în Mangalița!

Cred că poți s-o agăți și pe aia de nouă.

Așa, Găbițule! Cred în tine, Găbițule!

Cred în tine, Găbițule!

Gonește de lângă mine, dihanie! N-am de gând să-ți fac placul!

Bravo, Svetlana.

Și dacă un bărbat îți spune că ești frumoasă?

I-arăt degetul mijlociu și îi zic:

Perversule scârbavnic cu gura aista o săruți pe mămuca dumitale?

Așa! Și ce faci dacă vine la tine și te invită la un suc?

Nu, mersi! Să-mi pui substanțe interzise în pahar?

- Sau la cinema? - Nu, mersi! Să mă prinzi în beznă?

Dacă te cheamă să-i vezi colecția de timbre?

Îi zic: Nu, mersi, unchiul Marcel are timbre mai frumoase decât ale tale.

Bravo, fata mea! Te-am învățat tot ce trebuie să știi!

Unchiule Marcel, dar cum purced dacă găsesc unul de care-mi place?

Cum adică de care-ți place?

Adică, un hoșmălău mare, cu care să mă vâr sub un oghial

și care să-mi umple zemnicul ca pe bătută! Adică drăgăstos!

- Băi! Ție nu-ți plac bărbații! Gata! - Nu?

Bărbații vor un lucru de la tine, iar ăla e scârbos.

- Timbre? - Mai rău!

- Șah? - Și mai rău!

Mai scârbos decât timbrele și șahul nici nu vreau să mă gândesc!

Zemnic…

Svetlana nu știe cât de rea e lumea, ce pericole o pândesc la tot pasul.

Noroc că eu o s-o învăț tot ce trebuie.

Eu sunt un bărbat independent, care știe să pună piciorul în prag!

Hai Marcele, că doar nu construiești metroul din Drumul Taberei!

Sapi și tu o amărâtă de fântână, ce te moșcăi?

- Doinița, mă grăbesc și eu cât pot. - Te grăbești încet!

Nu m-am spălat pe cap de o săptămână!

- Și ce vină am eu, Doinița? - Nu știu, dar o să aflu!

Nu-i nenorocire în oraș ca să n-ai legătură cu ea.

Da, Doinița!

- Dacă n-ai dat de apă, dai de dracul! - Da, Doinița!

- Bună ziua, dnă director! - Bună!

- Dra Svetlana e acasă? - Ce treabă ai cu ea?

- Vreau să-i dau un cadou. - Ce cadou?

- Unul destul de intim. - Cât de destul de intim?

Apă.

Vai de mine, domnu' Găbiță, se poate? Poftim, intrați!

Să nu vă audă lumea. Haideți! Nu, nu-i nevoie, lăsați!

Sigur. Haideți!

Svetlana, mamă! Svetlenuța!

Așa faci, Mitică?

Îți dau acces la aparatura primăriei ca să te remarci,

să faci emisiuni cultural-educative și tu ce faci?

Profiți de ocazie ca să denigrezi primăria?

- Dar nu e apă! - Știu că nu e! Toată lumea știe!

- Și de ce le amintești mereu? - Pentru că nu e apă!

Să-ți fie rușine că bagi spaima în oameni.

- Ești zburat de pe post! - Cum adică?

Uite așa, foarte simplu. De acum vom face emisiuni liniștite.

Emilia, Bebe, preluați emisia! Ieși afară!

Domn pri…

Gata!

Liniște. Gata?

Bună dimineața, stimați mangalițeni, sunt dr. Emilia Vulpe

și azi vom discuta despre efectele benefice ale lipsei de apă.

Veți merge mult mai rar la toaletă.

Domnule Bebe, când ați fost ultima oară la toaletă?

Deci…

bună dimineața vă spune Bebe de la Mangalița la toți fanii!

Doamna doctor, alaltăieri.

Și cum vă simțiți?

Nu m-am simțit așa de bine în viața mea!

Excelent! Iată un exemplu demn de urmat de noi toți.

- Afară tiristo care ești, vagaboanto! - Crăpați-ar șandramaua de escroacă!

Tiristo!

De ce mi-ai turnat șampon în cap dacă știai că n-ai apă?

Tu de ce ai mai venit dacă știai că n-am apă?

Credeam că ai, de unde era să știu?

De unde să am apă? Am crezut că tu ai.

- De unde să am eu apă, din salon? - Și ce? La mine e apă?

De ce nu mi-ai zis când am venit?

Dacă-ți ziceam, nu mai veneai. Hai, pleacă de aici că mă enervezi!

Crăpați-ar șandramaua! Excroacă!

Nu mai vorbi, că te trage curentul în gură!

Urâtă ești cu părul ăla în cap!

Să vezi ce te bat când mai vii!

Cine ar fi crezut că e atât de greu să ai salon de cosmetică fără apă?

Am crezut că e ca o autorizație de construcție. Merge și fără.

- Ce m-a enervat! - Ce faci, Florico?

- Ce vrei, mă? - Ce bine arăți azi!

- Adevărat? - Adevărat!

Ești frumoasă, mă! Și pe interior!

De unde știi cum sunt pe interior?

Nu știi și nici n-o să afli. Am gagiu! Ce vrei?

Cum poți să crezi că vreau ceva?

- Mereu vrei ceva! - Vreau să te văd zâmbind!

Vreau să te văd fericită! Vreau să-ți fac o propunere.

- N-auzi că am gagiu? - De afacere, mă. Ia vino încoa'!

Ce-ai zice dacă eu aș avea ceva foarte valoros

și aș avea nevoie de experiența ta ca să vând treaba aia?

Ce?

- Mamă, ce-i asta?! - Deschide capacul!

Deschide, mă, capacul!

Dă-i așa…

Băi, Sicuță! Asta-i apă, mă!

Băi, ce combinator ești!

De unde o ai? Pentru asta îți arăt și interiorul.

- Ziceai că ai gagiu. - Așa, și?

Am decis să-l ascult pe Sică și să cred mai mult în mine.

Singura problemă e că eu și cu mine avem o relație foarte conflictuală.

Ne-am certat de multe ori.

Odată ne-am și furat bani unul de la altul.

Luați loc, domnule Găbițu.

- Țin eu sticla. - Nu, mulțumesc! Lăsați că…

Da.

Insist!

Nu, mai bine stă la mine. Lăsați-o, că o țin aici.

Lasă-mă să te ajut.

Doamna Doina, asta-i… Domnișoară Svetlana!

Svetlana, ia uite, domnul Găbiță a venit și ți-a adus un cadou special!

O sticlă cu apă! Cum spunem?

Gonește de lângă mine, dihanie! N-am de gând să-ți fac placul!

- Svetlana! - Ce?

Dar n-am zis nimica. De aia spun arătați foarte frumos astăzi.

Perversule scârbovnic! Cu gura asta o săruți pe mămuca dumitale?

Ia treci în bucătărie acum! Hai!

Domnule Găbițu, ne scuzați… Treci odată! Ne scuzași puțin, venim imediat!

Să nu plecați cu sticluța cu apă, da? Vă rog frumos!

Momentele disperate, cer măsuri disperate.

Oamenii ar face orice pentru o sticlă de apă.

Nu-i pentru mine. E pentru mama, ca să-și ia medicamentele.

- Și e potabilă? - Bineînțeles că e potabilă, tovarășe!

Tu, n-ai rămas niciodată izolat în deșert cu tovarășul Nicu și tovarășa Elena?

Patru zile am trăit numai din cactuși.

Și unde mai pui că sunt și afrodisiaci!

Nu vreau să știu.

Ia!

Asta-i cea mai bună apă!

Mulțumesc!

Exact coleguțul pe care voiam să-l întâlnesc!

- Serios? - Ce ascunzi tu acolo? Ia zi!

Ăsta e pachetul pentru începători. Ți-ajunge să te speli o dată pe dinți

sau să-ți dai nițeluș așa, de moft, să miroși a apă.

Ăsta e pachetul începător-avansat.

Ăsta îți ajunge să speli o pereche de șosete

sau să-ți dai nițeluș pe față sau să fierbi o porție de paste

sau să bei o gură-două dacă-ți place barosăneala.

Ăsta e pachetul pentru specialiști. Aici deja ne lăfăim.

Ăsta îți ajunge să te speli pe picioare sau să faci o ciorbă

sau să-ți dai nițeluș așa prin păr, că nu arăți prea bine.

Sau dacă ești șmecheră și mare fiță,

să dormi cu paharul de apă la capul patului, ai înțeles?

Sincer, asta nici nu mai știu de ce ți-o arăt,

că se vede clar că nu-ți permiți.

Doar așa, dacă pui bani cu vreo vecină sau ceva.

Dar pot să-ți explic cam ce face.

Cu asta poți să te speli, să faci mare duș.

Poți să gătești ce vrei tu de mâncare, ai înțeles?

Sau, dacă ești mare șmecheră, să arunci cu ea pe săraci, ai înțeles?

Dacă vrei să și bei din ea, este treaba matale,

poți s-o consumi pe toată așa. Este fix cum îți dorești.

Dar acuma că ți-am prezentat oferta, să-mi spui de care vrei, că-i mare…

Așa.

Ce-i asta, bre? Nu-ți ajunge decât de pachetul pentru specialiști!

Zice lumea de mangalițeni că nu are după ce să bea apă.

Cum apare o fleșcăială,

cum scoate banii de la saltea și aruncă cu ei, zgârciții!

Câtă apă ai vândut?

Credeai că-i dai lui Flori să vândă apă chioară și nu vinde ea?

Știi câtă am vândut?

Treizeci de bidoane de astea, 25 de bidoane de astea

și pe astea mici nu le mai pun la socoteală!

Ești dată naibii, Florico! Tu ai putea să vinzi apă și la Oceanul Indian.

Nu știu cine e indianul, dar dacă dă banul îi vând toată apa de aici.

Hai!

Hai să ne cinstim și noi un pic.

Sică, ce faci? Consumi marfa?

- E a noastră! - Nu e bine să consumi.

- Poartă ghinion. - Lasă-mă cu ghinionul tău!

- Ce are dacă consum un pic? - Nu e bine, bă!

Doamne-ajută! Am auzit că aveți apă.

Poate.

Svetlenuța e puțin mai sălbatică.

E din neamul lui Marcel, n-ar trebui să ne mirăm.

Abia au coborât din copaci de două-trei generații.

Dar oricine se poate schimba cu profesorul potrivit.

Păi se poate! Așa te porți cu un bărbat care mi-a adus apă?

- Ție ți-a adus apă. - Dar unchiul Marcel mi-a zis să spun așa.

El abia se descurcă cu femeile, d-apăi cu bărbații!

- Trebuie să fii și tu mai… - Mai cum?

- Mai seducătoare! - Educatoare?

Nu, mai seducătoare!

- Seducătoare. - Să-l seduci pe pămpă… pe domn!

Dacă face o glumă, chiar dacă e proastă, tu trebuie să râzi! Ia râzi!

Perfect!

Dacă-ți spune că ești frumoasă, tu să-i spui:

„Frumusețea-i trecătoare, ce-i în inimă e veșnic.”

Frumusețea-i trecătoare, ce-i în inimă e veșnic.

Asta e! Dacă te invită la un suc, îi spui că sucul e pentru copii.

Ce-ar fi să mergem la o cafea?

Unchiul a zis că poate să-mi pună substanțe…

Ei, Doamne ferește! Mai înnebunit și cu Marcel ăsta.

Dacă te invită la un film, îi spui: „Ce ar fi să jucăm în filmul vieții?”

Dar dacă mă invită să-i văd colecția de timbre?

Asta nu se mai întâmplă de pe vremea lui Marcel.

Tu trebuie să primești cât mai multe lucruri.

- Să primesc lucruri? - Da.

- Și să nu fii niciodată mulțumită! - Niciodată!

Da. Ca să primești și mai multe lucruri! Ai înțeles? Hai să te văd!

Ce glumă pe cinste!

Eu n-am zis nimic.

Frumusețea-i trecătoare, ce-i în inimă e veșnic.

Așa e, asta da.

Dacă vreau să ies la o băutură acidulată cu tine, nu vreau.

Pentru că îs pentru copii. Eu vreau să joc în filmul vieții noastre.

Și nu vreau să primesc timbre, ci lucruri.

Păi uite o sticlă de apă.

Sunt prost mulțumită, vreau mai multe lucruri!

A, mai am apă! Mai ți-aduc!

Doamne!

Nu în ultimul rând, noi ar trebui să mulțumim că nu mai este apă în oraș!

Pentru că de când nu mai e apă în oraș, a scăzut foarte mult riscul la înecuri.

Doamna doctor, dv. știți câte înecuri am avut de când nu mai e apă?

Nu, domnule Bebe, spuneți-ne dv.!

Zero. Zero barat. Tocmai de aceea, mulțumim domnule primar Stelian Manole!

Dar iată că avem un telefon în direct de la un ascultător necunoscut.

Bună ziua, domnule ascultător! Vă ascultăm.

Alo?

Bună ziua! Sunt un cetățean

și am o întrebare pentru realizatorii acestei emisiuni.

Cât timp n-o să mai avem apă, domnilor?

Maxim câteva zile.

Cei de la Regia Apei ne-au comunicat că este o țeavă spartă.

Ei, uite că eu am sunat la cei la Regia Apei,

și mi-au spus că nu au nicio țeavă spartă.

De fapt, nici nu știau că Mangalița nu are apă.

De fapt, nu i-a anunțat nimeni.

Domnul primar Stelian Manole ne-a anunțat…

Domnul primar Stelian Manole minte!

Mangalițeni, problema a scăpat de sub control!

Apa n-o să mai revină niciodată! O să murim cu toții deshidratați.

Mitică, ia vino tu urgent până la primărie!

Eu nu sunt niciun Mitică! Eu sunt un cetațean îngrijorat.

Domnul cetățean îngrijorat, spune-i lui Mitică să vină urgent la primărie!

Eu nu vreau să mor nespălată și cu părul murdar!

Stimați ascultători, întâmpinăm oarece defecțiuni tehnice,

revenim după o mică publicitate.

Pune-i și părintelui un pahar cu apă, c-o fi și el…

i-o fi sete de câte cântări o fi avut, ce-o făcut el azi-noapte! Na, acuma…

- Gratis, părinte! - Bogdaproste!

Aoleu, băi copii, băi! Când am auzit de la o enoriașă,

că are cineva apă de vânzare!

- Ați auzit! Da! Veștile circulă… - Circulă una-două.

Ce bucurie mi-ați făcut cu apa asta!

Mai ales de când a dat Dumnezeu seceta asta!

- A început să dea secetă. - N-ai ce face, trebuie să reziști.

- Da, norocul ți-l mai și faci. - Apropo de noroc.

De unde aveți voi toată apa asta?

Noi? Păi…

M-am prins. Ce ne testează părintele!

Ei, cum ar fi acuma să ne divulgăm noi sursele?

Păi n-am mai face nicio treabă!

Beți acolo liniștit. E apă bună, nu-i cu pământ.

E bună, e curată.

- Și are așa o aromă… - Ce aromă?

De busuioc.

Mi-aduce aminte de ceva.

- De ce? - De copilărie!

Nu, de pizza cu busuioc! Am simțit și eu. Da, e…

Nu! Ziceți că mi-a luat Dumnezeu mințile! Mi-aduce aminte de apă sfințită!

Apă sfințită!

Apă sfințită, auzi-l pe părintele!

- De unde să avem noi apă sfințită? - Exact, da!

De unde să avem noi apă sfințită?

Apă sfințită. Cumva e corect, fiindcă toată apa e sfințită acuma!

E rară! Adică când găsești apă e minune!

- Da, părinte, e… sfințită că o avem! - Da! E o minune, așa.

De unde să avem apă sfințită?

Mi-a luat Dumnezeu mințile.

- De unde să aveți voi apă sfințită? - De unde?

Ați furat-o din butoaiele din spatele bisericii.

Doamne părinte, cum să spuneți așa ceva?

Dar cum să furăm noi apă sfințită din butoaiele din spatele bisericii!

- Doamne ferește! - Să ce? Ca să facem?

S-o dăm pe prețuri de astea exorbitante, să vindem la oameni?

- Ar fi ilegal! - E imoral!

Am și cruciuliță la gât, părinte, cum?

- Știți ce e ciudat? - Ce?

Chiar ia cineva din apa aia!

- Părinte! - Să nu-mi spuneți așa ceva, că fac urât.

Deci s-a dus rău omenirea. Sunt bestii, ce au?

Mai ales…

Că cine ia din apa aia riscă enorm!

Ce riscă, părinte?

Eu, ca preot, n-am curaj să beau din apa aia!

- Nu? - Oricât de sete mi-ar fi!

Păi cine fură din apa aia, îl bate Dumnezeu! Doamne ferește!

Doamne părinte, să arză în focul iadului, care fură din butoaiele alea!

- E golani! E derbedei! E plin. - Da.

Dă-i și… părintelui.

- Părinte, de care? - La jumate.

Umblăm cu jumătăți de măsură, domnul părintele?

- Nu, părinte, se poate? - Nu se poate așa ceva!

- Gratis. - Ziceți bogdaproste părinte. De la noi.

- Doamne-ajută! - Doamne-ajută, părinte!

- Doamne-ajută! - Doamne, ajută-ne!

Doamne-ajută!

Dragostea între tineri! E ceva așa de pur și de frumos.

Când eram tânără, Marcel îmi făcea tot felul de cadouri!

De fapt, Marcel, nu mi-a adus nimic niciodată.

Era un zgârcit și jumătate. Ca și azi.

Aș vrea să ne cunoaștem mai bine din punct de vedere intim și spiritual,

dar cum pot să cunosc dacă ai intenții curate?

Păi, pot să mai aduc niște apă.

Sunt mulțumită, dar și prost mulțumită.

- Cred că necesit mai multă atenție. - Dar mai am atenție! Mai aduc.

Deci cel mai de preț cadou al unei femei este iubirea

și eu atâta primesc în schimb?

- Asta se cheamă exploatare. - Ce, credeai c-am terminat?

N-am terminat, mă întorc imediat.

Nasul meu fin a făcut o constatare.

Ce constatare?

Miroși proaspăt, coleguțule. Nu puți.

Miroși proaspăt spălat, cu toate că apa e oprită.

Care să fie secretul tău?

Șervețele de bebeluș. Mămica mi-a făcut rost. Mă șterg cu ele.

- Minți! - Nu.

Minți! Bebelușii nu miros proaspăt. Eu știu. Am mirosit zeci de bebeluși.

Tu miroși a altceva. Miroși a apă.

Nu!

Ști ce am făcut eu ca să fac rost de apă?

Am luat o găleată și am adunat toată roua

de pe firele de iarbă, picătură cu picătură.

Tu nu ești în stare de așa ceva pentru că tu nu ești suficient de bărbat.

Ceea ce mă face să cred că ți-ai făcut provizii de apă dinainte.

Pentru că știai ce urmează, pentru că tu ești sabotorul!

Ce? Nu! Cum? Nu!

- De unde ai apă, mă? - Am stors-o din cactuși.

- Sabotorule! - Domnul inspector!

Bineînțeles că am încredere că enoriașii din Mangalița

n-ar fura niciodată din apa sfințită.

Dar de ce să trăim în îndoială? E păcat. Mai bine să fim siguri.

Am turnat puțin colorant alimentar, în apa care a mai rămas.

E inofensiv, dar orice atinge albăstrește!

Florico, hai să ne potolim puțin.

Merge apa asta rece ca pâinea caldă.

Dacă ne prinde popa? Ai văzut că pune întrebări!

Mare afacerist ești tu! Ți-e frică de popa Eugen!

Nu mi-e frică de popa Eugen! Ziceam să stăm liniștiți o vreme.

Nu mai luăm apă nouă până trece focul.

- Bine, cum zici tu! - Așa!

O femeie are nevoie de un bărbat care să-i pună apă pe masă.

Dar dacă bărbatul nu mai e în stare, poate e timpul să găsească alt bărbat.

Sau poate că e timpul să-și pună singură apă pe masă.

Îmi place foarte mult de domnișoara Svetlana.

E foarte atrăgătoare fizic și cred că ne potrivim și astral și intelectual,

dar nicio femeie din lume nu merită atâta chin.

Când mi se spunea că viața cu o femeie e plină de greutăți,

nu mă gândeam că se referă la greutăți de cărat.

Ho, mă, ho! Ho, ce suni așa?

- Domn Marcel! - Ce-i Gabriel?

- Transmiteți-i un mesaj drei Svetlana. - Ce mesaj?

Domnișoară Svetlana, ești un înger pe Pământ.

Părul tău fin e ca brânzica de vaci fină.

Pielea ta e fragedă cum e pielicica aia crocantă de pe pui.

- Ce pielicică are Svetlana? - Aș fi vrut să ne cunoaștem mai bine,

în oraș, la o băutură sau poate la un spectacol.

- Sau poate mai mult. - Gabriel!

Nu, nea Marcele, la un bowling, voiam să mergem la bowling.

Dar n-are importanță fiindcă renunț.

- La ce renunți, mă? - La domnișoara Svetlana!

Ea e de nota nouă. Eu sunt de… cât sunt.

Și nu mai pot fizic să mai car atâta apă ca s-o mulțumesc.

Mă dor încheieturile, mă doare spatele!

Gabriel, despre ce vorbești tu aici?

Despre câtă apă am cărat pentru domnișoara Svetlana

ca să ne cunoaștem mai bine și degeaba!

Svetlana!

Trebuia să suni tu la Regia de Ape! Nu puteai să stai în banca ta?

Am peste o mie de oameni

care sună disperați să întrebe dacă o să mai aibă apă vreodată!

- Și? O să mai aibă? - Bineînțeles că o să aibă!

- Adevărul nu poate fi cenzurat. - Ai panicat lumea la radio.

Mi-ați interzis să fac emisiuni care să panicheze lumea,

nu mi-ați spus că nu am voie să sun și să panichez lumea!

Junghi, asta ești! Junghi!

Stimați ascultători, vă vorbește primarul vostru, Stelian Manole.

Am un anunț foarte important de făcut pentru oraș.

E imoral să lași un oraș întreg fără apă? E discutabil.

Se justifică să lași un oraș fără apă dacă vrei să salvezi producția de țuică?

Absolut. Unele sacrificii merită făcute.

Dar dacă vor mediocritate, n-au decât să-și ia apa înapoi!

Nu veți rămâne deshidratați.

Nu va da ciuma în voi. Veți putea să vă spălați din nou!

Am plăcerea să vă anunț

că eu personal am verificat problema și aproximativ în cinci minute

distribuția apei va fi reluată în mod normal.

Bravo, domn primar! Așa da, bravo!

Adevăratul motiv pentru care apa a fost oprită este foarte simplu.

Apa e otrăvită! Domn primar, apa e otrăvită!

Oameni buni, nu beți apă de la robinet. Apa e otrăvită și l-am prins pe făptaș!

- A recunoscut-o! - Eu n-am zis nimic!

Asta te incriminează! Tăcerea!

Prietenul la nevoie se cunoaște.

Știam eu că pot să mă bazez pe tine, Florico!

Ei, mie-mi spui!

Cea mai bună prietenă a mea din toate timpurile e cine anume?

Valerica, se știe!

Valerico, mă doare sufletul când mă gândesc câți bani o să-ți iau.

Banii nu contează! Dacă muncește, o fată are bani!

Dar tu care ești așa versată, Valerico, ești plină de bani!

Auzi? Dar nu vrei să faci mai mulți?

Faci mișto de mine, Florico?

Mie să nu-mi placă banii? Îmi place, stai în banca ta!

Ce trebuie să fac?

- Să plasezi niște sticle de astea cu apă. - Adică cum?

După ce te hârjonești cu un client

zici: „Auzi, dar nu vrei o sticlă de apă pentru nevastă și copii?”

- Atâta tot? - Atâta tot, mergi pe vinovăție.

Așa merg de când m-am născut, dar mie ce-mi iese?

Ce să-ți iasă, Florico? La trei sticle de apă, ai un kil de apă tu.

- Fără caterincă? - Fără caterincă!

- Hai să batem palma, Florico! - Haide!

Svetlano, ce am vorbit noi? Ce faci când te abordează un băiat?

Îi spunem: „Gonește de lângă mine, dihanie, n-am de gând să-ți fac placul!”

- Mi-a zis! Chiar așa mi-a zis! - Așa, foarte bine.

Și când îți zice că ești frumoasă?

Îi arătăm degetul mijlociu și-i spunem: „Pleacă de lângă mine, scârbavnicule,

cu gura asta o săruți pe mămuca dumitale?”

Și asta mi-a zis.

Și atunci de ce crede băiatul ăsta că o să vă cunoașteți mai bine pentru apă?

Pentru că pe urmă a venit mătușa Doina

care mi-a zis să râd la toate glumele lui!

Pe urmă mi-a zis să-i spun că frumusețea e trecătoare și ce-i în inimă e veșnic

și dacă vreau să joc în filmul vieții noastre

și să fiu prost mulțumită de tot ce-mi aduce.

Să fii prost mulțumită de tot ce-ți aduce? Păi și unde-i apa pe care ți-a adus-o?

Ah, Doinița!

- Domn primar, e otrăvită apa sau nu e? - Nu e otrăvită, mă!

Atunci de ce e oprită? Avarie nu e, otrăvire nu e.

Au fost niște elemente externe acolo, dar se rezolvă.

Bine că se rezolvă,

că nu mai suportam să știu că s-a oprit apa din cauza mea!

Poftim?

Vorbesc în numele tuturor când întreb

de ce ați oprit apa în oraș din vina lui Bebe?

Există o explicație logică.

- V-am căutat peste tot! - Nu acuma, Pandelică.

Domn primar, când am deschis robinetul de apă la loc, s-a rupt o valvă.

- Și ce înseamnă că s-a rupt o valvă? - Dezastru! Tot lichidul a venit înapoi!

- Dar e țuică! - Asta încercam să vă spun!

A refulat instalația. Țuica, s-a dus pe țevile de apă.

- Câtă? - Toată!

- Și America? - Pleacă mâine! Vaporul pleacă mâine.

Ce se întâmplă? E adevărat ce am auzit? Curge țuică la robinet?

Da, Mitică. De asta am oprit eu apa în oraș.

Să dau… Să fac o surpriză la mangalițeni.

Să dau țuică gratis la robinet. La toată lumea!

Dar asta e o prostie!

Mangalițenii nu vor țuică la robinet, vor apă!

Dă-te matale…

Părinte, eu ca organ abilitat de menținere a legii

am luat în serios acuzațiile matale de furt de apă sfințită.

- Așa, și? - Și…

după o investigație foarte strictă, despre care aș putea să-ți povestesc, dar…

n-ai treabă matale cu tehnicile polițienești.

Am ajuns la concluzia că nu s-a furat nici o apă sfințită!

- Ești sigur? - Da.

Dacă a dispărut puțină apă, se poate! Dacă s-a mai pierdut niște apă, se poate!

Dacă s-a mai evaporat niște apă, se poate!

Dar nu s-a furat un strop de apă sfințită!

- Mangalițenii au frică de Dumnezeu! - Sică, dacă zici tu, eu te cred!

Și eu ce fac acum, escroaco!

Cum mă mai duc eu la muncă așa, ca o parașută? Parcă aș fi Ștrumfii 2!

Taci din gură, proasto care ești!

Nu ți se mai vede tencuiala de pe față din cauza la păr!

- M-ai distrus profesional! - Ce ai căutat aici?

M-ai chemat tu, ca să-mi dai apă. Asta e apă?

Nu mai vinzi tu apă în orașul ăsta cât oi trăi eu! Scârbă!

Sărut-mâna, părinte!

Îmi pare rău, că m-am îndoit de abilitățile tale de polițist, Sică.

Acum chiar îți dau dreptate!

Nimeni din Mangalița n-a furat apă sfințită.

Pentru mine, să faci baie nu înseamnă doar să faci baie.

Înseamnă mult nai mult decât atât! Să-ți purifici spiritul, mintea!

E ca și cum te-ai naște din nou mai frumos, mai curat, mai parfumat!

Visez la clipa asta de când s-a oprit apa!

Și acum, în sfârșit e aici!

E așa de frumos că-mi vine să plâng!

Marcele!

Marcele, răspunde la telefon!

Marcel!

Ah, fir-ar să fie!

Alo!

Alo, dar vorbește domnule!

Ei, fir-ar să fie!

Aoleu, Marcele! Ieși din cadă! Ieși din cadă imediat Marcel, că te omor!

Strașnică baie ai făcut, Doinița!

- Ieși, n-auzi? - Temperatura perfectă.

- Lumânărele parfumate… - Nu!

Merit și eu, Doinița!

Că am stat toată ziua prin grădină de am dat la sapă.

Sunt plin de noroi și de transpirație.

- Fix ce aveam nevoie. - Nu!

Auzi, mă? Dar cum de ai reușit tu să strângi atâta apă?

Nu vii și tu!

Mai taci din gura aia, Marcele! Taci din gura aia!

Ce să-i faci acuma, Florico?

Stai să-mi revin că nu-mi dau seama! Bă, ce dezamăgire, Florico!

Nu mă așteptam la așa ceva! Să produci tu așa pagubă mare, mă!

Să furi de la părintele Eugen! Doamne fe…

Cum să furi de la popă! Ăsta-i top cinci păcate.

Mă așteptam de la oricine altcineva, dar nu de la tine…

Taci dracu' din gură, că mă enervezi și-ți bag peria asta în gură! Am nervi!

Că-ți zic una și mai abitir!

A dat ăia drumul la apă la robinet și toată combinația cu vândutul, amin!

- Nu te potolești! - Știi care e problema ta?

Că tu ai crezut prea mult în tine, știi?

În loc să te retragi în plină glorie, tu te-ai dus, dă-i…

Și acuma lăcomia se plătește.

Bagă acolo, dă-i! Hai.

Bă, Sică, bă!

E ceva pe fundul butoiului.

E ceva pe fundul butoiului! Că pun botul la asta!

Sică, pe cuvântul meu. E ceva ce lucește, cred că un lănțic de aur.

De aur? Adevărat? Dă-te așa! Dă-te așa, unde te bagi?

- Dă-te un pic! - Stai să-l iau!

- Mă bag eu. - Ia vezi dacă poți să-l iei tu.

Fir-ai al dracului să fii!

Vezi, mă, Sică! Asta-i problema ta. Crezi prea mult în tine.

Dar aia e, ce să-i faci? Lăcomia se plătește, băi Sicuță!

Râzi ca…

- Gabriel? - Da.

Este adevărat că toți bărbații au în cap

un singur lucru, și că acela este un lucru foarte scârbos?

Da, este adevărat.

Și tu ai în cap acel lucru?

Da.

Și te gândești la el chiar acum?

Mă gândesc la el tot timpul, nu doar acum.

Ai putea să-mi spui care este?

- Cum să-ți spun care este? - Lucrul acela scârbos.

Vrei să zic cu voce tare?

Pentru că unchiul Marcel n-o vrut să mi-l zică.

Bine, dar te avertizez că este foarte scârbos.

Sunt pregătită!

Untură pe pâine cu ceapă și boia.

Ăsta-i lucrul scârbos la care se gândesc toți bărbații?

- La asta mă gândesc eu acum. - Eu am crezut că e vorba de împreunare!

Alo!

Păi ce am vorbit noi? Ia, hai, distanța regulamentară, 20 cm.

Hai, mâinile la vedere!

Și fluierați.

Hai, fluierați.

Un bărbat adevărat, trebuie să-și asume și victoriile și eșecurile.

Pentru că ce sunt eșecurile?

Sunt niște victorii, care n-au fost exploatate încă așa cum se cuvine.

Salut, dragi mangalițeni, vă vorbește primarul.

Urmare a evenimentelor recente,

țin să vă reamintesc că echipe de la primărie vor trece din casă în casă

să colecteze monstre de apă în sticle și în damigene.

De asemenea, nu spălați covoare,

nu faceți baie în cadă, nu beți apă înainte de a urca la volan,

iar dacă e neapărat nevoie să beți apă,

nu fumați în preajma ei, că este extrem de inflamabilă!

- Ești gata să mergem pe la oameni? - Gata, mergem.

Dacă consider o victorie personală că s-a dat drumul la apă?

Da, consider. Pentru că drepturile omului trebuie respectate.

Dacă regret că s-a dat drumul la apă?

Da, regret. Pentru că unii chiar nu au nici o măsură!