Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
79,5% dintre români au internet. 10 milioane au Facebook.
Avem cel mai rapid internet din lume și IT-iștii noștri sunt căutați peste tot.
Și apoi avem primăria Mangalița.
Unde ești, nenorocito? Unde ești?
Ia, să te văd, nenorocito, Cine mai bâzâie acum?
Dle Cornel, cine are acces la adresa de poștă electronică a primăriei?
Toată lumea, colegu. Toată lumea. Scrie afară: Strada Speranței nr.1.
Nu adresa clădirii, adresa… adresa de poștă electronică, de mail.
Scrie afară: Strada Speranței nr. 1.
Unde vine corespondența pe mail, mesajele alea. Care e adresa?
Strada Speranței nr. 1, colegu. Ești surd?
Dle Cornel, mesajele alea care vin pe fir prin internet, prin aer, unde vin?
Tu vorbești de fax.
Faxul e sus, la Flori.
Marcele!
- Scumpa mea, draga mea… - Îți dau o dragă de nu te vezi.
Doinița, s-a produs o presiune
pe garnitura care apăsa pe coloana de apă care a produs un degajament și a…
Uită-te la părul meu, vezi degajamentul?
- Îl văd, da. - Și-ți place?
Arată diferit.
Marcele, mâine avem botez și tu mi-ai omorât părul.
Părul meu frumos, bun de pus în vitrină la Igiena.
Ce-ai de spus în apărarea ta?
- Poate nu se mai ține botezul? - Marcele!
Gata, colegul? Pauză, deja?
Nu, dle inspector.
Asta mă gândeam și eu, că n-ai întârziat decât 23 de minute și 10 secunde.
Dar, de altfel, văd că țigărușa țigărușă, cafeluța cafeluță.
- Da, dle inspector. Adică, nu. - Ți se pare că primăria e o glumă?
- Că programul e bătaia ta de joc? Păi, nu.
Dacă vrei o mustrare scrisă la domnul primar, imediat îți fac.
Nu, vă rog! Gata.
Cu atitudinea asta de mediu privat,
n-o să reușești niciodată în administrația publică!
Ai înțeles? Niciodată!
Omul e cel mai prost om, Gabi!
- Întreabă-mă de ce. - De ce ?
Înghite așa toate mizeriile de la toți și pentru ce?
Pentru o chiftea și două zile la Eforie Nord?
- Da. - Nu.
Uite-l pe Tudorică al nostru. Își ia călărie în fiecare dimineață.
Jap bici, jap bici! Jap două palme peste față.
Crezi că o să facă ceva? N-o să facă nimic.
O să stea toată viața sub papuc. C-așa sunt oamenii: proști!
- Știi ce se întâmpla dacă eram babuini? - De ce să fim, Sică?
De ce să nu fim, Găbițule? Ai ceva cu babuinii?
- Ce-ai cu babuinii? - Nu, nimic, ziceam.
Deci dacă eram noi babuini și venea șefu’ să urle la noi,
făceam noi mare brigadă de babuini, luam o nucă-de-cocos
și bam, i-o spărgeam de cap.
Și după aia ne duceam și-l mâncam de față cu familia lui.
A băgat cablu de curând și mă uit mai mult la documentare d-astea cu babuini.
Ce să zic așa… Seamănă mult cu oamenii, dar gagicile lor e mai nasoale.
Unele din ele.
Hai să-l ajutăm pe babuinul nostru, Găbițule.
Dacă nu-l ajutăm noi, cine?
Sică, eu merg, dar nu sparg capul la nimeni cu nucă-de-cocos.
Domn' primar, protestez.
Cum vreți dv. performanță în primărie dacă nimeni nu folosește calculatoarele.
Ce-i cu tine, băiatule? Le folosim. Avem calculatoare moderne, scumpe…
Degeaba avem calculatoare moderne, scumpe dacă se pune praful pe ele.
- De ce nu le folosiți? Nu știți? - Cum să nu știm? Drept cine ne iei?
Cum să nu le folosim? Folosim! Dacă le folosim prea mult se uzează.
Plus, că dacă se strică, nu dăm de belea?
Iar în Mangalița, toată lumea muncește, nu stă să se joace pe calculator.
Calculatorul nu e pentru jocuri, este pentru muncă.
Cum țineți legătura cu cetățenii pe rețelele de socializare
dacă Facebookul e mort, de Instagram nu mai vorbim!
Prin viu grai.
- Cu toții? - Cu cine trebuie.
Uite, de pe calculator, pot să vorbesc cu toată lumea.
- Vorbește tu cu… - Uitați!
Am făcut un sondaj pe pagina de Facebook a primăriei și deja avem rezultatele.
- Pagină Facebook ai făcut tu? Ce… - Aia pe care pune Flori numai selfie-uri.
- Ai făcut un sondaj? - Da. Uitați.
„Ce personalitate admirați cel mai mult?”
A făcut el un sondaj!
- Pe ce loc sunt? - Pe cinci.
- Cum pe cinci? Și cine e pe primul loc? - Simona Halep.
Ei, ea, da… Noi, mangalițenii, suntem mai sportivi.
- Dar pe doi cine e? - Pe doi e Vlad Țepeș.
Da. Suntem corecți, știi… Da.
- Dar pe trei cine e? - Dumitru Bozovici.
- Cine? Unde scrie? - Uite aici!
Mărește!
Ia-l de aici!
Închide-l dracului, că…
Dle Tudor, dacă vă oprim din treabă e ca și cum am distruge primăria.
Ce zic eu, primăria? Orașul! Dacă aveți 10 secunde, 15 secunde…
- Vă rugăm, dl Tudor! - Câte vreți, dar nu e nevoie să stați…
Vă rugăm din suflet, nu ne distrugeți! Nu…
- Zi și tu ceva! - Nu ne faceți lucruri rele!
Băieți, ridicați-vă de-acolo și vorbim.
- Am fost proști, am fost tâmpiți… - Am fost mediocri…
Am fost… a fost un accident.
Dl Tudor, n-am avut de unde să știm că mașina amendată e a dv…
- De unde să știm… - Ce mașină?
Ce faceți, rugăciune în grup?
Lasă-ne, nea Cornele, că suntem necăjiți. Am dat-o-n bară rău de tot!
- Am făcut-o de capră! - Am făcut-o de oaie, mă!
De ambele, de cornute.
L-am amendat din greșeală pe dl Tudor. Dl Tudor, iertați-ne.
- Căutați la dv. în suflet forța… - Forța dragostei…
Forța să nu afle… știți dv. cine și să ne iertați.
Să nu afle știu eu cine și să vă iert? Pentru ce?
Știți dv. foarte bine cine și ce.
Vă rugăm din suflet, iertați-ne!
Iertați-ne!
Dar nu mi-ați făcut nimic, și n-o să afle nimeni.
Ți-am zis eu, mă, că o să ne iartă!
Dl Tudor, mulțumim din suflet. Sunteți un prinț. Nu vă merităm.
Mergem acuma să vă aprindem o lumânare la biserică.
Gata, nu e nevoie să…
Salut!
Mulțumim frumos! Mulțu…
Să aveți o zi frumoasă. Mulțumim frumos că țineți primăria Mangalița…
Dl Tudor! Forță! Mulțumim frumos!
Dă-te, bre, nea Cornele!
Ne-a iertat, bă!
Dar cine i-a dat voie lui Cornelia să plece acasă?
Naște sor-sa!
Ce vină am eu dacă i-a plăcut păcatul? Ascultă aici la mine, cucoană!
Deci eu am o urgență, că mâine am un botez.
Știi cine sunt eu? Alo!
Ei, dacă nu vă calc eu cu controlul, mama ei de viață!
Haideți, dna directoare, ce vă supărați… Nu vă mai supărați așa, pe bune…
Eu nici nu cred că e așa rău. Rezolvați problema cu un fixativ și gata.
- Ia uită-te aici, Flori! - Doamne, ce m-am speriat! Doamne, cum…
- Mai bine să vă trimit la tipul meu. - Ce tip?
- Tipul meu, Fabio! - Fabio?
- Ce nume e ăsta, ăsta e fotbalist? - E fotbalist… E artist!
Eu n-am nevoie de un artist, ci de cineva să-mi salveze părul.
Fabio e artist la păr.
Nu știi cum e ăștia, artiștii? Că unii la cinematograf…
Ăsta, Fabio e artist de păr.
Flori, dacă e atâta de bun, de ce nu lucrează la un coafor?
Coafor la talentul lui? Doamne ferește! Se face de râs pe acolo! Nu se poate!
El a lucrat numai cu politicieni, cu vedete, cu fotomodele, cu actrițe.
- Mafie… - Mafie?
Ma… șt… mai încet că ne-aude. El a venit aici ca să se ascundă.
Că i-a greșit bretonul la unu' de la mafia asta a lor
și-l caută să-l toarne în beton.
- Hai, fugi d-aici! - Pe cuvântul meu!
Deci mi-a zis o prietenă, care i-a zis o prietenă care știe de la vară-sa.
- Cum dau eu de tipul ăsta, de Fabio? - Aia e, n-aveți cum!
N-ai zis că e tipu’ tău?
E, dar și eu până am ajuns la el… Mamă, 7 luni a durat până… Nu e așa ușor!
- E complicat! Trebuie să corespunzi. - Eu n-am 6 luni ca să corespund.
Mie îmi trebuie cât mai repede să-mi salveze părul! Zi cum fac.
Înțeleg, dar îmi trebuie și mie… ceva. Adică, na, are nevoie de…
- Bani? - Și bani…
- Vrei bani? - Dar mai trebuie ceva, ceva păr.
- Păr? - Da. Păr din cap.
Că Fabio, deci cum să vă explic eu, el pune firul de păr la microscop
și vizualizează acolo, la microscop, se uită cum e firul,
e tare, e lung, e moale.
Ce tipologie e firul de păr? Să știe și omul cu ce lucrează.
Da. Așa! E bun.
- Să-mi dați și bănuții, că… - Și bănuții.
Cât de prost! Prost!
Prost!
Ce-a fost chestia aia, colegu'?
Prostia mea, bre, nea Cornele. De prost ce sunt!
I-am dat o amendă de parcare dlui Tudor fără să știu că-i mașina lui.
Și ce dacă e mașina lui? De ce-i spui domnul?
- Ce, e domnitorul Țării Românești? - Nea Cornele, bre!
- Tu chiar nu știi? - Nu. Ce să știu?
Dl Tudor e nepotul lui Ilie Butelie,
și Ilie Butelie e unchiul lui dl Tudor.
Hai, tu vorbești serios?
Ăla de l-au dat la televizor? Șeful clanului Pianiștilor?
Ilie Butelie care tocmai i-a dat drumul după ce-a primit pușcărie pe viață.
De două ori!
Dar de i-au dat drumul?
E prea nebun, n-au cum să-l țină. E nebun!
- Aoleu! - Da.
Odată a auzit din pușcărie că-i vorbește unul familia de rău, știi,
a evadat, s-a dus la ușă la ăla, acolo, a spart ușa, a intrat peste el…
- Da? - Da.
Îți dai seama ce i-ar face unuia care se poartă urât cu nepotă-su?
Prost!
- Am niște treabă. - Da.
Bre, ai grijă!
Prost!
Prost!
Lecția nr. 1 la babuini.
Vine un dilimache care vrea scandal. Fii mai mare ca el!
Dacă nu ești mai mare ca el, prefă-te că ești mai mare ca el pe tupeu!
Bă, da, prost!
Vezi, mă, Găbițule? Așa se scoate un confrate babuin din mizerie!
Viermele ticălos numit Dumitru Bozovici iar își bate joc de mine!
Ei, cum?!
Își bate joc de oraș și voi stați cu mâinile în sân.
Dle primar, dacă mi se permite. Cum își mai bate joc de data asta?
Nu știu ce să mă aștept de la individul ăsta.
A făcut un sondaj, cu calculatorul, la Facebook, în internet.
Doamne ferește!
„Ce personalitate admirați mai mult?”
- Păi, cum? - Pe ce loc credeți că am ieșit eu?
- Întâi! - Întâi, normal!
- Nu. Pe cinci. Eu am ieșit pe cinci! - Nu pot să cred.
Eu, Stelu, în orașul meu, sunt pe cinci! Și limbricul pe trei! Cum e posibil?
Tovarășul Nicolae Ceaușescu pe cât a ieșit?
Pe patru a ieșit!
Vedeți, speranța n-a murit, tovarăși!
Ăsta a ieșit pe 3, că e babuin d-ăla calculatorist, securist!
Și voi de ce nu știți pe calculatoare să lucrați?
De ce, cu calculatorul, nu mă votați voi la sodaj?
Ați spus să nu deschidem calculatoarele că le uzăm.
Doinița, asta nu e o scuză.
Îl deschizi, mă votezi, și-l închizi. Nu s-a întâmplat nimic.
Eu stau pe internet și am votat.
Bravo, mă! Uite, generația tânără! Bravo! El e baza! Bravo!
Am votat-o pe Simona Halep.
- Pe cine ai votat? - Pe Simona Halep.
- De ce? - C-o admir!
Atunci, să-ți dea Simona Halep să mănânci!
Ia, gata! Treceți la treburile voastre! La calculator, toată lumea să mă votați.
Simona Halep, dă-o-ncolo!
Gabi, tu nu pleci nicăieri! Pe tine te-am promovat!
În ce, unchiule?
De-acuma ești consilierul meu pe internet.
Eu și Flori suntem prietene foarte bune acum.
Nu, serios!
Ea m-a învățat cum să fiu un om mai bun, eu am învățat-o să nu rămână însărcinată,
dacă trecem peste faptul că e o stricată, care s-a culcat cu toți bărbații din oraș,
e fată chiar foarte bună.
- Desfrâu, boli sexuale, imoralitate? - Ce tot zici acolo, Emilio?
Asta aduce stricata de Flori în primărie. Bineînțeles, eu nu judec.
- Credeam că sunteți prietene. - Suntem, d-aia îmi permit să vorbesc așa.
Dar e mai rău ca o mâță-n călduri.
- Cum așa?! - Miorlăie,
strânge toți motanii din cartier, ridică coada, îi prostește.
- Ești invidioasă? - Eu invidioasă pe o astfel de persoană?
Doamne ferește! Tu știi că și-a găsit altul?
- Ce altul? - Un amant.
Se urca într-o mașină cu un bărbat, ziua în amiaza mare.
Și voiai să aștepte noaptea?
- Era cu intenții clare. - Ce intenții clare?
Să-l ducă într-un loc retras, să-i arate ce știe ea să facă mai bine.
Să fie leneșă și obraznică.
Nu, să-i arate cum își câștigă ea pâinea.
- Răspunzând la telefon? - Nu răspunzând la telefon, Doino, ce-ai?
Dar și tu ce-ai cu fata asta? Ce treabă ai tu cu cine face ce face ea?
- Cine suntem noi să judecăm așa? - Un exemplu de moralitate.
Nu se face așa ceva în timpul programului.
Așa strici imaginea instituției și a orașului!
Marele noroc al lui unchiu', e că am avut odată o prietenă,
care m-a părăsit,
și care era influenceriță pe rețelele sociale.
Activa pe zona de haine, dar fără haine, pentru domni din America și Spania.
Știu tot ce e de știut despre online.
Și!
Hei, frații mei din Mangalița,
votați-l pe Stelu pe Facebook ca să fie bine, să nu fie rău.
Pace tuturor, pace vouă!
Așa, foarte bine, unchiule. Hai, încă o dată!
Ești sigur de treaba asta? Să nu râdă lumea de mine.
Unchiule, e fix ceea ce-ți trebuie ca să-ți crească prezența,
că asta îți lipsește.
Cum? De 29 de ani sunt primar în Mangalița.
Pe internet, unchiule.
Ca să ai prezență pe internet, trebuie să fii blanao!
- Albano? - Blanao, unchiule.
Adică să fii șmecher. Să fii cool.
Dacă pun filmulețul ăsta cu tine făcând lucruri tinerești, o să rupă.
O să devină viral și o să te voteze toți tinerii.
Nu știu ce spui tu acolo, dar că dacă iau vreo boală d-asta virală,
iau internetul și ți-l dau în cap!
- Așa? - Da.
Dragul meu coleg. Scumpul meu. Domnule Tudor.
Da, dle inspector?
Nu știu dacă ți-am mai spus vreodată, dar eu întotdeauna te-am văzut
mai mult ca pe un prieten decât ca pe un coleg.
Dar ce spun eu prieten, te-am văzut ca pe băiatul meu.
Domnule inspector, vă simțiți bine?
Eu mă simt întotdeauna bine, dacă tu te simți bine.
Și am văzut că în ultima vreme nu te simți bine.
- Nu mă simt? - Muncești prea mult, băiatul meu.
- Ce fac? - Hai, pleacă de-aici!
Hai, du-te! Părăsește biroul!
- Unde să… - Ia o pauză.
Fumează o țigărușă, bea o cafeluță. Hai, dă-o naibii de muncă!
Munca nu-i totul în viața omului!
- Da, dar, n-ați zis adineuri că… - Știu ce-am zis. Hai, știu ce-am zis.
Programul primăriei e o bătaie de joc!
Hai, dată, omul trebuie să mai ia și o pauză, dragul meu, dle Tudor!
Hai, du-te! Stai!
Stai puțin, stai că… Poftim!
O țigară de foi. Se poate?
Hai, du-te, ușurel!
Hei, frații mei din Mangalița,
votați-l pe Stelu pe Facebook ca să fie bine, să nu fie rău.
Pace tuturor, pace vouă!
Ia mai zi, Mitică, acum! Cine nu le are cu calculatoarele? Ia zi!
Da.
Ce, ai zis să fii obraznic, să-l sapi tu pe Stelu cu sondajele astea!
Stelu e vulpe bătrână! Stelu Baubao!
Blanao!
Dle primar, eu n-am făcut sondajul ăsta ca să vă sap pe dv.
Dar de ce l-ai făcut?
Ca să vă arăt că dacă folosim tehnologia, putem să ajungem mai repede la cetățeni.
I-auzi, bă! I-auzi, mă, ce zice ăsta! Eu m-am născut ieri, mă?
Tu mi-ai dat pantalonii jos în public ca să-mi faci un bine?
Dar, nu… Da!
Fugi, de-aici cu securismele și cu intrigăriile astea!
Ai vrut tu să-l sapi pe Stelu? La el în oraș? Stelu e unu! Unu!
Bagă-ți mințile în cap! Și să simți asta cu Stelu Unu!
Am urcat pe unu, nu? Ia zi! Pe cât sunt acum? Pe unu.
- Zi odată! - A, păi…
Păi, cât… Am urcat pe unu!
Ai căzut pe șase, după Bebe de la Mangalița.
Ce-a făcut, bă?
Cheamă-l pe milițianul ăla!
- Ia uite ce-a adus pisica! - Ce pisică?
Nicio pisică! E așa, o vorbă. Pe tine te-a adus pisica.
Ce pisică? Eu am venit singură.
Pisica e la pușcărie în Spania, pentru trafic.
Da, mă rog, nu contează. Văd că te-ai întors cam repede.
Nu ți-a mers treaba cu prietenul tău special?
Mi-a mers foarte bine, dar nu m-am dus pentru mine.
- Dar pentru cine? - Pentru dna director Doina Rogojinaru.
- Ce treabă are Doina cu asta? - Ea m-a rugat să le fac lipeala.
Nu ți-e rușine? Doina n-ar face niciodată așa ceva!
N-ar face niciodată! E fiartă, e terminată!
Poftim?
Toate poftim! Eu m-am săturat de câte ori am fost.
Bine, m-a și lucrat meseriaș data trecută. Merită toți banii.
- E pe bani? - Normal că e pe bani!
Cine mai lucrează gratis în zilele noastre?
Dar și când s-apucă să lucreze, mamă!
Data trecută a lucrat două ore la mine. Nu mai știam cum mă cheamă.
Dacă mă uit mai bine la dv., dna doctoră, ați avea nevoie,
că lui îi plac cazurile astea, așa, mai fără speranță.
Sărut-mâna, spuneți-mi…
Dacă am învățat ceva în ăștia 29 de ani de când sunt primar în Mangalița,
atunci am învățat cum să adun voturi.
Și am început să mă prind care-i treaba și cu internetul.
Că voturile de pe hârtie nu diferă prea tare de alea pe calculator.
De ce nu votezi pe Facebook pe domnul primar, nesimțitule?
Nu te uita la el, uită-te la mine. După tot ce-a făcut pentru tine.
Votează-l pe domnul primar!
Votez ce vreți dv., numai, vă rog, lăsați bastonul jos.
- Ce faceți aici? Ați înnebunit? - Ce trebuia să facem de la început.
Pornim mașinăria de vot pe internet.
Ai votat? Hai, dă! Așa! Ia să vedem!
E totul bine, colegul? Ai nevoie de ceva?
Sunt bine, mersi.
Poate niște șervețele parfumate, umede? Sau revistă?
N-am nevoie de nimic, mulțumesc.
Revista fenomenelor paranormale te ajută. Te inspiră!
Sau Sudoku?
E bine Sudoku? Vrei Sudoku?
Nu vreau, domnule, niciun Sudoku!
Cum merge, băieții? Locul trei, Bozovici e pe doi.
- Mergem mai departe. - Domn primar, e o nebunie ce faceți
pentru un sondaj fără valoare.
O nebunie ar fi să nu fac nimic. Nu sunt laș!
Dacă știam că iese așa, nu mai făceam niciun sondaj!
Mitică, ți-e frică că vin tare din urmă? Locul întâi!
Eu nu votez!
Eu sunt primarul tău și ești obligată prin lege să votezi pe Facebook.
- Dar unde scrie asta? - În Constituție.
Dar puțin îmi pasă mie de Constituție!
Atunci, scrie pe amenda de la Sică.
Ești mulțumită acum? Votează-mă pe Facebook.
- Unde, că nu știu. - Pe pagina Primăriei.
Ce vrei, mă?
L-ai votat pe domn primar, Tanțo?
Bineînțeles. Azi-dimineață. Să trăiți, domn primar.
Ăla cu care ești?
- Zice că nu vrea. - Nu vrea? Cum să nu vrea?
Ieși afară din mașină până nu intru la tine. Ieși!
Băi, încheie-te la prohab și ieși din mașină!
Ieși din mașină! Ieși! Ieși din mașină!
- Susține asta despre mine? - Normal că a zis.
Deci s-a uitat la firul ăla și a zis:
„Eu așa fir de păr gras, frumos, sănătos n-am mai văzut în viața mea.
Zici că e păr de fetișcană!“
Și ce-a mai zis?
Ce să zică? A zis că se vede clar că ați fost fotomodel.
- Că ați fost, nu? - Ei…
A văzut în… acolo… în fir.
- Și altceva, ce-a mai zis? - Ce să zică?
A zis că vă ia ca să vă ducă la atelier.
- Și după aia? - Și după aia n-a mai zis nimic.
Dar zic eu să mergem, că ăsta e cam nebun așa, e dus cu capul!
Da? N-am știut.
Nu, că dacă întârziem… Eu am întârziat o dată.
Două luni n-a vrut să mă vadă.
- Aoleu! - Păi, da!
Mi-a zis că-i stric energia creatoare, că i-am îmbârligat chakerele,
vezi, doar… nu știu…
Să ne grăbim, Flori! Să nu-i stricăm creatoarea și cearcănele.
Ce ai vrut să spui, mă rog, când te-ai exprimat prin „caz fără speranță“?
- 514, 515, 516… - Ce faci, Sică?
Am strâns voturi pentru domn primar și câteva like-uri pentru mine,
că nu știi când ai nevoie de ele.
- Ia uite-o pe asta! Nu e drăguță? - E drăguță.
- E drăguță. E…! - Dar o fi sinceră?
Cum…
Băi, tu pe ce lume trăiești?
Când un babuin vede o babuină bună tu crezi că o întreabă dacă e sinceră?
- Da. - Nu!
- Dar? - Îi arată fundul!
- Ei, na! - Ei, da!
N-o mai scoate la Cico, nu-i mai cumpără iPhone, măi tati,
le arată direct fundul!
Deci ar trebui să-mi arăt fundul la mai multe fete?
- Io nu zic nimic! - Dar asta zici!
Faci cum vrei!
Colegu!
Colegu!
- L-ați văzut pe Tudor? - E la covrigi, nea Cornele. S-a dus!
Unde ești, colegu! Băiatul meu! Dă-mi voie să te ajut!
Lasă-mă să fac eu toată treaba în locul tău.
Marea problemă cu babuinii crescuți în cușcă,
e că dacă le dai drumul în libertate nu știu ce să facă cu atâta libertate.
D-aia trebuie să le mai dai din când în când câte un brânci în afară.
- Deci nu se dă la mine? - Nu.
- Și nu vrea să mă dea afară? - Nu.
Atunci, de ce se poartă așa frumos cu mine, că mă înnebunește.
Măi, Tudorică, nea Cornel și-a dat seama brusc
ce băiat capabil și muncitor ești tu. Atât!
- Sunt? - Bineînțeles că…
Ia uită-te la tine ce… băiat capabil și muncitor pari!
- Eu dacă mă uit mai… - Ce?
Tu ai față de ministru.
- Găbițule, n-are față de ministru? - Ministrul muncii și capabilității.
Păi, când o să fii tu ministru acolo, o să ai de-a face
cu atâția Cornei prin anturaj, lasă-i să-și facă damblaua!
Arată și tu cine ești cu adevărat!
Arată-i cine ești, Tudorică.
Da, să-i arăt cine sunt eu cu adevărat, nu?
Da. Asta e!
Mersi frumos!
Prostu' dracu'!
Vezi, Găbițule, de ce nu e bine să faci bine la oameni?
După aia nu mai scapi de ei! De oameni și de babuini.
Doamna doctoră, nu sunteți chiar fără speranță.
Ar putea să vă lucreze cineva.
Mă lucrează, dragă. Din când în când.
Nu e suficient. Trebuie să vă lucreze tot timpul, în permanență.
Altfel, se usucă și cade.
Pe mine mă lucrează de la 14 ani, dar abia acum se văd rezultatele.
Secretul e să stai nemișcată. Dacă te miști, strici toată combinația.
Doina, tu auzi ce spune nerușinata asta aici?
Păi asta-i… Doamne apără și păzește! Destrăbălare… E dezmăț! E…
Emilio, Flori are dreptate. Aranjează-te și tu din când în când.
Nu mă așteptam de la tine așa ceva.
Dar, de ce? Am și eu nevoi ca tot omul.
Nu-mi zice că și tu te aranjezi?
Bineînțeles. Chiar acum mă duc la tipul lui Flori.
- La tipul lui Flori! - Fabio! Un artist.
Nu face așa ceva, Doina!
Nu-ți distruge viața! Gândește-te la Marcel!
Ia mai dă-l încolo pe Marcel! Nu e în stare să aranjeze un duș.
De ce crezi că mă duc la Fabio? Din cauza lui Marcel.
Ia, uite c-a venit.nHai la mașină.
Nu face asta, Doina! Nu te las să-ți distrugi viața.
Pleacă, ești nebună!
- Doina, nu te las! - E corpul meu și fac ce vreau cu el!
- Nu face asta! - Ce faci, băiete?
Pleacă, du-te! Stricătorule de case!
Ia uite!
- Hai! Cum e? - Ești la egalitate cu el, unchiule.
Aveți același număr de voturi.
Bagă mare! Nu mă împiedic de un calculatorist de doi bani.
Hai, forța! Hai, Gabi!
- Nu se poate! - Ce, mă?
- A căzut internetul! - Păi, cum? Ridică-l!
- Nu pot. - De ce?
- Nu merge. Nici pe telefon. - Cum, mă?
20,5% din români n-au internet. Zece milioane nu au Facebook.
Și din momentul ăsta n-o să mai aibă nici Mangalița.
Poate e mai bine așa.
Până la urmă, tehnologia nu e pentru toată lumea.
Am pus-o pe Flori să-l sune înapoi pe Fabio
și după ce i-a zis că nu am nicio legătură cu nebuna care l-a atacat,
că e o femeie care doarme pe străzi, a acceptat să vină acasă să mă coafeze.
Nu, Emilia. Doinița mea umblă cu un bărbat?
Fabio!
În primul rând că Doinița n-ar umbla cu cineva care n-are nume românesc.
Nu e de râs, Marcele.
Mi-a spus ea mie că e acum cu el la voi acasă
și că Fabio ăsta o aranjează.
- Cum o aranjează? - Cum se aranjează.
Nu. În 20 de ani de când sunt căsătorit cu Doina,
nu s-a pus nici măcar o dată problema ca eu să o bănuiesc pe ea. Hai, mă!
Mi-a spus ea mie că simte nevoia să fie aranjată.
Că are nevoi!
Ți-a spus Doina așa ceva?
Da. Și mi-a spus că din cauza ta se întâmplă asta,
că tu ai aruncat-o în brațele lui Fabio. Că nu ești în stare să aranjezi un duș.
De ce crezi că nu-ți răspunde Doina acum?
- Dacă nu este cu Fabio? - Poate că n-aude telefonul.
Când vreodată n-a auzit Doina telefonul?
Niciodată!
Șah-mat!
E ușa închisă.
E lumina aprinsă!
Și de ce e așa, Marcele? Îți spun eu. Dintr-un singur motiv.
- Fabio? - Fabio.
- Haideți, că să vă ajut eu. - Nu. Vă rog. Hai, bine.
- Da, vă rog, aveți… - Nu, după dv., vă rog eu.
Mulțumesc dle inspector, că v-ați oferit să mă ajutați cu rufele murdare.
- Chiar nu trebuia, să știți. - E plăcerea mea.
De obicei mi le spală mama, dar acuma dacă v-ați oferit dv…
Rufele murdare sunt viața mea. Sunt înnebunit după rufele murdare.
Cu cât sunt mai murdare, cu atât mai bine.
Dle Tudor, dragul meu coleg, aș vrea să te întreb ceva, dacă se poate.
Întrebați-mă, dle inspector…
Dacă un cetățean privat ar vrea să-și schimbe domeniul de activitate.
- Să zicem. - Așa.
Și el ar fi interesat de un post mărunt, oricât de mărunt,
un postișor așa, oricare ar fi el, la o firmă de piane.
- O firmă de piane? - Da. La o firmă de piane.
Clane și piane…
Să zicem că acest cetățean ar fi interesat de așa ceva.
Să știi că el e foarte capabil și modest.
Ai putea să-i obții o întrevedere cu unchiul Ilie?
Care unchiul Ilie?
Maestrul Butelie.
Dar eu n-am niciun unchi Ilie și nici Butelie.
- N-ai niciun unchi Ilie? - Nu.
Și nici Butelie?
Da!
- Bună ziua. - Ce-i, mă?
Domn primar, voiam să vă zic că ați avut dreptate.
Cu tehnologia asta…
Se uzează, se strică, nu te poți baza pe ea.
Ce uzură, mă, că am trimis echipa pe teren.
Am verificat.
Cineva a tăiat cablul de internet la intrarea în oraș.
- Poate l-a rupt vântul. - Cu cleștele?
Poate ciocănitorile cu ciocul, sau securiștii.
Nu știu cine a fost, dar a făcut-o degeaba.
Adică de ce?
În Mangalița nu există egalitate.
Stelu nu lasă lucrurile la egalitate. Există doar locul întâi și restul.
După ce se rezolvă, se votează
și vedem noi cine e cea mai mare personalitate din oraș, da?
Domn primar, știți ceva? Mi-a venit o idee.
Să vă fie rușine, colegi măgari.
Acuma mă duc la domn primar și vă fac o mustrare verbală scrisă!
Nea Cornele, ce te-ai opărit așa pe noi?
Ce m-am opărit? Ilie Butelie!
- A venit după matale? - A venit pe naiba!
Ilie Butelie n-are nicio legătură cu puturosul de Tudor.
M-am oferit să-i spăl chiloții degeaba.
Uite, aicea greșești. Eu n-aș arunca cu vorbele, așa… Așa!
Mi-a spus-o cu gura lui. N-are niciun unchi Ilie.
Are un unchi Grigore.
Și unchiul Grigore n-are butelie, are încălzire pe lemne.
Ce face un babuin bun când este încolțit într-un loc nasol?
Fuge? Se ferește? Nu! Că nu e fraierul nimănui.
Ia balegă proaspătă și aruncă în fraierul care l-a încolțit.
Bineînțeles că Tudor ți-a zis că nu cunoaște niciun Ilie Butelie.
- Bre, matale n-ai auzit ultimele vești? - Ce vești?
Ilie Butelie și Tudor s-au certat.
- Fugi, de-aici! - Da.
Tudor a vrut să preia conducerea de la Ilie Butelie,
ca să fie el marele boss.
- Tudor? - Da.
- Tudor al nostru? - Tudor al nostru! Da.
Uite, îl vezi așa pe el că e balegă, dar pe interior e bestia dracului!
De-acuma, d-aia Ilie Butelie nu-l mai recunoaște de nepot pe Tudor.
- Ei, nu mai spune! - Da.
Dar nici Tudor nu-l mai recunoaște de unchi pe Ilie Butelie.
- Ei, poftim! - Ei, uite așa, da!
D-aia ți-a zis că nu cunoaște nici un unchi Ilie Butelie.
Tu nu-ți bați joc de mine, nu?
Cum să-mi bat eu joc de matale, nea Cornele, eu te respect.
Te respect așa de tare, că-ți dau și un pont.
- Ce pont? - Uite, eu zic acuma că…
Acuma, că, na…
Ilie Butelie nu-l mai recunoaște de nepot pe Tudor,
i-ar plăcea să știe că e cineva deasupra lui care-l ține din scurt.
Unul puternic, așa, ca matale, zic eu.
Care-i mai trage câte una după ceafă uneori.
- Vorbești serios? - Sigur.
Să zicem că acuma Doina e cu acel cetățean Fabio.
- Asta nu înseamnă nimic. - Nimic?
Poate-l ajută să-și plătească taxele, sau să-și deschidă o firmă.
Sau poate te înșală.
Ce faci, mă, nenorocitule? Ia-ți mâinile de pe nevastă-mea!
- Ce înseamnă asta, Marcele? - Ce înseamnă asta?
- Mă înșeli cu pletosul ăsta? - Nu te înșel cu nimeni, tăntălăule!
Nu ți-e rușine să vorbești așa despre mine?
Fabio îmi face părul pe care tu l-ai nenorocit!
Ce țipi la el așa turbat?
Te minte! Mi-a spus mie că de-abia așteaptă să o aranjeze.
Să-i aranjez părul, fata mea! Părul, scumpi!
Altceva nici nu se poate!
Draga mea, ai dreptate. De-aia a ajuns să doarmă pe străzi.
Ți-am zis eu!
Cum adică?
Dar cine este cetățeanul acesta chipeș?
Poftiți!
Ce-i asta, mă?
- Tu-ți bați joc de mine? - Nu. Deloc. Sunt foarte serios.
Vedeți dv., eu n-am votat la sondajul ăla,
dar așa cum scrie aici, în declarația pe proprie răspundere,
imediat cum vine internetul înapoi eu vă dau votul meu
și gata, m-ați depășit în top.
Dar de ce ai face tu chestia asta? Eu credeam că vrei să mă bați.
Tocmai asta este, că dacă am învățat ceva în ultimele luni,
este că n-am cum să vă bat.
Sunteți mult prea viclean și experimentat pentru mine.
Îmi place ce aud. Să bagi chestia asta la cap, Mitică.
Pentru că, în Mangalița, Stelu e numărul unu mondial.
După Simona Halep, care are norocul că nu m-am apucat de tenis.
Vă las.
- Alo! - Da.
Du-o la Flori, la înregistrat.
Ce faci, colegu, pauză de țigară?
- A câta e asta, a zecea, a 11-a? - A multa, dle inspector.
Dar pauza de muncă când faci? Că la stat degeaba nu te întrece nimeni.
Așa este! Eu zic că merit și un avertisment. În scris!
- Acuma ți-l fac! - Da.
N-avea nicio grijă! Acuma ți-l fac!
Ce…
- Bre, nea Cornele! - Ce?
Vezi că întreabă Ilie Butelie de matale!
- De ce? - Cică ești prea blând cu trădătorul!
Ia-l cu talent! Ia-l mai din scurt.
Și babuinii? Cum rămâne cu babuinii?
Mai dă-i naibii de babuini, Găbițule.
Unii oameni sunt fericiți când trăiesc sub jug.
- Întreabă-mă de ce. - De ce?
Că așa au învățat de la oameni.
- Ți-am povestit de șoareci? - Nu.
Bă, zice că sunt niște șoareci care se coțcăiesc și zece ore la rând.
Și după aia… mor!
E… uite, aia da viață, frate!
- Marcele, îți place? - Da, Doinița. Arăți foarte bine.
- Mult mai bine ca înainte. - Foarte bine, că asta și voiam!
Te rog eu frumos dacă te-am necăjit, chiar n-am vrut.
Dar te-am și iertat, Lușule, se poate? Uite ce face coafura asta nouă din mine!
Îmi deschide mintea pe bunătate, pe iertare.
Din partea mea poți să te vezi oricând cu băiatul ăsta, Fabio,
Fabio, da.
- Apropo, a plecat? - Acum strânge, de ce?
Poate îmi face și mie ceva. Zicea că vrea să-mi coafeze mustața.
Cum să-ți coafeze mustața?
A zis că n-a mai văzut o mustață așa moale și mătăsoasă.
După aia, m-a mângâiat un pic pe obraz și mi-a zis că sunt un scumpic.
Mitică, vești bune! Căutând ceva prin seif am găsit asta.
- Parola. - Ce parolă?
Parola de la poarta electronică.
- Aia ce căutai tu. - Da.
Fii atent! Unu-doi-trei-patru.
Asta este parola de la mail-ul primăriei? Unu-doi-tre-patru?
Mai încet. Da, asta.
După ce termini, o bag la loc în seif. Nu vreau cineva să afle de ea. OK?
- Domn' primar! - Da.
M-am răzgândit. Cred că mai bine folosesc un fax.
OK.
Unu-doi-trei-patru…
Unu-doi-trei-patru…
Fir-ai tu să fii de artist!
Nimeni nu coafează mustața lui Marcel al meu în afară de mine, mă!
Măi, nene, ai înțeles? Fugi, mă, că te nenorocesc!
Fugi de-aici odată! Fugi!
Pleacă, mă, fiți-ar mașina a dracu’ să-ți fie! Pleacă! Fugi!
Fugi, mă, fugi!
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.