Original subtitles

EVENIMENTELE ȘI PERSONAJELE SUNT FICTIVE.

ORICE ASEMĂNARE CU REALITATEA E ÎNTÂMPLĂTOARE.

- Șapte zile în Japonia. - Da, domnule.

Și șapte nopți.

N-o să mă bucur de ele, Finn.

Nu vă faceți griji, dle! L-am pus la curent.

Responsabilitățile lui, presa, toate cele.

Totul, domnule.

Desigur, e dificil să fii specific cu vizitele astea semioficiale.

Cât timp e pe uscat, e responsabilitatea ta. Slavă Domnului!

Da, domnule.

Îmi asum responsabilitatea pentru orice.

M-am gândit la toate, domnule.

Sper, Finn. E ultimul meu voiaj.

Vreau să-mi termin cariera pe cai mari,

nu ca ultimul prost.

Nu, domnule.

Mai bine îl văd înainte să andocăm.

Da, domnule.

Spune-i Majestății Sale să vină la mine!

Foarte bine, domnule.

- Cum merge? - Bine, domnule.

Domnule?

Căpitanul vrea să vă vadă în cabina lui imediat.

Raportați-mi înainte să andocăm!

Abia așteptați să ajungem în Japonia?

Da. N-am fost niciodată. Tu?

Da, cu toate gheișele alea… Dumnezeule!

Distracție plăcută!

Mulțumesc, domnule.

Intră!

Majestate, intrați!

În legătură cu săptămâna liberă din Tokyo.

- Liberă? - Da, pe uscat.

Sper doar că totul va merge bine.

Și eu sper, domnule.

Știu că aceste vizite pot fi plictisitoare,

dar nu trebuie să vă spun cât de importante sunt.

Nu, domnule.

Încercați să vă amintiți câteva nume!

De exemplu, pe cel al ministrului de externe. Dl…

Dl Kenzo Kashiwakura?

Oricare ar fi numele,

încercați să vi-l amintiți.

Voi face tot posibilul.

Dacă tot veni vorba… Finn?

Da, domnule.

Au sunat cei de la ambasadă de dimineață.

Vă veți întâlni cu presa azi.

Acestea sunt întrebările.

Iar acestea, răspunsurile.

Nu prea aveți nevoie de mine, nu?

Da. Cred că asta e tot.

Abia aștept să reveniți la bord!

- Succes, majestate! - Mulțumesc, domnule.

- Stai cu ochii pe el, Finn! - Da, domnule.

I-au pregătit-o pe fata aia scandinavă când se întoarce acasă.

Prințesa Margareta, dle?

Excelent.

- Nunta e la primăvară. - Sper că vor fi fericiți.

Tati, chiar trebuie să mă inspectezi la sânge?

Nu fi enervantă, dragă!

Eu și tatăl tău îți vrem binele.

Parcă mă duceți la împerechere.

Jane, zău așa!

- Bun-venit în Japonia, Majestate! - Mulțumesc.

- Ministrul de externe, Suzaki. - Încântat!

- Ministrul educației, Aoki. - Bună ziua!

Ministrul apărării, Mori.

- Ministrul industriei, Papelepa. - Bună ziua!

- Ministrul social, Moto. - Bună ziua!

Bună dimineața, Majestate!

Bună dimineața!

Mulțumesc.

Sunt frumoase.

Majestatea Voastră, am onoarea să vi-l prezint pe ambasador,

Excelența Sa, dl Henry Hollander.

- Bun-venit în Japonia, Majestate! - Mulțumesc.

Ea este soția mea.

- Bună ziua! - Majestate.

Și fiica mea, Jane.

- Bună ziua! - Bună!

Acesta e prim-ministrul, dl Shay.

- Bună ziua! - Și dna Shay.

Bună ziua!

- Vă place să locuiți în Japonia? - Foarte mult, Majestate.

Sper că nu vă deranjează,

dar am organizat o mică recepție pentru astă-seară.

Serios?

Mai degrabă Jane a organizat-o.

- Se pricepe la lucrurile astea. - Zău, mamă!

Așa e, dragă.

Ei bine… sunt convins că va fi o seară plăcută.

Sunteți amabile că v-ați deranjat.

Nu e niciun deranj, Majestate.

Doar câțiva prieteni. E ceva informal.

Majestate, vi-i prezint pe Majestatea Sa și doamna Abdul Khan,

- …ambasadorul Pakistanului. - Majestate.

- Bună seara! - Namaste.

Namaste.

Excelența Sa și dna Ranjit Singh,

- …ambasadorul Indiei. - Bună seara!

Bună seara!

Excelența Sa și doamna Alexandrov, ambasadorul Rusiei.

Încântat!

Bună!

Ambasadorul SUA,

Excelența Sa și dna Robert James.

- Bună seara! - Bună seara!

Bună seara!

Și chargé d'affaires suedez, dl și dna Enqvist.

Bună seara!

Am fost în Stockholm anul trecut.

- Vorbiți suedeză? - Puțin.

- Bună seara! - Bună seara!

Monsieur et Madame Henri Morant, ambasadorul Franței.

Majestate.

Am vizitat Franța de multe ori.

- Vă iubesc țara. - Mulțumesc.

Bonsoir, Madame!

Sir Robert și Lady Hunt, ambasadorul Marii Britanii.

- Majestate. - Bună seara!

Te salvez eu.

Majestate,

vi-l prezint pe colonelul Spencer,

atașat al SUA.

- Bună seara! - Majestate.

Și un prieten bun, Harada Ukiyo.

Da, desigur. Bună seara!

M-am gândit că tu ești. Te-am văzut concurând la Monza.

- A fost un accident urât. - Sunt norocos că sunt aici.

Jackson mi-a luat fața.

El a spus că tu i-ai luat fața.

- Când mai concurezi? - Peste două luni.

Anglia, Brands Hatch.

- Brands Hatch. - Da.

- Succes! - Mulțumesc, Majestate!

El este dl Fujiwaki, de la Ministerul de externe.

- Bună seara, Majestate! - Bună seara!

- Fiicele dumnealui, Mutsi și Gomeka. - Bună seara!

Dl Fujiwaki e expert în judo.

- În judo? - Da.

Mereu m-a pasionat.

- Spuneți-mi… - Majestate.

Mă gândeam că v-ați plictisit.

Vreau să vă prezint un prieten bun, dl Kodama.

E curatorul fosilelor de la Muzeul Imperial.

- Fascinant. - Mă gândeam eu.

Deține și una dintre cele mai mari colecții din lume.

Cu puțin efort,

îl pot convinge să ne ofere câteva ore din timpul său.

V-am pregătit multe lucruri bune.

Miercuri, ansamblul de coarde al ambasadei v-a pregătit un concert privat.

Sunt amatori, desigur.

De fapt, pun pariu…

CLUBUL REGAL

Bun-venit!

Domnule! Intrați, vă rog!

Fete frumoase, băutură și mâncare bună. Intrați!

Vă rog!

Păreai singur, așa că am venit să stau cu tine.

Mulțumesc.

Ești foarte amabilă.

Cu ce te ocupi?

Sunt…

Sunt marinar.

Pesemne e o meserie care-ți face sete.

Păi… n-aș spune chiar așa.

De fapt, da, este.

Vrei să bei ceva cu mine?

Mulțumesc. Șampanie, te rog. Comand eu.

Ca de obicei.

Ești prima dată la Clubul regal?

Da.

- Prima dată în Japonia? - Da.

Câte nopți stai în Tokyo?

Șapte.

Dacă vii aici, vei avea șapte nopți minunate.

Până la fund!

Până la fund!

Îți place?

E surprinzător.

N-am mai băut așa ceva.

E timpul să predau ștafeta.

Poftim?

Regulile managementului

pentru a împiedica relațiile prea strânse.

Dar eram…

Bună, marinare!

Bună seara!

- Ai vrea… - Da?

- …să bei? - Da.

Mai vreți șampanie?

- Da, mulțumesc. - Da, domnule.

Mi-a făcut plăcere să vorbim.

Îmi pare rău că plec, dar sunt așteptat.

Pleci?

- Mă scuzați. - Trebuie să plătești.

Să plătesc?

Numerar sau American Express.

Cât? 104.460?

Servirea nu e inclusă.

Mă tem că n-am atâția bani.

- Cât aveți? - Păi…

N-am deloc. Nu țin bani la mine.

Dar păstrez bonul și vă trimit banii.

- N-aveți carte de credit? - Nu.

N-am avut niciodată.

Bună seara!

Îmi pare rău!

Hei!

PLIMBĂRI - TOKYO NOAPTEA

Bună seara, domnilor și doamnelor!

Eu și colega mea, Sachiko, vă urăm bun-venit în numele Citirama.

Mă bucur că sunteți alături de noi.

Vom vizita un monument antic

și faimoasele clădiri din Tokyo.

Mulțumesc.

Biletul, vă rog!

Mă tem că nu am.

Vă costă 3.000 de yeni, domnule.

Puteți să luați loc o clipă?

Nu am voie să stau cu pasagerii cât se deplasează autocarul.

Este… Este vorba despre bani. Vă rog!

Vă rog!

Doar o clipă.

Problema e că nu am bani.

O să plătesc mâine. Bine?

La ce hotel stați?

Nu stau la hotel.

N-aveți niciun prieten aici?

Ei bine, nu.

Tocmai am coborât de pe vas.

- Sunteți marinar. - Exact.

N-aveți colegi?

Nu aici.

Deci sunteți singur.

Da.

Uitați ce e… o să plătesc mâine.

- Promit. - E cam neobișnuit.

Trebuie să mă consult cu colega, Sachiko. Mă scuzați!

Domnilor și doamnelor,

dacă priviți în stânga,

veți vedea o clădire foarte frumoasă.

Înăuntru se află cea mai mare sală de concerte din lume.

Acum o să vă cânt ceva.

M-am consultat cu colega, Sachiko,

și a spus că trebuie să ne anunțăm superiorul.

Dar aveți o față sinceră și cred că ar trebui să vă credem.

Vă rog să aduceți cei 3.000 de yeni mâine-seară, cum ați spus.

Desigur.

Mulțumesc. E drăguț din partea dvs.

Nu vă voi dezamăgi.

Cu plăcere. Mă scuzați, vă rog!

Domnilor și doamnelor,

vreau să vă spun câteva informații despre orașul Tokyo.

Are o populație de peste 11 milioane de locuitori, fiind cel mai mare…

- Mulțumesc. - Mulțumesc.

- Partenerul curent, dl Kuchiki. - Mulțumesc.

El este managerul de producție, Okodu.

- Bună ziua! - Bună ziua!

Mulțumesc.

Nu înțeleg cum poți face asta zilnic.

E o slujbă.

Pentru asta sunt plătit. Dacă trebuie să sar, sar.

Oare ce ne-a pregătit mama ta pentru diseară?

Vreau să-mi cer scuze în numele ei.

- E foarte drăguță. - Ba tu ești drăguț.

Ea e insistentă.

Voiam doar să știi că nu aveam palpitații

de fiecare dată când intrai.

Mulțumesc.

Sunt flatat.

N-are legătură cu tine.

Vezi tu, sunt îndrăgostită de altcineva.

- Da, știu. - Știi?

Spune-mi!

Cine crezi că e?

Pilotul de curse, Harada Ukiyo.

- Corect? - De unde știi?

Devii perspicace în meseria asta.

- Credeam că disimulez bine. - Așa e.

Dar sunt expert.

Oricum, de ce să ascunzi?

Trăim în secolul XX, așa mi se spune mereu.

Dacă-l iubești, ce contează ce cred părinții tăi?

Nu prea sunt încântați, dar e vorba de părinții lui.

Nu vor să se însoare cu o străină.

Ce lume minunată!

Îți spun un secret.

Aseară am fost la Ginza.

Îți spun și eu un secret.

Te-am văzut dimineață vâslind prin iazul de nuferi.

Un loc nepotrivit pentru un iaz.

Faci des așa ceva?

Nu chiar des.

Dar uneori sunt tentat.

Mă bucur că ai vorbit cu mine.

Mulțumesc.

Nu-ți face griji pentru mama ta! S-o vezi pe-a mea!

Bună!

- Unde ți-e câinele de pază, dl Finn? - Încolăcit în coșul lui.

Părinții tăi?

Se uită la televizor.

Jane?

Bună, mamă! Mergem să vedem un film.

Singuri?

- Presupun că mai sunt și alți oameni. - Cred că e în regulă.

Ai grijă, da?

Adică…

Distracție plăcută!

- Mulțumesc. - La revedere!

E bine aici? Ginza e acolo.

Perfect.

- Mulțumesc pentru bani. - Cu plăcere.

- Sigur te descurci? - Da.

Mulțumesc pentru alibi.

- Distracție plăcută! - Pa!

Bun-venit, intrați!

Intrați!

Bun-venit!

- V-ați întors. Sunt surprinsă. - Am promis doar.

- Cât vă datorez? - Pentru două seri, 6.000, vă rog!

Mi-a plăcut cum ai cântat. Foarte drăguț.

Ca tine.

Mulțumesc. E același cântec de aseară.

Mi-ar plăcea să bei ceva cu mine.

Poate mai târziu.

Compania ne interzice să ne distrăm cu pasagerii.

Elmer?

Ce părere ai de tipul ăla?

- Cel de acolo. - Niciuna. De ce?

Parcă l-am mai văzut undeva.

Îmi pare rău, dar nu puteți dormi aici.

Să dorm? Nu dormeam.

Unde suntem?

S-a terminat plimbarea.

Exact. Te așteptam.

Acum, că a plecat toată lumea, putem bea ceva. Hai!

- Compania… - N-o să spunem companiei.

Sigur nu vrei să mergi la culcare?

Foarte sigur.

Bem ceva, apoi te conduc acasă.

Sunt sigur că firma ar vrea să fii protejată de oameni ca mine.

Te rog să mă aștepți să mă schimb.

Noapte bună!

Mulțumesc pentru băutură și protecție.

Face parte din servire.

Noapte bună!

Noapte bună!

Te uzi.

Vrei să intri și să bei un ceai?

M-ai convins.

Te rog să te descalți!

De ce porți mereu ochelari închiși?

Eu…

Eu… nu văd prea bine.

E ciudat,

dar semeni cu cineva.

Cred că toți occidentalii arată la fel.

Arăți ca majoritatea.

Intră, te rog!

Ce cameră drăguță!

Locuiești singură, Sumi?

Nu, cu prietena mea.

E plecată.

De unde-mi știi numele?

- De la colega ta. - Pe tine cum te cheamă?

- George. - George.

Tu ești aici, nu?

Da. Cu familia mea.

George, ia loc, te rog!

Mulțumesc.

E delicios.

Mă bucur că-ți place. E ceai din Anglia.

Isteți rău englezii ăștia!

- Cât stai în Tokyo? - O săptămână.

Poate ne mai vedem.

Mâine merg la Kyoto.

Kyoto? Este… la sute de kilometri de-aici.

De ce mergi acolo?

Pentru o excursie. Ține cinci zile.

Cinci zile?

Înseamnă că nu te mai văd.

- La ce oră începi? - La zece dimineața.

Fir-ar!

Îmi pare rău!

La ce oră trebuie să te întorci pe vas?

Vezi tu, asta e problema. Eu…

Nu pot să mă întorc înainte de 5:30.

- Vai de mine! - Da, este…

E dificil.

Atunci e mai bine să rămâi aici.

Vai, nu… N-aș putea.

Adică, da. Mulțumesc.

Nu-i nicio problemă.

Lasă-mă să te ajut!

Mulțumesc.

Dormitorul.

Nu e prea mare, nu?

E suficient pentru tine.

Pune-o aici, te rog!

Acum îți urez vise plăcute și trezire ușoară!

Fără…

povești de noapte bună?

Te rog să mă scuzi, sunt obosită.

- Sigur. - Noapte bună!

Noapte bună!

Sumi.

Sumi.

Domnilor din gruparea Yamakaze,

ca lider al vostru,

eu, Tamura,

declar

că vom ieși din umbră,

iar organizația noastră va deveni cea mai necruțătoare

și mai puternică forță din Japonia.

Semnul grupării Yamakaze

va răsări ca soarele și va ajunge la cer.

- Gruparea Yamakaze! - Gruparea Yamakaze!

Mâine,

îl vom ucide pe acest om.

Mâine vom începe să facem curățenie în această țară.

Aceștia sunt membrii grupării care vor eradica răul.

Nagura. Mazda.

Domnilor.

Asta face gruparea Yamakaze!

Bună dimineața!

Bună dimineața!

Te-ai distrat azi-noapte?

Se putea și mai bine. Tu?

Minunat!

De ce-am întrebat?

Pe curând!

- Bună dimineața, dle Finn! - 'Neața!

Majestate, putem vorbi puțin?

- Cu cea mai mare plăcere. - Mulțumesc.

Mâine după-amiază vizitați oțelăriile Genji.

- Serios? - Am adus

niște materiale pentru dvs.

E ditamai teancul.

Mă înscăunez înainte să termin tot de citit.

Majestate, dacă-mi acceptați sfatul,

ar trebui să încercați.

Sunt sigur că tatăl dvs., regele,

ar vrea să fiți informat.

Dle Finn.

Permiteți-mi să vă lămuresc cu privire la industria oțelului.

Producția de produse de oțel laminate la cald

a fost de 91,04 milioane de tone.

O creștere de 17,42 milioane de tone

sau de 23,7% din totalul de anul trecut, de 73,62 milioane de tone.

Creșteri semnificative au fost înregistrate la inox,

oțel antifricțiune, oțel termorezistent și oțel de mare rezistență.

Doriți să aflați și despre fier?

Nu, mulțumesc, Majestate.

INDUSTRIA JAPONIEI

Vă cânt această melodie

ca să vă amintesc că muntele Fuji a dăinuit mereu în sufletul și mintea

poporului japonez.

Mulțumesc.

- E minunat peisajul. - Da, frumos.

Știi că încalci regula companiei dacă stai lângă mine.

Ce cauți aici?

Sunt în excursie.

Și încalc regula companiei.

Dacă ai plecat de pe vas fără permisiune,

vei fi pedepsit.

- Vei fi închis. - Ba nu!

Stai liniștită, am rezolvat.

Cum ai rezolvat?

Am lăsat un mesaj.

Se întoarce mâine.

Așa face de obicei?

M-am mai chinuit să organizez și recepția.

Blanche. Ei bine?

L-am pierdut câteva ore în Singapore.

Dar s-a întors.

Serios?

Bine.

Are bani?

A împrumutat aseară de la fiica dvs.

- I-am înapoiat azi. - Aseară?

- Cred că au mers la film. - Doamne sfinte!

Dle, oțelăria…

- Mergeți dvs.? - Păi…

Să mă ocup eu de asta? E imposibil! Nu.

- Blanche? - Ce pălărie să-mi pun?

Kyoto a fost întemeiat în 794 de împăratul Kammu.

Se numește Heian, adică pace și liniște.

Urmați-mă pe mine și pe colega mea!

- E foarte interesantă. - Da, foarte.

Acela e apartamentul împăratului.

Pavilionul cruzimilor plăcute.

Urmați-mă, vă rog!

Acolo este pavilionul plăcerilor somptuoase.

Acelea sunt camerele concubinelor,

unde au locuit împărăteasa și concubinele împăratului.

Urmați-mă, vă rog!

- Câte concubine a avut? - Cred că pe toate.

Elmer, nu fi porcos!

Scuze, dragă!

Iar acela, într-un cadru feeric lângă lac,

este Palatul Auriu, o replică a casei de vară a shogunului.

Mă scuzați, dră! Ce e ăla shogun?

Shogun este numele conducătorului Japoniei de pe vremuri.

- Ne-a spus deja, Elmer, prostuțule. - Serios?

- Mai aveți întrebări? - Da, dră…

La ce oră ne întoarcem la hotel?

Îmi place întrebarea asta.

Cine are nevoie de atâția împărați și regine?

- Clar. - Urmați-mă, vă rog!

E un băiat drăguț, Martha.

Sigur am mai văzut undeva fața aia.

- Elmer, știu! - Da?

E tipul care imită.

Serios?

Poate e unul dintre cei pe care-i imită? Nu știu, m-am zăpăcit de tot.

Dacă pot să spun, Majestate,

Majestatea Sa e un om încântător

și ne bucurăm să-l avem la bord.

Mă bucur, căpitane.

Aș vrea să vorbesc cu el.

Știi cumva unde este acum?

- Acum, Majestate? - Da.

Nu sunt sigur,

dar a sosit ambasadorul. Îl întreb pe el.

- Unde e? - A plecat.

A plecat, Maje…

A plecat? Unde?

- Nu știm, domnule. - A dispărut.

A plecat la pescuit, Majestate.

Da, sunt convins.

Spune-i să mă sune când vine!

- Într-adevăr, Majestate. - Apreciez tot ce-ați făcut.

- Mulțumesc, Majestate. - La revedere!

La revedere! Pentru Dumnezeu!

A dispărut?

Ați auzit ce-am spus?

Am mințit casa regală.

- Unde a plecat? - A lăsat un bilet, domnule.

A spus că se întoarce mâine.

- Masa asta e prea joasă. - Tu ești prea înalt.

Ce e asta?

Sushi. Pește crud și orez.

Crud?

Mănâncă!

Voi fi gheișa ta.

E delicios.

Ai fi o gheișă grozavă.

Nu sunt suficient de deșteaptă.

Gheișele spun povești, dezbat multe subiecte.

Mă descurc doar ca ghid.

Și spun minciuni.

Știu ce vrei să spui. Să vezi ce discursuri…

Uneori, și slujba mea mi se pare frustrantă.

- Ce ți-ar plăcea să faci? - Sunt fericită așa cum sunt. Ție?

Mi-ar plăcea să fiu fermier.

Sunt fericit la țară.

Tatăl meu a fost fermier.

A fost?

El și scumpa mea mamă…

morți acum.

Îmi pare rău!

Acum, casa familiei de lângă lac e a mea.

Nu e departe. Merg acolo uneori.

- Mi-ar plăcea s-o văd. - Păcat că pleci așa curând.

Trebuie să mă întorc la Tokyo mâine-dimineață, cu primul tren.

Sunt multe lucruri frumoase pe care nu le-ai văzut.

Dar am văzut un lucru foarte frumos.

Spui doar așa.

Nu, crede-mă!

Înseamnă mult pentru mine să fiu aici cu tine.

Cred că nu te voi mai vedea după această noapte.

Nu vreau să mă întorc în cameră.

Lasă-mă să stau aici!

STAȚIA SAYAMAKO

Kyoto.

Trenul va pleca spre Kanazawa la 9:43

și va avea stație la Tsuruga.

Nu uita să schimbi trenul la Tsuruga!

La revedere!

La revedere!

Trenul va pleca în curând. Vă rugăm să aveți grijă.

Sumi.

- Nu plec. - Mă bucur mult.

De ce te-ai răzgândit?

Nu e o crimă să furi câteva zile din propria ta viață.

Ce-a fost asta?

Da, cine e?

- Unde sunteți? - El e?

Sunteți bine?

Extraordinar, mulțumesc, domnule.

Vreau să vă spun că o să mai întârzii puțin. Eu…

Am decis să-mi iau câteva zile libere.

Ce? Unde sunteți?

Nu vă faceți griji! Mă întorc până pleacă vasul.

Ziceți să nu mă-ngrijorez, Majestate,

dar de unde știu că n-aveți o armă în coaste?

- Nu am. - Asta mi-ați spune dacă ați avea.

Oricum…

Alo?

Nu vă faceți griji, dle! Nu sunt în pericol.

Unde sunteți?

Stați să vă explic!

Alo?

Majestate?

Fir-ar el să fie!

Hei!

George.

N-ai avut probleme pe vas?

- Nicio problemă. - Ești norocos.

Cred că trebuie să-mi găsesc o slujbă nouă.

Stai liniștită! Îți pun o vorbă bună după ce ne întoarcem.

Poftim?

Uite ce e…

n-ar fi bine să te ridici și să ne cânți?

Nu.

Frumos. Da?

Foarte.

Făceam des asta când eram mică.

Eu n-am făcut-o când eram mic.

George?

Crezi că facem ceva rău?

Nu. Tu?

Nu.

Tu?

Domnule!

Ai venit!

- Bună ziua! - Bună ziua!

El e Ikuwe Yamato.

E un prieten de-ai tatălui meu. Îl știu de când eram mică.

- Mă bucur să vă cunosc. - Bună ziua!

Puteți sta? Aduc niște sake bun.

Prietenul a întrebat dacă stăm să bem sake cu el.

Aș fi încântat.

- Ne-ar face plăcere. - Intrați!

Intrați, vă rog!

Pe aici.

- Avem musafiri. - Da.

Măi să fie! E Sumi!

- Doamnă! - Mă bucur că ai venit.

- El e prietenul meu, George. - Bună ziua!

- Ce faceți? - Intrați, vă rog!

- Pantofii. - Intrați!

Făceți-vă comozi!

Îmi pare rău că e așa strâmt.

Prietenul își cere scuze că are o casă așa modestă

și pentru primirea sărăcăcioasă.

Mi se pare o casă încântătoare.

Mă bucur să fiu aici.

E un obicei japonez să fii modest cu privire la bunuri.

Înțeleg.

Întreabă cât stăm la mine acasă.

Trei zile. Așa e?

- Așa e. - Repede!

Haideți toți!

Veniți!

Kazuhito.

Chinami. Yuji. Rikiya.

- Salutați! - Bună!

Bună ziua!

Hei!

Mulțumesc.

Domnilor și doamnelor, urmați-ne, vă rog!

Am ajuns la somptuosul palat de un milion de plăceri,

construit pentru prințesa Sumi.

Observați grădina japoneză formală.

N-aveți voie să rupeți florile și să călcați pe iarbă.

Vă rog să intrați!

Vă rog să observați și ușile care nu se deschid.

Gata.

Așa, deci.

E absolut încântător.

George.

Te rog să te descalți în casă.

Desigur, eu… Îmi cer scuze.

Pentru tine nu e important, dar eu sunt nefericită.

Nu vreau să fii nefericită.

Uitați ce e!

Haideți să-i cântăm prințesei, ca să fie fericită din nou.

Credeți că nu știu să cânt, nu?

Pregătiți-vă să fiți uimiți!

Dacă ați cunoaște-o pe Sumi la fel ca mine

Vai, ce fată

E o fată cochetă foc

Vai, ce fată

Ce facem, Finn?

Sfatul meu, Excelență,

e să-l așteptăm să se întoarcă.

Dacă nu vine înainte să plece vasul?

Vine el. Nu e nebun.

Ba e nebun.

- Sigur nu trebuie să alertăm lumea? - Nu încă, domnule.

Nu vrem un avion plin de gărzi în chimonouri și mărimea 43 la picior.

Cu cât îl caută mai mulți,

cu atât e mai greu să evităm un scandal.

Nimeni din afara ambasadei nu știe că e plecat.

Nu-i așa?

Membrii care au dat greș în misiune și-au asumat responsabilitatea.

Eu, Tamura, liderul vostru,

voi alege noi membri care-și vor îndeplini misiunea.

Sato. Tanada.

Casa e lângă acest lac?

Aici?

Așa cred.

Da.

Poți să-mi spui unde?

Nu știu locul exact,

dar cred că aici.

Să mergem acolo!

Hei!

Gata, sunt curat!

Sunt curat.

Ia de-aici!

Când mă întorc, o să fie ciudat să nu mă spăl înainte de baie.

Ei bine,

noi vedem baia ca pe un moment de meditație și relaxare.

Ce fierbinte e!

Au mai rămas doar trei zile.

Și dacă nu te întorci?

Va fi belea mare.

O să fii încarcerat.

Mereu sunt încarcerat.

Nu cred că-ți place să fii marinar.

Uneori, nu.

Poți schimba asta.

- Sau te-ai angajat pe mai mulți ani? - Pe viață.

Pe viață? Viața e prea lungă.

Uneori pare prea lungă. Alteori, prea scurtă.

Momentan, viața mea cu tine e prea scurtă.

Poate într-o bună zi te întorci în Japonia.

Nicio șansă.

Sunt unul dintre cei care știu mereu exact ce fac și unde sunt

în fiecare zi, cu ani înainte.

Nu înțeleg. Ce vrei să spui?

Taci, meditez.

Și mă relaxez.

Observă cu câtă dexteritate

manipulez aceste instrumente orientale.

Ce-ai spus?

Nu contează.

A fost delicios.

Mai bună decât prima noastră masă.

- N-a fost mare lucru. - Sumi.

N-am nevoie de altă lecție în stil japonez.

Acceptă ce spun!

A fost delicios.

Mulțumesc.

Unde pleci?

Stai aici! Aduc ceva.

- Ce e asta? - E pentru tine.

Un mic dar, să sărbătorim.

- Ce anume? - Că ne-am cunoscut acum trei zile.

Vai, Sumi!

Eu nu ți-am dat nimic.

Mi-ai dat fericire. E de ajuns.

Eu sunt asta.

Nu e așa frumoasă ca tine.

Dar îți mulțumesc.

O voi păstra pe veci.

- E ceva mic… - Nu.

E mare pentru mine.

Să strâng masa?

Eu fac patul.

Draci împielițați!

Să vedeți când vă prind mâine!

Pa!

Ce trebuie să faci ca să ai puțină liniște?

Ai putea deveni pustnic.

N-aș suporta singurătatea.

Sau călugăr?

Nu. N-aș putea fi călugăr.

Cad prea ușor în ispită.

Este o problemă.

Ne trebuie un desfăcător de conserve.

Patul!

Foarte bine. Nu vom spune nimănui că a dispărut.

Ce le spunem?

Nu putem spune iar că nu se simte bine.

Știți ce mi-a spus la telefon?

„Zi-le că am gripă asiatică!”

Gripă asiatică. Pe bune? Cât de iresponsabil să fii?

Uneori, simt că l-aș putea strânge de gât cu plăcere.

Alo.

Da, la telefon. Da.

Da, Majestate.

Nu, Majestate, mă tem că nu e aici.

Dacă-mi permiteți, Majestate, vi-l dau la telefon

pe locotenent-comandatul Finn.

Un moment, vă rog.

Majestate.

Mulțumesc mult, Majestate.

Ei bine, nu e aici.

Și-a luat câteva zile libere.

Nu. Sigur că nu, Majestate.

Da, cu siguranță.

Nu, încă n-am făcut niciun anunț.

Nu suntem siguri…

Da, Majestate.

Gripă?

Minunat!

Gripă asiatică?

Sună perfect, Majestate.

Doamne!

Hei!

Hei!

Sumi?

Aveți permis?

Nu știam că-mi trebuie.

Unde e permisul pentru armă?

L-am uitat acasă.

Vă arestăm pe amândoi.

Tomada.

Hyuga.

Nu mai permit nicio greșeală.

Nakayama.

Priviți cu atenție!

Tomada.

Fă o poză pe care o voi aproba eu.

Da, domnule.

Nu vă mai prostiți!

Hai să-ți ghicesc viitorul!

- Așa? - Da.

- Ce scrie? - Că vei primi o grămadă de bani.

Te vei îmbarca la un drum lung.

Nu, te rog!

Nu se poate!

De ce?

Stai acolo!

Nenorocitule!

Fir-ar să fie!

Spune-mi, te rog,

unde mergem?

Departe de ei.

De ce? Ce ai făcut?

De ce vin după noi oamenii ăia?

Este…

Pentru că am părăsit vasul.

Dar nu sunt marinari.

Par mai degrabă din ziare îngrozitoare.

Asta cred și eu. Oricum, ce contează?

Nu cred că ești un marinar obișnuit.

Cred că ai făcut ceva rău.

Sumi, îți promit că n-am făcut nimic rău.

Sunt aici căci vreau să fiu cu tine.

Mă voi întoarce când voi fi gata.

Crede-mă!

Uită de bărbații aceia!

Uită de ei!

Nu putem chema o mașină?

Nu e departe. Mergem pe jos.

Pe jos?

Sunt doar șase kilometri până la autobuz.

Sau facem autostopul.

- Adică… așa? - Da.

Credeam că trebuie să oprească.

Ei sunt. Să mergem!

Ce s-a întâmplat?

Era să fim călcați, asta s-a întâmplat.

Maniacul naibii!

Ești bine?

Sunt întreagă. Mersi.

Dar șoferul poate s-a rănit.

Scuzați-mă!

Bun-venit!

Eu am sunat mai devreme.

Intrați!

Sper că vă place camera.

- Mulțumesc. - Intrați!

A spus că speră că ne place camera.

E în regulă?

Vai, ce zi!

Ai uitat.

Nu știu de ce ești supărat pe mine.

Când am mers la lac,

ai spus că vom fi fericiți până pleci pe vas.

Am fost de acord.

Îmi place să fiu fericită.

Dar te-ai schimbat.

Ești fericit în preajma copiilor fiindcă și tu ești un copil.

Ești un băiețel.

Trebuie să te maturizezi, George.

Altfel, viața e prea grea.

Nu știi cât de dificilă e deja.

Ai spus că te întorci pe vas când ești pregătit.

Dacă nu te mai fac fericit,

te întorci acum.

Nu vreau să mă întorc.

Niciodată.

Ele spun: „Iartă-mă, te rog!”

Și te iubesc.

- Mă iubești? - Aseară m-am purtat foarte urât, dar…

am avut un motiv.

Am încercat să-mi lămuresc sentimentele față de tine…

și n-a fost ușor.

Pentru că sunt japoneză? Înțeleg.

Nu, nu înțelegi.

Mai știi când ai crezut că nu sunt un marinar obișnuit?

Ai avut dreptate.

- Ai făcut ceva rău? - Nu chiar.

Am vrut să spun

că, deși lucrez în marină… nu voi rămâne acolo.

Dar ai spus că ești angajat pe viață.

Da, știu, dar asta… a fost altceva.

Vezi tu…

Părinții mei au crezut că trebuie să văd lumea.

Au vrut să mă întărească, dar…

Dar ce vor să fac,

de fapt, este…

Este să preiau afacerea familiei.

- Afacerea familiei? - Da, este…

E foarte mare…

și foarte bine dezvoltată.

Aveți o filială în Japonia?

Nu. Mi-aș fi dorit.

Ar fi fost mai ușor să fiu cu tine.

Asta-mi doresc.

De aceea eram confuz aseară.

Trebuia să iau o decizie.

Mă onorează ceea ce spui,

dar e dificil pentru o japoneză să se mărite cu un european.

Să se mărite? Ei bine…

Asta nu înseamnă totul, nu?

Cel mai important e că ne iubim.

Dar familia ta

vrea să preiei afacerea.

Da… așa e.

Asta e problema.

Nu știu ce să spun.

Nu suport gândul că nu te voi mai vedea niciodată.

Vreau ca aceste câteva zile să fie un început, nu un sfârșit.

Cred că mă iubești cu adevărat.

Așa e.

Te voi iubi mereu.

Dar va fi dificil.

Așa e mereu.

Mintea-mi spune să fiu precaută.

Și inima?

Ascultă!

Are 24 de ore.

- Și noi. - Dacă nu se întoarce,

plecăm fără el?

Vom decide la momentul potrivit.

S-a întors mereu.

Trebuie să fie un început pentru orice, domnule.

Remarca asta nu mă ajută deloc, Finn.

- E o realitate, domnule. - Aiurea!

Pentru Dumnezeu, lăsați cearta!

Am deja un copil pe mână,

nu vreau trei.

Acolo e stația de autobuz.

Stai puțin! Mă întorc.

STAȚIE DE AUTOBUZ

Prim-ministrul și membrii cabinetului

îi urează bun-venit

prințului George cu ocazia vizitei în Japonia.

Prințul ar fi trebuit

să participe la recepția dată de ambasadorul Japoniei,

dar din cauza gripei…

E pentru tine.

Un ambasador din Olanda a asistat în locul lui.

Un nou feribot e disponibil acum către Biwako.

Ce s-a întâmplat?

Nimic.

Deschide!

Eu sunt ăsta.

E minunat. Mulțumesc.

Hai!

Ce zi minunată!

Ce-o fi cu copiii?

Ești foarte tăcută.

Serios?

Dacă ați cunoaște-o pe Sumi

Așa cum o cunosc eu

Ce fată minunată

Cred că o să ajung să cânt destul de bine.

Păcat că nu o să ai timp.

- Majestate. - Nu, dar aș putea…

Ce?

Ești prințul George.

Eu…

voiam să-ți spun.

Cum ai aflat?

Când așteptam autobuzul.

Te-am văzut la televizor în magazin.

Ți-au spus numele.

Și că ai gripă.

Sumi, tu…

Înțelegi de ce nu ți-am spus?

Am încercat.

Începusem.

- Voiam să văd dacă avem vreo șansă. - Nu avem.

Știi foarte bine.

Dacă ai fi fost un om obișnuit, poate am fi avut o șansă. Poate.

Dar, într-o zi, vei fi rege.

Da, într-o zi.

Dar azi, aici cu tine, sunt un om obișnuit.

Eu știu mai multe despre ce înseamnă să fii obișnuit.

Sunt de mult timp.

Uite, nu contează ce sunt…

- Contează ce simt. - Și ce simt și eu.

Ca să te iubesc, trebuie să te respect.

Cum să respect un om care nu-și îndeplinește datoria?

Dragă George,

țin foarte mult la tine.

Dar îți folosești poziția ca să scapi de responsabilitatea

pe care o presupune.

Gândești prea mult cu inima.

Gândește cu capul!

Dar te iubesc.

Știi că e imposibil.

Nu poți scăpa. Trebuie să te întorci pe vas.

De ce nu vrei să ne mai vedem niciodată?

- Trebuie să pleci. Eu plec. - Nu.

Nu în seara asta.

Rămâi și mai vorbim mâine-dimineață.

Te rog!

O noapte?

ADIO, PRINȚULE GEORGE, ȘI MULTĂ DRAGOSTE - SUMI

În aceste condiții, Majestate, sper că-mi înțelegeți reticența

de a vă însoți înapoi pe vas.

Nu prea a fost cea mai fructuoasă vizită din câte-mi amintesc.

Pentru mine, au fost cele mai valoroase zile din viața mea.

Tatăl dvs. se va bucura să discute cu dvs. această situație.

Și eu, cu el.

Majestate, mă întreb dacă realizați implicațiile grave ale acestei situații.

Credeți-mă, sunt conștient

de implicațiile grave ale situațiilor.

Vreau să mă fac bine înțeles.

Momentan sunt angajat de Stat ca prinț.

Și ca ofițer de marină.

Ofițerul de marină avea zile libere,

și le-a luat,

iar prințul a mers cu el.

Au profitat amândoi.

Posibil, chiar și Statul.

E tot ce aveți de spus?

Asta e tot.

Nu regret ce-am făcut.

Dar îmi cer scuze sincere dacă v-am provocat neplăceri.

Pari serios.

Mi-am luat bun-rămas de la tatăl tău.

Ai avut o vacanță plăcută?

Foarte interesantă.

Tu ce-ai făcut?

M-am hotărât.

Am să mă căsătoresc cu Ukiyo.

Serios?

Nu ești de acord?

Ba da, normal.

Mă bucur pentru tine.

Vii la nuntă?

Trimite-mi invitația!

Aș putea să-l încui în cabină până ajungem la Manila.

Dacă se mai întoarce pe vas.

Lacrimile vărsate pentru tine se vor usca

Dar oricât aș încerca

Voi mai vărsa o lacrimă

Nu te voi uita, iubirea mea

Ai fost ca un vis pentru mine

Din clipa în care am vorbit

Am știut că ești special

Mai mult decât se vedea

Două drumuri care se împletesc

Pentru câteva zile putem crede

Că ne-a fost dat să fim împreună

Dragostea noastră va rezista peste ani

Lacrimile vărsate pentru tine se vor usca

Dar oricât aș încerca

Voi mai vărsa o lacrimă

Nu te voi uita, iubirea mea

Subtitrarea: Anaeli Sim