Original subtitles

THE NYMPH

Oamenni buni,

sunt aici să-i cer iertare lui Dumnezeu.

Annunziata,

cine e flagelanta?

E o târfă.

Se "ocupa" de cei din regimentul al treilea.

Nu voi mai face nciodată ceea ce am făcut până acum.

- E o neruşinată? - Da, e o fiică a nopţii.

Vă mărturisesc,

că prea mult mi-a plăcut!

Dar m-am rătăcit!

Prea mult am păcătuit, Doamne! Iartă-mă, Doamne!

S-a pocăit şi va fi servitoare la călugăriţe.

Sunt o desfrânată!

Mă căiesc!

Mă rog pentru voi

şi pentru gloria lui Dumnezeu.

Amintiţi-vă,

că Iisus era un tânăr

provocat şi curtat de femeile vicioase.

Femei cu păr minunat

şi cu vorbe mieroase.

Dar El a hotărât să rămână virgin ca Fecioara Maria.

Sfântul Toma spunea că lucrul acela e mai rău decât o crimă,

fiind permis doar între soţi,

care, concepând,

trebuie să se gândească la Dumnezeu!

E păcat?

E sănătatea pământului.

Castitatea, fii şi fiice,

e darul cel mai plăcut Fecioarei.

Păcatele trupului

deschid porţile iadului!

Cine se bucură prea mult în această viaţă,

va arde pe veşnicie

în flăcările iadului!

Prea multe lucruri oribile

se întâmplă în casele voastre,

în locurile consacrate lucrului şi rugăciunii.

Prea multe infamii,

păcate şi murdării.

ocăiţi-vă şi a voastră va fi Impărăţia Cerurilor.

Sunt aici, Donna Annunziata.

Unde mă duci, Nunziata?

Ce gemete...

Ce gemete...

Le auzi?

Se chinuiesc.

Asta e petrecerea diavolului.

Dar e plăcută.

Doamne, ce groasă e!

Mă sperie.

Nu mai rezist.

Haide,

linişteşte-mă.

Mă linişteşti!

Oh, linişteşte-mă.

Cântă... Şi caporalul?

Care caporal?

Mie îmi place numai, Miluzza.

Să mergem. Don Armando spunea:

"Păcatele cărnii nu pot fi păcate de moarte".

Pentru câini, pisici, tauri, vaci,

lei şi pantere

nu e păcat, nu-i aşa?

Ba da.

De ce ar fi pus Iisus, creatorul,

ar fi pus lucrul acela,

printre rotunjimile feselor?

- Trezeşte-te, bunicule! - Ce e?

E ora 5:00.

În fiecare dimineaţă mă sperii.

Mă dor toate.

Încalţă-te.

Ce grele sunt. Parcă ar fi nişte genţi.

Sunt la fel de bătrâne ca mine.

Fă-mi cafeaua, scumpa mea.

Dorm.

Milu', ce faci astăzi?

Vii cu mine la piaţă sau te duci să oblijeşti rănile parohului?

E luni. Trebuie să mă duc la paroh.

În sfârşit...

Milu', tu eşti?

Bună ziua, Don Aspreno.

Mă ustură rău.

Medicamentul meu e acolo.

Sunt tot numai o rană.

Sfinte Gervasio,

protectorul părţilor delicate, ajută-mă!

Cum e situaţia acolo, jos?

Sunt roşii,

ca focul.

Dacă tot eşti acolo,

spune-mi cum arată.

Ca o găluşcă.

Oh, ce uşurare...

frumoaso.

Mâinile tale reci îmi fac mai bine decât crema.

Deo gratias!

S-a îngroşat.

Asta e treba Domnului.

Ţie cum îţi mai merge?

Bine...

Gata.

Ajunge acum.

Să nu uiţi,

cinci Ave Maria.

Du-te!

Bunicul tău e un tip ciudat, simpatic...

Bunicul e un artist.

Înainte, pentru o sticlă cu vin

trebuia să plătesc impozit.

Seamănă cu mama.

Ştii cum am cunoscut-o? La fântână.

Spăla şi cânta.

Ea cânta şi eu mă îndrăgosteam tot mai mult de ea.

Era aşa frumoasă!

Iau ardeii ăştia doi.

- Cum vă mai simţiţi? - Rău.

E nevoie de răbdare.

Nicoli aţi terminat de lucrat?

Nu veni cu mâinile alea murdare!

- Nannina, le ţii tu cinci minute? - Sigur.

Tunde-mă.

Miluzza, vino mai repede cu apa aia caldă!

Gioacchino, cât mai ai de lucru la haină?

Apoape am terminat.

Ce voce frumoasă are Miluzza!

Puţin a lipsit să se nască prinţesă.

Puţin...

Dacă te aude, suferă.

Nu ştia când s-a însurat cu tine?

Tatăl tău i-a spus:

''Nunziata e plină de viaţă. Credeţi că puteţi să-i faceţi faţă?''

A fost cinstit.

Ştia că Gioacchino avea probleme ca bărbat,

Avea un defect...

Şi ce dacă?

Arta mâinilor e mai valoroasă.

Şi apoi, Gioacchino mi-a plăcut întotdeauna.

Eu l-am iubit mereu! Aşa-i, Gioacchino?

Da, da.

Şi când a venit prinţul şi apoi sergentul Barracuda?

- Cu mustăţile alea de sicilian! - Taci!

Bine, mi-am pierdut capul.

Ai răbdare.

Ai continuat şi după ce s-a născut Miluzza.

Miluzza e fiica lui Gioacchino.

E nebun după ea.

Mamă, apa e gata.

Adu-o...

Apa e gata.

Azi e zi de baie?

Nunzia, de ce trebuie să fac baie?

- Don Raffaele, duceţi-vă dumneavoastră. - Dar azi nu mă simt prea bine.

Curaj! Să mergem să facem baie!

Du-te!

Chiar e nevoie să facem baie azi?

Are o fixaţie cu baia asta.

Ce râdeţi atâta?

Puţiţi ca nişte capre!

Frumoasa, Miluzza.

Şi perişorii...

De dimineaţă, bunicul şi-a făcut nevoile în coş.

- Era maro şi puţea. - Nu e putoare,

e miros.

Fiecare are mirosul lui.

Suntem ca nişte case.

Ochii sunt pentru văzut,

gura, pentru vorbit, înjurat şi cântat.

Sânii sunt ca scaunele din salon,

Iar în fundul casei e un coş,

care ne aminteşte că suntem animale.

Cum de nu mai ai păduchi?

Păduchi te iubeau atât de mult!

Îşi făceau cuib la tine.

Cum de nu mai sunt?

Mama...

De ce când eram mică,

îmi ziceai că m-ai găsit într-un trandafir?

Pentru că eşti frumoasă ca un trandafir.

Dar eu m-am născut aici şi sunt mândră de asta.

Te-am făcut să suferi?

M-am bucurat înainte.

Cu tata?

Binenţeles,

cu tata.

Miluzza, să nu stai mult.

I-ai văzut pe părinţii tăi făcând prostii?

- Nu. - Eu i-am văzut aseară.

Ce se mai agitau.

Era o lumânare la icoana Fecioarei din Pompei.

Mama era dedesubt, iar tata, deasupra.

Miluzza, ce mă doare burta.

Ai mâncat prea multe smochine.

Du-te şi te uşurează.

Annuzza e tot acolo?

Vezi dacă nu-i e rău!

Da, mamă.

- Cum te simţi? - Intră.

- Ţi-e rău? - Nu. Închide uşa.

Te aşteptam.

Aşază-te.

Ridică-ţi şi tu fusta.

Lasă-mă să văd. Ce de păr ai!

Închide ochii

şi spune-mi ce simţi.

E un tufiş.

Ba nu, e o pădurice.

Îţi place păduricea?

Nu sunt prea multe frunze. Dar are un miros!

Nicolino, spune povestea lui Catuccio.

Milu', vrei să auzi povestea Catuccio,

care a întâlnit un urs mare şi păros în pădure?

Ridică-ţi rochiţa, ca să-ţi văd gropiţa!

- Bună dimineaţa, Don Gioacchino. - Bună ziua.

- Pantalonii mei sunt gata? - Da.

Intraţi,

să-i măsurăm.

Dar nu e nevoie.

- E mai bine. Intraţi! - Cu plăcere.

Aici găseşti cele mai frumoase fete din lume.

Aici sunt o mulţime...

Asta e tipa care-mi place, brunetă şi creţă.

Aici sunt viermi, gândaci,

sticle prăfuite şi pânze de păianjen.

Odată am văzut aici o luptă între un motan şi un şoarece.

Au luptat până la ultima suflare.

Eu fac asta de 20 de ani.

Vrei un litru de vin? Vino, să-ţi dau.

Vino.

Milu', ne vedem acasă.

Pa, Annu.

E frumoasă, nu?

Data trecută, mi-aţi dat mai puţin.

- Ştiţi ce facem? - Îmi pun singură.

Ai un funduleţ tare drăguţ.

Încape într-o mână.

Ce parfum! E apă de colonie?

Mosche', glumiţi ca de obicei.

- Vi-l plătesc mâine. - Bine.

- La revedere, Mosche'. - Pa.

Eu ies, ne vedem mai târziu.

La revedere.

Din târfe se nasc tot târfe.

Nu veni cu mâinile alea murdare!

Şi Nunziata?

De ce faci mutra asta?

Nunziatina e o femeie bună, muncitoare.

Ce lucru urât! E ca o boală.

Plânge, îşi dă palme,

şi-mi jură că nu mai face.

Dar când îi vine cheful, nimic n-o mai opreşte.

Credeam că-i va trece pe măsură ce va înainta în vârstă.

Nunziatina!

Se întoarce Miluzza.

Domnişoară...

Domnişoară...

De ce fugi de mine, domnişoară?

Domnişoară, eu sunt un tânăr sperios.

Nu vreau să aud nimic, mai ales aici, în faţa tuturor.

Scuză-mă.

Noi doi...

Ne-am putea întâlni într-un locşor liniştit?

Mâine la 3:00 la fântână.

Da, să trăiţi...

Micuţule, ce s-a întâmplat?

Vezi cum plânge?

- Sărut mâna. - Bună ziua.

- Doamnă... - Bună ziua.

Dă-mi nişte vin, micuţo.

Da, să trăiţi.

Mulţumesc.

- Nunziata, aşa nu se mai poate. - Gioacchino...

O să fac o nebunie.

Dar tu eşti aşa de bun.

Nu te supăra. Viaţa e frumoasă dacă ştii să te bucuri de ea.

Crezi că un bărbat poate accepta orice?

Ai dreptate, dar mi-a venit cheful!

Doar ştii cum sunt.

Dar te iubesc.

Şi eu te iubesc, dar nu-mi poţi cere să accept orice...

Ai dreptate. Am greşit. Taci acum. ASta e!

Îţi jur că a fost pentru ultima oară.

Dar acum, zâmbeşte-mi.

Hai, zâmbeşte-mi.

- Bună dimineaţa, domnişoară. - Bună dimineaţa.

Am venit cu bicicleta.

Vrei să faci o plimbare?

Aşează-te.

Eşti gata?

Îmi pare rău, nu prea am antrenament.

Să ne odihnim. Pe aici nu prea trece nimeni.

E un loc frumos, nu-i aşa?

Tu, cu picioarele tale, nu mergi să dansezi?

Eu n-am fost niciodată.

Îţi stă bine cu floarea aceea

printre cârlionţi.

Pentru că eu...

Îmi placi.

Tu...

tu nu faci lucrurile care se fac la noi...

între băieţi şi fete?

Ce? Sărutări şi mângâieri?

Da, sărutări, mângâieri,

dar şi alte lucruri.

Cum ar fi? Nu înţeleg.

Vorbeşte mai clar.

Cum să-ţi explic? Ştii tu...

Aşteaptă.

Trebuie să fac ceva.

Doamne, aici stăteai?

- De ce te ruşinezi+ - Pleacă!

Nu te speria!

Aşteaptă! La naiba, ce mizerie.

Stai, nu te teme Nu-ţi fac nimic.

- Vino încoace. - Nu!

Vino-ncoace.

Nu-ţi fac nimic. Stai...

Fii cuminte... Tu nu porţi nici chiloţi!

Mă înnebuneşti.

Vino încoace. Fir-ar să fie!

Aşteaptă!

Unde te duci?

Acasă. Mă doare burta.

Stai, aşteaptă!

Ne putem vedea mâine?

- Se poate? - A venit oaspetele nostru.

Salutări din partea armatei.

Un tort sicilian

de la patiseria Bella Napoli.

Cu roşu, alb şi verde, ca steagul italian.

Ca macaroanele, roşiile şi busuiocul.

Cu toată foametea asta, era cazul să facem o astfel de masă?

Unde ai găsit parmezan?

Ce-ţi pasă? Mănâncă, azi e sărbătoare.

Dacă vrea cineva suc, să ştiţi că mai e.

- Mai întâi, invitatului. - Nu prea mult, donna Nunziata.

Sunteţi mare şi sănătos.

Mamă, ăsta e vinul? - Da.

Ce parfum!

Astea sunt roşiile noastre.

Ce bunătăţi.

E excelent, Nunziata.

- E bun? - Foarte bun.

Mama se pricepe, nu-i aşa?

Muzica!

Uită-te la ei...

Nunziatei îi place să danseze.

Don Raffaele, la vârsta dumitale?

Încă mai scot scântei!

- Vrei să dansezi cu mine? - Cu plăcere.

Doamnă...

Nu, trebuie să faceţi. unu... doi...trei... patru.

V-aţi simţit bine?

Da.

Dar mai lipseşte ceva.

Tăceţi din gură!

- Auziţi! Ce-i cu zgomotul ăsta? - Care?

- Se aude de la Napoli. - Miluzza, să mergem să vedem.

Sunt artificii?

Parcă ar fi focurile Madonnei del Carmine.

- Tu nu vii? - Strângem masa şi venim.

- Ajutaţi-mă, caporale? - Nunzia!

Ce s-a întâmplat?

Domnişoară!

Aşteată, domnişoară.

Eu plec pe front astă-seară.

Voiam să vă întreb dacă îmi uraţi noroc.

- Aş avea nevoie. - Noroc!

- La revedere! - La revedere!

Aveţi grijă!

Tată, nu sunt tunete?

Nu, sunt bombe.

Fecioară Maria, ajută-ne!

Să sperăm c-o face.

- Să mă duc s-o chem e mama? - Nu, stai aici.

Iisuse!

Mult, e prea mult!

Oh, Dumnezeule!

Ce s-a întâmplat, Nunziata?

Mamă!

Taci din gură! Să mergem la spital.

Împinge!

Nu e nimic. E doar sânge.

- Împinge! - E vina ta!

Ce i-ai făcut? Ai omorât-o!

Nu i-am făcut nimic. Lasă-mă!

Nu i-am făcut nimic!

Să mă ajute cineva!

Ajutor!

Oamenii nu sunt răi.

Cel puţin, nu tot timpul.

Uneori, oamenii par răi,

dar sunt doar trişti.

Ăsta e cel mai rău. Uită-te la tatăl tău!

De cînd a murit Nunziata s.a schimbat.

Nu mai mănâncă, nu mai doarme, nu mai lucrează.

Parcă e nebun.

Gioacchino o iubea la nebunie pe mama ta.

Pizza! Pizza caldă!

Găini, ia găina...

Pizzal Pizzal

Pizza cu oregano şi usturoi is beautiful as well

Ia şi mănâncă pizza...

Neapolitană...

Veniţi. Pizza Margherita.

- Una pentru mine. - Poftiţi.

Să trăieşti, Don Peppe Amabile.

- Şi tu Fafele. - Vrei o pizza, Don Peppe?

Mai târziu. Acum am de lucru.

Ştii să scrii şi să citeşti?

- Da, de ce? - Vrei să lucrezi la fabrica de conserve?

Am nevoie de cineva repede. Începi de mâine Te aştept.

Bani siguri. Ce bine ar fi!

Bunicule, o să am salariu fix!

Două sau trei lire pe zi o să ai sigur.

- Miluzza, vreau şi eu o pizza. - Imediat.

Pizza!

Clopoţelul! Gata, la muncă!

Intraţi, e târziu.

Bunicule, merg să lucrez la fabrica lui Don Peppe Arecce!

Bravo, Don Pepp e un om bun, cinstit,

care merge la biserică. O să-ţi fie bine, nu-ţiface griji.

Scuzaţi-mă, Don Peppe.

Am angajat pe cineva în locul lui Ciro.

E o puştoaică, dar e isteaţă foc.

Aceea. O cheamă Miluzza Ferrigno.

Margherita m-a vorbit de tine. Să ai grijă, da?

Lucia, mă mir că deşi lucrezi de mult aici,

nu ţi-ai dat încă seama. Ultimul colet a fost diluat.

- Don Peppe, o clipă. - Bine, imediat.

Sfântă Fecioară!

Nu-ţi mai roade unghiile.

Theresa, de ce nu mergem la Roma?

Ce să facem acolo? Să facem praf banii?

Noi n-am fost niciodată într-o călătore.

Madonna, ce cald e!

Cald mai e!

- Ţie nu ţi-e cald? - Nu.

Dă-mi un prosop.

Poftim.

Ce ai? Eşti ud leoarcă.

De ce eşti supărat?

Nu, n-am nimic.

M-au enervat la fabrică.

- Ai terminat cu piciorul ăsta? - Da.

Leonora.

Vin.

Mă omoară căldura asta.

Noapte bună, unchiule.

Închide-ţi bluza.

Scuză-mă, dar mă pregăteam de culcare.

Noapte bună. Să mergem, Rosine.

Noapte bună, domnu'. - Noate bună.

Câţi ani are nepoata noastră?

15.

Peppe...''Papi''...

- Clopotele! - Iisuse!

Alarmă!

Ţie nu ţi-e frică de bombe?

Nu.

Mulţumesc.

Ce faceţi?

Doamne...

Ce fac?

Să nu spui la nimeni, te rog.

Acum ai un serviciu bun.

Poţi să-ţi găseşti un băiat serios.

Cine mă ia pe mine de nevastă,

cu renumele pe care-l avea mama?

E de ajunssă pocneşti din degete.

Trebuie să ai mare grijă

să nu te laşi trasă în jos.

- Miluzza! - Vin.

Pe cine căutaţi?

Pe Miluzza Ferrigno. Aici stă?

- Da, o chem imediat - Mulţumesc.

Daţi-vă jos de pe maşină!

Daţi-vă jos! Îmi stricaţi maşina!

Nu înţelegeţi?

Scuzaţi-mă, dar nu mi-a spus nimeni.

- N-a ajuns Margherita? - Nu.

Trebuie să mergem la Salerno.

- Cum ajung acolo? - Ni-ţi face probleme.

Au venit nişte comercianţi şi

trebuie să verificăm marfa.

Cine se pricepe mai bine ca tine?

Dacă-mi daţi adresa vin cu trenul.

O să te rătăceşti cu trenul.

Mai bine urcă în maşină.

- Du-te, Miluzza. - Du-te!

Mergem împreună.

Sfânta Maria să te aibă în pază.

- Unde se duc? - În interes de serviciu.

Don Peppe e un om serios.

Aşa o fi, dar nu-mi place. Gura lumii e slobodă

Poate că ar fi mai bine să te laşi în js.

Sunt atâţia bârfitori. - Bine.

- E bine aşa? - Da, foarte bine.

Ce frumos e!

Parcă ar fi un salon.

- Îţi place? - Da!

Ai fost vreodată la Ravello?

La Ravello, nu. Dar nu mergeam la Salerno?

O să mergem la Ravello.

Cum doriţi.

Spune-mi:

Ai fost vreodată într-un hotel mare?

Nu, acolo e pentru oameni eleganţi.

Mi-e ruşine aşa.

Ştii ce facem? Cumpărăm nişte haine frumoase.

O să fii ca Cenuşăreasa.

Îţi aminteşti ovestea?

Da, da.

Greta Garbo a stat în hotelul ăsta. Ştiai?

E o faimoasă actriţă americană

Actriţă de film...

A venit cu un iubit de-al său.

O să te duc să vezi camera.

Da, da!

Uită-te acolo!

Uită-te la aia!

Ce şi-a pus pe cap?

Uite şi dulciurile!

Din care vrei?

Două.

Asta e actriţa! E frumoasă.

Ce privelişte!

Ce frumoasă e marea.

Chiar şi acum, când s-a întunecat.

Ce frumos e!

Parcă ar fi o poveste!

Ce-mi place! E tare frumos!

Miluzza, o să mă dărâmi.

Îmi place!

Îţi place?

Şi tu îmi placi.

Miluzza, cît de mult îmi placi!

Nu trebuie să-ţi faci griji. Ai încredere în mine.

Am condus ca un nebun.

Mă înnebuneşti...

Mă înnebuneşti...

Stai cuminte!

Taci.

M-ai înnebunit...

Taci!

Ai făcut bine că ţi-ai scos hainele alea.

Ar fi mai bine să nu le arăţi acasă.

Şiii asta.

Eu n-am avut niciodată o fată.

O fată adevărată, ca tine.

Nu sunt obişnuit cu nişte lucruri,

N-am mai făcut asta.

Acum...

N-o să mă părăseşti?

Ai înnebunit?

Sunt mort după tine.

Te iubesc. Vreau să te protejez.

Dar e mai bine să nu mă vadă la tine acasă.

Coboară aici.

De ce sunteţi aici?

- Fii curajoasă. - De ce?

S-a întâmplat pe neaşteptate. Tatăl tău nici nu şi-a dat seama.

Linişteşte-te!

- E doar vina mea! - Nu spune asta.

Parcă doarme.

Odihnească-se în pace. Sprijină-te de mine.

Te iubesc mult.

Şi eu.

Familia Ferrigno.

Ce-i cu ăsta?

- L-a trimis Don Peppe. - Din partea dlui Arecce.

Atunci mutaţi-l.

- A văzut ce corană! - Da, de lux!

Ce-i cu luxul ăsta? Ce înmormântare!

Don Peppe ne iubeşte E un om tare bun.

- Şi înmormântarea? - E ce4va la mijloc.

Când a muritfiul meu, nu mi-a trimis nici măcar un buchet de flori!

Linişte!

Cum vorbiţi de rău o biată orfană?

Don Peppe e un om serios. Pe voi v-a atins?

Să fi îndrăznit numai!

Se zice că: ''Perişorii de jos au mai multă putere decât un car cu boi.''

Dar asta nici măcar n-are păr acolo.

Tu ai?

Da, sunt ca o coadă de vulpe!

Au văzut-o în maşina lui Don Peppe

cînd se întorceau de la Salerno.

În maşina lui Don Peppe?

- Nu ştiai? - Nu.

Aţi înţeles ce face orfana?

Cine e? - Deschide, sunt eu.

Pleacă!

Dacă nu deschizi, strig!

Nu mai rezistam. Înnebuneam de-a binelea.

Ce faci? Bunicul e aici!

- Mâine mergem la Ravello. - Nu, după ce ai făcut la înmormântare.

Ştiu că am greşit.

Dar am vrut să-ţi arăt că te iubesc.

M-ai făcut să arăt ca o neruşinată.

- Trebuia să mă aperi. - Fie-ţi milă! Vreau să te protejez.

Uite!

Ia banii ăştia.

Nu, ce faci?!

Pleacă! Pleacă!

Pleacă!

Din cauza ta nu mai trăiesc!

Târfa!

E adevărat că o faci cu cei bătrâni?

Surpriză! Bună seara, frumoaso! Distrează-ne!

- Ce vreţi? - Distrează-ne!

Nu striga.

Nu striga. Terminăm repede.

Nu te rogi la Sfânta?

- Ne loveşti la "mingiuţe"? - Cu bătrânii o faci şi cu noi, nu?

This is fresh meat.

Are you biting me?

Du-te să vezi dacă nu vine cineva.

Ce faceţi, nenorociţilor?

Afară din casa mea!

Vă omor pe toţi!

Vă omor! Afară!

Micuţa bunicului...

Sunt aici, te apăr eu.

Nu-ţi face griji, te apăr eu.

Nu s-a întâmplat nimic.

Ce s-a întâmplat?

Te-am căutat aseară, dar nu erai.

Dar ce s-a întâmplat?

Erau trei! Voiau să facă porcării.

Dar a venit bunicul.

A us mâna pe cuţit şi au fugit.

Toţi sunt nişte nenorociţi.

Linişteşte-te!

Dar tu ai făcut vreodată?

- Ce să fac? - Porcării.

Ce ai făcut când ai fost cu Don Peppe? Unde te-a dus?

Eu? Ei au făcut ce-au vrut.

Şi el şi ceilalţi...

Din cauza mamei, cred că şi eu...

Nu trebuie să faci nici un pas greşit.

Când eram de vârsta ta, aveam o voce tare frumoasă.

M-au trimis să studiez la maestrul Bonocore.

Aşa bătrân şi gras cum era s-a îndrăgostit de mine.

Când mergeam în turnee profita de mine,

făcând însă tot ce putea,

să-mi salveze virgintatea.

Era un nenorocit! S-a terminat rău.

Bietul om.

A murit de inimă,

în braţele mele şi mi-a distrus viaţa.

Am plecat din San Carlo!

Oamenii sunt răi.

Fii curajoasă.

O să treacă şi asta.

Vezi? Eu m-am aranjat.

O s-o faci şi tu.

Un timp, ar fi bine să nu te vadă nimeni.

Bârfele se învechesc

şi e plictisitor să le tot repeţi.

Stai în casă.

Îţi găsesc eu de lucru. Ai să vezi că totul se aranjează.

Dar nu vreau! O să mor, închisă în casă.

Iar când nu e bunicul acasă, mi-e frică de mor!

- Vrei să stai cu mine? - Nu!.

Şi ce vrei să faci? Să ajungi la mila celorlalţi?

Mai bine mă omor!

Nu spune asta.

Nu, pleacă! Ieşi afară!

Miluzza, tu nu ştii.

Soţia mea a primt scrisori anonime.

Asta e o ţară de spioni nenorociţi.

Milu, trebuie să plecăm.

La Ravello,

la hotel Vittorio.

Nu pot şi nu vreau!

Tu nu ştii că toţi mă dispreţuiesc aici! Nu vreau, nu vreau!

Unde e? Unde e casa nenorocitei?

Unde să mă ascund?

Sub pat!

Unde e?

Ştiu că nenorocitul meu de soţ e aici!

Nenorocito! Târâtură ce eşti!

Te omor,

nenorocito!

Stai, Donna Theresa!

- Nepoata ta e o târâtură! - Cum vă permiteţi!

- E un suflet inocent! - Un suflet inocent? E o diavoliţă!

Ruşine să vă fie!

- S-a culcat cu soţul meu! - Ieşiţi din casa mea!

Afară!

Ruşine! Insultaţi un biet copil inocent!

Certaţi-vă cu adevăratul vinovat!

Plecaţi odată!

Şi spuneţi-i lui Don Peppe că oi fi eu bătrân, dar...

Ai grijă. Sunt avocatul Turchetti.

Turchetti!

Spuneţi-i lui Don Peppe că, aşa bătrân cum sunt, îl fac praf!

Ieşi! Au plecat.

Fecioară Maria.

Ce s-a întâmplat?

Ce necaz!

Pleacă de aici, fir-ar să fie!

Nu, Milu'!

Nu mă poţi da afară aşa! Nu mă poţi da afară!

Pleacă sau o chem pe nevastă-ta! Pleacă, obsedatule!

Don Peppe...

părea un om serios.

Şi tu, fata mea...

Tu ai sângele meu şi cel al mamei tale.

Ai privirea aia neruşinată.

Sunt pierdută?

Nu, micuţa mea.

Trebuie să înveţi să te respecţi,

ca să fii respectată de ceilalţi.

- L-ai văzut pe bunicul meu? - Nu.

L-ai văzut pe bunicul meu?

- Vino să te adăposteşti cu mine. - Nu fără bunicul, numai pe el îl mai am.

Când îl găseşti, veniţi împreună la adăpostul de lângă munţi.

Bunicule!

Unde eşti?

Bunicule!

Micuţa mea.

Ajutaţi-mă!

Vă rog, ajutaţi-mă!

Deschideţi!

Cine e?

Sunt un soldat din Corbara. Am fugit din Sicilia.

Jos e un neamţ.

Un neamţ?

- Dar nu vă faceţi griji. - Cum să nu-mi fac griji? Dacă m-a auzit?

Nu, doarme buştean.

Mulţumesc, Doamne!

A plecat.

Vino, te ajut.

Doamne, ce urât arată.

O să rămân şchiop.

Mulţumesc.

Vin din sud,

din Sicilia.

M-au împuşcat în picior.

Voiam să ajung acasă.

Casa mea e la 4-5 km de aici.

Dar n-am reuşit să ajung.

Ai mei m-or fi crezând mort.

Chiar aţi venit din Sicilia?

Pe jos?

Aproape.

Totul a mers bine,

până aici.

- Fir-ar să fie! - Ce e?

Spaghetele!

Ce proastă sunt!

S-au ars.

Ce păcat!

Staţi jos.

Ceva cald vă va face bine.

Nu am nici brânză, nici ardei. Stai!

Am nişte roşii. Ultimele.

Puţină sare. Cum vi se pare?

Trebuie să vă mulţumiţi cu atât.

Poftim.

- E bine, mulţumesc. - Cu plăcere.

Frige!

În ce hal arată casa dumneavoastră.

Nu e casa mea.

Casa mea arată şi mai rău.

Nu stau singurăpentru că mi-e frică.

E casa Nanninei, o prietenă de-a mea.

Aici, măcar se închide uşa.

E miezul zilei.

- Cine e? - Eu!

Găina a făcut un ou! E o minune!

Din cauza bombardamentelor nu mai oua deloc.

- Beţi. - Mulţumesc.

Cum e piciorul? Cum vă minţiţi?

Mai bine.

Spuneţi-mi...

Sunteţe sigură că suntem la Nofi?

Sigur.

Ce ghinion! La doar câţiva kilometri de casă.

Acum nu mai puteţi ajunge din cauza piciorului.

Dar nu ot să aştept. Trebuie să ajung.

E periculos să rămân aici. Poate veni alt neamţ.

Ar fi şi mai periculos să plecaţi.

Dacă vă văd vă împuşcă. Şi nemţii şi americanii.

Mai bine să aşteptăm să se întunece.

- Ce e? - Ştiţi ce facem?

Astea sunt hainele Naninnei.

- Şi? - Vă îmbrăcaţi în femeie.

În femeie? Dar ce, e carnaval?!

Ascultaţi-mă pe mine.

Uite!

În tinereţe, Nannina era cântăreaţă de operă.

Ăsta e costumul din ''Traviata''.

Ăsta e...

Ăsta e...

Din ''Tosca.'' E minunat.

Frumos, nu?

Aţi văzut pozele?

Nannina avea o voce frumoasă, dar n-a avut noroc.

Cum să facă aşa ceva un soldat? Iertaţi-mă...

Ce vă pasă? E o problemă de viaţă şi de moarte.

Uite...

Puneţi fusta asta

şi un batic pe cap...

Ascultaţi-mă.

- Peste pantaloni? - Da Îi suflecaţi.

Pe timp de război,

oamenii se îmbracă cu ce au.

Să sperăm că voi ajunge acasă.

Vă însoţesc eu.

Oricum, aici stau singur.

Pune-ţi asta.

Aşa.

Fecioară Maria!

Pe aici.

Ce s-a întâmplat?

Vă curge tot sângele.

Auziţi?

Vine o căruţă.

Staţi aici. Mă duc să văd.

Scuzaţi-mă, om bun.

Avem nevoie de ajutor.

- Încotro mergeţi? - Cine sunteţi?

Sunt cu o femeie rănită care vrea să ajungă la Corbara.

Ne puteţi duce acolo?

Eu merg la Pagano Vă duc până la St. Egidio.

Grăbiţi-vă, să nu ne audă.

Mulţumesc! Mulţumesc mult!

Ne duce până la St. Egidio. Să nu vorbiţi.

I-am spus că sunteţi femeie.

Putem avea încredere în el?

Ne va ajuta Dumnezeu şi pe noi, nu?

Mulţumesc. Mulţumesc pentru tot.

În Sicilia, cădeau bombe peste tot, trăgeau cu tunul...

O nebunie!

ână la urmă căpitanul ne-a spus să fugim.

Am fugit cu hainele

şi cu bocancii rupţi.

Am reuşit să ne facem

şi ceva de mâncare.

Am găsit şi bani ca să le dăm camionagiilor.

La Pontecagnano era la fel de rău.

Bombe, proiectile, tunuri...

Un adevărat infern.

Acolo mi-au făcut praf piciorul.

Ce frumose aici la lumina lunii.

Oh, da.

Asta-i drumul.

- Mulţumim. - Domnul să fie cu voi.

Mulţumim. Mulţumim foarte mult.

Am o mulţime de rude.

În afară de tatăl meu, Misurino,

şi de mama mea, Gesummina,

mai sunt sora, Lucia,

şi fratele meu Ciro, care studiază să devină preot,

bunicul Cosimo

şi Rusinella, fata unei verişoare de-a mamei.

Sunt o mulţime de oameni.

- Unde suntem? - La St. Egidio.

Cât o fi ceasul?

În jur de trei.

Luna apune.

- Vă doare? - Ca naiba!

Casa mea e în spatele acelui deal.

Sunt cel puţin doi kilometri.

Cine vă duce până acolo?

Să ne odihnim puţin. Aici n-osă ne vadă nimeni.

Acolo.

- Ţineţi-vă de mine. - Mulţumesc.

Ce-a fost asta?

Nu te teme, e o nevăstuică.

Scuzaţi-mă, nu v-am vorbit repectuos...

O fi prins vreun şoarece sau un iepure.

Dar n-aţi...

N-ai mai văzut o nevăstuică?

E un animal nocturn, mai mic, dar mai frums decât o pisică.

Seamănă cu o panteră.

Iese noaptea să vâneze, sare în spinarea prăzii

şi o înghite de vie.

Vrei...

să-mi spui cum te cheamă?

Miluzza.

- Pietro. - Pietro?

da, Pietro.

Ce obosit sunt.

Ce linişte.

Ce departe mi se pare războiul.

Am adormit?

Eram obosiţi.

Ai văzut ce flori frumoase sunt aici?

Să mergem.

- Curaj! - Să mergem.

Veneam aici când eram mic cu fratele meu Ciro.

Vezi ce frumos e?

Aia e casa mea.

Ajută-mă să-mi scot hainele astea.

Dacă mă vede mama îmbrăcat aşa, i se face rău.

- Aşteaptă! - Ce e?

Aşteaptă o clipă.

De ce?

Eu plec.

Pleci? De ce?

Nu pleci nicăieri.

Să mergem.

Argo!

Vino aici! Ăsta-i Pietro!

Pietro te-ai întors!

E o minune.

Te-ai întors, nenorocitule!

Zăpăcitule! Mamă, mamă!

Pietro s-a întors. E o minune!

Pietro, fiul meu! Te-ai întors în sfârşit!

Sfânta Fecioară m-a ascultat!

Mulţumesc, Doamne!

Era disperată!

- Am avut noroc. - Eram disperaţi.

Eşti rănit! Ce-ai făcut?

Nu e nimic.

Nu e nimic grav.

Tu cine eşti? Eu sunt Lucia.

Sunt Miluzza.

Hai, vino.

Mă doare.

Slavă Domnului că nu e o rană profundă.

În câteva zile se vindecă.

Să văd.

Arată aşa de urât!

Să-i mulţumim lui Dumnezeu. Credeam că rămân şchiop.

- Ai înnebunit! - Dezbracă-te.

Apa e caldă.

Doamne ce-a mai slăbit!

E numai piele şi os.

Şi aia cine e?

Taci!

- De când nu te-ai mai spălat? - De cel puţin trei luni.

Ce putoare!

Tăiaţi cel mai bun pui pentru fiul meu,

Tot ce-i mai bun!

Pregătiţi ce-i mai bun.

Am înţeles că viaţa e o porcărie.

Tată, ajută-mă.

Ai grijă, e fierbinte.

Aveţi grijă.

Pietro, we made a novena.

- Dumnezeu, te-a ascultat şi te-ai întors. - Da, sunt aici.

Să iasă toate femeile de aici!

Ieşiţi!

- Fiul meu trebuie să se spele. - Mamă,

ţi-e frică să nu-l vedem gol?

Binenţeles! Trebuie să se simtă bine.

Ieşiţi afară!!

Fiul meu trebuie să se simtă bine. Abia a venit din război.

Acum, aici, e pace.

- Închide uşa, Ciruzzo. - Imediat, mamă.

Fiul meu

pierdut.

Pierdut şi regăsit.

Dacă ai şti câte nopţi m-am rugat:

''Sfântă Fecioară, fă-l pe fiul meu

să se întoarcă de pe front.''

Eşti gata? Apa e caldă.

Stai!

E fiul meu şi-l săpunesc eu.

- Ce bine e! - Nu-i aşa?

Cum l-ai cunoscut pe Pietro?

A venit la mine acasă. De fapt, nu era chiar casa mea.

- Erai singură? - Da.

Adică, eram cu un neamţ.

Ce enervantă eşti! Nu vezi că e obosită?

Asta e curiozitatea.

Odihneşte-te puţin, noi plecăm. Hai, Rosita.

S-o lăsăm singură.

Ai auzit-o? Stătea cu un neamţ!

Gelozia te înnebuneşte.

Se poate? E cineva?

Vino încoace, mititico.

Vino încoace.

Nu văd prea bine.

Vino mai aproape, că nu aud.

- Cum te cheamă? - Miluzza.

Găina are o stea în frunte.

- Da, găina are o stea în frunte - Găina are o stea în frunte.

Aici erai?!

- Ai cunoscut-o pe bunica? - Da.

Bunico,

a venit Pietro.

Ştiu.

Dar n-a venit să mă pupe.

- Nu a venit? - Nu.

S-a dus să facă baie, pentru că era nespălat.

Înseamnă că puţea!

Da, pute!

Bunica nu prea e în toate minţile.

Eu plec.

Unde pleci?

E mai bine aşa. Să nu spui nimănui.

- Am aflat ceva despre aia. - Da, da.

Când eram pe punctul să leşin,

am ajuns la uşa Miluzzei şi acum sunt aici.

Cine e Miluzza?

O fată cinstită sau o târfă?

Nu, mamă!

Nu ştiu dacă Miluzza e un înger sau o sfântă.

Ea m-a îngrijit şi m-a adus până aici.

Dacă nu era ea aş fi fost mort.

- Lucie, unde e? - Pietro, linişteşte-te.

Lucia, unde e? Auzi?

A plecat.

A plecat? Unde? Când?

- De ce o vrea? - Pentru că îi place!

A înnebunit de-a binelea!

Mulţumesc.

Îţi mulţumesc că m-ai luat de acolo.

Nu-mi plăcea acolo,

era urât,

şi întunecat.

Nu ne mai întoarcem acolo.

Nu vreau să ştiu nimic despre trecutul tău.

Dar trebuie să ştii că...

Aşa e corect

Tu vrei să ştii ceva despre mine?

Spune-mi adevărul.

Nu, dar...

Vrei să ştii dacă a fost vreo altă fată?

N-am mai iubit pe nimeni.

Când eram în Sicilia,

la Vibo Valentia,

am întâlnit o fată,

o târfă, o ţigancă.

Înfometaţi şi speriaţi

ne-am împreunat

pe câmp, printre ierburi.

Pe urmă mi-a dat o bucată de pâine.

Avea o pulpă murdară de pământ şi groasă.

Cînd soarele a coborât în mare, a plecat,

lăsând în urma ei

o dâră de lumină misterioasă.

Chiar dacă în ochii tăi sunt umbre,

nu vreau să ştiu nimic.

Zâmbeşte-mi.

Vezi?

Lumina apare în ochişorii tăi.

Nu mai vreau să mai ai gânduri negre?

Niciodată!

Tată, mamă, ne-am întors.

Daţi-ne binecuvântarea voastră.

Vreau să mă însor cu Miluzza.

Poftim?

Unde e Pietro şi mama?

A sosit rochia de mireasă.

Staţi, strânge-o

şi du-o în camera mamei.

Să n-o arăţi nimănui, că aduce ghinion.

Pietro, unde eşti?

Donna Gesummina vă caută.

Ce vrea?

Vino, să vedem.

- Mamă, ce doreşti? - Ne-aţi chemat?

Pe tine, nu. Ieşi afară!

Ieşi afară şi închide uşa!

Vino aici. Suie-te în pat, micuţo!

- În pat? De ce? - Nu te teme. E doar un control.

- Scoate-ţi chiloţii - Chiloţii? Ce vreţi să-mi faceţi?

Hai odată.

- Ridică-ţi picioarele şi scoate-ţi chiloţii. - Nu! Ce vreţi?

Durează doar o clipă.

Trebuie să văd dacă eşti cum te-a lăsat Dumnezeu.

N-am făcut nimic!

Atunci de ce ţi-e frică? Desfă picioarele.

Viaţa începe cu desfăcutul picioarelor

şi se termină cu strângerea lor.

Ce-i cu ţipetele astea? Ce-ţi fac? Ce caută moaşa aici?

Ieşi afară! Sunt treburi muiereşti!

- Sunt şi problemele mele! - Nu, sunt problemele familiei!

Dacă intră în familia noastră, trebuie să ştiu.

Astfel de lucruri se fac când nu există încredere.

Miluzza e viaţa mea!

Dacă ai încredere, de ce te temi?

Mamă, eu mă însor cu Miluzza sau rămân holtei!

Linişteşte-te.

Nu plânge?

A trecut.

De ce sunt toţi răi cu mine?

Mama are ideile ei fixe.

Vei vedea că încet, încet, te va iubi.

Trăiască mirii!

Mamă, ţinem un toast?

O sută de ani fericiţi!

Să sperăm.

Beţi în sănătatea noastră!

Fiul meu va forma o altă familie.

Să-i urăm casă de piatră.

Vă mulţumesc la toţi!

Felicitări, Donna Gesummina.

Mamă, eşti mulţumită?

Să sperăm.

- Ai văzut ce frumoasă e? - Este, dar să sperăm că...

Sper...

Vei vedea că va deveni nora ta cu toate onorurile.

- Să sperăm... - Mamă!

Donna Gesummina, dansaţi cu mine?

- Plec o clipă. - Nu.

Mă întorc repede.

Rusinella, vrei să dansăm?

Scuzaţi-mă.

Eu am vrut să fie

cum a lăsat-o Dumnezeu.

Dar, dacă nu e, nu e...

Nu face mutra asta chinuită.

S-a însurat. E îndrăgostit.

Trebuie să ţi-l scoţi din minte. Ce cauţi aici?

Un bărbat în camera mirilor aduce ghinion.

Mamă, eu sunt preot.

Şi ce dacă? Eşti bărbat! Afară!

Giuliana, pune tu faţa de pernă.

Două.

A venit cu o pereche de izmene

şi am primit-o în casa mea.

I-am dat trusoul meu.

Şi când colo!

Mamă, ajunge!

Pietro o merită.

- Când fiul se însoară... - ... mama e geloasă.

- Ştiu, ştiu... - Dar trece.

Să sperăm...

Ce piază rea eşti!

Tăceţi! Bunica spune ceva.

Găina are o stea în frunte.

- Ce-a zis? - Găina are o stea în frunte.

Să sperăm...

Speranţa moare ultima.

Vino.

Unde mergem?

Mirii pleacă!

Unde vă duceţi?

Ferice de ei!

Ce romantic.

Noroc.

Eşti fericită?

Da.

Prima oară când am intrat aici,

era aşa de frumus, că m-am speriat.

Mi se părea un vis.

Ai văzut ce frumos au aranjat?

Uite ce de mâncare.

De ce e aşa multă?

Aşa e tradiţia.

Mirii ar trebui să rămână aici două zile şi două noţi.

Sunt nebuni!

Ce e?

Stingem lumina?

De ce? Ţi-e ruşine?

Tremuri.

Nu ştiu de ce...

Sunt aici.

Alături de tine, îngerul meu.

Să te ajut, micuţo.

Ce e?

Nasturi şi năsturaşi...

copci şi copculiţe...

Gata.

Miluzzy, ce e?

Ce s-a întâmplat?

Vino încoace.

La ce te gândeşti?

Ce ai?

Nimic. Mi-e frică.

Frică? De mine?

De destinul meu.

Destinul tău sunt eu.

Iubito...

Iubita mea.

Mirele!

Repede! Mirele!

Aruncă-l!

Uitaţi-vă!

Am ştiut eu!

Iubito, de ce plângi?

Sunt fericită. Subtitrare downloadata de pe www.RegieLive.ro