Original subtitles

Download movie subtitles or Load it directly from url on TheSubtitles.net

Târziu, ca întotdeauna !

- ªi cãpitanul Mirko ? - Vine imediat.

Duceþi lucrurile jos ºi veniþi imediat pe punte.

- Simþi miros de fum... ? - Nu.

Prostule ! Priveºte pe cheu.

Se vede cã n-ai conºtiinþa curatã, pentru mine, poliþaii...

Nu mai visa cu ochii deschiºi !

Nu-mi place cum o priveºte pe Sandra.

Dacã într-o zi va pune ochii pe un bãrbat, eu voi fi acela.

- De ce tocmai tu ? - Uitã-te în oglindã.

Crezi cã Sandra se poate îndrãgosti de unul cu o faþã ca a ta ?

- Apropo de faþã ! Þi-o sparg... - Încearcã !

Hei, voi ! Salk ! Chico !

Ca de obicei... Pregãtiþi ridicarea ancorei.

Imediat, cãpitane.

Ridicaþi ancora.

Plecãm în direcþia obiºnuitã ?

Cred cã nu ar fi rãu dacã ai merge sã stai cu mãtuºa ta.

- Vrei sã mã laºi pe uscat ? - Nu vreau. Trebuie.

Am obosit sã mai aud cã nu am putut sã te las aici.

- Nu-mi place sã te vãd îmbrãcatã ca un bãrbat. - Întotdeauna m-am îmbrãcat aºa.

Tu m-ai învãþat cum sã navig, cum sã þin o sabie în mânã...

Pentru cã sunt un bãtrân nebun. Dar mãtuºa ta mi-a deschis ochii.

Ea era ?! Trebuia sã-mi imaginez !

Uite ce þi-am adus ! Îþi place ?

- Trebuie sã mã îmbrac cu asta ? - Mãtuºa ta a spus cã e frumoasã.

- Vrãjitoarea aia bãtrânã... - Calmeazã-te !

Aruncã zdreanþa asta !

- Ce vreþi ? - Cine e cãpitanul navei ?

- Ce transporþi ? - Bumbac. Îl vând la Veneþia.

Trebuie sã confiscãm o treime din marfã. Din ordinul Ducelui.

- Vreþi sã mã ruinaþi ? - Începeþi.

- Ãsta e un abuz. - Fii atent ce spui, cãpitane !

- La o parte. - Hoþilor !

Treceþi imediat la posturi.

Sã fugim....

Coborâþi pânzele !

Ce se întâmplã pe corabia aia ?!

Vor plãti scump.

De ce nu mã duci la mal ? Nu voiai sã mã laºi cu mãtuºa ?!

- Am fãcut ceva grav. - Ar fi putut fi ºi mai rãu.

Tirania Ducelui devenise insuportabilã. Trebuia sã o facem odatã.

- E mai bine aºa. - Adio, cred cã nu ne vom mai vedea mult timp.

Lãsaþi-le ! Vã rog....

Ce voi da de mâncare copiilor mei ?

Trebuie sã plãteºti dãrile la fel ca ceilalþi ! Trebuie sã execut ordinele Ducelui.

Gãrzi ! Luaþi-o de aici pe femeia asta.

- Daþi-mi grâul înapoi. - Nesãtuilor...

Ajutor !

Împrãºtiaþi mulþimea.

- Ajutor ! - Arestaþi-le !

Nesãtuilor !

Ce se întâmplã, cãpitane Ricco ? Ce au fãcut aceºti oameni ?

Au refuzat sã plãteascã dãrile. I-am arestat pe cei mai violenþi.

Au încercat sã mã ucidã.

Fie-vã milã, Duce ! Aveþi milã de nepoata mea.

Duceþi-i în temniþã ! Vor servi drept exemplu.

Bãrbaþii vor lucra în carierã. De femei ne ocupãm mai târziu.

Miºcaþi-vã !

Meritã o pedeapsã severã. Alea douã sunt foarte frumoase !

- Vor completa transportul. - Eºti imprudentã, Isabela.

Nu se spun astfel de lucruri în public.

Sunt aproape.

Dacã reuºim sã trecem de strâmtoare, suntem în siguranþã.

Corabia lor nu poate trece printre stânci.

Chico ! Fiþi pregãtiþi pentru ordinele mele.

Se apropie de stânci, cãpitane.

Nu vor reuºi sã scape.

ªi-au dat seama de miºcarea noastrã. Mergi jos, în curând aici va fi prea cald.

Nu, rãmân cu tine.

Au distrus timona !

Am pierdut controlul, în curând ne vor ajunge. Aduceþi armele !

Ne vom vinde scump pielea.

Pe ãia doi îi vreau vii.

Fii atent !

Bun venit la bord.

Ducele va fi încântat sã vã cunoascã ºi apoi sã vã ucidã.

Duceþi femeia în cabina mea. Iar tu, jos în calã.

- Remorcheazã-le nava ! - Da, cãpitane.

Hei, voi... Veniþi cu mine !

- Sã mergem sus. - Prea târziu. Sã ne îndepãrtãm.

Liberi putem face ceva ca sã îi salvãm.

Aºteptaþi afarã.

ªtii care e soarta pe care Ducele o rezervã rebelilor ?

Mi-ai spus, voi fi spânzuratã.

Eºti frumoasã ºi curajoasã. Am o slãbiciune pentru femeile ca tine.

Ducele nu-mi poate refuza nimic. I-aº putea cere graþierea ta.

- Cu ce preþ ? - Vãd cã ai înþeles. Bea.

Îþi vei recãpãta forþele. Suntem fãcuþi unul pentru celãlalt.

Ai sã mi-o plãteºti. Gãrzi !

Aruncaþi femeia în calã !

Am sã i-o spun eu porcului asta.

Deschide. Vrem apã. Þi-am spus sã ne aduci apã.

Ai sã ajungi în iad...

- Nu mai lãtra. - Porcule !

Am sã te biciuiesc pânã la sânge.

Te aºteaptã o soartã mai rea decât funia. Au avut mult de aºteptat !

Te asigur cã o sã-þi parã rãu cã te-ai nãscut.

Într-o zi, am sã te omor. Promit !

Intrã !

Tu nu ! Eºti prea bãtrân, pentru fetele astea !

Luaþi-l !

Cum aþi ajuns aici ? Când aþi fost arestate ?

Ieri. Ne-au confiscat grâul.

A fost o micã încãierare ºi am ajuns aici.

- Dar tu ºi cãpitanul ? - Vino, am sã-þi explic.

Iusuf, pregãteºte-te sã pleci imediat cu preþioasa ta încãrcãturã.

Nu vreau ca prietenii noºtri de la est sã-ºi aprovizioneze haremurile de la alþi furnizori.

Ar fi pãcat, afacerea asta aduce mai mult profit decât minele noastre de argint.

Nu vã faceþi griji. Ahmed Paºa ºi ceilalþi apreciazã femeile frumoase.

ªtiu pe cineva care ar fi dispus sã dea un colier de diamante pentru Sandra.

Astea sunt avantajele clemenþei, draga mea Isabella.

Renunþând la a atârna o funie la gâtul acelei frumoase...

... va aduce un colier frumos la gâtul tãu.

Mulþumesc pentru darurile primite.

Întoarce-te pe corabie, cred cã vei putea pleca în câteva zile.

Sã sperãm cã nu vor mai fi ºi alte acte de rebeliune.

Poporul se agitã cam mult, nu credeþi cã ar fi oportun sã le daþi un exemplu ?

Cãpitanul Mirko va plãti scump.

Nu peste mult timp va atârna în ºtreang.

ªi de ce nu imediat ?

Contele de Santa Croce va fi aici. Nu vreau sã nu vadã justiþia noastrã.

Ai dreptate. Mâine dimineaþã vor fi spânzuraþi.

Execuþia va fi o lecþie pentru plebe.

Ce fel de om e Cesare de Santa Croce ?

Se spune cã e un tip fãrã prejudecãþi.

E nepotul Dogelui de Veneþia. O alianþã cu Republica

- ... ar putea creºte prestigiul nostru. - Un soþ potrivit pentru raþiuni de stat.

Sã sperãm cã e plãcut.

Ce s-a întâmplat ?

Cu tot respectul, stãpâne, dar cred cã a fost o idee îndrãzneaþã...

... sã cãlãtorim pânã aici.

A meritat !

Acum ºtim cã ducatul are pãduri frumoase ºi vãi fertile.

Simt numai durere dupã atâtea zile de drum.

Câteva bãi în apã sãratã ºi o jumãtate de zi la soare te vor pune pe picioare.

Acolo unde locuiesc eu, nu bate soarele !

Bine. Sã ne odihnim ºi sã adãpãm caii.

Mulþumesc.

Nu pleca. Eºti foarte frumoasã.

Anselmo ! Eºti obosit, de ce nu cauþi un loc sã te odihneºti ?

Mã simt bine, stãpâne. Nu mai avem mult pânã la destinaþie.

- Cum te numeºti ? - Irina.

Mai e mult pânã la castelul Ducelui ?

- Ce s-a întâmplat ? - Poate ne-am pierdut farmecul.

- Hei, om bun ! - Excelenþã !

- Vrei sã câºtigi jumãtate de ducat ? - Cu plãcere.

- Cât mai e pânã la castelul Ducelui ? - Câteva leghe în direcþia aceea.

- Vrei sã-mi spui câte ceva despre Duce ? - Nu ºtiu nimic...

Ciudat, numele Ducelui de Sourien provoacã spaima mai mult decât un ºarpe.

Începe sã-mi devinã antipatic înainte sã îl cunosc.

Stãpâne, de mulþi ani trecem de la o aventurã la alta. Am risipit toate economiile.

Vrei sã spui, economiile mele.

Acum vreþi sã vã cãsãtoriþi cu o ducesã.

- E timpul sã ne aºezãm undeva. - Înceteazã cu predicile.

Promiteþi-mi cã nu vom pãþi ceva, cã nu veþi intra decât sub fusta ducesei Isabella.

- Promiteþi-mi ! - Sã urcãm pe cai.

- Tatã... - Sandra, înainte sã mor...

- Începeþi ! - Asasinule !

Dupã execuþie, biciuiþi-o pe femeia aceia !

Blestemaþilor ! Lãsaþi-mã !

Lãsaþi-mã !

Sandra, fiica mea...

- Cine este ? - Poate e contele de Santa Croce.

Opriþi-vã !

- Cine eºti ? - Cesare de Santa Croce!

Vã aºteptam peste câteva zile.

Vã datorez o explicaþie.

ªi dvs, contesa. Am planificat cãlãtoria din dorinþa de a vã cunoaºte.

Faima frumuseþii dvs. e în urma realitãþii.

Iertaþi-mi impulsivitatea.

... dar funia aceia întinsã era o þintã foarte atractivã pentru un þintaº.

Aveþi o þintã foarte precisã.

Dacã nu vã deranjeazã, reluãm ceremonia din punctul în care aþi întrerupt-o.

Presupun cã omul acela a comis un delict grav.

S-a împotrivit gãrzilor mele ºi mi-a sfidat autoritatea.

Vãd cã mai e ºi o tânãrã care îºi aºteaptã pedeapsa.

- E fiica condamnatului. - Înþeleg.

Noi veneþienii, suntem superstiþioºi...

O execuþie nu este de bun augur pentru prima noastrã întâlnire.

Sunt de acord cu Contele de Santa Croce.

Un act de clemenþã este cea mai bunã primire care putem sã i-o oferim.

- Cãpitane Ricco ! - Duce !

Condu condamnatul într-o celulã, îi dãruiesc viaþa.

κi va ispãºi pedeapsa muncind în mine.

Cred cã e oportun sã o scutim ºi pe tânãra aceea de o poziþie incomodã.

Nu credeþi ? Vã rog sã mã scuzaþi.

Lasã-l sã facã ce vrea, tata.

Intervenþia lui cavalereascã nu va schimba soarta celor doi.

Ce vrei sã spui ?

În minã, condamnatului i se poate întâmpla o nenorocire...

Nu voi uita niciodatã cã vã datorez viaþa tatãlui meu.

Intraþi ! Bun venit la castelul meu.

- Era sã spulberaþi o cãsãtorie avantajoasã. - Dã-mi inelele !

Poftiþi !

Ce v-a trecut prin minte când aþi întrerupt execuþia ?

Frumoasã loviturã, nu-i aºa ? Pune-mi pantofii !

ªi ca ºi cum n-ar fi fost de ajuns, v-aþi dus sã ºtergeþi lacrimile fetei.

Frumoasã femeie. Foarte frumoasã... Mult mai atrãgãtoare decât Isabela.

Sunteþi cu capul în nori...

E vorba de un ducat. Judecaþi cu mintea, nu cu inima...

Ascultaþi vorbele unui servitor devotat care stã în genunchi în faþa dvs.

Cred cã veþi face încã o greºealã.

- Te-am mai bãgat vreodatã în încurcãturi ? - Nu, domnule, niciodatã !

Miºcaþi !

- Ce vreþi sã faceþi ? - Din ordinul Ducelui !

Nu eraþi... ?

Nu puteaþi sã vã prezentaþi într-o manierã mai strãlucitoare.

O doamnã poate aprecia anumite impulsuri cavalereºti.

Mulþumesc. Îmi luaþi o mare greutate de pe inimã.

Contele e simpatic.

Ce se va întâmpla cu fata ?

Pentru un timp va lucra în minã.

Conte ! Sper cã nu aþi rãmas încântat de frumuseþea ei.

Pentru ce m-aº uita la un licurici dacã pot admira o stea ?

- Pentru prietenia noastrã. - Pentru ceva mai mult...

Nobili cavaleri ºi nobile doamne...

Mâine dimineaþã va avea loc o vânãtoare în cinstea lui...

a ilustrului nostru oaspete, Contele de Santa Croce.

Sunteþi invitaþi cu toþii.

... atacau demenþial...

Eu ºi Contele lângã un perete, îi rãneam pe fiecare cu câteva lovituri de spadã...

- Cum ? Câte doi odatã ? - Nu mã crezi ?

Te cred. Dar apoi ce s-a întâmplat ?

Ajunsesem la limitele forþelor noastre, când deodatã...

... în spatele nostru, se deschide o poartã.

Intrãm înãuntru ºi o închidem...

... când ne-am întors, ne gãseam în faþa a douã femei magnifice.

Douã doamne care se îndrãgostiserã de mine ºi de stãpânul meu.

- ªi apoi... ? - Nu se poate povesti unei fete.

Vrei sã ºtii cum s-a terminat povestea ?

Asta da viaþã !

- Cine e ? Ce vreþi la ora asta ? - Deschide, Luca. Sunt eu, Mirko.

- Am stat ascunºi ºi am aºteptat îmbarcarea lor. - Eºti sigur ?

- Aºa cum vã vãd, cãpitane. - Era ºi nepoata hangiului.

Unde le vor duce ? Ce se va întâmpla cu ele ?

- Dacã am putea urca pe corabie... - Eu ºi Zanko i-am pãcãlit..

- Am avut noroc... - Lasã amãnuntele.

Acolo e bucãtarul corãbiei, e prietenul nostru. Am un plan...

Acesta este ducatul. Un teritoriu mic ºi pace.

Între puterea imperiului Otoman ºi puterea navalã a Republicii Veneþia.

Dupã cum vedeþi, dragã conte, situaþia nu e deloc rozã.

În cazul unui potenþial rãzboi între aceste puteri...

... ducatul meu va fi înghiþit imediat.

Aveþi posibilitatea de a solicita alianþa cu Republica Veneþianã...

solicitând un acord comercial.

Sper la ceva mai bun.

O alianþã adevãratã, bazatã pe o legãturã de sânge.

Faceþi aluzie la o eventualã cãsãtorie între mine ºi fiica dvs.

Prietene...

... întotdeauna eºti atât de dezorientat în atingerea miezului problemei ?

De ce sã o mai lungim, Duce ?

Atunci când prietenul nostru comun, mi-a înmânat invitaþia dvs...

... cu siguranþã au existat motive întemeiate.

Prefer sã tratez subiectul cu onestitate.

ªtiu trecutul dvs plin de aventuri.

- Duce... - Nu mã întrerupeþi.

Nu mã preocupã trecutul, vreau sã ºtiu douã lucruri despre prezent...

Sentimentele care le nutriþi pentru Isabela...

ºi valoarea realã a patrimoniului dumneavoastrã.

În ceea ce priveºte fiica dvs, vã las sã vã imaginaþi sentimentele mele...

În ce priveºte patrimoniul meu...

vã referiþi la proprietãþi ºi toate celelalte ?

Bineînþeles !

- Mai întâi trebuie sã calculez... - Aici eraþi...

În sfârºit, v-am gãsit. V-am cãutat peste tot, Cesare.

- Sunt dezamãgit. - Tata, permite-mi sã îl rãpesc pe conte.

Eu ºi celelalte doamne îl dorim drept judecãtor într-o problemã sentimentalã.

Mergeþi ! Vom relua discuþia altãdatã.

Duce !

Eºti în formã !

Eºti mai bun decât beþivul care a dezertat. Cum te numeºti ?

Danillo.

- Pentru prima datã pe corabia mea ? - Da, domnule.

Cred cã te-am mai vãzut...

Poate prin vreun port, navighez de mulþi ani.

- ªef de echipaj ! - Comandaþi, cãpitane.

Du-te jos ºi adu-ne pe punte o fatã frumoasã.

O punem sã ne pregãteascã un prânz bun.

Sã fie una cãrnoasã. Vreau ca oamenii mei sã rãmânã impresionaþi.

Bucãtar ! Adu vin pentru toþi.

Am ºtiut cã ne vor vinde la turci. Prefer sã mã sinucid...

Tatãl meu este aici. Am primit un bilet de la el.

Camarazii mei fac parte din echipaj.

Cum ai primit mesajul ? Era în pâine.

Echipajului este cu noi ? Sunteþi siguri ?

Dacã nu ar fi fost mercenarii, marinarii ar fi zãcut pe fundul mãrii.

De mercenari mã ocup eu. Vinul are droguri, îi va scoate din luptã.

Eu le-aº da un vin bun marinarilor.

Asta e pentru Iusuf. Vor sforãi când le vom servi felul doi.

Þineþi-l pregãtit. Imediat ce auziþi þipete, urcaþi pe punte.

Acum întoarceþi-vã în ascunzãtoare.

Ascultaþi-mã ! Una din voi poate sã vinã pe punte ºi sã mãnânce bine.

Un moment.

Vreau una care e dispusã sã se distreze cu echipajul.

Ce este ? V-aþi înghiþit limba ?

Trebuie sã aleg eu aceastã voluntarã ?

Marinare, vin eu.

Faceþi loc, ruºinoaselor ! Bãrbaþii nu mã sperie.

Vino. Eºti tipul de femeie de care avem nevoie.

Hai, frumoaso ! Apropie-te !

Sau poate þi-e fricã ?

Priveºte ce bunãtãþuri avem.

Ce s-a întâmplat cu el ? Nu a mai vãzut o femeie frumoasã ?

Du-le vin, sã bea în sãnãtatea mea.

Nu bea ! Fii pregãtitã !

Hai, vino mai aproape ! Haide !

Pe fiecare treaptã dezbracã câte ceva.

Beþi, cãpitane !

Aºa ! Bravo.

Continuã ! Vrei sã mãnânci sau nu ?

Vino !

Haide !

Nu face pe proasta.

- Te ajut eu. - Porcule !

Þi-am spus cã te voi ucide.

Suntem liberi.

- Victorie. - Corabia e a noastrã. Unde debarcãm ?

În vreun port de pe coastã sau sã ne refugiem la Veneþia.

Sã fim din nou persecutaþi ? Nu, niciodatã.

- Sã ne îndreptam spre insula piraþilor. - Spre insula piraþilor.

E drãguþ sã ascult poveºtile dvs.

Chiar dacã existã îndoiala cã sunt inventate.

- Ce e ? - Veºti proaste, Duce.

Pescarii au pescuit cadavrele lui Iusuf ºi ale mercenarilor.

- Un naufragiu ? - Au fost uciºi.

- ªi Isabela ? - Nici o urmã. A dispãrut.

Dacã e opera Albanezului, va atârna în piaþã.

- Cine e ? - Un pirat.

Pânã acum nu a mai atacat corãbiile noastre.

Noroc.

Hai, frumoaso ! Sãrutã-mã !

Bestie ! Cum îndrãzneºti ?

De asta-mi placi. Eºti o femeie adevãratã !

- Este de acord cu noi, Albanezule ? - La ce te referi ?

Alãturându-o pe Isabela corãbiilor tale, atacãm flota Ducelui ºi eliberãm poporul.

Cred cã nu, cãpitane Mirko.

ªtii de ce o duc bine pe insula asta ? Pentru cã eu nu-i atac ºi nici ei pe mine.

E un fel de înþelegere tacitã.

Nu te intereseazã oamenii persecutaþi ? Nu þi-e sete de dreptate ?

Dreptate... !

Am mai auzit acest cuvânt. Nu înseamnã nimic.

Poporul sã se descurce singur aºa cum mã descurc ºi eu.

Corabia noastrã e mai bine înarmatã ºi ne dã dreptul sã luãm decizii.

Dacã ai fi fost un bãrbat, te-aº fi provocat sã ne luptãm cu sabia.

Sabia nu are sex !

Veniþi !

Veniþi sã ne distrãm puþin.

- Dacã o zgârie, îl ucid ! - E rândul meu.

Ar fi pãcat sã murdãresc acest corp frumos.

- Dar am sã-þi dau o lecþie. - Încearcã.

Nu-i rãu... !

Ia-þi sabia, dacã vrei sã continui.

Îmi ajunge. Eºti curajos.

Uitasem cã femeile sunt mai rãu decât diavolul !

- Sã mã înveþi lovitura aceea. - Voi face ce spui tu.

Bravo, Sandra !

Dar tu Jeanna, mã vei consola dupã aceastã pierdere ?

Pregãtiþi corãbiile, câinii mei ! S-a terminat cu munca.

De azi, insula piraþilor are o reginã.

Ura !

Nu mai vreau scuze. M-am sãturat.

Cãpitanii mei se bat cu acea blestematã reginã a piraþilor...

Ce se va alege de Ducatul meu ?!

Corãbiile noastre nu se pot compara cu nava lor amiral.

ªtiu foarte bine. Isabela a fost mândria flotei mele !

De acum, nu veþi mai naviga izolaþi.

Fiecare cãpitan va rãspunde cu capul pentru nava sa.

Plecaþi !

- Duce... ! - Ieºiþi !

Te rog, tatã. Calmeazã-te !

Scuzã-mã, Isabela, þi-am stricat cea mai fericitã zi din viaþa ta.

Dar nu am putut sã mã abþin. Aº vrea sã ºtiu cine e femeia care îi conduce.

- Eu am o idee, tatã. - Explicã-te mai bine.

Îþi aminteºti de Sandra, fiica rebelului care voiam sã îl spânzurãm ?

Era pe corabia Isabela.

Erau 30 de femei pe corabia aceia, de ce tocmai ea ?

Nu ºtiu. Un presentiment. Intuiþie femininã.

Spune-i cum vrei...

Domnule conte, de la un timp mã faceþi sã mã îngrijorez.

Nu trebuie sã vã mai gândiþi la femeia aceia. Azi e sãrbãtoare...

În seara aceasta va fi anunþatã logodna, avem viitorul asigurat.

ªtii legenda lui Esau care a trãdat pentru o farfurie de linte ?

- Aici nu e vorba de linte. - Aºa e.

E vorba de trãdarea principiilor ºi de sentimentele mele !

Poveºti. Am venit aici cu un scop stabilit. Trebuie sã ni-l îndeplinim...

Sau nu...

Prieteni nobili ºi prietene...

Am onoarea sã vã anunþ logodna fiicei mele, Isabela...

... cu Contele de Santa Croce.

Ce surprizã plãcutã, draga mea !

- Pe când cãsãtoria, Duce ? - Cât mai curând posibil.

De îndatã ce a scãpat de aceastã piratã mizerabilã

... ºi de cei care o urmeazã.

Cu o sãptãmânã în urmã, un transport important din Levant...

a cãzut în mâinile lor.

Rutele noastre maritime sunt paralizate.

Un prieten de-al meu din Veneþia a fost victima unui atac !

Calmaþi-vã, domnilor !

Am dat ordin corãbiilor noastre sã navigheze în grup.

- Ce aveþi, Cesare ? - Mã distrez ascultând...

În numele cãpitanilor ducatului nostru, vã asigur cã...

... cã e o chestiune de zile pânã o vom prinde pe Regina Piraþilor.

- De luni, poate ani... ! - Ce vreþi sã spuneþi, conte ?

Cred cã e o corabie fantomã, dacã o femeie...

... reuºeºte sã þinã în ºah niºte cãpitani aºa de valoroºi.

Duce, protestez în numele tuturor marinarilor noºtri.

Calmaþi-vã, cãpitane ! Contelui îi plac glumele.

Cãpitanul are dreptul sã protesteze, iar eu sã îmi clarific poziþia.

Nu am avut intenþia sã ofensez pe cineva, cãpitane.

Spun cã acolo unde nu se poate reuºi altfel, o forþã inteligentã poate triumfa.

E un principiu interesant. Dar cum se aplicã în practicã ?

Cum poate fi aplicat în acest caz ?

Am un plan...

... dar e nevoie de curaj, ingeniozitate ºi vitezã.

Trei calitãþi care sunt dificil de gãsit la o singurã persoanã.

Doar dacã persoana nu se numeºte Cesare de Santa Croce.

Explicaþi-ne planul dvs.

Poate contele vrea sã se descurce de unul singur.

Taci, Ricco !

Accept provocarea ta, cãpitane.

Aºa vorbeºte un bãrbat !

- Ce vor sã facã ? - Glumiþi ?

Nu mã îndoiesc de curajul dvs, dle conte.

Nu pot sã vã pun viaþa în pericol ºi sã-mi risc corãbiile.

Mã descurc singur, nu cer decât 10 de zile ºi deplinã libertate de acþiune.

Capturarea Reginei Piraþilor va fi cadoul meu de nuntã.

Cu permisiunea dumneavoastrã.

Ador bãrbaþii curajoºi...

Isabela...

- E extraordinar... - Riscã mult acþionând singur.

Credeþi cã va reuºi ?

Cesare ! Vã rog sã nu luaþi aceastã hotãrâre.

Nu pot.

Faceþi-o pentru mine.

Am presentimentul ca aceastã acþiune ne va aduce ghinion.

Draga mea, nu poþi sã-mi ceri sã îmi reneg cuvântul de gentilom.

- Trebuia sã rãmâi la castel. - O sã murim înecaþi.

Ce bãrbat... !

De data asta ne pierdem penele ! Acum, toate. M-am nãscut nobil la Porto Vanessa ºi

- ... voi muri ca un idiot ! - Un epitaf reuºit.

Nu a fost un act prostesc, am promis un cadou de nuntã...

... atunci când Ducele va afla cã nu am nici o proprietate.

Cum o sã ne descurcãm ? De trei zile o cãutãm pe Regina Piraþilor...

- Nu se vede... - Insula piraþilor nu e departe.

O sã murim...

Sã vã ajut ºi eu.

Un lemn cu pânze... !

Sã sperãm cã sunt piraþii.

La ce noroc avem, cred cã sunt marinari cinstiþi...

... mi-am dat seama de perfiditatea Ducelui ºi de evidenta sa intenþie...

... de a trata cu Imperiul Otoman în detrimentul Veneþiei...

... am fugit sã îl avertizez pe Doge.

Din pãcate, nava noastrã a naufragiat.

Mergeam în derivã fãrã nici o speranþã, iar apoi v-am întâlnit.

Cum aþi fugit de la mine ?

N-am fost acolo. Ducele ne-a minþit când a spus cã îl va graþia pe tatãl meu...

... ºi a ordonat soldaþilor sãi sã îl ucidã.

Iar eu, împreunã cu celelalte femei...

... ajungeam sclave pe piaþa din Levant.

Dar, Ducele va plãti scump, toate navele sale vor fi atacate.

Steagul nostru îl face sã tremure.

Contele de Santa Croce are nevoie de odihnã.

Da, sunt obosit.

ªi tu eºti terminat, prietene. Îþi dãm o cabinã, iar mâine vei fi în formã.

Fãrã îndoialã. Oricum, vã mulþumesc !

Îmi pare rãu cã renunþaþi la cabina dvs.

E prea puþin ce pot face pentru dvs.

Eu ºi tatãl meu vã datorãm multe.

Acum suntem chit.

Sunt datorii care nu se pot ºterge.

- Priveºte ! Sandra în haine de femeie. - Doar nu visam... ce se întâmplã ?

S-a hotãrât sã îl aleagã pe unul din noi...

Nu poþi nega.

Ducele ºi fiica sa sunt nemiloºi.

ªi mie mi-a povestit...

Ce facem ? Renunþãm la cãsãtorie ?

- La traiul bun, la viaþa îmbelºugatã... - Nu te gândeºti decât sã-þi fie bine.

Ar trebui sã te iau la ºuturi.

Uf, ce prost sunt ! Chiar o mãrit.

Aº fi putut avea pãmânt ºi casã, dar, uite-mã în mijlocul piraþilor !

Dacã nu mã spânzurã ei, mã va spânzura mai târziu Ducele.

Domnule conte, mãcar odatã sã vorbim de la egal la egal.

Eu sunt cinic, dar dvs sunteþi aprins dupã pirata aia...

Nu vreau scuze.

Vreþi sã ºtiþi noutatea ? Demisionez.

Cum ?

Acum cu sentimentalisme, anii petrecuþi împreunã...

Demisionez. Mã întorc la castel ºi mã însor cu bucãtãreasa.

Eºti încã treazã la ora asta ?

Vin des aici noaptea. Între cer ºi mare...

... am senzaþia cã mã simt împãcat cu lumea ºi cu mine însumi.

Ce te frãmântã ?

Soarta ingratã a oamenilor mei care vreau sã fie liberi ºi fericiþi.

Rãutatea de care se foloseºte puterea pentru a asupri...

Acesta este destinul meu.

Un destin deosebit... la fel ca ºi curajul ºi frumuseþea ta.

Când ai ajuns la castel ºi l-ai salvat pe tatãl meu... eram disperatã...

Eºti bun ºi generos...

Poate nu sunt aºa cum îþi imaginezi.

Nu aº putea sã te vãd altfel. Aºa mi te-am imaginat mereu.

ªtiu.

Era sub perna din cabina ta.

Ce faceþi aici ?

Mergeþi la culcare !

Dacã ai ºti cât am aºteptat acest moment...

Dimineaþa vom ajunge la coasta italianã ºi puteþi debarca, dle conte.

Nu Mirko, mã întorc în ducat.

- Iar dacã Ducele vã va prinde. - Nu-mi va face nimic.

V-am pãcãlit.

Am recurs la o stratagemã pentru a pune mâna pe nava voastrã.

Voiam sã o capturez singur pe Regina Piraþilor.

- Cum ai putut ? Eu... - Nu am ºtiut cã eºti tu.

Nu ºtiam de infamiile comise de Duce pânã nu mi-aþi spus.

Acum ºtiu cã luptaþi pentru o cauzã dreaptã.

Voi fi alãturi de voi ºi vã voi ajuta.

Timonier ! Schimbã cursul !

Nimeni nu ºtie de acest pasaj. Am sãpat un tunel care ajunge în castel.

Veniþi !

Ne-am înþeles, Mirko. Mâine la 2 noaptea te voi aºtepta aici.

Voi studia castelul ºi vom putea sã ne ducem la îndeplinire planul.

Vreau sã vorbim singuri.

- Du-te înainte. - Tunelul e acolo.

Ce se întâmplã ?

O iubiþi cu adevãrat pe Sandra ? Iertaþi-mi întrebarea, am dreptul sã ºtiu.

O iubesc. Aceasta iubire m-a fãcut sã mã regãsesc pe mine însumi.

Pentru Sandra, doriþi sã luptaþi alãturi de noi ?

Nu numai pentru ea. Nu-mi plac tiranii.

Atunci aveþi un motiv mai întemeiat decât al nostru.

Sandra este moºtenitoarea legalã a ducatului Dorutza.

- Cum, fiica ta... ? - Nu e fiica mea.

Cu 20 de ani în urmã, am fost un soldat fãrã conºtiinþã în serviciul Ducelui...

- De asta te spânzura ? - Nu, nu m-a recunoscut.

Un om se schimbã mult de-a lungul anilor.

Zulian era doar un domniºor ambiþios, vãrul Ducesei de Dorutza.

Ea a rãmas vãduvã, s-a lãsat cuceritã de Zulian ºi s-a mãritat cu el.

Din aceastã cãsãtorie, s-a nãscut o fetiþã, Isabela.

- ªi Sandra ? - Ea era prima nãscutã.

Ea trebuia sã moºteneascã ducatul, iar Ducele m-a însãrcinat sã o ucid.

ªi tu ai acceptat ?

Am luat copila în braþe pentru a o arunca în mare.

În momentul acela, micuþa mi-a pus mânuþele în jurul gâtului ºi m-a pupat.

Am tratat-o ca pe fiica mea, ascunzând adevãrul... vreau sã rãmânã secretul nostru.

Nu aº vrea ca Sandra sã se simtã nefericitã.

Stai liniºtit, nu voi vorbi.

Dacã într-o zi, îºi va putea lua locul, nu mã deranjeazã s-o pierd...

Eu am spus adevãrul ºi pãcatele mele vor fi iertate.

- Sunt sigur cã n-o vei pierde. - Mulþumesc.

Poftim, Enrico, acesta este un edict de rechiziþionare.

- Acþioneazã fãrã reþinere. - Fãrã nici o îndoialã.

Bine. Nu trebuie sã ai milã.

Contele de Santa Croce s-a întors.

În sfârºit....

Am fost îngrijoraþi...

Aceasta e cea mai frumoasã întoarcere pe care am primit-o vreodatã....

- Duce... ! - Luaþi loc.

Bine, dle conte.... Unde e darul de nuntã ?

În mijlocul mãrii, duce.

- ªtiam cã nu veþi reuºi... - Nu mã înþelegeþi.

Vreau sã spun cã Regina Piraþilor e pe mare cu nava sa.

Am stat pe nava ei 2 zile ºi i-am câºtigat încrederea.

În ce fel ? Îmi stârniþi gelozia.

Nu ai nici un motiv, Isabela.

Este o femeie dotatã cu forþã sufleteascã, asta o face Reginã a femeilor...

... nu frumuseþea ei...

Ciudat ! Mi-o imaginam frumoasã...

... cu pãr castaniu ºi ochii verzi.

Ce planuri aveþi ? Cum o veþi prinde ?

Acesta este secretul meu. Amintiþi-vã de înþelegerea noastrã.

Libertatea de miºcare timp de 10 zile.

- Mai am patru. - Corect.

Cu permisiunea dumneavoastrã, mã retrag.

Noapte bunã.

Ce pãrere ai, tata ?

Poate va reuºi, e un om plin de surprize...

Nu asta voiam sã spun...

În vocea lui am simþit o notã de falsitate...

- Ce suspectezi... ? - Nimic precis.

Dar nu sunt convinsã de felul în care mi-a descris-o.

Ar fi bine sã fim cu ochii pe el... cu multã discreþie, desigur.

Dle Conte : Vreau sã ºtiu ceva.

Vreau sã vã pun o întrebare, una micã, micã...

Spune ! Dar, repede !

Minþiþi când sunteþi cu Sandra sau când sunteþi cu Isabela ?

Tu ce crezi ?

Eu nu înþeleg nimic, de asta mi-am permis sã vã întreb.

- Crezi cã eºti sfãtuitorul meu ? - Nu mi-aº permite niciodatã.

Dar o faci tot timpul...

Iar eu sunt de acord cu tine...

... jur cã de acum înainte, voi urma sfatul tãu.

- Serios ? - Un Cavaler de Santa Croce nu minte niciodatã.

Sau... aproape niciodatã...

- Spune-mi ce trebuie sã fac ? - Cãsãtoriþi-vã cu Ducesa Isabela.

Cu Ducesa legitimã ! Ai cuvântul meu de gentilom.

Ce faci aici ? De ce nu a venit Mirko ?

- Am vrut sã te vãd. - Ascultã-mã bine, Sandra.

Atacul va avea loc mâine searã. Voi încerca sã scap de gãrzile de la intrare...

Când va vedea trei fãclii, sã ajungã la ziduri cu toþi oameni sãi...

Nu vreau, e prea riscant. Dacã þi se întâmplã ceva...

Nu mi se va întâmpla nimic...

Sunteþi arestaþi !

Aceasta e Regina Piraþilor. Mi-am respectat promisiunea.

Trãdãtorule !

Mizerabilule ! M-ai trãdat...

Daþi-mi drumul...

Felicitãrile mele !

Nu aveam nevoie de ajutorul vostru, peste puþin timp aº fi adus-o la castel...

Cãpitane Ricco, contele a câºtigat pariul.

Felicitãri. Mergem ?

Am reuºit sã fug, dar stãpânul meu e supravegheat.

Ce vor sã facã cu Sandra ?

Peste trei zile o vor spânzura în curtea castelului.

Adunaþi imediat oamenii.

Dacã îi vor atinge un singur fir de pãr, voi devasta tot ducatul.

Doar trei zile...

Spune-i contelui cã vom ataca pe mare ºi pe uscat.

Trimitem ºtafete în fiecare sat, poporul aºteaptã sã fie eliberat.

Vom distruge acel cuib de vipere...

- O vom salva. - Numai dacã ajungem la timp...

Ridicaþi steagul !

Pregãtiþi tunurile.

Praful ºi fitilele sã fie pregãtite... !

Fiþi gata de atac...

Coborâþi pânzele...

Moarte tiranului !

Sã mergem la castel...

Cu toþii la castel... Înainte.

... vor ataca ºi pe uscat...

- ... dacã vor reuºi sã mobilizeze populaþia. - Nu e uºor, nu avem prea mult timp.

Deja au pregãtit spânzurãtoarea.

Uite-l pe oaspetele nostru...

Toþi aceºti gentilomi vor sã vã exprime recunoºtinþa noastrã.

Pãrinte, am plãcerea sã vã prezint pe Contele de Santa Croce.

Omul care a capturat-o pe Regina piraþilor.

Mã bucur mult, aþi eliberat ducatul de un adevãrat coºmar.

Nu aº spune asta încã, piraþii încã au corãbiile.

Un corp fãrã cap e uºor de dezmembrat.

Povestiþi-ne extraordinara dvs aventurã.

- Aº prefera sã nu vorbesc. - Nu fiþi modest.

Toþi aºteaptã cu nerãbdare sã audã povestea din gura dvs.

Nu e aºa, nobili mei prieteni ?

Tu eºti femeia care a þinut în ºah flota noastrã...

Ridicã-te când îþi vorbesc. Þi-am spus sã te ridici...

Nu vei râde prea mult când vei atârna cu o funie în jurul gâtului.

Moartea e o eliberare pentru cei constrânºi sã trãiascã...

... în infamie ºi trãdare.

Înþeleg ! Faci aluzie la Contele de Santa Croce...

Foarte profundã dezamãgire, nu-i aºa ?

Credeai cã un aristocrat s-ar însura cu una ca tine ?

- Pleacã ! - Îndrãzneºti sã mã alungi...

Afarã !

În curând vei tãcea pentru totdeauna. Nu mai ai decât o zi.

Multe lucruri se pot întâmpla într-o zi...

Ai dreptate. Nu mã gândisem.

Nu mi-a fost greu sã ne întâlnim într-o peºterã din apropierea castelului.

Regina Piraþilor a fost punctualã, iar ducele a venit cu câþiva soldaþi... asta e totul.

Un plan bine conceput !

A fost destul de neprevãzãtoare.

ªi se mai spune cã femeile sunt foarte precaute.

Pãreþi uluit.

Nu gãsiþi cã a fost o capcanã întinsã cu abilitate ?

Fãrã îndoialã.

Un celebru compatriot al dvs, Nicolo Machiavelli a spus...

... cã scopul scuzã mijloacele.

Cu siguranþã, din punct de vedere moral...

Vã rog pãrinte, sã nu amestecãm moralitatea cu lupta împotriva piraþilor.

Dar... De ce nu e aici, Isabela ?

- Aþi vãzut-o, dle conte ? - Nu.

Mã cãutaþi, tata ? Contele de Santa Croce s-a þinut de cuvânt.

Þi-a fãcut un minunat cadou de nuntã...

... iar eu voi rãspunde cu un dar la fel de frumos.

Veniþi sã vedeþi, vã rog.

Ce înseamnã asta ? Execuþia era programatã mâine.

Voiam sã fie prezenþi toþi sãtenii.

De ce sã prelungim agonia nefericitei aceleia ?

- Nu poþi face acest lucru ! - Cine spune ?

Doar nu vreþi sã opriþi ºi aceastã execuþie.

Aºteptaþi. Condamnata nu poate fi spânzuratã, nu a primit iertarea bisericii.

Cesare, nu vã înþeleg comportamentul.

Contele are dreptate, dacã femeia nu a primit...

Terminaþi... Este doar o simplã formalitate.

Nu. E dreptul ei. E o datorie a noastrã.

Atunci e de datoria voastrã... Vã rog, grãbiþi-vã.

Sper cã îmi veþi da o explicaþie.

Nu e nevoie de o explicaþie, dacã suntem de aceiaºi religie.

Vã preocupaþi de suflet, sau de corpul ei ?

Roagã-te cu mine...

Tatãl Nostru care eºti în Ceruri...

Pleacã la uºa bucãtãriei ! Fugi !

- Ce face ? Opriþi-l ! - Prindeþi-l !

Veniþi !

Sã intrãm la subsol.

Pe ziduri... !

Urmaþi-mã !

Foc !

Foc continuu. Concentraþi tirul asupra navelor.

Foc !

A venit ceasul libertãþii.

Urmaþi-mã !

În castel... !

Trageþi...

Piraþii atacã dinspre mare !

ªi þãranii s-au rãsculat. Atacã castelul.

- Situaþia este gravã. - Ce se va întâmpla, pãrinte ?

Curaj fraþilor, sã ne rugãm.

Sã ne despãrþim, dacã nu, vom fi masacraþi cu toþii.

- A urcat pe ziduri. - Vor fi respinºi cu toþii.

Nu trebuie sã disperãm.

Plecaþi. Încercaþi sã faceþi ceva.

Dacã nu vor reuºi sã coboare puntea, vom fi într-o situaþie disperatã.

Nu trebuia sã am încredere în oamenii tãi. Trebuia sã mã duc eu.

- E un blestem... - Coboarã poarta.

La atac !

- Înainte ! - Veniþi cu mine.

Îþi mai aminteºti de mine ?

Sunt asasinul cãruia i-ai încredinþat-o pe micuþa Sandra sã fie ucisã...

... moºtenitoarea legitimã a ducatului.

Blestematule, ai fost aruncat din iad... !

Mori, infamule... !

Acum vei plãti pentru toate pãcatele. Þi-a venit ceasul...

- Nu poþi face asta, Sandra. Opreºte-te ! - Nu meritã milã, ea n-a avut pentru nimeni.

- E sora ta. - Ce spui... ?

E adevãrat, nu sunt tatãl tãu. Tu eºti adevãrata ducesã.

Minciuni !

Vorbeºte, fii cinstit mãcar odatã înainte sã mori.

Omul acela spune adevãrul.

- Tata... - Iartã-mã, Isabela.

Vino, fiica mea...

Existã întotdeauna un refugiu în bisericã...

Prieteni, lângã libertate triumfã ºi dreptatea....

Sandra e moºtenitoarea legitimã a ducatului.

Trebuie sã mã însor cu Regina Piraþilor sau cu Ducesa ? by mohamed ly elsebaiy

Download movie subtitles or Load it directly from url on TheSubtitles.net