Original subtitles

DYNAMITE JIM

Traducerea și adaptarea: Cristian82

- Opriți-vă ! Parola. - Onoare și libertate.

Așteptați puțin.

A, dvs erați, domnule. Intrați, sunteți așteptat.

- Bună seara, vă așteptam. - Bună seara, domnule.

- Poftiți. - Îhî.

D-le colonel, am uitat să vă spun că, pentru a fi posibil să accept un cec

de la o bancă din Washington,

este absolut necesar să aibă semnătura noului președinte.

Îmi dați voie să mă asigur ? Mulțumesc.

Abraham Lincoln. Verifică.

Este în regulă.

500.000 $, e foarte mult. Perfect.

Acolo este.

Nu înțeleg

de ce nu l-au retras direct de la banca mea.

În prezent, Mexico-ul, este plin de spioni sudiști

și ne-am fi asumat un risc inutil.

Sunteți așteptat, domnule.

Vă sunt foarte recunoscător, domnule Morgan.

Succes, d-le colonel.

Sunt Clint Sherwood, domnule. La ordin.

Din câte am auzit, am înțeles că poți să conduci

o armată prin teritoriul sudist.

Oamenii exagerează, d-le.

Nu o să fie o armată, ci o încărcătură importantă.

Trebuie s-o duci din Los Alamos până pe teritoriul kiowa.

Sunt peste 800 de km de traversat prin teritoriul sudist.

Dacă nu ai curajul doar spune, dar spune repede

- și o să caut pe altcineva. - O s-o fac, domnule.

Du-te la Los Alamos și cazează-te la singurul hotel din oraș.

O femeie o să ia legătura cu tine.

Numele ei este Margaret. Asta este fotografia ei.

Uită-te bine la ea, pentru că nu pot să ți-o dau.

O să te recunoască după cal.

Încearcă să nu te înșeli.

O să mă asigur că încărcătura ajunge la Los Alamos.

După aceea, până pe teritoriul kiowa este treaba ta, ai înțeles ?

Am înțeles.

Ei bine, ați auzit totul.

Tocmai am făcut o tranzacție magnifică, Slate.

Yankeii ăia aveau nevoie de aur și doar eu puteam să-l furnizez.

Au plătit bine, dar m-am atașat de aurul ăla

și mi-ar părea rău să nu-l mai văd. Ai înțeles, Slate ?

Stați liniștit. O să vi-l înapoiez.

Îmi place să te aud vorbind așa, Slate, dar nu trebuie să te pripești.

Sunt un om care se bucură de o bună reputație și nu vreau să mi-o pierd.

Nu ataca până când nu ajungi la Los Alamos.

- Ai înțeles ? - Îhî.

Bine tras.

Și eu trebuie să am grijă de reputația mea.

- Dă-mi un whisky. - Poftim.

Ce cărți ai ?

Full de dame. Are vreunul din voi cărți mai bune ?

Îmi pare rău, dombnilor, am câștigat.

Vă dau revanșa.

În această seară am pierdut tot ce aveam.

Crezi că o să rămân așa ?

Sigur că nu, îți ofer 20$ pentru pistolul ăla.

Este un calibru care-mi place.

De-aici, mi se pare bine păstrat. Îmi dai voie ?

Nu este rău. Poftim cei 20 $.

Celelalte îndatoriri mă cheamă, dar voi puteți continua cu jocul.

Sunteți în casa voastră.

Îmi pare rău, dar nu-mi place să fiu împușcat din spate

și mai ales cu un pistol pe care abia l-am cumpărat.

Jim.

- Jim, scumpule. - Voiam să te văd.

Ce a durat atât de mult, Jim ?

Așteaptă puțin, mă întorc imediat.

Jim, ce a durat atât de mult să vii ?

Nu am putut să ajung mai repede.

Soțul meu o să înceapă să-și facă griji.

- De ce ? - Ce prostuț ești.

- Îmi place funda aia. - Vorbești serios ?

- Ești un laș, Jim ! - Soțul meu.

Ești un laș, Jim ! Știu că umbli după soția mea.

De mine nu râde nimeni, sunt șeriful acestui oraș.

Și înainte s-o poți păcăli, o să te ucid. M-ai auzit ?

Eu cred că este prost informat.

Stai liniștită, ies pe cealaltă ușă.

De ce nu-l ucizi, Jim ? Este un om foarte plictisitor.

Înțeleg.

Îl vedeți ? Acolo este, nu te ascunde.

Nu are rost, știu că Cynthia e cu tine, am urmărit-o

și am venit pregătit să vă omor.

Eu m-aș gândi de două ori

înainte să calomniez o doamnă atât de virtuoasă ca soția ta.

Jim ! Soțul meu !

Nu vă enervați, vă pot explica totul.

Jim, a înnebunit, trage în noi.

Stai liniștită, o să se rezolve totul.

O să te ucidă, Jim, du-te sus.

Liniștiți-vă, nu o să se întâmple nimic.

- Tu cine ești ? - Ce cauți tu aici ?

Nu vă cunoașteți ? Să facem prezentările.

Ești un laș, Jim !

Dacă nu cobori, urc eu sus să te caut.

De data asta nu mai scapi. Coboară, Jim, ești un laș !

Unde mergi ? Înapoiază-mi calul.

Omul pe care-l așteptăm trebuie să sosească.

Vine pe un cal pinto.

Cazează-l în camera 12 și anunță-mă imediat. Ai înțeles ?

Numărul 12. O să te anunț imediat.

Ai grijă, fiecare greșeală poate fi fatală.

Numărul 12.

- Bună ziua ? - Ce dorești ?

O cameră cu o baie, momentan. Mai târziu, vedem.

Poți să te cazezi în camera nr. 12.

- Plătești mereu anticipat ? - Este o obișnuință.

Câteodată plec, fără să am timp să plătesc.

- Hei, unde mergi ? - După desagi.

Nu te deranja, ți le aduc eu.

- Merg imediat. - Chiar o s-o faci ?

Te asigur că o fac cu plăcere.

Îndepărtează-te de calul ăla. Este periculos să fii în preajma lui.

Ai văzut și tu deja asta.

Căpitanul Trevor, stăpâna mea.

Scumpa mea, Margaret, ești frumoasă ca de obicei.

Am aranjat cu serviciul

- și am venit pentru cafeaua oferită. - Mă bucur.

Îmi pare rău, micuțo, nu-mi place să trag în timp ce sărut.

Dar nu-mi place nici să fiu furat.

Te asigur că, eu, nu l-aș fi întrerupt.

Ești foarte impulsiv, străine.

În acest oraș, nu suntem obișnuiți cu oameni

care acționează cu atâta rapiditate.

Ce a fost asta ?

Scuzați-mă.

Nu credeți că ar trebui să interveniți, căpitane ?

Sigur este vorba doar despre o luptă între prieteni.

Acum o să-mi spui de ce ești atât de interesat de mine.

- Hai, vorbește ! - Nu.

- Vorbește ! - Nu.

Vorbește ! Spune-mi cine vrea să mă ucidă. Răspunde-mi !

Stăpânul meu, Reyes. El mi-a ordonat să te ucid.

De ce ?

Deja știi, pentru marfă, pentru tot aurul ăla.

Hai, urcă. O să-mi explici asta mai calm.

Sus.

Oamenii care-și trădează apropiații,

nu merită să trăiască pe lumea asta.

Trebuia să-l trimit pe celălalt, nu crezi, Lupita ?

Să mergem la cai !

Ticălosule, nerușinatule !

Urmele se opresc aici. Cred că au traversat râul.

Să mergem !

În sfârșit ne vedem între patru ochi.

V-am așteptat cu nerăbdare.

- Credeam că nu mai ajungeți. - Serios ?

Știți și dvs asta.

Nu am fost niciodată un bărbat obraznic, vă asigur de asta.

- Suntem singuri ? - Da, cred că da.

Decât dacă, nu a mai rămas vreun butoi cu pulbere neexplodat.

Unde duce ușa asta ?

În altă cameră, dar este ocupată.

- Vă sfătuiesc să nu intrați. - Nu știam că este ocupată.

M-ați făcut să trec prin niște momente cumplite

când fugeați pe acoperiș urmărindu-l pe mexicanul ăla.

- Credeam că o să-l ucideți. - Și eu.

Ar fi fost un mare dezastru.

Desigur, mai ales pentru mine. N-am chef să mor.

- Ce se întâmplă ? - Îmbrățișați-mă, vine cineva.

Vă rog, îmbrățișați-mă.

- Îmi plac astfel de favoruri. - Nu era nimeni. Dați-mi drumul !

- Aveți grijă, mai bine vă asigurați. - Dați-mi drumul !

- Putem risca ? - Mulțumesc pentru favoare.

Acest Reyes ar putea să ne strice planurile.

Mie mi-a răvășit camera și ținuta.

Poate simți aurul de la 160 km și nu o să se oprească până nu-l găsește.

E de înțeles, dar nu pot să-l evit.

Pentru asta sunteți dvs.

Va trebui să devansăm plecarea.

În loc de mâine dimineață, o să plecăm în această dimineață.

- O să-l derutăm dacă plecăm înainte. - Cu aurul ?

Desigur, am reușit să-i păcălesc pe sudiști.

O să caute în altă parte.

Trebuie să vă faceți griji doar pentru Reyes și acoliții lui.

Dacă aurul ajunge în mâinile lui, nu o să-l mai putem recupera.

- Sunteți pregătit ? - Da.

Minunat.

Atunci, plecați dvs primul și mergeți ușor până la colț.

La două case după salon, opriți-vă.

O să vin și eu.

Bine, am înțeles. Încercați să nu întârziați.

Iertați-mă, nu vă panicați. Nu vă fac nimic.

Este vorba doar despre o mică procedură.

Ce înseamnă asta ?

Îmi pare rău, dar nu-mi place să fiu urmărit de o femeie înarmată.

Mai ales dacă este atât de frumoasă ca dvs.

Ascultați, cunoașteți cumva un pitic, cu ochi bulbucați

și care iubește să facă băi ?

- Nu, de ce ? - E o simplă curiozitate.

- Intră. - Pălăria.

Nu mi-o dau jos niciodată, aduce ghinion.

- Bună ziua, ce mai faci, Ferguson ? - Bună ziua, Margaret.

Te așteptam.

Vreau să-ți fac cunoștință cu un prieten.

Vi-l prezint pe Thomas Ferguson, delegat al teritoriului kiowa.

Domnul Clint Sherwood, omul care cunoaște această regiune

- ca pe propria palmă. - Dacă spuneți dvs.

Nu fii modest, prietene.

Știi că fără ajutorul tău, aurul n-ar putea ajunge la destinație.

Dar o să ajungă. Sunt sigură de asta.

Liderii teritoriului meu au nevoie de acest aur

pentru a intra în război cu Uniunea,

care, fără îndoială, o să fie cauza libertății.

Atunci, domnilor, să închinăm pentru reușita misiunii.

Nu vă deranjați, domnilor.

Acest complot a eșuat.

Lt. William, ai înțeles greșit totul.

Nu mai pierde timpul, Margaret.

- Te asigur, îți pot dovedi că... - Nu are niciun rost.

Nu o să mă convingi cu ușurința

cu care l-ai păcălit pe cpt. Trevor.

Îți recunosc farmecele, dar nu sunt atât de ușor de convins.

Știu că lucrezi pentru nordiști.

Te suspectam din prima zi.

Femeile ca tine nu conduc de obicei un salon.

Își folosesc frumusețea și inteligența în afaceri mult mai profitabile.

Cei care dețin un astfel de local, nu sunt interesați de mișcarea

trupelor din regiune.

O să regreți pentru ceea ce ai spus, lt.

Am prieteni influenți care o să te termine.

Prietenii ăștia ai tăi nu o să-mi facă nimic dacă nu vrei să fii executată.

Nu mișca, Clint.

Acesta este un vin excelent pentru ocazii mari.

Nu vrei să-l încerci ?

- Foarte interesant, foarte interesant. - Asta ne va da de gol planurile.

Trebuie să scăpăm acum de cadavrul lui,

înainte să-i fie observată lipsa.

Se pare că vine cineva. Oare cine o fi ?

Col. Lyon, nu înțeleg ce l-ar putea aduce în acest oraș.

Poate că locotenentul nu a fost singurul care știa de existența aurului.

Deja știu prea mulți despre el.

Nu crezi, doamnă ?

În orice caz, e mai bine să ne luăm măsuri de precauție.

Da, e mai bine, desigur, sunt mulți oameni ambițiosi pe lumea asta.

Urmați-mă.

- Nicio veste. - Nicio veste.

O să treacă prin fața ta cea mai mare încărcătură de aur din istorie

Și ce-mi zici tu ? "Nicio veste."

Dacă aurul ăla ajunge pe teritoriul kiowa, cu siguranță,

sudiștii vor avea cu un aliat în minus,

iar nordul va avea o unitate în plus.

Știi ce cred eu despre toate astea, Trevor ?

Nu, d-le.

Că armata sudistă are nevoie de un căpitan.

Da, d-le.

Se pare că am ajuns la Los Alamos, băieți.

De-acum încolo, e o chestiune de acuitate vizuală și țintă bună.

Este ciudat, miroase urât aici. Aici țineți cadavrele ?

Cu ambianța de aici, cu siguranță că nu este așa.

Gurko.

Gurko, vreau să le spui prietenilor mei

de ce miroase atât de urât în această pivniță.

A fost nevoie să ascundem adevăratul obiectiv al călătoriei noastre.

Piei netăbăcite, domnilor. Asta o să transportăm.

Nu reușesc să vă înțeleg, detaliați.

Arată-le ce e dedesubt, Gurko.

Dar ăsta este... Nu fii nerăbdător, Ferguson.

- Ai ordine foarte stricte. - Și aurul acela ?

Uită de tot de el. Aici sunt doar piei netăbăcite.

- Dar ce e asta ? Unde suntem ? - Sub scena salonului.

- Foarte amuzant. - Și foarte practic.

Când vrei să dispari fără să lași urme.

- Și când plecăm ? - În zori.

De ce nu, mai repede ? Ne asumăm riscuri.

Niciun vânător nu pornește la drum înainte să se lumineze de ziuă.

Dacă ar face acest lucru, ar trezi suspiciuni.

Totul este planificat.

Loialul nostru Gurko, se va asigura că pieile

o să rămână intacte până la răsăritul soarelui.

Hei, Murphy, ai mai văzut vreodată un cal atât de ridicol ?

Nu, sigur că nu, dar fiecare are calul pe care-l merită.

Prieteni, ce părere aveți despre un om care are un pistol și se lasă insultat ?

Eu cred că este un laș, un laș mizerabil.

Hei, amice, ești surd ?

Nu, v-am auzit foarte bine. Dați-mi voie să trec.

Apără-te, dacă nu vrei să te ucidem ca pe un șobolan.

Puteți încerca dacă vreți, dar nu vă sfătuiesc s-o faceți.

Nu, nu mă confundați cu un erou.

Sunt doar un om important

și am cine să vegheze asupra mea.

Și o persoană importantă nu poate fi la mila

primului pistolar care-i iese în cale.

Și-ar asuma un risc continuu.

De sus sunteți luați în cătarea unei puști.

Astea-s minciuni.

Puteți să mă credeți sau nu, dar dacă vreți să mă ucideți,

dați-i drumul, scoateți-vă pistoalele.

Haideți, scoateți-le.

Vă felicit, prieteni.

Oamenii prudenți pot adeseori să stea cu nepoții în fața casei.

Mulțumesc, prietene.

Pentru ce ?

Pentru că te-ai pus acolo să-ți cureți pușca.

Poți pleca, Tagore. Și închide ușa.

- M-ați chemat ? - Apropiați-vă. Sau vă este frică ?

- Unde este prietenul nostru, Ferguson ? - L-am lăsat dormind.

Și dvs, d-le Sherwood, voiați să mergeți la culcare ?

Păi, nu. Am învățat ceva din lecția dvs.

Niciun vânător nu se culcă dacă partenerul lui doarme.

Această după-amiază mi-a dat impresia că vinul v-a plăcut.

Nu mi-a plăcut doar vinul, mi-a plăcut și...

că mi-ați dat ultimele instrucțiuni.

Le cunoașteți bine ?

Da, sigur, dar niciodată nu strică să ți le amintești.

Sunt multe trupe pe drumurile alea.

Ce contează ? Nu o să folosiți o rută secretă ?

- Ba da. - Atunci, nu vă faceți griji și beți.

Dar bănuiesc că ne vor urmări multe trupe pe distanțe lungi.

Vă este teamă ?

Nu, sigur că nu, nu-mi este niciodată teamă.

- Acest Ferguson, este de încredere ? - La fel ca dvs.

A, da ?

În afară de vin, ce vă mai place din Los Alamos ?

- Dacă insistați... - Sunteți timid ?

O să vă spun; pieile dvs netăbăcite.

Când cineva pune o întrebare, riscă să i se răspundă.

Ce bine te prefaci.

- Făcând-o pe moarta. - Lasă-mă ! Dă-mi drumul !

Sus !

Ți-am zis să-mi dai drumul !

Haideți, fraților. Ia uitați ce pește a căzut în plasă.

Știam eu că o să cazi în mâinile mele.

Pentru că Pablo Reyes

este conștiincios ca un călugăr.

- Tu ești Pablo Reyes ? - În carne și oase.

Pentru a-l servi pe Domnul și a-ți răsuci gâtul

dacă nu-mi spui ce mă interesează.

- Chiar voiam să te cunsoc. - Serios ?

Erai deja mort dacă nu băgam trei gloanțe

în străinul care te-a luat în vizor.

A, deci tu erai. Mulțumesc.

Acum că te-am prins, o să-mi spui multe lucruri,

frumoase și foarte incitante.

O să fie în siguranță, dacă le știu eu.

Pot doar să-ți spun că de aici

Lupe mi se pare foarte frumoasă și utilă.

Dă-mi drumul !

Ei bine, Reyes, mă dai jos ? Mă dai sau nu jos ?

Da, te dau jos, străin nenorocit. Dați-l jos.

Crezi că-mi place că ești acolo sus cu femeia mea ?

Nu m-ați auzit ? Dați-i jos ! Haideți ! Haideți !

E mare păcat, Reyes, pentru că nu era atât de rău acolo sus.

Îi cunosc eu pe cei de genul tău

și știu că m-ar fi costat să te conving.

Dar ți-am spus deja că sunt foarte conștiincios.

Te înșeli.

Îndrăznești să-ți bați joc de Reyes ?

Îți propun o afacere, prietene.

Pe tine te interesează aurul și eu tiu unde este.

Oferă-mi mai mult decât cuțitul ăla

și o să-ți spun ceva care o să te intereseze.

Aur ?!

Ar fi bine, pentru sănătatea ta, ca totul să meargă bine.

O să meargă.

Și asta e singura cale prin care putem lua aurul ?

Mi se pare foarte complicat.

Dacă-ți trece vreun gând necinstit prin cap

o să ți-l tai de pe umeri.

M-ai auzit ?

Nu mi-ar plăcea să trag în nimeni.

Oamenii mor și este greu să găsești alții,

mai ales unii curajoși, cum îmi plac mie.

Nu-i așa, Maximiliano ?

Fiți atenți, d-lor, fiți atenți.

A sosit "Circul Silvestre"

pentru a înveseli toți oamenii din Los Alamos.

Toată lumea la salon. Hai, Lupita. Hai.

Priviți-l pe Maximiliano, pe Maximiliano, prietenul meu.

Prieteni, veniți să-i vedeți pe cei mai buni comici din tot Texasul.

Haideți, amici.

- Mișcă ! - Bine.

Am venit aici, domnilor, cu bunele noastre intenții

să vă înveselim puțin viața

cu dansurile și cântecele noastre.

Așa că, acum, o să începem cu niște muzică.

Ei bine, e un cântec mexican.

O să vă danseze superba Lupita.

Cântă, amice ! Cântă !

Ce bine dansezi.

Am auzit că e un spectacol bun.

Sper să vă placă.

Într-un cartier din Saltillo, Rosita Alvirez a murit.

Rosita Alvirez a murit.

Mama ei a spus:

"Fata mea în seara asta nu ieși. Mama, nu am..."

Vino încoace, frumoaso.

Priviți ce femei frumoase. Vreți să bem un pahar, d-ră ?

Hipolito a mers la dans și spre Rosa se îndrepta.

Cum era cea mai tare, Rosita l-a respins.

Rosita l-a respins.

Rosita, nu mă respinge, oamenii vor observa.

Cred că nu ne-ai păcălit. Totul merge bine.

Văd asta.

Cu tine nu o să dansez, cu tine nu o să dansez.

A dus mâna la brâu și a scos un pistol.

Și în biata Rosita, nu mai puțin, de trei gloanțe a băgat.

Nu mai puțin, de trei gloanțe a băgat.

Două gloanțe îi lipseau Rositei !

Jos, jos.

Foarte bine, omule, foarte bine. Nu i-ai zis amicului de aici

cât de bine cânți la chitară ?

Nu o face, omule. Mai bine o face soacră-mea,

care cântă la cherimola. La cherimola, zici ?

- Cum ? - Așa !

Hai să mergem înăuntru.

Mulțumesc frumos, domnilor !

Acum, drept mulțumire,

o să vă delectăm cu un număr indian

din partea întregii trupe. Sigur că voi, prieteni,

o să ne ajutați. Și eu o să vă spun cum.

Stingând ușurel lumina

efectul va fi mai precis, nu-i așa, prieteni ?

- Plecați ! - Sigur că o vor face !

Asta nu-mi place deloc, Tom. Arată-le cum se distrează publicul.

Hei ! Unde pleci ?

Spectacolul ăsta nu-mi place deloc.

Ce este în acel cort ?

Dă-te la o parte !

Lasă-mă să intru !

Așteaptă puțin, prietene.

Obiceiurile indiene nu permit asta.

Chita tanguagua. Tanguagua chita.

Dă-te la o parte !

Dați-mi drumul, dați-mi drumul.

Am zis chita tanguagua și tanguagua chita. Leacul !

Așteaptă puțin.

Pedeapsa zeilor indieni.

Și acum, domnilor, acesta este numărul special

pe care vi l-am pregătit. Să începem. Stingeți lumina !

Spectacolul este interesant, nu crezi, căpitane ?

Haideți, băieți, haideți !

Dii, dii ! Dii !

- Stăpâna vrea să te vadă. - Ascultă,

ce zici dacă vorbim mai târziu cu domnișoara ?

Nu prea e momentul potrivit. Am o întâlnire cu domnii aceia.

Stăpâna vrea să te vadă acum.

Bine.

- Nu mă împinge. - Mișcă !

Știu să merg și singur.

E un pic cam cald, nu crezi ?

- Aș vrea să beau ceva. - Nu e cald.

Stai liniștit.

Fără whisky, am înțeles pe deplin.

- Vă grăbiți, d-le Sherwood ? - Sincer să fiu.

- Voiam să merg să mă odihnesc. - Atât de devreme ?

Un ghid bun trebuie să aibă nervii bine temperați și vedere bună...

ca să nu cadă în vreo capcană.

- Trebuie să fie în alertă. - Asta așa este.

De asta am fost surprinsă să vă văd în salon.

Cum vi s-a părut spectacolul comicilor ?

Frumos, emoționant, improvizat.

- Dar nimic nou. - Nu ați mai spune asta

- dacă ați fi văzut finalul. - Serios ?

Îmi pare rău, prietenul Tagore se grăbea foarte tare.

Ce păcat, credeam că o să mă pui la curent

- cu acest circ. - Îmi pare rău, dar nu știu nimic.

Dar cunoșteați actorii. Pe Reyes și gașca lui.

Și Reyes știa că de pe scenă ajungi în pivniță...

- Și la lăzi. Nu-i așa ? - Cum este posibil ?

- Sunt surprins, este incredibil. - Serios ?

Bănuiesc că dvs i-ați spus.

Eu ? Omul care trebuie să transporte aurul ?

Omul în care are încredere întreagă Uniune ?

Vă rog, d-ră, puțină seriozitate.

Îmi pare rău că vă întrerup. Nu mișca, prietene.

V-am luat în vizor.

Vi-l prezint pe Clint Sherwood.

Încântat.

Acum trebuie doar să aflăm cine sunteți dvs.

- Asta n-are importanță. - De ce ați zis că sunteți Clint ?

Eu n-am zis asta, dvs ați spus-o

Și mi s-a părut greșit să contrazic o femeie.

Cred că trebuie să-l eliminăm. Acest om poate deveni periculos.

Vreau să știu pentru cine lucrați.

Sunteți un spion sudist, sigur. Sunt convinsă de asta.

- Vă înșelați. - Atunci, sunteți cu mexicanul ăla.

Nu, nici asta. Lucrez pentru mine.

Astfel nu ai probleme la împărțirea banilor.

Nu-i așa, prietene ?

Îmi pare rău pentru stricăciuni !

Așteptați, nu plecați.

Dvs sunteți omul de care am nevoie.

Ce s-ar întâmpla dacă aurul ăla n-ar ajunge la destinație ?

Ei bine...

Cred că teritoriul kiowa nu o să se alieze cu Uniunea.

Și dvs nu vi se pare că e ceva cumplit ?

Poate pentru Uniune.

Dar nu pentru noi, nu ? Dacă mă ajutați...

- Putem împărți aurul. - Ce să împărțim ?

Aurul.

Îmi pare rău, mi-e somn. Mâine o să fie o altă zi, frumoaso.

Hei, prietene, cred că Reyes vrea să te vadă.

Pe mine ?

Și eu vreau să-l văd.

Să mergem !

- Ce s-a întâmplat, Slate ? - Reyes a atacat orașul

- și a luat aurul. - Idioților !

Și voi ce ați făcut ? Cred că deja, împart prada.

Cred că știu unde sunt.

Îi putem ataca prin surprindere.

Să mergem !

Ce bine că ai venit, omule.

Putem începe să-l împărțim.

Aici este aurul. Păstrat bine

și foarte bine păzit. Uită-te la el !

- Dar a mai rămas ceva ? - Deschideți lăzile, fraților.

Astfel, prietenul nostru o să vadă prada pe care am înșfăcat-o. Haideți !

Ce e ? Ești nerăbdător să vezi aurul ?

Ce-i cu tine, prietene ? Nu-ți place acest aur ?

Nu prea. În orașul meu, îl folosesc pentru a face țevi din el.

Puneți mâna pe el !

Ia uitați ce inteligent este străinul

și ce repede și-a dat seama.

Tu o să-mi zici ce să facem cu el, Maximiliano. Ai înțeles ?

Haide. Nu te enerva, prietene. Trebuie să știi să pierzi.

Deci, ne-am riscat viața pentru niște lăzi de plumb ?

Asta nu e cinstit, "asociatule", nu-i așa, Maximiliano ?

Asta e o batjocură. De Pablo Reyes nu-și bate nimeni joc !

M-ai înțeles ?

Îmi dai un foc ?

Mi-ai stricat trabucul.

- Nu așa se transformă plumbul în aur. - Poate că nu, însă pe aici merge.

Am și alte metode să te conving,

pentru că să vorbești e bine pentru sănătatea ta, prietene.

Puneți mâna pe el !

Îți pierzi timpul, Reyes. Dacă știam ceva, îți spuneam.

Nu mă face să râd, spunându-mi că mă jupoi.

Dar nu o să te jupoi, prietene. Cu timpul, pielea crește înapoi, știi ?

- Crescencio ! - Da, stăpâne.

- Adu-mi stupul. - Merg acum.

Maximiliano, vezi cât de curios este ?

Fulgencio, ține-l pe Maximiliano.

Ce zici că e ăsta, frate ?

Un stup... de bărzăuni bătăioși. Acum sunt liniștiți și dorm,

însă dacă îi mișcăm sau irităm, o să ne înțepe.

Se pare că le placi femeilor, dar când o să-ți pun

pălăria asta până la gât, o să-ți schimbe fața.

- Lasă-l în pace, Reyes ! - Ea știe ce se întâmplă.

Înțeapă și cum înțeapă blestemații.

În gură, în nas, în ochi, în urechi...

Se spune că cel mai rău e în ochi, dar să nu crezi asta, frate.

Nu contează. Înțepătura durează mult, foarte mult.

Și este veninoasă. Unui frate care a refuzat să lupte,

i-am pus asta drept pălărie. Și știi cât a purtat-o ?

Doar două zile.

Cirilo, dă-i jos pălăria, frate.

Îți place pălăria ?

Cred că ai greșit fagurele, prietene, aici nu mușcă nimic.

Celor care vorbesc puțin, le pun întotdeauna prima dată unul gol

ca să se gândească. Însă tu, cum ești deștept,

o să-mi spui. Unde este aurul ?

Să mergem la locuința lui Margaret și s-o întrebăm pe ea.

- O să-mi spui tu însuți ! - Eu ?!

Ți-am spus că nu știu. Du-te și pregătește bărzăunii.

Acum o să vezi tu !

- Sper să fii dulce pentru ei. - De mult timp, n-au mai fost mulțumiți.

Trădătorilor !

Maximiliano, vino încoace, frate.

Uitați lăzile. Să-i dăm drumul.

Atenție !

Nu cred că e momentul potrivit.

Aici nu se poate trăi.

Mergeți după aur ! Este acolo. Haideți !

Asta e bine, frate !

Acum e rândul meu !

Uite-ți bărzăunii, Reyes !

Jim, să mergem !

Intră !

Iertați-mă, d-le căpitan, o doamnă dorește să vă vadă, d-le.

- Margaret ! - Trevor !

- Tocmai am primit acest mesaj. - S-a întâmplat ceva ?

Citește-l tu însuți dacă vrei.

Mi l-a adus un prieten loial al soțului meu.

Bietul de el...

A murit ?

Împușcat !

Îmi pare rău.

A fost descoperit de yankei în timp ce încerca să ducă

informații pentru sudiști. Și n-au avut milă față de el.

L-au ucis.

Curaj, Margaret.

Dar... îți dai seama ? A fost împușcat.

- Ce o să se aleagă acum de mine ? - Calmează-te, Margaret !

Nu ești singură. Ai mulți prieteni

care țin mult la tine, ca mine.

Mulțumesc, Trevor.

Mâine o să-i primesc cenușa. O să fie o înmormântare grea

și tristă pentru mine.

Pot conta pe sprijinul tău, căpitane ?

Poți conta pe mine pentru orice.

O, mulțumesc, Trevor.

La ce te gândești ?

- Nu pot să-ți spun. - Jim, eu mă gândeam că,

dacă știi unde este aurul,

ar fi mai bine să mergem după el acum, pentru că,

poate că, Reyes și americanii o să ne-o ia înainte.

Stai liniștită. Habar n-am unde ar putea fi.

Serios ?

Dacă aș fi știut, nu aș fi fost aici cu tine, micuțo.

Crede-mă.

Vine cineva. Să ne ascundem.

Prr !

Cine ești dumneata ?

Ești singur ? Pacea Domnului să fie cu voi !

Și dă-mi voie să-ți spun, frate, că, cu acel pistol nu o să găsești pacea.

Nu uita că, azi nu e nimeni singur.

Eu sunt însoțit de marele adevăr care azi domnește asupra acestei lumi.

Așa, apropie-te și meditează asupra ei.

Te sfătuiesc să nu uiți niciodată că:

"Din țărână suntem și în țărână o să ne transformăm."

Frumusețea acestei dimineți mă invită să rămân și să să vă spun că:

"Cel care aparține pământului, în pământ trebuie să se întoarcă."

Așa că iertați-mă, fraților.

Și meditați.

Dii, dii !

La ce te gândești ?

Omul ăla a zis: "Meditați".

Așa că, poți să-i spui lui Reyes că nu știu unde este aurul.

Dar tu crezi că sunt de acord cu Reyes ?

Da, așa cred.

Te asigur că nu e așa, am vrut să fug cu tine.

Ai auzit ce-a spus cioclul ? "Stați departe de tentații...

"și meditați."

Unde mergi, Jim ?

Să "meditez".

Prr ! Prr !

Îmi pare rău, Margaret.

Mulțumesc, Trevor.

Dacă n-ai fi fost tu...

Pregătiți-vă !

Încărcați !

Ochiți !

Foc !

- Ce mai faci ? - Bine.

Să mergem puțin mai încolo.

- Nu a fost nicio problemă ? - Până acum, niciuna.

Acum, este problema ta.

- Urmăriți-l pe cioclul ăla. - Da, stăpâne.

Este bun dușul cu aburi ? Are presiune mare ?

Dușul cu aburi este special, fiind înmiresmat

- cu esență de trandafiri. - Trandafiri ? Păcat...

Mie îmi place mai mult iasomia.

Avem și cu iasomie, onorabil domn, dar este scump, mult mai scump.

Nu contează. Igiena corporală e simbolul unui suflet curat și perfect.

- Bună ziua. - Bună ziua. Îmi dați un prosop ?

Poftiți.

Dați-mi și o bucată de săpun.

Nu !

Acum o să-mi explici cine ești tu

- și ce e în acel coșciug. - Nu.

Ești de acord cu Margaret ?

Răspunde, hai, răspunde.

Așteptați puțin, d-le, prosopul.

Un dolar.

Nu, mulțumesc, fac duș fără prosop.

Poftim dolarul.

Spune-i lui Morgan că treaba e rezolvată.

Hei ! Pleacă de aici ! E ocupat !

Spală-te mai departe, prietene !

Ce se întâmplă aici ?

Nimic, nimic.

Când se îmbată, are chef de bătaie.

- Bah ! - Hai, Johnny,

cu niște apă o să-ți treacă.

Hai, Johnny, trezește-te.

Ce e asta ?

Charlie, ce se întâmplă ?

Opriți-vă, vă rog, opriți-vă !

Opriți-vă, domnilor ! Opriți-vă ! O să distrugeți totul !

- Prieteni ? - Vino încoace. Ia de aici !

Cine o să-mi plătească pentru asta ?

Calmați-vă, nu vă faceți griji. Prietenii mei o să vă plătească.

Rămas bun, rămas bun.

- Dar ce e asta ? - Un bărbat gol !

- Cum se poate așa ceva ? - Ce rușine !

Așa ceva nu s-a mai pomenit...

- Trebuie să-ți mai cer o favoare, cpt. - Orice dorești, Margaret.

Soțul meu a vrut să fie îngropat alături de ai săi

pe teritoriul kiowa.

Aș vrea să plec imediat.

Ai putea să-mi dai un permis de liberă trecere

- ca să traversez acel teritoriu ? - Desigur, deși...

E vreo problemă ?

Asta înseamnă că n-o să ne mai revedem ?

Te înșeli, Trevor. După ce-mi îndeplinesc trista misiune

care mă duce acolo, o să mă întorc. Legătura față de acest loc

- este foarte puternică. - Serios ?

Mult mai puternică decât crezi.

Mulțumesc, Margaret.

Merg acum după permisul de liberă trecere.

Doamnă, sunteți rudă cu decedatul ?

Poftiți. Mergeți și rugați-vă acasă. Mergeți. Mergeți.

Să ne grăbim. Trebuie să încărcăm coșciugul cât mai repede posibil.

Dii !

Haideți, fraților. Lăsați-l mai ușurel,

ca și cum ar fi fost viu, fraților. Haideți !

Haideți !

Lupe, păturile.

Dii !

Dii !

Coborâți !

Ce facem ?

Repede, intrați.

- Spune-mi, ce s-a întâmplat ? - Femeia aia, Margaret, are aurul.

- Unde este ? - Este ascuns într-un coșciug.

E pe cale să plece din oraș.

Bine, o s-o așteptăm aici. Ascundeți-vă în spatele acelor stânci !

Haideți, mai repede.

Urcați, repede.

Acum, o să le dai jumătate de oră avans,

și apoi te duci cu pontul la colonel.

Ai înțeles, Lupita ? Ce o să-i spui ?

Că este o spioană și că a ascuns aurul în coșciug.

Asta e bine, frate.

Așa toată armata o să fie pe urmele doamnei

în timp ce eu o iau prin cealaltă parte, liniștit, cu aurul.

Du-te, Lupe, du-te.

Se apropie căruța, d-le Morgan.

Dați-i drumul !

Ce înseamnă asta ?

Nu știți să respectați durerea unei doamne ?

Ce fel de oameni sunteți ?

Nu te obosi, d-ră Margaret, nu merită.

Știm ce fel de "cadavru" aveți acolo.

Și stați liniștită, știm să-l respectăm.

Am așteptat foarte nerăbdător această clipă.

În sfârșit, o să fie din nou al meu.

D-le căpitan, au fugit cu toții. Am pus mâna pe coșciug.

Hai să vedem ce e înăuntru.

Dii, căluțule ! Dii, dii !

Trebuia să te întorci, străin nenorocit ?

Nenorocitule !

Aurul !

Ura, ura !

PARIS 1865

- Noutăți, Tagore ? - Totul este în regulă, stăpâne.

Bună seara, doamnă. Bună seara, domnule. Bună seara.

Bună seara, Maximiliano.

Cum merge afacerea ? Scumpo, avem o seară bună.

Desigur, ca de obicei, scumpule.

Să curgă norocul. Vino mai aproape.

Nu pot să mă plâng,

sudiștii mi-au plătit o sumă frumușică pentru serviciile mele.

Nu pot să-mi explic nici acum. Este absurd.

Ce mai contează ? Suntem împreună...

- Și tu ești singura femeie pentru mine. - Jim, Jim...

Traducerea și adaptarea: Cristian82

S F Â R Ș I T