Original subtitles

Lăsați armele jos! Nu ne vor ataca.

- Peminuit. - Torvi.

Ragnar.

Nu vrem să ne luptăm cu voi. Am dori să facem pace.

Veniți!

Veniți să o cunoașteți pe sagamaw, Pekitaulet.

Cred că vrea să mergem cu el.

Atunci, să mergem.

Pekitaulet.

Iată familia mea.

Fiul meu cel mai mare, Peminuit.

Fratele lui, We’jitu.

Și soția lui, Nikani.

Voi sunteți străini. Vă vom da ajutor.

Vom avea grijă să nu flămânziți.

Vă vom fi prieteni și vă vom respecta.

Fericit!

Fericit!

Fericit!

Credeam că sunt alge!

Iscoade, urcați acele dealuri.

Căutați urme sau dovezi ale armatei vikingilor.

Da, lord Alfred.

E o măsură preventivă.

În timp ce vorbim, armata lui Ivar a și ajuns la Vila Regală, cred.

Pentru a o găsi pustie. Abandonată. Regele a fugit.

Ce bucuros va fi să-i dea foc!

Dulce Elsewith, nu mă poți face să mă simt mai vinovat decât mă simt.

Am fi dat dovadă de mai mare curaj să rămânem acolo.

Puteam fi martiri.

Puteam muri cu toții cu conștiințele împăcate.

Dar, fie-mi iertată, am ales o cale mai grea.

Am ales să încercăm să supraviețuim și nu cred că Domnul mă poate învinui.

Și chiar dacă mă acuză, decizia mea este fermă.

Vom întâlni armata lui Ivar în momentul și locul ales de noi.

Și în această bătălie finală, care mă îngrozește, Domnul mi-e martor,

cred că vom fi victorioși.

Dacă n-aș crede asta cu toată inima, n-aș mai fi aici.

Amin. De o mie de ori, amin!

Poftim!

- De ce nu mai vorbești? - Despre ce să vorbesc?

Sunt orb. Nu pot vedea.

Nu știu ce se petrece în jurul meu.

Și tu nu-mi împărtășești nimic.

Prea bine. Dacă înseamnă ceva pentru tine, printre altele,

am trimis o persoană de încredere în acel loc din Danemarca

unde regele a fost convertit la creștinism.

Măcar atât am putut face.

Și ce ar trebui să facă această persoană de încredere?

Să-l asasineze pe rege, desigur.

Avem datoria de a ne proteja vechile cutume.

Tu iei toate deciziile.

Te-ai fi opus acestui demers?

Dacă m-aș fi opus, ar fi contat?

Așază-l aici și acoperă-l!

Orlyg.

- Pleacă! - De ce plângi?

Cum ar putea să-ți fie mai rău?

Noi nu existăm aici.

Am pierdut totul.

Eu mă pot elibera.

Serios? Cum?

Îți vor da aripi? Vei putea zbura departe?

Nu!

Pot să fiu liber dacă fac ceva pentru lordul Erik.

Ce anume?

- Nu-ți pot spune. - Ar fi bine s-o faci!

Fiindcă și eu vreau să fiu liberă. Doar asta contează pentru mine!

Trebuie s-o ucid pe regina Ingrid.

Prea bine.

Atunci o vom face împreună.

Ce au aceste păduri?

Mulți intră în ele să culeagă ciuperci

sau să prindă un animal rătăcit și nu se mai întorc.

În pădure mișună creaturi.

Creaturi bizare care țâșnesc din pământ dacă îți aud pașii.

Însuși Diavolul sălășluiește în pădure…

și se plimbă prin ea.

Domnule!

Rămâneți așezați, vă rog! Păstrați-vă puterile!

Fiți cu bună dispoziție, cu toții! Cu credință în Dumnezeu și fără frică.

Îmi place de ei.

Nu cred că vor să ne facă rău.

Nici eu.

Cred c-avem nevoie de ajutorul lor ca să supraviețuim aici.

Atunci să le răspundem ospitalității invitându-i pe la noi.

Da, asta ar trebui să facem.

Șefa tribului lor a grăit în limba noastră.

Cum e posibil?

Bună!

Bună!

Mulțumesc!

- E os sau lemn? - E făcut din oțel.

Oțel.

Oțel.

Totul este aici.

Povestea mea.

Povestea neamului meu.

Aici am fost ars.

Flăcările m-au învăluit.

Mi-au luat pielea și m-au refăcut. În această înfățișare.

Și în această formă.

Dar inima mea e la fel de bătrână ca a voastră, prieteni.

Inima mea e veche precum lemnul.

Bătrână

precum un arbore înalt…

din pădure.

Ne cunoașteți limba. V-am auzit.

Mă înțelegi?

- Fericit. - Fericit.

- Fericit. - Cine v-a vorbit?

Un om? Un spirit?

Cine e fericit?

- Nebun. - Nebun!

- Nebun. - Un bărbat nebun?

Unde este acesta? Unde?

Aur? Da. Aur.

- Aur. - Aur.

Unde? Unde e aurul? Unde?

Încă-s calde.

Ia-o!

Păstrați rândurile!

Fiți pregătiți cu spadele și scuturile!

Țineți frâiele!

Păstrați rândurile!

Păstrați formația!

Ține-o bine!

La mine, soldați!

Haideți, țineți rândurile!

La mine, soldați!

- Ai lăsat-o să-ți cadă! - Ține-o!

Flancul drept, nu vă împrăștiați.

Umăr la umăr.

- Stop! - Stop!

Opriți-vă!

Opriți-vă!

Stați pe loc!

- Săbii! - Arme!

- Păziți regina! - Am înțeles, dle.

Protejați regina.

- Linia întâi, avansați! - Linia întâi, înainte!

Nu înțeleg? Cum adică?

Vrei să-i schilodești?

Dacă ucidem 500 de saxoni, ucidem doar 500 de saxoni.

Dacă schilodim și rănim 500 de saxoni,

fără să-i ucidem,

încă o mie de saxoni le vor sări în ajutor.

Astfel vom avea un număr triplu de războinici la picioare.

- Lina a două, avansați! - Lina a două, avansați!

- Lina a treia, avansați! - Lina a treia, avansați!

Dar cum poți fi sigur că regele Alfred îi va salva?

Pentru că este creștin, deci îi pasă de ei.

Ce să facem?

Ajutați-mă!

Înapoi.

Ajutați-i!

Eliberați-i!

Ce facem, lord Alfred?

Domnule, înaintăm sau ne retragem?

Soldați! Odată cu mine! Înaintați!

Acum!

Ieși și luptă, lașule! Ivar!

Și apoi,

când Alfred va crede că mai rău nu se poate…

O să-i arat eu.

O să-i fur regina.

Imposibil. E protejată foarte bine.

Cum vom trece de gărzile reginei? E o…

E simplu.

Vom merge direct la ei și o vom lua.

Doamne, ajută-ne!

Domnul e cu noi, domniță!

Ține-o! Să nu miște!

Ești nebun! Ești nebun de legat!

- Elsewith! - Poftim! Stai!

Unde te-ai ascuns? Edward!

Risipiți-vă!

Retragerea!

Spre râu!

Nu văd. Nu se vede nimic.

Acum.

S-a terminat!

- Retragerea! - Haideți!

- Retragerea! - Să plecăm de aici!

Unde ești?

Încotro?

Lord Alfred, cred că e momentul retragerii.

Am găsit oameni ce cunosc aceste locuri și ne pot călăuzi spre siguranță.

- Nu ne retragem! - Dacă rămânem aici,

- …mă tem că se va sfârși prost. - Vă implor!

Mi-ai auzit ordinul! Nu ne vom retrage!

- De ce? - Fiindcă Iisus Hristos e cu noi.

L-am văzut. E pe câmpul de luptă și nu îl vom abandona.

Împrăștiați-vă!

Retragerea!

Împrăștiați-vă!

Înapoi!

Ești pe moarte.

Walhalla.

Walhalla? Nu există un astfel de loc.

Vei muri aici singur

și uitat de toți.

Bună, frate!

Am venit să te duc în Walhalla.

Odin ne așteaptă.

Frate.

Walhalla.

Mama mea spunea

Că voi cumpăra O galeră cu vâsle, cândva

Și voi naviga în depărtări Cu ea

Semeț voi sta La prora

Vasul nobil voi ghida

Spre rai îmi voi alege direcția

Fiți atenți la vorba mea

Mama mea spunea

Că voi cumpăra O galeră cu vâsle, cândva

Și voi naviga în depărtări Cu ea

Semeț voi sta La prora

Vasul nobil voi ghida

Spre rai îmi voi alege direcția

Fiți atenți la vorba mea

Cum o vom ucide?

- Cum vrei s-o ucizi? - Te întreb pe tine.

O putem otrăvi.

- Ce otrăvuri cunoști? - Nu cunosc niciuna.

O putem înjunghia.

- Zici? - Cred că e cea mai bună cale.

Dar Erik trebuie să fie departe, să nu fie implicat.

O să-l ademenesc să mă fută. O face mereu.

Nu va fi de față.

Vei rămâne doar tu cu ea.

- Unde o facem? - Undeva.

Da? Vreau s-o facem aici, chiar acum.

E un loc în apropiere. Nu e departe.

Vino încoace!

Vino!

Întoarce-te!

Întoarce-te la regele tău!

De ce vrei să mă ucizi, Orlyg?

Cine te-a pus s-o faci?

Știu că ești încă acolo.

Nu te rănesc. Nu te omor.

Doar vreau să-mi spui cine te-a pus să mă omori.

Erik a fost?

Ai văzut? N-a fost atât de greu, nu?

Știu că ești aici. Te miros.

Sunt aici.

Eu sunt încă aici.

- Scursură! - Niciodată!

- Trădător! - Trădător!

Așa îi trebuie!

Ragnar.

Asta e povestea noastă.

Bărbat nebun!

Bună, Floki!