Original subtitles

Downloaded from YTS.MX

Official YIFY movies site: YTS.MX

De multe ori vreau să vorbesc de Subcarpați ca o trupă normală

și nu pot uita că...

că noi suntem un melanj între ce ne place nouă să ascultăm acasă,

ce ne plăcea să ascultăm, plus folclorul din România.

Noi, ca și trupă, am explodat odată cu folclorul românesc,

fiindcă asta am promovat.

Am tradus folclorul românesc, muzica tradițională românească,

am tradus-o tinerilor.

Pur și simplu ne-a plăcut cum sună și a fost o călătorie minunată,

de aia spun că nu suntem o trupă obișnuită.

Ne-am dat seama că mai era încă o generație cu noi,

cu același sentiment.

E o poveste drăguță cu Electric Castle, am crescut împreună, ăsta-i adevărul,

și a fost un soi și de barometru bun.

Am fost atât de...

Am beneficiat de un val,

privilegiu direct de popularitate în primul an,

mai ales că am explodat pe folclor,

nu știam să cântăm foarte bine, recunoaștem.

Ne-au pus direct la 22:30...

S-a văzut că nu eram de slotul ăla atunci, nu eram pregătiți.

A fost mișto că pentru noi a fost o oglindă

și ușor, ușor, faptul că am ajuns după...

cinci ani, să avem slotul ăla de-am cântat la 12 noaptea, de am închis sâmbătă, nu?

A fost o confirmare că am făcut ce trebuie de-a lungul anilor.

CREDE, CREDE, CREDE ȘI VOINȚA UNIVERSALĂ ÎȚI VA OFERI OCAZII

ÎNDRĂZNEȘTE, ÎNDRĂZNEȘTE MEREU

...de cauciuc și le poți tăia cu lama, sunt mai multe într-un pachet.

Vreau să le pun să nu mai vibreze picioarele.

Anul ăsta, ca niciodată, mi-am luat din timp,

adică încă de anul trecut îmi luasem bilete pentru Dive,

care-i o mega trupă, aveau concert în Barcelona...

s-a închis.

Aveam concerte în iulie în Hyde Park, adică acuma când vorbesc eu cu voi,

trebuia să fiu în Hyde Park să văd Pearl Jam și Pixies.

În septembrie trebuia să fiu la Berlin la Lollapalooza

să văd Rage Against the Machine cu toată familia,

pentru că, na, Rage Against the Machine

trebuie văzut cu toată familia, cu copii, cu cățel, cu toată lumea.

Pe anul ăsta, ca niciodată mi-am luat bilete ca nebunul la festivaluri...

festival, da...

și nu s-a întâmplat nimic, din păcate.

Recuperăm la anul.

Problema noastră, a celor care făceam jobul ăsta într-un mod profesionist,

adică de două-trei ori pe săptămână

on&on de 24 de ani, în cazul nostru.

Chestia asta provoacă dependență, știi, adică...

Corpul nostru are nevoie de doza aia de adrenalină

pe care acum nu o mai primește.

Poate... Un concert poate fi descris prin mai multe metafore sau comparații,

dar toate conțin doi poli, publicul și artistul, știi?

Un concert poate fi văzut ca un meci de ping-pong sau tenis

în care artistul trimite o minge către public,

publicul o ia și o trimite înapoi către artist.

Mingea asta, cu cât se fac pasele mai dese între public și ce se întâmplă pe scenă,

mingea asta, care e de fapt energia,

este un ball așa de energie

se face din ce în ce mai mare, ca un bulgăre de zăpadă.

Ăsta este un concert mișto.

Asta e pentru mâine dimineață și poimâine dimineață.

Perioada asta de carantină și de izolare

și de sistare a activității, a venit destul de repede,

adică cred că ultimul concert l-am avut pe 4 februarie, înainte de carantină

și după aia, pe 14 martie, s-a închis tot.

Iar...

ulterior, foarte rapid, s-au lansat...

premizele că anul ăsta nu se va mai cânta live

și că nu se știe dacă la anul și când se va cânta.

Soția mea este medic stomatolog

și iată că într-o zi, nu știu, cred că prin martie, ne-am trezit...

toți patru că nu mai putem ieși din casă.

Ne-am trezit cu copiii că nu mai merg la școală.

Oarecum a fost o bucurie, eu am fost foarte bucuros o perioadă

pentru că eu mă ocup de transportul copiilor,

noi stăm în Corbeanca,

copiii învață în București.

După aia a început noua activitate cu școala online,

fiul meu, care are Sindrom Down,

este însoțit de obicei la școală de două terapeute care vin pe rând.

Noi, a doua zi după ce ne-am trezit acasă, ne-am organizat cu terapeuta,

cea care conduce terapiile lui,

i-am zis gata, facem pe WhatsApp,

foarte simplu, punem tableta, e foarte ușor.

Datorită tehnologiei actuale

putem să facem și chestia asta, să educăm copiii în mediul online,

lucru la care eu subscriu și cred că este benefic,

mai ales în cazurile acestea

în care este necesară o anumită izolare

sau, mă rog,

situație de urgență, cum a fost și probabil că vor mai fi în viitor.

SUFLETUL UMANE TRECE DE LA FOARTE LINIȘTIT LA FOARTE GĂLĂGIOS

A fost o perioadă atemporală,

noi, evident, n-am mai turat,

n-am mai avut concerte, nimeni n-a mai avut concerte,

și în sfârșit am avut timp pentru album.

Noi trebuia să lansăm în primăvara anului ăstuia

și, pentru simplul fapt că totul s-a oprit,

am refăcut piese,

am făcut piese noi, am mai înregistrat lucruri.

Noi stăm așa ca niște copii,

acuma după șase luni de pauză,

ne-am pus ceasul, ne-am tăiat unghiile,

batistuța,

ghiozdanul, frumos, ni l-am făcut de cu seară.

Da, e chiar un moment emoționant, mai ales după șase luni,

Are Bean o vorbă: prin țară iară, știi? și acuma suntem #prințarăiară.

Bine, da!

Mulți ani trăiască

La mulți ani!

Aia zic!

Așa zi de naștere!

A început ziua...

CASTELUL

CONACUL BOOHA

SCENA HANGAR - SCENA PRINCIPALĂ PLAJA

PLAJA, OFERITĂ DE GELATELLI

Îți dai seama să venim prima oară la Electric Castle

și să urcăm și pe Main Stage.

A fost așa pachetul complet,

cireașa de pe tort, eram și înainte de Moderat

care e una din trupele noastre preferate.

E un pic bizar, să vezi locul ăsta acum, când trebuia să fie...

- Fără oameni, fără scene? - Da.

Nici nu înțelegeam unde era Main Stage-ul când am venit,

cum era aranjamentul, dar...

Asta e.

LEGĂTURA DINTRE MUZICĂ ȘI IUBIRE ESTE VIAȚA, CU FIECARE RESPIRAȚIE

Pentru mine începutul perioadei cu starea de urgență și starea de alertă

și tot ce a fost atunci în martie,

dacă ar fi un sentiment pe care l-aș putea descrie de atunci

ar fi îngrijorarea.

A fost un...

La un moment dat, m-a copleșit un fel de sentiment de îngrijorare

pentru că îmi făceam griji pentru familie,

îmi făceam griji pentru părinți, pentru prieteni,

nimeni nu știa ce să întâmplă.

După care, nu mai țin minte când, cum, de ce

am avut un moment în care am zis, gata cu asta,

nu mă mai pot concentra pe asta,

pentru că nu știm când vom ieși din ea și dacă rămân în atmosfera asta,

practic, am să-mi plâng de milă restul existenței în captivitate.

În timpul pandemiei țin minte că găsisem câteva clipuri pe YouTube

filmate HD 4K, video surround în care îți puneai căștile

și exact asta era, o pădure filmată, se auzeau păsările cum cântau.

practic îți puneai căștile, te uitai la televizor

și aveai senzația că te afli undeva în pădure, retras.

E senzația pe care o am și aici,

este acel loc liniștit, feeric, arată superb.

Cel mai mult îmi place, în clipa de față,

atmosfera asta așa liniștită, calmă, domoală,

știind că peste câteva ore

o să facem ceea ce iubim cel mai mult

și anume să cântăm

și e ceva ce mie unul mi-a lipsit foarte mult în ultimele luni.

E OK dacă lăsăm în Fa, e bine, că ce urmează e tot în Sol minor.

Bun, atunci rămânem aici, pe drop-ul ăsta.

Da, dar întrebarea este, și v-o pun din exterior,

nu vreți să se cânte refrenul piesei niciodată?

E doar un jam?

- Da - Cool.

- Pot să cânt ceva, dacă vrei. - Asta zic.

Pot să cânt de la noi, de la „Mori”. Merge ceva, e într-o altă tonalitate.

A doua strofă o luăm în loc de „Motanul”?

Trompeta-i mai semnătură așa, un pic.

Sau trompetă, da... cum sună o trompetă.

Poate ceva mai simplu.

Hai, cum vreți voi, dăm. Dăm că de-aia am venit.

SOARELE VA RĂSĂRI ȘI NOI VOM ÎNCERCA DIN NOU

Bravo, bă!

Cei care sunt artiști în branșa asta,

cred că singura soluție pentru ei

este să se întoarcă mental în timp, la momentul zero,

momentul în care pentru prima oară le-a venit să pună mâna pe un microfon

sau pe un pix, sau pe un loop de tobe,

pe o chitară și așa mai departe,

să se întoarcă la momentul ăla,

să-și aducă aminte că ăla, primul moment, momentul zero

pentru ei, era un moment de solitudine,

era o relație directă cu instrumentul

și era o relație de la care nu așteptai niciun fel de feedback.

Adică, noi avem, oarecum, momentul ăsta zero

fiecare din noi îl avem în viață,

fiecare din noi ăștia care ne ocupăm cu arta,

nu neapărat cu cântatul, știi,

e vorba despre orice, sculptură, pictură, whatever,

dans, actorie, orice înseamnă artă, știi.

Avem momentul ăsta zero al nostru, care trebuie identificat și prețuit

pentru că ăla este comoara noastră.

ÎNDRĂZNEȘTE ÎNDRĂZNEȘTE MEREU

Când lumea dă de greu, cu adevărat de greu,

cum a fost acum, în perioada asta,

în care toată lumea era ba înfricoșată,

ba stresată, ba îngrijorată,

ba nesigură pe ceea ce se întâmplă, pe ceea ce urmează,

astea sunt momentele în care muzica te ajută să te regăsești pe tine însuți.

Practic, ai nevoie de acea muzică bună, să te reconectezi,

e ca un fel de poartă către... tu însuți și...

poate pentru unii, asta a fost o perioadă de reflecție,

poate a fost doar așa, un fel hop mic,

poate pentru unii mai mare.

Muzica de fond cântărește mult mai mult decât muzica de formă

și rămâne să vedem ce se va întâmpla,

însă astfel de evenimente sunt absolut senzaționale

pentru că adună și artiștii și adună valorile, de fapt,

valorile comune pe care le avem fiecare din noi:

muzica bună, bunul simț, creativitatea,

dorința fiecăruia de a se regăsi pe sine și de a deveni cea mai bună versiune a sa.

Și asta mi se pare priceless.