Original subtitles

CARACATIŢA 8

Scandalul

Subtitrare şi adaptare: Viorel Zaharie

---- Episodul 1 ----

În Sicilia, la sfârşitul anolor '50...

Tu eşti pentru mine

Cea mai frumoasă din lume

Şi o iubire profundă

M-a legat de tine

Tu eşti pentru mine

O fată drăguţă

Primăvara divină

Intrată în inima mea

- Gianna... - Da, comoara mea.

Unde este mama ?

Mama ta are treabă acum. Ţi-am mai spus. Joacă-te cu maşinuţa ta.

Bună ziua.

Scuzaţi-mă domnişoară, pot să merg să mă spăl pe mâini ?

Acolo.

Sunt 5 luni de când proiectul a fost aprobat de Consiliul Regional. 5 luni.

În sfârşit şi conducerea de la Arte Frumoase şi-a dat acordul.

Totul este pregătit pentru începerea lucrului. Şi ce se întâmplă ?

Licenţa de la Primăriei nu a venit.

Ce aşteaptă birocratul ca să semneze ? Să vin eu să semnez în locul lui ?

Aveţi dreptate, domnule baron.

Multă dreptate. Dar legile, birocraţia, nu le-am inventat eu.

Nu pot să cred.

Soţul meu vă oferă o ocazie unică pe o farfurie de argint.

Proiectul acesta poate transforma această zona într-o mică Californie.

Stabilimentele vor da de lucru la sute de persoane.

Digurile le vor duce apa pe câmpuri şi în case.

Şi totul fără să ceară o liră Primăriei.

Doamna spune cuvinte frumoase, care se spun în America.

Acolo, totul este diferit. Au progresat...

Au progresat atât de mult, încât femeile işi băga nasul şi în afaceri.

Voi spuneţi că vreţi să faceţi locuri de muncă în Sicilia.

Dar...

Dar ce vă voi spune eu e diferit.

Consiliul Investitorilor Locali, care mi-au făcut onoarea...

...să-i prezidez...

...vă oferă toată colaborarea lui. - Cu ce rezultat ?

Proiectul dvs...

...a fost exclus de edilii locali.

Mi-am permis să cercetez titularii...

...celor câteva firme locale.

Iată-i aici.

Rendo Costinna, 80 de ani,

rezident la ospiciul Santa Agata.

Melle Salvo, 75 de ani. Muncitor.

Scarrotto Nino, decedat.

Şi priviţi şi cazul vărului deputatului Silla.

Trebuie să mai continui ?

Ce să mai continuaţi, barone ?

Dvs cercetaţi, controlaţi şi căutaţi doar nereguli !

Cine sunteţi dvs să folosiţi acest limbaj în casa mea ?

- Şi cu ce vreţi să mă învinuiţi ? - Calmaţi-vă. Calmaţi-vă.

Scuzaţi-ne domnule baron.

Uneori câinii cred că pot sta de pază în locuri necorespunzătoare.

Ştim de respectul care-l datorăm casei şi numelui dumneavoastră.

Şi că vă cunoaştem de atâţia ani.

- N-aveţi dreptul să ne jigniţi. - Niciodată.

De asta ne aflăm aici.

Să găsim o modalitate în care nimeni să nu fie jignit.

Poate că unele "mici variante" ar putea să-i ajute pe birocraţi.

"Variante" ?

Făceţi-mă să înţeleg.

De exemplu, preţurile în agricultură au scăzut.

Iar dobânzile trebuiesc plătite.

...alte preţuri mereu au urcat.

Aţi spus bine. Au crescut doar preţul produselor lor.

Când bunul Dumnezeu trimite ploaia. Dacă nu, culturile lor mor de sete.

Iar oamenii de foame.

Domnilor, eu nu cer aceasta licenţă să mă îmbogăţesc.

Acesta este un proiect de avangarda. Şi este doar începutul.

Sărăcia poate lua sfârşit, pentru că Sicilia are posibilitatea să se schimbe.

Ceea ce vreau să construiesc va îmbunătăţi viaţa multora.

Şi-atunci nu va creşte doar profitul. Va creşte stabilimentele şi industria...

Visaţi, baroane. Visaţi cu ochii deschişi.

Poate că tocmai aceşti bani investiţi pot schimba viaţa acestor oameni.

Dar noi nu ne permitem să visăm.

Ne-am propus să construim câteva case în plus.

Vom da de lucru oamenilor noştri şi firmelor noastre de construcţii.

Şi unde v-aţi gândit să construiţi aceste case ?

De exemplu...

...în zona asta.

Aici.

Şi după cum vedeţi, chiar şi pe locul ruinelor greceşti.

Voi vreţi să construiţi case într-o zona arheologica.

Doamna baronesa...

...oamenii noştri ce pot face cu cele câteva pietre vechi ?

Ei au nevoie de case.

De case frumoase, cum aveţi voi acolo, în America.

Cu şeminee înăuntru, cu tot confortul.

Nu ţineţi cont că bogăţia voastră vine tocmai de la acele "câteva pietre vechi", cum le spuneţi dumneavoastră?

Las-o baltă, dragă. E inutil să discuţi despre astfel de lucruri care, aceşti domni nu pot şi nu vor să înţeleagă.

Mi-am lăsat afacerile mele din Statele Unite.

Am adus aici pe soţia şi fiul meu pentru că am vrut să schimb...

...acest pământ. Şi voi ce-mi propuneţi ?

Turnări de ciment, contracte trucate, variante şi planuri provizorii...

Nu le voi accepta nici o variantă.

Proiectul meu nu se schimbă.

Ce-ai făcut, comoara mea ?

Nu vă speriaţi, doamnă.

Nu a făcut nimic.

Este un băieţel foarte curajos.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc mult.

Totul este pregătit.

Proiectul de investiţii în regiune va aduce un munte de bani.

A devenit locul de pelerinaj al tuturor micilor cultivatori din zonă.

Tot profitul se va duce doar la el. Nouă ce ne rămâne? Rahaturi şi resturi.

Cu calm totul se îndreaptă.

Mă voi întoarce să vorbesc singur cu baronul.

Întotdeauna m-am înţeles cu el. Ştie că nu se poate pune contra noastră.

Baronul e bolnav. E pe jumătate om.

Fiul său are firma, el este cel care propune şi dă ordine.

Chiar şi soţia lui se bagă. N-aţi auzit-o pe americancă cât vorbeşte ?

- Nu vreau să-i mai văd pe mafioţii ăia. - Mafioţii ăia, cum le spui tu,

au sărit primii să-i alunge pe comunişti. - Gândeşti exact ca ei, tată.

Ţi-e frică de schimbare.

"Vânătoarea are legi antice de care nu te poţi atinge."

Aceste legi, nicăieri în lume nu mai există.

Ia-ţi medicamentele. Este ora.

Bună ziua, d-ra Rosaria.

Rosaria, vino să-l saluţi pe Don Biaggio.

Bună. Condu-l pe domnul în oraş.

- Bună ziua, Don Biaggio. - Omagiile mele, domnişoară.

Eşti foarte frumoasă.

Vino, tată aici.

Ce vei face în dimineaţa asta ?

Merg puţin în vizită la Donna Maria şi apoi merg la cimitir.

S-a ataşat de fată ca de o lumină.

Nu o lasa să se căsătorească decât după ce intră în mormânt.

E bătrân, bolnav şi diabetul deja îl mănâncă.

Cum crede că se va face respectat de acel fanatic de american ?

Vreţi să obţineţi acel contract, domnule ?

Vi-l pot da.

Şi acum trebuie să te pui să dormi.

Lipeşte ochişorii, nu fă ca alţii.

Noapte bună, Paul.

Somn uşor, dragule.

Mamă, pot să vin cu tine mâine ?

Trebuie să rămâi să-ţi faci pedeapsa.

Ceea ce ai făcut astăzi, este ceva grav. Ştiai ?

Te rog...

Şi-apoi, trebuie să vorbeşti în italiană.

Întotdeauna.

Te rog...

De acord. Dar să-ţi iei cărţile ca să înveţi.

Promit.

Noapte bună.

Paul a devenit un neastâmpărat.

Anul viitor îl trimitem la studii.

Vreau să meargă la şcoală cu ceilalţi copii.

Omul acela care l-a prins pe Paul, m-a pus pe gânduri.

Cine este ?

Omul de încredere al lui Don Albanese.

Se numeşte Pietro Favignana.

Este fiul unei femei care a lucrat în casa asta.

Nu-mi place privirea lui.

Ca cea a unui om bolnav.

M-a speriat.

Ai început să gândeşti că o siciliană. Vede raul peste tot.

Nu înţeleg cu ce drept, acei oameni, îşi baga nasul în afacerile noastre.

Nu-ţi face griji.

Nu mai au ce cauta în casa asta.

Te iubesc mult.

Şi eu.

...femeile înţelepte se strâng împreună la ţară.

Tu eşti o femeie înţeleaptă, Gianna.

Paul!

Paul! Paul!

Paul!

Doamnă! Doamnă!

Paul căuta inscripţii, şi nu-l găsesc nicăieri.

Cum nu-l găseşti ? Nu e posibil. Tu unde ai fost ?

A dispărut! A dispărut!

Paul!

Nu te speria. Nu-ţi fac nimic.

Cum te cheamă ?

Paul! Paul! Paul!

Paul!

E mort.

- E mort şi nimeni nu vrea să-mi spună. - Încetează.

Nu trebuie să te gândeşti la asta.

Să sunăm poliţia.

Înainte să vină, ei întreabă.

Şi nu sunt de ajutor. Şi ştiţi că ei nu cunosc ruinele.

Poate că cineva l-a găsit.

Este numai vina mea.

Nu trebuia să-l iau cu mine.

Barbara...

nu ai nici o vină.

Vino, nu mă face să te strig iar!

- Ce vrei, tata ? - "Ce vrei, tata ?"

Ţine asta. Dute s-o duci! Du-te!

Aleargă!

Bravo, Tano!

Acum şterge-o înapoi la fermă.

Şi spune-i tatălui tău că-l vom anunţa noi.

Saruzzo!

Lasă-l să intre pe Tanuzzo!

Vino mai în faţă, Tanuzzo.

Ce este ? Ţi-e frică de mine ?

Ai devenit bărbat.

Poate vrei şi o ţigară ?

Haide, serveşte-te.

Ce s-a întâmplat ?

Ţi-au mâncat pisicile limba ?

Se simte bine puştiul ?

Da. I-am dus mâncare.

Bravo.

Trebuie să ai grijă de el. Este fiul baronului.

Dar la tine ?

Tatăl tău este bine ?

Da.

Dacă te pune să transpiri muncind, vii la mine şi-mi spui. Ai înţeles ?

Tata zice că trebuie să transpiram muncind ca să trăim.

Zice bine.

Să-ţi aminteşti că se lucrează cu creierul şi cu mâinile.

Cine are creier comandă.

Cine are doar mâini, va rămâne un servitor.

Ai aceiaşi ochi ca mama ta.

Îţi mai aminteşti ceva de mama ta ?

Mirosul.

Vezi ceasul ăsta ?

Ştii să-l citeşti ?

Când acest ac va fi aici şi celălalt va fi aici...

Va fi ora 6 fix.

Stai cu ochii pe ceas...

...pentru că va trebui să faci exact ceea ce-ţi spun.

Ia-l tu. Ţi-l fac cadou.

Baronii sunt oameni de cultură.

E nevoie să-i liniştim puţin.

- Nu mai pot. Merg să-l mai caut... - Iubito! Iubito, calmează-te !

Te rog, calmează-te.

Terenul este plin de gropi. Iar el...

Dumnezeule !

Ce înseamnă asta ?

Cine este ?

Paul este bine.

Mi-au zis că nu-i vor atinge nici un fir de păr, dacă facem cum spun ei.

Care "ei" ?

Unde l-au dus ? De ce-au făcut asta ?

Ce vor?

Deocamdată vor să nu spunem nimic nimănui.

Au mai spus...

că dacă chemăm carabinierii...

Nu !

N-ai mâncat nimic ?

Ce este, nu-ţi place ?

Mănâncă. E bună.

De ce plângi ?

Nu fi supărat. Dacă nu mănânci, te poţi îmbolnăvi.

Eu ţi-o las aici.

Când o să-ţi fie foame...

O voi face !

Voi face ce-mi vor cere criminalii ăia care mi-au răpit fiul !

Ei cunosc bine obiceiurile familiei noastre.

Sunt din zonă !

Cine a făcut răpiri de-a lungul timpului prin părţile astea ?

Voi !

Vă jur, Don Albanese.

Dacă cineva îi face o singură zgârietură fiului meu...

...regiunea asta va deveni un câmp de bătălie.

Am prieteni puternici la Palermo şi la Roma.

Ajunge să dau un telefon ca să fac să vină o armată.

Eu sunt un om de onoare, baroane.

Iar un om de onoare nu se foloseşte de copii.

Şi cum voi purtaţi numele Altamura, nu v-aş atinge.

Eu aş vrea să vă cred.

Dacă este cum spui dumneata, înseamnă că cineva face asta în spatele vostru.

Cândva nu se întâmplă asta. Nici măcar furtul unei capre.

Hoţul era mai întâi pedepsit, iar apoi era dat justiţiei.

Staţi liniştit, baroane.

Va fi pedepsit şi dat justiţiei chiar şi de data asta.

Daţi-mi doar... puţin timp.

Iar nepotul dvs se va întoarce acasă.

Jur pe capul fiicei mele.

Sunt lupi pe afară.

Doar câinii îi alungă. Înţelegi ?

Dar tu ai limba ?

- Aia este a mea ! - Şi crezi că ţi-am furat-o ?

Priveam literele care sunt scrise înăuntru.

Veniţi, vă aşteaptă.

Rosaria, noaptea nu pot să dorm. Eşti singura pe care o văd.

- Ce spuneţi ? Încetaţi ! - Doar tu mă poţi vindeca.

- Doar tu mă poţi vindeca. - Vă rog, mergeţi. Să mai aşteptăm.

Şi eu am aşteptat vorba asta.

Deci...

...tu îmi eşti fidel, nu-i aşa ?

V-am dat vreodată motive să vă îndoiţi de mine ?

Nu, dar îmi place să te aud când mi-o spui.

Când îmbătrâneşti, ai nevoie de certitudine, de ordine.

Poţi dormi liniştit, când cei din jur te respectă. E aşa frumos...

Ce ai rămas aşa, aşează-te.

Rosaria, dă-i băiatului o cafea.

Cineva, a hotărât să facă după capul său.

S-o fi gândit, poate, că face ceva bine.

Dar m-a făcut să-mi fie tare jenă de persoane care le respect.

Şi care ne respecta.

Rosaria, mergi la culcare. S-a făcut târziu.

Pietro, trebuie să cauţi să repari această situaţie.

Spune-mi ce vrei să fac, şi o voi face.

Nepotul baronului Altamura a dispărut de acasă.

Trebuie să-l găsim.

Trebuie să-l restituim teafăr şi nevătămat familiei sale.

Apoi trebuie să aflu cine l-a răpit.

De data asta îl voi ierta.

Dar data viitoare, lucrurile vor sta altfel.

Cam atât.

Mâine vreau să-mi aduci vestea că totul s-a rezolvat.

Se rezolvă, Don Albanese.

Tu nu, Saruzzo! Trebuie să-mi faci un serviciu.

Încă nu te-ai pregătit ?

Toţi te aşteaptă.

Spune-le că nu mă simt bine.

Te rog, încearcă să te controlezi.

Dacă stai ascunsă aici, îşi vor pune întrebări.

Nu pot s-o fac.

- Nu pot s-o fac. - Trebuie s-o faci.

Nimeni de afară nu ştie nimic. Înţelegi ?

Nu. Chiar nu înţeleg.

Nu mai înţeleg nimic.

Viaţa lui Paul sta în mâinile unor mafioţi, iar tu te comporţi de parcă nu s-a întâmplat nimic.

Crezi că nu-mi pasă ?

Încă mai avem o speranţă.

Cuvântul acelui om valorează mai mult decât o brigadă de carabinieri.

Francesco, trebuie să-mi faci o promisiune, te rog.

Ca orice îţi vor cere în schimbul lui Paul, tu le vei da. Ai înţeles ?

Orice.

Totul va fi bine, ai să vezi.

- Juri ? - Da.

Acum calmează-te şi vino la oaspeţi.

Răspunde că te strâng de gât cu mâinile mele ! Răspunde !

Pietro a făcut-o.

Şi unde îl ţine ascuns pe copil ? Răspunde !

La ferma lui Salvatore. În Aqua Rosa.

Se crede el cel care comandă. Nu ?

Crede că... poate să-mi ia tot ce am...

Bine.

Trebuie să facem cumva ca Pietro...

...să vină la fermă mâine la mizul zilei.

Şi dacă-i zici un singur cuvânt, eşti mort !

- Ce vrei să-mi faci ? - Trebuie să te leg.

- Te rog, nu. Sunt cuminte, îţi jur. - Aşa mi s-a ordonat.

Dacă nu mă legi, îţi spun tot ce scrie în carte.

E liniştit puştiul ?

Tano se ocupă de el.

- Şi lui ce i-ai spus ? - Nimic.

Ce trebuie să ştie Tanuzzo ?

E isteţ Tanuzzo. Are creier.

- Fiţi binecuvântat. - Fiţi binecuvântat, Don Albanese.

- Sărutam mâna dvs. - Vreţi să vă odihniţi ?

Mă voi odihni când voi fi mort.

Oamenii de ştiinţă ai antichităţii, ca să se apere, au inventat spectrul solar.

Aceştia îndreptau lumina soarelui către velele navelor romane, provocând incendii.

Şi cum făceau ?

Dă-mi o mână.

Arde !

Cam aşa făceau.

Pietro Favignana !

Taci !

Pietro !

- Vino afară ! - Stai aici şi nu te mişca.

Vrei să mori ca un bărbat...

...sau trebuie să te scoatem din casă ca pe un iepure ?

Bine-ai venit, Don Albanese.

A fost grea ieşirea ? Cât aţi mers pe jos ?

Noi doi n-ar trebui să ne certăm.

Sunteţi bătrân.

Ce faci, ai inebunit ?

Nino !

Salvo !

V-am spus. Sunteţi bătrân.

Nimeni nu mai asculta de un bătrân.

Infami ! Toţi sunteţi nişte infami.

Atunci, omoară-mă !

Dar fă-o repede.

Niciodată nu mi-aş permite.

Toată vina va fi a diabetului.

Nu trebuie să vă obosiţi.

Vom spune că am fost toţi la vânătoare...

...şi că aţi băut lapte de migdale.

Eu pot să beau cu lăcomie...

...dar pentru dumneata este ca o otravă.

Saruzzo !

Adu un scaun pentru Don Albanese.

Beţi !

Veţi sfârşi cu viaţa înainte să o goliţi.

Plecaţi.

Nu vreau să vă uitaţi.

Dintotdeauna aţi comandat.

Începeţi !

Sunt Barbara Greenberg. Consulul mă aşteaptă.

Intraţi.

Francesco, tatăl copilului, şi-a pus încrederea în acel om, Don Albanese,

ca să-l găsească pe Paul.

Nu reuşeam să-l înţeleg, dar apoi m-am gândit că...

...ei ştiu mai bine ca mine cum stau lucrurile în ţara asta de nebuni.

Sunt în Sicilia de la sfârşitul războiului. Şi eu aş fi făcut la fel.

Voi diplomaţii v-aţi vinde şi sufletul Diavolului.

Dacă ar fi numai asta...

Azi dimineaţă Don Albanese a murit.

Şi aşa a dispărut şi această speranţă.

Francesco zice că-i este frică să cheme poliţia...

...că l-ar putea pune pe Paul în pericol.

Nu ştiu ce trebuie să mai fac, Jack.

E o situaţie delicată.

O intervenţie a poliţiei ar putea fi riscantă.

Deci, nu e nici o speranţă ? Trebuie să stăm aşa, fără să facem nimic ?

Ar fi o altă cale...

...o cale diferită.

Poţi să-i spui: secretă.

Fiţi binecuvântat.

Don Pietro...

Ieşiţi !

Ieşiţi toţi !

Domnul acela, care a venit ieri, l-am văzut acasă la mine.

Ce i-a făcut celălalt domn bătrân ?

- L-a pus să bea otravă ? - Taci !

O iubeşti pe mama ta ?

Atunci, ieri n-ai văzut nimic. Nu s-a întâmplat nimic.

Dacă omul ăla afla că i-ai văzut faţa, e capabil s-o ucidă pe mama ta, pe tatăl tău, cu mâinile goale.

Dacă tu vorbeşti, eu mor. Dar şi tu şi toată familia ta.

Dacă păstrăm acest secret, rămânem prieteni pentru totdeauna.

Chiar aşa, vom fi ca fraţii.

Nu trebuie să spui nimănui ce ai văzut.

Jură pe viaţa ta şi a mamei tale.

- Jură ! - Jur !

Era un om care mă chinuia mereu.

Dar mereu i-am rezistat.

- Tatăl tău nu i-a zis nimic ? - Dacă ar fi aflat, l-ar fi sugrumat.

Va simţi cele mai urâte blesteme.

Cu timpul, totul se va remedia.

- Nu s-a întâmplat ceva ireparabil. - Nu e aşa, părinte.

Vrea să mă căsătoresc cu el.

Doar ce ţi-ai înmormântat tatăl...

A zis că pregăteşte ceremonia pentru duminică.

Omul ăla nu mai are respect pentru nimic.

Tu la ce te-ai gândit ?

Nu mă gândesc la nimic.

Nu am dreptul să gândesc.

- Ai putea să-l refuzi. - Ai dreptate, părinte.

Sutana vă protejează.

Dar eu nu caut compasiune.

Când comanda tatăl meu, nici botezuri şi nici funerarii nu se făceau fără voia lui.

Acum comanda Pietro. El hotărăşte.

Hotărăşte şi în locul meu. Şi aşa va fi.

Ceea ce s-a întâmplat familiei dvs e teribil.

E un semnal de alarmă.

Dumneata ştii de fiul meu.

Ştii cine a făcut-o.

- Unde este ? - Calmează-te, baroane !

Eu nu ştiu nimic.

Ascult voci, confidenţe,

ascult şi bârfele oamenilor. - Domnule avocat, Teti...

- Spuneţi-i celui ce v-a trimis ca sunt dispus... - Baroane!

Să fim înţeleşi ! Pe mine nu mă trimite nimeni.

Sunt aici doar pentru că Don Albanese avea o simpatie pentru voi.

Nu cu mine trebuie să vorbiţi.

Ci cu cel care vă vrea răul.

Contactaţi-l când aveţi ocazia.

Am aflat că la Municipiu va avea loc prezentarea acestui frumos proiect.

Şi cine altul decât autorul ar putea să-şi anuleze proiectul ?

Baroane... e de ajuns un cuvânt...

Un semnal clar... de disponibilitate pentru celelalte contracte.

Pentru acele "mici variante".

Toţi oamenii vă vor privi cu alţi ochi.

Sunt sigur că familia dvs va fi reunită... fericită.

vor apuca longevitatea dvs.

Asta-i litera "A", nu-i aşa ?

- O să mă ducă înapoi la mama mea ? - Da.

Dar acum citeşte-mi.

"Dragă tată. Daca le vei da tot ce ţi-au cerut, nu va trebui să mai stau aici."

Bună ziua, doamna Altamura.

Sunt locotenentul Carlo Arcuti.

Sunt aici pentru anchetarea dispariţiei fiului dvs.

Cine v-a trimis ?

Comandamentul General al Armatei,

a primit o cerere secretă din partea Consulatului American din Palermo.

Am primit ordinul să vă contactez.

Dar sunteţi atât de tânăr... nu ştiu dacă v-au spus că...

Că este vorba de o misiune foarte delicată ?...

Cunosc bine acest ţinut.

Chiar dacă sunt mulţi ani de când n-am mai fost pe acasă.

Şi dumneata eşti sicilian ?

Mulţi sicilieni nu cred că sunt.

Vă cer scuze, eu...

Nu vroiam să spun asta.

Nu. Eu trebuie să vă cer scuze.

Vă înţeleg supărarea.

Dumneata eşti ultima mea speranţă, locotenente.

Parcă trăiesc un coşmar.

De astăzi nu veţi mai fi singură.

Dar nimeni nu trebuie să suspecteze motivul prezenţei mele aici.

Nu trebuie să vorbiţi despre asta cu nimeni.

Nici chiar cu soţul dvs.

Fata dvs nu vă spune adevărul.

Vreţi să insinuaţi că Gianna este complicea acelor oameni ?

Ori le era complice...

...ori l-a lăsat pe fiul dvs singur şi n-a avut curajul să mărturisească.

Eu nu o pot interoga.

Dar faceţi-o dvs în locul meu.

Fata aceea ştie ceva. Constrangeti-o să vă spună adevărul.

Un mariaj fericit !

Toate cele bune.

Aici eraţi.

- Parcă a mai crescut. - Da, creşte.

Bun venit, Pietro Favignana.

Bravo, bravo. Complimente mele, Pietro. Felicitări.

Vezi că eu, în povestea asta... nu vreau să fiu acuzat de complicitate.

Eu nu ştiu nimic, e clar ?

Eu nici măcar nu ştiu despre ce vorbiţi.

Copilul îl voi duce în America. La bunici.

Când mă întorc vă voi aduce un cadou. Acele contracte pe care le doreaţi.

Ai grijă să nu i se facă nici o zgârietură copilului.

Roagă-te lui Dumnezeu că totul să se temine cu bine.

Vino.

Eşti sigur că a scris totul, aşa cum ţi-am spus ?

Da.

Tu de unde ştii ?

Să nu-mi spui că ai învăţat să citeşti.

Puţin.

Bravo, Tano !

Îmi eşti de mare folos.

N-am să te uit.

Vino. Am să te duc eu la altar în locul tatălui tău.

Nenorociţii !

- I-ai arătat-o Barbarei ? - Nu am avut curajul. Se simte rău.

Nu ştiu ce să mai fac, tată. Mă priveşte ca pe un duşman.

E convinsă că îmi pasă mai mult de afacerile mele, decât de viaţa lui Paul.

Ai de gând să laşi totul baltă ?

Ce pot să înţeleg ?

Mi-aş da şi viaţa pentru Paul.

L-am visat şi aseară.

Era numai piele şi os.

Tu nu l-ai văzut când era mic.

În vis, nu-l puteam ţine în braţe, pentru că plângea.

Mereu încercam să-l calmez, dar tot plângea.

Când m-am trezit, m-am gândit să las totul baltă.

Să le dau ceea ce vor, să-mi iau fiul şi să plecăm de aici.

Apoi m-am gândit la oamenii care au încredere în mine.

Cei care cred în mine, în proiectul meu. Ca să construim ceva nou.

Şi ce se întâmplă ? Am început să fim şantajaţi ?

Ce trebuie să fac, tată?

Nu ştiu.

Nici nu mai pot să gândesc.

Gândeşte-te la viaţa copilului tău, Francesco. Hotărârea este a ta.

Eu cred că, atunci când vei ţine discursul la Primărie,va trebui...

să spui ceea ce ei se aşteaptă să spui.

Lasă-le aici.

Cum se simte tatăl tău ?

Aşa şi aşa. Nu vrea să mănânce.

Mi s-a spus că azi a venit cineva să te caute.

Ţi-a adus veşti ?

- Ţi-au mai spus ceva ? - Nu.

Nici o veste.

Dar tu ?

Pe unde ai fost ?

Ai reuşit să-ţi mai revii ?

Am făcut o plimbare.

Pe la ruine.

Încerc mereu să nu mă mai gândesc, dar nu reuşesc.

- V-am mai spus de atâtea ori. - Ţii la Paul, nu-i aşa ?

- L-aş duce pe braţe, dacă s-ar întoarce. - Mi-e destul să ştiu adevărul.

Nu-ţi fac nimic dacă m-ai minţit ! Nu contează !

Sunt gata să te iert.

Dar dacă i se întâmplă ceva lui Paul, atunci va fi prea târziu pentru toţi.

Poţi să fii acuzată pentru complicitate la răpire, ştiai ?

Dar nu sunt complice.

N-am nici un amestec. N-am făcut nimic.

Bine, bine.

Dar acum spune-mi totul. Tot ceea ce s-a întâmplat.

Ascultă! Spune-mi adevărul ! Aşa mâine o să-ţi faci valizele, te întorci acasă, şi totul se termină aici !

Am fost cu un băiat.

Îl chemase soţul dvs să-l ajute la vilă.

Îl cheamă Saro.

Are vreo 30 de ani.

- Să vă ajut cu bagajul ? - Mulţumesc.

Cine mai e şi asta ?

Bună ziua. Caut un hotel.

Prin aceste locuri, un hotel n-ai să găseşti.

Poate cunoaşteţi pe cineva care închiriază o cameră.

Ce cameră ? Nu găseşti aşa ceva.

Trebuie să fie un loc unde se poate dormi.

Încă nu aţi înţeles ? Pe aici nu sunt locuri libere.

Şi când vine un străin, ce face ?

Un străin nu vine în costum.

Întotdeauna e o plăcere să întâlneşti oameni ospitalieri că voi,

Dar tu cine eşti ? Şi ce treabă ai pe aici ?

Sunt inspector cu munca. M-a trimis Ministerul.

Ai făcut o călătorie inutilă. Toţi suntem fără ocupaţie.

Nu prea mai sunt creştini pe aici.

De 4 ani sunt prin aceste locuri.

Barurile aveau clienţi...

...iar pe la biserică treceau doar câteodată. Dar acum, nimic.

Eu am făcut ulcer şi mi-am ruinat sănătatea.

Se fac păcate aşa grave prin aceste locuri ?

Dar dumneata ? Dumneata, de fapt, ce cauţi să afli ?

Eu ? De ce ?

Când sunt trimişi inspectori, întotdeauna vor să spioneze câte ceva.

Dacă n-ai unde să locuieşti, poţi să stai aici.

- Patul nu e aşa mare. - E foarte bun.

Scuzaţi-mă, părinte...

...tânărul acela cu care m-am întâlnit prima dată, îl cunoaşteţi ?

Da. Se numeşte Saro Viccari.

- Şoferul primarului Albanese ? - Se poate.

Am auzit vorbindu-se că Don Albanese este mort.

Cine comandă acum în ţinut ?

De-abia ai venit şi ai şi început să auzi unele lucruri.

Oricum, nu e un secret.

Pietro Favignana comandă acum.

Dar la el n-ai nimic de inspectat.

- Merg să-ţi aduc o pătură. - Mulţumesc.

- El ţi-a dat cartea ? - Da.

- Băiatul s-a mai calmat ? - Da.

Vino, Tanuzzo. Vino să bei un pahar de must.

- Să termin mai întâi aici. - Cum ? Aşa-i răspunzi tatălui tău ?

Ce, te crezi deja un domn ? Tu ai să faci cum spun eu ! Ai auzit ?

Lasă-l !

Nu trebuie să-ţi permiţi să-l atingi.

Niciodată. Ai înţeles ?

Scuzaţi-mă. Am avut o ieşire nervoasă.

Du-te şi adu-mi un pahar curat.

Am bătut atâta drum doar pentru un iepure.

Îţi place să studiezi ?

Bravo.

Trebuie să mergi la şcoală la oraş.

Pe aici vei fi dispreţuit.

În sat a venit un străin.

Fii cu ochii în patru.

- Dacă trece pe aici, anunţă-mă. - Da, domnule.

E cineva pe aici ?

E cineva pe aici ?

Bună ziua, doamnă.

Sunt inspector al muncii şi fac un recensământ să ştim câţi sunteţi la lucru şi ce faceţi.

Pleacă ! Afară ! Pleacă !

Bună ziua.

Bună seara, domnule.

Trebuie să veniţi cu noi.

Este o persoană care vrea să vă vadă.

Ne întâlnim mâine. Astăzi sunt foarte obosit.

Vrea să vă vadă imediat.

Bine.

Vă însoţesc.

De cât timp faceţi această meserie ? Inspector al muncii ?

De puţin timp.

Înainte am făcut muncă de birou.

Şi ce v-a făcut să vă schimbaţi munca ? Ca să veniţi prin sate ?

Duceam o viaţă prea sedentara.

Bravo. Viaţa trebuie trăită.

Nu, nu, mulţumesc.

Eu n-am nimic cu dumneata, domnule.

Eu am cu cei care vă trimit.

Politicienii...

Păi cum ? În Sicilia sunt şomeri, mai rău decât în Africa.

Şi Statul ce face ? Investeşte ?...

Dă oamenilor de lucru ? Nu. Trimite un inspector.

Dacă sunt nereguli, este normal.

Am aici rezultatul folosirii la lucru a muncitorilor.

Lucrează la negru.

La dumneata, de exemplu, scrie că eşti muncitor necalificat.

Iar aici...

...se pare că toţi lucrează pentru dumneata.

Or fi, câteva nereguli, câteva erori...

Se rezolvă.

Dar de ce aţi mers în împrejurimi ca să puneţi întrebări ?

Nu trebuia să veniţi la mine de prima dată ?

Problemele le rezolv eu.

Daţi-mi să văd acea hârtie.

Să vedem ce se poate face.

Cu puţină buna-vointa, se îndreaptă totul.

Păi cum ?

Unul încearcă să dea de lucru şomerilor,

iar voi vreţi să-i ucideţi cu impozitele.

Bine.

Văd că sunteţi om din lume.

Vă înţeleg.

Vă urez un "Drum bun" de reântoarcere.

Ţineţi.

O ofertă pentru parohie.

Să fie plata pentru cât voi mai rămâne.

De unde aveţi toţi aceşti bani ?

Banii vin întotdeauna de la Diavol, părinte.

Mi i-a dat Favignana ca să mă convingă să plec.

Banii de la Diavol, întotdeauna s-au folosit şi la acte de binefacere.

Aţi făcut ceva cercetări astăzi, nu-i aşa ?

Cât de cât. Dar n-am aflat nimic.

Locurile astea mereu au fost pline de secrete.

Şi dumneata ai ascuns ceva. Trebuia să-l pui undeva, deasupra.

L-am ascuns mai bine.

Fă o cercetare pe aici.

S-ar putea să fie mult mai interesant.

- Ce vreţi să ziceţi ? - Nu pot să vă spun altceva.

Eu sunt un biet preot...

...legat de secretul confesiunii.

Hei, se apropie cineva !

Eu ascund copilul, iar tu scapa de el, ai înţeles ?

Încetează !

- Cine mai sta aici, cu tine ? - Tatăl meu.

Doar voi doi ?

Şi cu ce se ocupă tatăl tău ca să trăiţi ?

Lucrează.

Iar tu ? Eşti la şcoală ?

Unde este tatăl tău ? Pot să vorbesc cu el ?

Ce vreţi ? Cine sunteţi ?

Bună ziua. Sunt inspector cu munca.

Fac un recesamant al muncitorilor.

- Pe-aici nu sunt muncitori ! Plecaţi ! - Vroiam să ştiu cât pământ cultivaţi.

Dacă aveţi animale sau... dacă sunteţi arendaş.

Ce-ţi pasă dumitale ?!

Pot să ştiu numele dvs ?

V-am zis să plecaţi de aici !

Bine. Bine, nu trebuie să va mâniaţi.

La revedere, Tano.

- Vino încoa ! I-ai spus ceva ? - Nimic. Dar a văzut cartea.

Tontule !...

Tu rămâi cu puştiul şi-l laşi legat. Măcar cât stă ăsta pe-aici. Înţelegi ?

Am fost numit să vorbesc la această ceremonie

pentru agricultorii, arendaşii şi micii propietari din toată provincia.

Noi avem încredere în baronul Altamura.

Ceea ce vrea să facă pentru noi, este bine.

Este meritul dvs

că noi am rămas uniţi.

Este meritul dvs că se vor face diguri, care va duce apa în satele mari şi mici.

Vom face cum este în Nord,

unde în agricultură se câştigă ca în industrie.

O fi înţeles că asta e ultima lui posibilitate ?

A înţeles.

Priveşte, i se citeşte pe faţă că nu o va face.

Acum că ştim că va face tot ce a spus,

noi vom fi cu toţii de partea lui.

Bravo ! Bravo, baroane !

Tată, nu trebuia să vii. Medicul ţi-a spus...

Nu-mi pasă de medic.

Mă gândesc acum la tine şi la fiul tău.

Vă mulţumesc...

că m-aţi invitat...

să vă ilustrez ceea ce...

intenţionez să realizez.

Cei din această sală care au văzut în proiectul meu un mod...

de a-l schimba cu altul...

cred că a venit momentul să clarificăm lucrurile,

o dată pentru totdeauna,

care vor fi criteriile care intenţionez să le urmez

la realizarea acestei opere.

Primul:

Contractele vor fi semnate pe baza unei libere alegeri.

Aşa vom avea garanţia că vom avea cel mai bun preţ convenabil.

Eliminând tratativele private,

împiedicăm orice formă de favoritism.

Al doilea:

Nu vom accepta nici o "varianta".

"Mică sau mare", cum mi s-a propus.

Mi-au cerut să schimb forma originală a proiectului,

să degradez ceea ce trebuia să fie o opera care duce spre progres,

prin vulgare speculaţii legislative !

Staţi calm, domnule. Staţi calm.

Trebuie să-i restitui ceea ce i-ai luat. Repede !

Ai înţeles ? Repede !

Domnule, ordinele dumitale poţi să le dai oamenilor dvs de la Primărie.

De-acum încolo când vorbiţi cu mine, trebuie să vă lăsaţi gura mică !

Ţi-am spus că de restul mă ocup eu !

Ştiu eu ce am de făcut.

Stăpâniţi-vă nervii şi nu suflaţi o vorbă !

Răbdarea mea s-a terminat.

Se joacă cu focul baronul.

Dar îl vom arde noi ! Nu, Salvatore ? Pe el şi pe toţi ai lui.

Erau 2 copii într-un tren pe coperta cărţii.

Titlul cărţii era, mi se pare, "Timpuri Noi".

Da, este a lui.

- Sunteţi sigură ? - Da.

Dumnezeule !...

Asta înseamnă că Paul este în acea fermă.

Acum ce vom face ?

Staţi liniştită.

Vi-l voi aduce.

Aşteptaţi !

Asta luaţi-l la dvs.

Paul îl avea la gât când l-au răpit.

Totul va fi bine.

Vă voi aduce veşti chiar astăzi.

Ce-ai spus ?

Că m-ai constrâns să fac ceea ce tu n-ai avut curajul să faci.

Un locotenent de carabinieri îl căuta deja pe Paul.

- Cum ? - Tu m-ai lăsat singură.

Credeam că inebunesc.

I-am spus totul lui Elizabetta şi soţului ei.

Ei m-au pus să-l contactez.

Totul pe la spatele meu.

Fără să-mi spui măcar o vorbă.

Am încercat în toate felurile. Îţi jur.

Am încercat să rămân calmă, să gândesc, să am încredere în tine...

Dar tu erai surd.

Surd şi orb.

Dacă ei vor afla...

îl vor ucide pe Paul.

Nu spune asta.

Acum asta se va întâmpla.

Locotenentul acela a descoperit unde îl ţin ascuns pe Paul.

Trebuie să mi-l aducă.

Mi-e frică, Francesco.

Mi-e tare frică.

Tano...

Pietro ! Vine străinul !

Vino cu mine, Tanuzzo.

Ţine.

- Cu ea o să împuşti spionul tău. - Nu ştiu să trag cu ea.

O să înveţi, o să înveţi.

Deci, Salvo...

- E singur ? - Da, e singur. Vine...

Haideţi !

Trebuie să facem o primire frumoasă inspectorului cu munca.

Mai întâi trebuie să dispară puştiul.

- Salvatore ! - Stai puţin. Ce vrei să spui, Pietro ?

Vreau să zic că nu va mai fi nici un copil aici.

Şi fără copil... nu va exista răpire.

Salvatore...

Ia copilul... şi du-l la puţul lui Pantalica.

Acolo să-l împuşti.

Deci...

Aveţi ceva de spus ?

Pietro...

...este un copil...

Pregătiţi-vă.

- Lăsaţi-mă ! sunt nevinovat... - Opreşte-te ! Opreşte-te !

Ei vă aşteaptă. Vor să vă ucidă.

Unde e Paul ?

Îl duce la un puţ. Vrea să-l omoare.

- Trebuie să-l ajuţi repede. - Unde sunt ?

O să-l omoare !

Haide.

Trebuie să fie aproape. Repede !

Ce s-a întâmplat, Pietro ? Trebuia să fie deja aici.

Să mergem să-l întâmpinăm noi.

Grăbiţi-vă !

- Stai că trag ! - Nu, tată, nu !

Vine dinspre Pantalica.

Grăbiţi-vă !

Stai liniştit, te duc acasă.

- Vino încoa... - Lasă-mă ! Lasă-mă !

M-a trimis mama ta. M-a trimis mama ta, Barbara.

Aşteaptă. Uite. Mi-a dat ăsta. Vezi ?

Să mergem. Să plecăm de-aici.

Să mergem.

Vin ei ! Să mergem !

Fă cum vrei.

Împuşcă-mă.

Împuşcă-mă, ţi-am spus.

- Deja sunt ca mort. - Nu, tată.

Nu sunt eu tatăl tău.

Nu aveai nici 3 ani când ai fost adus la mine.

Cine e tatăl meu ?

Cine ?

Căutaţi puştiul. Împrăştiaţi-vă!

Trădătorule !

Trădătorule !

Trădătorule ! Trădătorule !

Cine e tatăl meu ?

Unde e tatăl meu ?

Pleacă !

Saro !

Nu trebuie să mergem la grămadă! Luaţi-o câţiva pe acolo!

Alţii s-a mergem pe aici !

Câţiva să vină cu mine. Haideţi !

Grăbiţi-vă ! Grăbiţi-vă !

Se aud jos nişte zgomote. Veniţi cu mine !

Nimic.

Urcă aici.

Ţine !

Vino, vino mai încoa.

Unde o fi copilul acelei târfe ?

Paul ! Paul ! Dragul meu, te-ai întors ?

E inconştient.

Dar este bine.

Mulţumesc.

Mulţumesc.

Nu mă ţine de mână !

Dă-mi drumul ! Toţi veţi plăti ! Dă-mi drumul !

Lasă-mă !

Nu atingeţi nimic !

- Nu atingeţi nimic ! - Înapoi !

Opreşte-te ! Opreşte-te ! Pleacă de aici.

Dacă soţul dvs nu se preda, e mai rău.

Riscă să fie condamnat mult mai dur.

Nu vă cer să-mi spuneţi unde este.

Doar să-l convingeţi să se predea, pentru binele lui.

Soţul dvs a răpit un copil de 9 ani. Un copil !

Şi a dat ordin să-i taie gâtul ca unui miel.

Uite cine este Pietro Favignana.

Ceea ce face Pietro nu ştiu şi nici nu vreau să aflu!

Ştiu doar că este tatăl fiului meu.

Îl cunoşti pe acest om ?

- Ştii cum îl cheamă ? - Pietro.

- Şi numele de familie ? - Nu mi-l amintesc.

Îl cunoşti bine ?

L-am văzut prin sat, întâmplător, pe drum...

L-ai mai văzut pe la fermă cu tatăl tău ?

- Eşti sigur că nu a venit la fermă ? - N-a venit niciodată la fermă.

Tano...

...tatăl tău, Salvatore, nu ţi-a spus de ce Paul era prizonier la voi ?

Tatăl meu nu-mi spunea nimic. El dădea ordin şi eu făceam.

Şi ce ţi-a ordonat să faci cu Paul ?

Să-i aduc mâncare...

...să-l păzesc...

Doar atât ?

Să nu-l las să se îndepărteze pentru că nu cunoştea locul şi se putea pierde.

Apoi, când am înţeles ce vor să-i facă, vroiam să vin la voi.

Dar tu ?

L-ai mai văzut pe acest om ?

Sigur că l-am văzut, la noi, la vilă.

S-a jucat cu mine.

Eu eram să cad, iar el m-a prins.

L-ai văzut şi la fermă ?

Nu, pe acolo nu a venit.

- Bună. - Bună, drăguţo.

- Bună seara. - Bună seara, silvia. Ce faci ?

- Barbara ! - Elizabetta !

- Vă mulţumesc încă o dată. - Te rog şi altă dată.

Vă suntem recunoscători pe viaţă.

Dar recunoştinţa nu costă nimic.

Scuzaţi-mă un moment.

- Baronesă Altamura. - Sunt foarte bucuroasă să vă văd.

Credeam că deja aţi plecat.

Am uitat să vă restitui ăsta.

Nu. Păstrează-l dumneata.

Aşa voi fi sigură că vă veţi aminti de noi când veţi fi departe.

Poate că nu voi fi foarte departe.

Mi s-a propus comanda acestei zone.

- Şi dumneata ai acceptat. - Mulţumim că aţi venit, locotenente.

Prieteni !

Vreau să-i mulţumesc, împreună cu voi,

omului care a salvat viaţa fiului meu.

Locotenentul Carlo Arcudi.

Şi el m-a salvat !

Acest băiat...

...a avut curajul să se răscoale...

...împotriva acelora care îi rezervase un viitor de criminal.

Eu nu vreau doar să-i mulţumesc. Ci să-i promit, în faţa voastră...

...să-i ofer un viitor diferit.

Ce pot să fac pentru tine ?

Nu-ţi fie teamă.

Eu, soţia mea, fiul meu...

...îţi datorăm multe.

Vreau la şcoală.

Această cerere îţi aduce onoare.

Va fi o plăcere pentru mine ca să-ţi îndeplinesc dorinţa.

Şi acum, prieteni...

...distraţi-vă !

Şi acum ce aţi hotărât să faceţi ?

Veţi rămâne aici, în Sicilia şi veţi accepta comanda poliţiei ?

Sentimentele mă împing să rămân.

Dar conştiinţa mă pune să mă transfer cât mai departe posibil de aici.

Şi dumneata care din voci intenţionezi să o asculţi ?

Dumneata ce ai face în locul meu ?

Cred că aş rămâne.

Merg la şcoală, merg la şcoală...

- Vă simţiţi rău ? Chem pe cineva ? - Nu, las-o baltă.

Nu vreau să le stric petrecerea.

Rămâi tu. Şi-aşa nu te distrezi. Ca şi mine.

Totul mi se pare atât de confuz...

Toată această rumoare...

...mi se pare un gramofon cu un disc zgâriat.

Adu-mi un pahar de "Marsalla". Ai înţeles ?

- "Marsalla". - Vă aduc.

Fiul meu spune că Sicilia va deveni cum e California.

Se crede puternic, Francesco. Dar de fapt, nu este...

...cu trecerea timpului el se înfundă...

...în iluziile lui.

Poftiţi.

Ştiu că nu se face un vin ca asta în California.

Mi-a lipsit doar...

...să văd fiul unui om de rând...

cu cravată şi pantofi.

Muzica asta...

...îmi place. - Domnule baron, domnule baron.

--- SFÂRŞITUL PRIMEI PĂRŢI ---

subtitrare şi adaptare: Viorel Zaharie

CARACATIŢA 8

Scandalul

Subtitrare şi adaptare: Viorel Zaharie

--- PARTEA A DOUA ---

Căpitane !

Cum te simţi ?

Eşti mulţumit ? Suntem la închisoare nevinovaţi.

Aţi distrus familiile unor inocenţi.

Noi suntm oameni cinstiţi iar tu eşti un om mic, cam atât, cât un pumn !

Stai liniştit, e carabinier ! N-are sentimente !

Să-ţi fie ruşine, prefăcutule !

Mincini ! Vrei ca toată sala să te creadă !

Curtea.

Bună ziua.

În numele poporului italian, curtea hotărăşte...

...în conformitate cu articolul 699 din Codul Penal.

Îi declară pe acuzaţii:

Frustacci Rocco, Casccio Santino, zis "Sharameda",

Cavataglio Turi, poreclit Nicola sau "Babbano",

Genna Vitto, zis "Mamma Draga",

Mondello Antonio, zis "Purci Duzzo"

şi Giracci Francesco, vinovaţi...

...de port ilegal de arme şi îi condamna la 2 luni şi 4 zile de arest.

Vizvi de articolul 56 şi 575 din Codul Penal, articolul 479, alineatul 3 din Codul de Procedura Penală...

...îi declară nevinovaţi.

Linişte ! Linişte !

În conformitate cu articolul 56 şi 575 din Codul Penal,

articolul 479, alineatul 3 din Codul de Procedura Penală...

...îl declara pe acuzatul Favignana Pietro...

... nevinovat.

Da, asta este justiţie !

...ei nu pot fi acuzaţi din lipsa de probe.

Linişte ! Linişte !

...conform articolului 479 din Codul de Procedura Penală...

..îi declară nevinovaţi la toate capetele de acuzare.

Linişte ! Linişte !

LONG ISLAND, STATUL NEW YORK

După 40 de ani, încă nu înţeleg ce-i cu acest joc cretin.

Fiul meu a fost campion la baseball.

Era mai american decât americanii.

Nu fusese în Sicilia niciodată.

Şi a plecat mulţumit.

"Tati", mi-a zis,

"mergem să eliberăm ţara noastră".

Dar nu a mai atins pământul.

A sărit în aer cu avionul la aterizare.

Pe fiica ta cum o cheamă ?

Maria.

Trebuie să faci şi un fiu.

Doar un fiu din sângele tău poate continuă ce ai făcut tu.

Ţine minte.

Aţi fost ca un tată pentru mine.

Regret că trebuie să-ţi spun adevărul, dar mi-ar fi fost foarte frică...

...dacă aveam un fiu ca tine. - Am fost lipsit de respect ?

Dacă un fiu n-are respect pentru tatăl lui, nu e bun de nimic.

America e mare şi plină de bogătaşi.

Dar americanii nu ştiu ce să facă cu toţi banii lor.

Întotdeauna au nevoie de ceva... care îi fac să viseze.

Şi acest "ceva" se găseşte aici.

În celălalt capăt al lumii.

Este o floare care poate provoca visarea.

Poţi cumpăra pe câţiva dolari aceste flori.

Fii atent acum, când ajung aici, în Turcia, trebuiesc prelucrate.

Aici sunt uscate, tratate şi devin altceva ce se numeşte morfină.

Din Turcia, noi aducem aceasta morfină până aici.

O rafinam, o împachetăm...

şi acum cei câţiva dolari cu care ai plătit florile,

se înmulţesc de o sută de ori, de o mie de ori...

Ai văzut vreodată 100.000 de dolari la un loc ?

Uite-i.

Dar e un drum lung.

Prelucrarea morfinei aici, în America, a devenit periculoasă şi costisitoare.

Trebuie să plăteşti mulţi poliţişti, mulţi politicieni,

dar nici aşa nu eşti în siguranţă.

Şi dacă-ai şti cât pierdem plătind totul...

...şi cât ne fură turcii.

Sicilia este aproape de Turcia,

iar poliţiştii noştri nu ştiu nimic de marfa asta.

Bravo, Pietro. Ai înţeles repede.

Dar trebuie să faci să înţeleagă şi celelalte "familii" din Sicilia.

- Ei nu vor vrea nici să mă asculte. - Ce aştepţi ? Fă-i să te respecte !

Dacă n-ai pierdut gustul sângelui, trebuie să te întorci.

Ţi-e frică să mori, Pietro ?

Dacă va muri cineva, nu voi fi eu acela.

Şi dacă ar trebui să fiu eu acela...

...moartea nu există.

- Domnule primar. - Respecte, domnule consilier.

Domnilor şi doamnelor,

astăzi este o zi mare pentru toţi sicilienii, după cum spuneam.

Ceea ce vedeţi,

este o reprezentare a unui vis care va deveni realitate.

Sunt onorat că mă număr printre primii susţinători ai acestui mare proiect.

Când destui colegi de-ai mei erau sceptici,

Eu luptăm ca toatea astea să fie realizate.

Nu mă simt bine. Hai să plecăm.

Aşteaptă. Trebuie să înceapă discursul lui Riccardo.

Sunt doar nişte discursuri interminabile.

Cum e şi normal,

trebuie să-i dăm cuvântul domnului consilier Riccardo Mascarino,

proaspăt ales ca deputat al Consiliului Regional,

şi a venit de la postul său de la Palermo...

...ca să prezideze aceasta ceremonie fastuoasă.

Îl cunosc pe Francesco de când eram nişte copii.

I-l voi cita pe profesorul nostru, care îi repeta de faţă cu noi acelaşi lucru:

"Altamura, eşti mai bun decât toţi, dar eşti un visător".

Ei bine, da. Francesco Altamura este un visător şi aşa a rămas.

În rest, şi eu sunt un visător îndărătnic.

Puteam să ne imaginăm că face California în Sicilia ?

Credeam că nu mai vii.

Fetiţa e bucuroasă pentru că s-a întors tatăl ei.

Toţi suntem bucuroşi că s-a întors tatăl ei.

Are ochii mamei ei.

Nu.

Are ochii bunicului ei. Nu-i aşa Rosaria ?

Fetiţă este obosită, Pietro. O duc să doarmă, bine ?

Du-te, du-te.

Pietro...

...îţi urăm sănătate ţie şi fetiţei.

- Să apuci să ai şi nepoţi. - Sănătate.

- Pentru familia ta. - Sănătate.

Îţi urăm "Bun Venit".

Tano !

Ce este, Tanuzzo, nu mă recunoşti ?

Bravo.

Ai lăsat zona noastră şi te-ai făcut un domn.

Te-a îmbrăcat în uniforma şcolară...

...şi îţi plăteşte şcoală.

Şi tu cum îi spui baronului ?

"Mulţumesc, baroane, că acum nu mai sunt tratat ca un sclav".

"Şi ca să-mi faceţi pe plac, trebuie să mă consideraţi unul de-al vostru",

aşa este?

Nu v-am trădat.

Acum, că m-am întors,

nu trebuie să te ploconeşti în faţa nimănui.

E clar ?

Vino.

Unde mă duceţi ?

Nu trebuie să-ţi fie frică de mine.

Te iau să locuieşti cu mine. Acasă la mine.

Eu stau bine unde stau.

Acasă la baron ?

Bine.

Du-te. Ai să înveţi singur unde este locul tău.

Du-te, du-te, du-te !

Tanuzzo !

Joi îmi botez fetiţa.

Tu ai să-i fii naş.

"Domus" înseamnă casă. "Domus, domini, domum, dom"...

...este conjugarea latină a cuvântului casă.

Iar "domi" este neregulat.

"Domus" mai înseamnă şi familia, tatăl, loc liniştit.

De fapt, Cicero spunea: "Domi Beligne !" Adică : "Rămâneţi în pace !"

Pluralele : "Domus, domum, odonorum,"

"domibus, domos, odomus, domus, domibus."

Ce faci ?

Ai mâzgălit peste tot.

Uite ce-ai făcut.

Eşti pedepsit să mergi aşa la tatăl tău să-i spui ce-ai făcut.

Dacă continui aşa nu vei trece nici un examen.

Nu mai văd.

- Totul a devenit întunecat. - Linişteşte-te. Ce faci ?

- Hiena mică ! - Nu mai văd, nu mai văd.

Paul, ce-ai păţit ? Paul !

- Paul ! - Dumnezeule !

Tano.

Mi-a venit vederea.

- Eşti nebun. Chiar ţi-ai făcut rău. - Mi-a venit să mă distrez puţin.

Nu mă mai trimit la şcoală.

Şi la plimbare dacă vreau să merg, am carabinierii în spatele meu.

- Şi tatăl tău ? - Mereu plecat cu treabă.

Şi pe mama o văd puţin. Nu m-a mai luat cu ea.

- A devenit ciudată. - De ce ?

Nu ştiu. Uneori e tristă. Regretă ceva ce eu nu ştiu.

Nu am mai văzut-o nici plângând.

Nu te-am mai văzut de câteva nopţi.

Nu te-am mai văzut când adormi,

când te trezeşti dimineaţa.

Din acea zi,

când ai venit cu fiul meu în braţe,

mi-am dorit ca tu să fii tatăl lui şi că am putea rămâne împreună.

Nimeni nu poate obţine totul.

Nimeni.

Eu nu sunt capabil să vorbesc despre dragoste.

N-am făcut-o niciodată.

E greu să-ţi explic ceea ce simt cu adevărat.

Acum trebuie să plec. E târziu.

Mâine vii ?

Mâine e Crăciunul.

Ştii că am descoperit cum a făcut Arhimede ca să incendieze navele romane ?

Se numeşte "efectul de reflectare a razelor solare pe o oglindă".

- Să mergem la joacă. Haide, să ieşim. - Du-te tu, că te ajung din urmă,

"Răbdarea este cea care salvează viaţa."

"Ceva ce te face încăpăţânat, neschimbător..."

"...persistent cum este însăşi existenta,"

"care ţine neschimbate cuvintele de acum, la infinit."

"Ca broasca care susţinea Pământul,"

"ca şarpele care se încolăceşte."

"Păstreaz-o ca într-o ramă."

Cu această răbdare te angajezi în viaţă...

...când vine vorba de vânarea altor vieţi ca s-o hrăneşti.

Scuzaţi-mă, d-le baron, nu le mai ating.

Nu-ţi face griji, Tano.

Adu cartea jos.

Profesorul tău mi-a scris că ai făcut progrese extraordinare.

Bravo. Sunt mândru de tine.

"Chemarea pădurii" a fost cartea mea preferata când aveam vârsta ta.

Susţinea că natura nu se poate schimba.

Că lupii rămân tot lupi, chiar dacă sunt domesticiţi.

Dar e adevărat ?

Oamenii pot domina natura.

Cărţile... la asta folosesc.

- Vreau să le citesc pe toate. - Nu este nevoie.

E destul să le citeşti pe cele potrivite.

Toate cărţile îţi sugerează alt subiect. Altul şi altul...

Subiectele sunt infinite.

Este o călătorie care va continua toată viaţa.

Şi-ai să-ţi aminteşti că de aici ai început ?

Şi că eu am fost cel care...

...te-a ajutat să porneşti. - Mulţumesc.

Alaiul lui Moş Crăciun !

Mi-aţi promis un cal, mi-aţi promis !

- Paul, linişteşte-te. - Nu vreau la televizor, vreau un cal !

- Nu mă face să-mi pierd răbdarea ! - Nu, aşteaptă.

Calul poţi să-l primeşti oricând. Dar acum este inutil.

Nu ai voie să călăreşti în afară vilei. Ştii ?

Tata a hotărât că, pentru moment, e mai bine aşa.

O să fie un frumos cadou, drăguţule.

"Un copil alintat, e un copil ruinat."

- Nu vreau la televizor, vreau un cal ! - Ajunge acum !

- Cere-ţi scuze oaspeţilor noştri. - Nu !

Trebuie să faci ce ţi-a spus tatăl tău.

- Nu trebuie să fii lipsit de respect. - Toţi sunteţi mincinoşi.

Chiar şi tu. Vă urăsc, vă urăsc pe toţi !

Mişcă în camera ta !

Lasă-l ! Trebuie să înveţe cum să se comporte.

Uite.

Asta îl punem aici.

Iar asta se numeşte Maria.

Ca pe tine.

Vezi ! Ea e mama pruncului.

De ce continui să te gândeşti la cei morţi ?

Acum, noi suntem familia ta.

Du fetiţa să doarmă.

Apoi vino în pat.

Vino, iubirea mea.

Trădătorii aceia, la început erau muţi.

Acum, că s-a întors Favignana, au devenit surzi şi orbi.

Crăciun fericit, comandante !

Mulţumesc.

V-a plăcut plăcinta ?

Foarte bună. Mulţumeşte-i doamnei din partea mea.

Du-te mai bine acasă, "Mareşale".

Încă mai ai timp să ajungi la ceremonia de la miezul nopţii.

Rămân eu în cazarmă.

Mulţumesc.

Mamă, poţi să dormi cu mine ?

Mi-ar place. Dar nu pot să-l las pe tatăl tău să rămână singur.

Şi-aşa nu prea te mai iubeşte.

De ce spui asta ? Nu e adevărat.

Când te iubea mult, te îmbrăţişa.

Poate că nu prea te mai iubeşte, pentru că nici pe mine nu mă iubeşte.

Nu, comoara mea, nu trebuie să te gândeşti la aşa ceva.

Acum încearcă să adormi.

Totul va fi ca la început. Îţi jur.

Îţi jur.

Acestea sunt cadourile care vi le-am adus din New York.

Trage 200 de gloanţe pe minut.

Aveţi câte una de fiecare.

Carabinierii nici n-au visat aşa ceva.

Dar... trebuie să învăţaţi să le folosiţi.

Să vă antrenaţi zilnic, cum fac soldaţii.

Pentru că, începând de astăzi, va fi război.

Cu aşa ceva, nu ne vor mai opri.

Când vor simţi mirosul sângelui,

porturile ni se vor supune.

Iar cei neputincioşi vor avea bătăi de cap.

Iar cei care cred că comandă, vor înţelege că ei nu mai contează.

Noi vom hotărâ... cine va lucra şi cine nu.

Ce se va construi şi ce se va distruge.

Noi vom hotărâ...

...cine trăieşte şi cine moare.

Şi cine e de partea mea, trebuie să fie pregătit să ucidă...

...dar şi să moară. - Suntem toţi de partea ta !

Ce este, Saruzzo ?

Nu eşti convins ?

Vorbeşte. Vreau să ascult părerea la toţi.

Prea mult timp ai fost în afara ţării, Pietro.

Pe aici lucrurile s-au schimbat.

Vărsarea de sânge nu e necesară. Este periculoasă.

Şi cei mari care-au fost cu noi, la necaz ne-au întors spatele.

Da, am auzit.

Consilierul Zilla.

La o zi după ce am plecat, a făcut un acord cu baronul...

şi i-a dat licenţa care-i trebuia.

În ziare el a spus că sunt un infractor.

De parcă eu nu mă cunoşteam.

Dar ce vom face sărmanii de noi ? Îl vom "aranja" pe consilier, Saro.

Trebuie să ne gândim că e creştin, nu-i aşa ?

Dar am vrut să vă mai spun ceva.

Ca şi tu ar fi trebuit să fii arestat o dată cu tovarăşii tăi.

Dar ai fost luat sub protecţia lui.

Nu-i aşa, Pietro.

Consilierul a depus mărturie în favoarea ta.

Şi tu n-ai făcut nici măcar o zi de închisoare.

Şi acum te-a angajat ca şofer ?

Şi ţi-a promis conducerea angajaţilor baronului ?

- Eu am încercat doar să îndrept lucrurile pentru noi toţi. - Aşa este.

Bravo.

Bravo.

Eu te iert pentru că îmi placi că ai spirit de iniţiativă.

Trebuie să-l avem cu toţii.

Oricum, ce-i al meu e şi al tău.

Visez să fiu ca tine.

Ce dobitoc.

Scăpaţi de el.

Cum îl chema ?

Tu eşti cetăţeancă americană. Şi te-ai căsătorit în America.

Aici poţi să obţii divorţul.

Eu îmi dau demisia din poliţie.

Azi am scris cererea.

Nu trebuie să păţeşti nimic. Nici scandaluri, nici şantajări...

Poate că altul este locul meu.

Trebuie să plecăm din Sicilia.

Eu, tu şi fiul tău.

Îl iubesc mult pe Paul.

Încă de când l-am salvat, l-am simţit de parcă ar fi fost fiul meu.

Eu nu am avut o familie.

Acum voi sunteţi familia mea. Doar voi.

Carlo, am venit să-ţi spun că...

...trebuie să renunţăm şi că nu vreau să te mai văd. Îmi pare rău.

Nu-i adevărat.

Nu-i adevărat.

Bazinul are o capacitate de 1 milion de metri cubi de apă.

Câţi litri are un milion de metri cubi, Tano ?

1 miliard.

E un geniu la matematică.

Banii din banca au pornit astăzi de la Palermo cu o escortă

şi în sfârşit putem să începem.

Ca să obţin acest împrumut, a trebuit să-mi ipotechez toată averea personală.

Nu eşti singur, Francesco.

Ajutorul financiar care ţi l-am promis va sosi.

Nu trebuie să-ţi faci griji. E o chestiune de zile.

La Congresul Regional, mai bine de atât nu se putea face.

Acum, prietenii noştri controlează majoritatea fondurilor în Sicilia.

La alegerile din Sicilia şi cele naţionale va trebui să hotărâţi cine devine ministru şi cine nu.

Iar noi vrem oameni noi în guvern,

inimoşi şi care le place dezvoltarea.

Vor veni mulţi bani de la Roma.

Iar primul beneficiar vei fi tu.

Dă-i drumul !

- Unde trebuie să privesc ? - În cameră.

- După aceea mă veţi difuza la tv ? - Da, la jurnalul de ştiri.

Vă va vedea toată Italia.

Eu... am avut onoarea să mă aflu printre primii susţinători...

...ai acestui grandios proiect.

Acele terenuri înverzite, aşteaptă doar să fie irigate.

Vom schimba culoarea zonei.

Roşul cu portocali,

Partea galbenă cu lămâi,

şi cea albă cu migdali... şi podgorii.

Ricardo, dacă-ţi ţii promisiunea de a mă susţine la construcţia portului,

în 3 ani vor fi disponibile cel puţin 3000 de locuri de muncă.

Am telefonat mai devreme. Unde e Tanuzzo ?

- Unde e Tanuzzo ? - Acolo.

Tano, vino să facem o tură !

Aşteaptă-mă aici.

Mă întorc imediat.

Uite-l şi pe naş.

Vin maşinile ! Vin maşinile !

Vin !

Hei ! Ce crezi că faci ?

Crezi în Dumnezeul Atotputernic, creatorul cerurilor şi pământului ?

Cred.

Cred.

- Câte milioane or fi în sacii ăştia ? - Gura ! Să descărcăm asta !

Ăsta-i ultimul sac. Să plecăm !

Eu nu mai conduc. Condu tu !

- A fost o întrunire frumoasă. - Vă mulţumesc încă o dată pentru tot.

Transmiteţi salutările mele directorului dvs.

Saro pe unde s-a dus de n-a venit încă ?

Un prieten de-al lui a spus că a plecat în călătorie pe continent.

Cum să plece pe continent, fără să-mi spună asta ?

Bine, du-te. Ne vedem în seara asta la Consiliu.

Se botează micuţa Maria, în numele Tatălui, al Fiului...

...şi-al Spiritului Sfânt. Amin.

Amin. Amin.

Amin.

Haideţi, mai repede !

D-le comandont, amintiţi-vă că este o biserică.

Îmi amintesc foarte bine.

Comandante, eu îmi botez fiica iar voi intraţi în biserica cu armele în mâini ?

- Ţine-ţi gura ! Nu amesteca deloc biserica ! - Comandante !

Duceţi-i la poliţie !

Domnule deputat, ce spuneţi despre atentat ?

- Cine se ocupă de anchetă ? - Cine-i în spatele atentatului ?

Desigur că suntem alături de familiile victimelor.

Sunt încă revoltat şi supărat pentru ceea ce s-a întâmplat.

Statul va face dreptate. E o datorie ce o avem pentru toate victimele.

Credeţi că jaful furgonetei cu bani şi moartea consilierului Zilla au vreo legătură între ele ?

Nu sunt eu în măsură să lansez ipoteze.

De asta se ocupă forţele de ordine.

A fost Mafia ?

Toate vărsările de sânge care au loc în Sicilia daţi vina pe Mafie.

Dar există cu adevărat această Mafie ?

Trebuie să găsim vinovaţii şi să-i arestăm. Asta trebuie să facem.

Nu să ne ascundem în spatele unor ipoteze fantastice.

În vara veţi fi ales ?

Veţi aproba vreo lege specială a poliţiei în Sicilia ?

O exclud, pentru că Sicilia nu e o colonie.

Iar legi speciale noi nu vrem.

Nu mai suntem pe vremea lui Mussollini. Acum mă scuzaţi...

D-le deputat, aşteptaţi... Dvs nu vă e frică ?

- Dă-mi să văd ! - Poftiţi.

Legal, totul este în ordine.

Stampilate, semnate şi nici nu ar putea fi altfel.

Clientul meu şi prietenii lui... au fost văzuţi de oameni

toată ziua în biserică, în timpul jafului.

D-nul procuror nu a putut să nu fie de acord cu ordinul de eliberare.

Domnule căpitan,

este clar că eu vreau să uit metodele dvs de interogare.

Pentru ce aţi făcut în seara asta, aţi putea fi pasibil de denunţare.

Dar eu înţeleg zelul exacerbat al oamenilor dvs.

Şi nu am făcut plângere la procuror.

Nu-ţi face griji, comandante.

Eu deja te-am iertat că ai intrat în biserica...

...fără măcar să-ţi faci semnul crucii.

Ieşiţi !

Dispăreţi de-aici !

Să mergem, băieţi ! Suntem liberi !

Suntem toţi liberi ! Suntem toţi liberi !

Toţi acasă !

Bravo, Pietro ! Complimente avocatului.

Mediocrilor !

Fii binecuvântat, Pietro. Avem nevoie de tine.

Suntem liberi ! Să mergem acasă ! Să mergem.

Îmi scoţi cătuşele ?

E a cincea oară când îl sun şi mereu e la şedinţă !

De 2 zile tot este la şedinţă !

Da.

Da, bine. Am înţeles. O să-l sun.

De fapt, nu. Spuneţi-i deputatului să mă sune el când îi convine.

Pe nemernicul ăla de Ricardo nu-l pot găsi.

La început, mi-a promis marea cu sarea.

Azi am aflat că finanţarea a fost blocată de Minister.

Fără acei bani sunt ruinat.

Nu e numai paguba cu jaful.

După tot ce s-a întâmplat, băncile nu mai au încredere.

Le e frică de noi atentate. Nu vor mai risca nici o liră pentru mine.

Ştii ce mi-a spus Paul aseară ?

- Că nu-l mai iubeşti. - Dar nu e adevărat.

Asta nu are nici o legătură.

Nu înţelegi care e singurul lucru care contează ?

Eram o familie unită şi fericită. Iar acum...

Acum trăim mereu cu frică, am devenit ciudaţi.

Lasă baltă totul şi haide să plecăm de aici.

Să plecăm. Să ne întoarcem în America unde eram fericiţi.

Încă avem timp să salvăm totul, dar trebuie să plecăm ! Te rog.

Este singurul mod, Francesco.

Am fost un nemernic.

Acum nu mai pot scăpa.

Nu pot lăsa totul în vânt.

Înţelegi ?

Proiectul meu trebuie să meargă înainte.

Nu ştiu cum, dar trebuie să meargă înainte.

Aşa ai spus şi când a fost vorba despre Paul. Despre viaţa lui.

Şi ce ai obţinut ?

Eu plec, iar Paul vine cu mine.

- Ce tot spui ? - Deocamdată merg la Palermo, la Elizabetta.

Şi apoi plec la San Francisco.

Nu te gândeşti că am nevoie de tine ? În acest moment ?

Eşti liber să te mai gândeşti. Ştii unde să mă cauţi.

Ne-ai pus într-o situaţie jenantă, Pietro.

Noi mereu am fost adepţii ordinii.

Întotdeauna am operat asigurându-ne protecţia şi liniştea.

Am făcut totul până acum...

...în linişte... cu discreţie.

Pentru că în linişte şi discreţie, afacerile prospera.

Tu ai făcut mult zgomot, Pietro.

Ai reuşit, în sfârşit, să le faci griji politicienilor de la Roma.

Acelora care, despre Sicilia, îşi amintesc...

...doar în timpul alegerilor.

Concepţii...

Cine nu face nimic, nu greşeşte niciodată.

Ar rămâne cu mâinile ude.

Mai am încă 20 de genţi cu teancuri de bani ca asta.

Şi toate sunt pentru voi.

Pentru a va demonstra bunăvoinţa mea... şi respectul ce vi-l port.

Şi tot la dispoziţia voastră am adus şi arme noi...

...şi explozibilul care mi-a venit din America.

Eu zic că trebuie să ne oprim aici.

Să-i arătăm acestui "puştiulică" arogant ce semnifică respectul.

Ce să-mi arătaţi voi, când ştiu totul despre ocupaţiile voastre ?

Ai plătit vreodată cerşetorii care mor de foame pe trotuare ?

Încă mai ai timp să părăseşti această camera cu şmecheriile tale !

Calmati-va !... Calmati-va !

Să-l ascultăm totuşi pe acest "puştiulică".

Bine.

Vreau să-ţi spun că această discuţie...

...o vom avea mai târziu. Când vom fi singuri.

Oricând doriţi.

Deci...

...îl vom asculta pe Pietro.

Să sperăm doar... că ne va vorbi într-un mod convingător.

Mai mult decât convingător.

Vor veni miliarde şi miliarde de lire de la Guvern.

Vor fi "generoşi" peste o jumătate de lună.

Şi ce-ar trebui să facem noi ?

Să ucidem sute de carabinieri ?

Ca să jefuim toate furgoanele şi băncile lor ?

Nu este nevoie.

Ne ajunge doar să convingem proprietarii firmelor să împrumute aceşti bani de la Stat...

...şi să ne accepte ca asociaţi.

În acest fel noi vom avea acces liber la banii care vor fi

depozitaţi la băncile Siciliene, unde noi avem mulţi prieteni.

Noi luăm aceşti bani...

...şi-i vom investi într-o nouă afacere.

După care, îi vom restitui Statului.

Fără nici o dobândă.

Până atunci însă, noi avem timp să-i înmulţim de mii de ori.

Şi ce fel de afacere va fi asta de înmulţeşti banii de mii de ori ?

Asta, în Sicilia, este 10.000 de lire.

Iar această pulbere...

..."magică"...

...care dacă o cumpărăm en-gros din Turcia...

...va face să devină aceste 10.000 de lire, 100.000.

Iar când va fi vândută în detaliu în Statele Unite...

...aceste 100.000 de lire, când se întorc în Sicilia, tocmai vor deveni un milion de lire.

Şi toţi banii ăştia vor fi ai noştri.

Dar trebuie să rămânem uniţi.

Un singur cap este suficient să gândească pentru toţi...

...şi care să impună respect şi umilinţă...

...la toate "familiile" din Sicilia.

Îţi scriu având încă în memorie imaginea acelor poliţişti ucişi cu sânge rece.

Văzându-i, am simţit că mă sufoc.

Am vrut să-i scot din minte, dar mi-am dat seama că nu pot să mă controlez.

Pentru toate.

Pentru acest pământ care ar fi trebuit să te facă să te simţi mai bine.

Pentru teama egoistă care mi-o provoacă fiul meu.

Într-un final am încercat să ne fie bine şi nouă, Carlo.

Pentru această dragoste absurdă care ne leagă.

E dureros să ţi-o spun, să ţi-o scriu... dar aşa este.

Această violenţă din jur, m-a readus la realitate.

După atâta timp în care m-am jucat cu un vis irealizabil.

N-am avut putere să-ţi spun în faţă aceste lucruri.

Poate că sunt o nemernică,

dar mi-a fost teamă că nu o voi putea face din nou.

Că nu voi reuşi să-ţi vorbesc, privindu-te în ochi.

Alo ?

Vreau să vorbesc cu doamna.

A... Nu-i acasă...

Nu, nimic.

Mulţumesc.

Acum nu-mi rămâne altceva de făcut, decât să rămân singură cu fiul meu.

Departe de tine.

Departe de soţul meu, care m-a umplut de mânie în tot acest timp.

M-a umplut de mânie din cauza spasmelor din somnul lui...

...din cauza dificultăţilor în care se zbate după atentat.

Sunt mânioasă pentru obsesiile lui...

...pentru delirul omnipotenţei,

care l-au făcut să scape din vedere lucrurile importante din viaţă.

Ce citeşti ?

"Aventurile lui Don Quijote".

Cartea cu lupii am terminat-o.

Am priceput multe.

Cărţile nu folosesc la nimic.

Îţi spun numai prostii.

Iar lupii rămân tot lupi... pentru că nu au legi scrise.

Ai mei mă aşteaptă la Palermo, la Consulat...

Trebuia să fiu acolo, cu soţia mea, cu fiul meu...

...să ne întâlnim, să ne plimbăm...

Sicilia, dacă nu-i aici Barbara, nu există.

Grecii, romanii, arabii...

...rămân ca şi morţi fără Paul.

Am greşit faţă de soţia mea şi faţă de fiul meu de multe ori.

Şi iată că nu mai suntem împreună.

Nu mă mai recunosc.

Totul se plăteşte.

A avut dreptate Barbara. Trebuie să ne întoarcem unde eram fericiţi.

Santino, pregăteşte maşina !

Merg la Palermo.

Barbara !

- Eşti frumoasă. - Mulţumesc.

Francesco cum de n-a venit ?

Nu ştiu. Nici nu ştiu dacă va veni.

Ştii că a avut probleme, şi-apoi, în momente ca acesta...

Acum, scuză-mă, Ricardo.

Barbara !

Eşti nebun ? Ce faci aici ?

Nu vreau să te pierd,

să trăiesc fără tine, fără să te văd.

Carlo...

După toate cele întâmplate, chiar crezi că poţi face ce mi-ai spus ?

Încearcă...

...lasă totul şi dă-ţi demisia.

Explică-i soţului meu că nu-l poţi proteja de bombe pentru că...

...eşti îndrăgostit de nevasta lui.

Comunica-i comandantului tău că nu-ţi poţi continua anchetele...

...pentru că trebuie să-ţi urmezi amanta.

Ai dezertat şi ai lăsat pe altcineva să facă dreptate acelor băieţi morţi.

Nu. Nu poţi să faci asta.

Eu pot şi tu o ştii.

Francesco !

Francesco, în sfârşit ai venit. Trebuie să-ţi vorbesc.

Am veşti mari.

Cred că am găsit calea de a rezolva toate problemele.

- Pe Barbara ai văzut-o ? - Pe soţia ta ?

Mi se pare că a ieşit în grădină. Trebuie să-ţi vorbesc imediat.

Trebuie să ne reântărim prietenia.

- În seara asta, împreună. - Bine, bine. Vorbim mai târziu.

Adio, Carlo.

S-a terminat.

Francesco !

Ai găsit-o pe Barbara ?

Totul e în regulă ?

Da. Totul e în regulă.

Bine.

Cum ţi-am mai spus, vom putea începe să facem puţină lumină.

Finanţarea poate fi deblocată dintr-un moment în altul,

dar totul depinde de tine.

Acolo sus, sunt nişte persoane care vor să te cunoască.

Nişte prieteni puternici.

Sunt gata să se gândească la tine şi să te ajute să găseşti o soluţie la problemele tale.

- Francesco, măcar mă asculţi ? - Da, sigur.

Dacă tu îi convingi, proiectul tău e salvat.

Ei aşteaptă doar un gest de bunăvoinţă din partea ta.

Francesco...

În politica noi întotdeauna spunem :

"Dacă duşmanul tău este prea puternic, singurul mod de a-l învinge..."

"...este să te aliezi cu el".

Să mergem.

D-l avocat Torrisi.

D-l Tressa, director la spitalul de cercetări ştiinţifice.

Şi d-l Santostasi de la banca de dezvoltare.

Şi noi ne gândim, ca dvs şi ca domnul deputat, la viitorul Siciliei.

Şi suntem de acord că proiectul dvs este unul frumos şi foarte modern.

Nu trebuie să-l lăsaţi baltă.

S-au schimbat multe lucruri, Francesco.

Şi astăzi, datorită sprijinului amicilor noştri,

avem o ocazie irepetabila de a îndeplini această noutate.

Vă mulţumesc.

- Dar despre ce ocazie vorbiţi ? - Ocazia de a implica forţe puternice în proiectul tău.

Forţe care până acum s-au declarat ostile oricărei modernizări,

şi care acum, au înţeles că este o necesitate şi o urgenţă.

E mai bine pentru toţi.

Fără sprijinul acestor forţe

nu se poate realiza nimic în Sicilia.

Tu, Francesco, ai avut recent o experienţă dureroasă.

Ce vrei să spui ?

Că măcar în ultimul moment trebuie să schimbi straregia.

Nu e bine să foloseşti violenţa împotriva violenţei.

Poate fi folosită când n-ai de ales, dar atunci nu e convenabilă nimănui.

Este nevoie deci... ca aceste forţe...

...să aibă partea lor de răspundere.

- Cum ? - Lăsându-le să participe.

Să participe... la ce ?

Părerea mea ca politician... mi-am spus-o.

Acum, celelalte detalii tehnice, mai bine i le spuneţi voi.

Ne vedem mai târziu, Francesco.

Propunerea noastră e foarte simplă.

Noi suntem pregătiţi să vă acoperim toate datoriile dvs.

O bancă de-a noastră de încredere va refinanţa o nouă societate pe acţiuni.

O dată apărută această nouă societate,

ea va putea primi finanţare de la Stat, cele pe care deputatul deja le-a garantat.

Dar această nouă companie,

care va continua să poarte gloriosul nume de Altamura...

...va trebui să fie deschisă participării unor noi asociaţi.

De unde şi cine sunt aceşti "noi asociaţi" ?

Din provincia dvs. Este o persoană de mare capacitate. Cred că înainte v-aţi mai întâlnit cu el.

Acum este dispus să colaboreze cu dvs şi să vă ofere toată influenţa şi puterea lui.

Vorbesc despre Pietro Favignana.

Favignana este un criminal.

Un criminal ?

Să nu exagerăm, baroane.

A avut... unele mici neânţelegeri cu justiţia.

Dar a fost atent cercetat şi a ieşit "curat"...

...din toate acuzaţiile.

Avându-l împotrivă pe Favignana, nu veţi putea construi nici măcar un coteţ.

Şi-apoi, eu aş spune: "De ce să port duşmănie ?"

"Ceea ce contează este să reuşesc şi să privesc spre viitor."

Scuzaţi-mă.

Eu... nu mă simt bine.

Nu vă faceţi griji, baroane.

Mergeţi afară, luaţi o gură de aer proaspăt şi vă va face bine.

Reflectaţi...

...aveţi la dispoziţie cât timp vreţi.

Nu-i nevoie de un răspuns imediat.

Dar trebuie să ştiţi că ceea ce noi vă propunem...

...este ceva ce implică mai mult decât o simplă tranzacţie de afaceri.

Acceptându-l, dvs faceţi foarte puţine lucruri...

...pentru acela care, în Sicilia, decide cu adevărat.

Tată ! Tată !

Te căuta mama.

Mi-ai lipsit mult, ştii ?

Mult, în aceste zile.

Uşurel, tată. Mă strângi prea tare.

Paul, îţi aminteşti de căluţul care ţi l-am promis ?

Dacă în seara asta vii acasă cu mine, mâine îl cumpărăm.

- Chiar îmi cumperi un cal ? - Da.

Acum, du-te spune-i şi la mama ta.

Francesco...

- Mi s-a spus că ai venit, dar n-am reuşit... - Nu-ţi face griji, e vina mea.

Am fost ocupat cu Ricardo şi câţiva amici.

Eşti minunată.

Nu te-am mai văzut aşa de frumoasă.

Mulţumesc.

Am reflectat mult, în toate aceste zile, Barbara.

Ai dreptate.

Cred că o călătorie în Statele Unite ne va face bine la toţi trei.

Vin şi eu cu voi, dacă nu ai nimic împotrivă.

Nu, de ce ?

Chiar sunt fericită că ai luat această hotărâre.

Cred că e alegerea cea mai corectă. M-am gândit să facem aşa:

Tu poţi să rămâi aici şi să organizezi plecarea.

Luăm o navă de la Palermo şi facem o frumoasă croazieră.

Până atunci, eu mă întorc acasă cu Paul.

Am nevoie de câteva zile să-mi pun în ordine lucrurile...

...şi mi-ar place să-l am pe Paul la vilă.

Trebuie să se fi simţit foarte singur în aceste zile.

Da, bine.

- Bine. Dar eşti sigur că nu vrei să vin şi eu ? - Nu.

E mai bine... şi mai practic.

Vă urez "Bun Venit". Baronul vă aşteaptă.

Ce mai faci, Tanuzzo ?

Te joci de-a ascunselea ?

Vino aici.

Vreau să mă conduci tu la baron.

Trebuie să vă mai spun încă ceva.

Tano, întoarce-te şi ia-ţi o altă carte din bibliotecă.

Cărţile nu folosesc la nimic.

Ceea ce a învăţat astăzi de la noi, baroane...

...valorează cât sute de cărţi de-ale dumitale.

Veniţi.

Comandantul Arcuti ar fi mai bun mort pentru voi.

Nu are linişte pentru că n-a reuşit să vă bage în închisoare.

Comandantul o să latre, precum câinii la lună.

Dar o să-l liniştim, vă asigur.

Eu cred că ar fi mai bine pentru toţi dacă cineva l-ar "curăţa" pentru totdeauna.

- Vreţi să spuneţi... - Aţi înţeles foarte bine.

E prea riscant în aceste momente.

Şefii lui, când vor auzi, vor cerceta peste tot.

Nu. Sunt şi alte modalităţi de a-l pune cu botul pe labe.

- Îl putem transfera. - Atunci, să spunem că este vorba despre un favor personal.

Care ajută acordul nostru.

Am înţeles.

O problemă personală.

Atunci o puteţi considera ca şi rezolvată.

Dar şi eu am o cerere, baroane.

Dvs aveţi ceva ce-mi aparţine, şi care, trebuie să mi-l restituiţi.

Tano.

Vreau să-l iau cu mine.

Şi nu vreau să mai intre niciodată în casa dvs.

- Cum se simte Paul ? - Stai liniştită. Nu e nimic grav.

Doctorul a spus că este doar o răceală.

- Bună seara, doamnă. Bine aţi venit. - Mulţumesc, Rosaria. Poţi să pleci.

Ce mai faci, iubirea mea ?

Unde-ai fost ?

Acum sunt aici, cu tine, comoara mea.

L-am văzut, mama.

Pe cine ?

A venit aici, acasă.

Cine a venit ?

Au stat împreună. Tata l-a îmbrăţişat.

Tata ? Nu te înţeleg. Despre ce vorbeşti ?

Omul care l-am văzut la ferma unde m-au ţinut când m-au răpit.

E acelaşi om. Cel care a vrut să mă ucidă.

De ce tata e prietenul lui, de ce mamă ?

Cu tine s-a terminat, ai priceput ?

De-acum să vorbeşti cu mine ca şi cu un mareşal.

Le voi spune celorlalţi ce ţi-am făcut şi o să le fie frică la toţi !

Îţi mănânc inima că mi-ai vorbit urât !

Ţi-a plăcut să strigi la mine ?

Acum o să-ţi închid pliscul, blestematule !

I-am făcut bine, nu ?

Dacă l-aş fi lăsat să mai respire,

m-ar fi ucis pe mine şi pe ai mei.

Trebuie să ţii minte un lucru :

Niciodată să nu treci cu vederea pe cineva care te insultă.

Niciodată.

Ştiu că ai ascultat destule discursuri frumoase acasă la baron.

Despre milă, dreptate, lege...

Lupul se îmbraca în blană de miel,

ca să potă stârpi rasa neproductivă.

Stai liniştit, terminăm imediat.

Să mergem.

Bine.

Dacă vreţi s-o semnaţi, doamnă Altamura...

Acum, ce-o să se întâmple ?

În procesul care va avea loc, lucrurile se vor schimba.

Şi Paul va trebui să fie prezent ?

Doar dacă vrea să ajute. Dar puteţi s-o faceţi dvs în locul lui.

Dar până în acea zi e important ca totul să rămână secret.

Sigur.

Ar fi mai bine dacă Paul n-ar mai rămâne la vilă.

Duceţi-l la prietenii dvs.

La Palermo.

Lăsaţi-l acolo până când totul se termina aici.

Deocamdată nu-mi place. Sicilia trebuia să fie un "canal" pentru droguri, dar încă nu este.

Mai sunt câteva lucruri de pus la punct.

- N-o să fiţi dezamăgit. - Mulţumesc.

- Trebuie să vă prezint o persoană pe care o am la inimă. - Sigur. De ce nu ?

Tanuzzo, vino aici.

El este Tano. Într-o zi el îmi va lua locul.

Sperăm că peste 100 de ani.

Bravo, Tano. Bravo.

Du-te să cumperi 2 "Araglia", iar restul păstrează-l tu.

Îmi place. Are ochi pătrunzători.

Cred că-l mai cunoaşteţi pe Don Antonio Speguzza.

- Sunt onorat. - Plăcerea este a mea.

Eu m-am cunoscut cu tatăl tău de când eram copii.

Mi-amintesc că înainte să plece, mi-a spus:

"Antonio, eu merg în America ca să caut pietre de aur."

Să caute pietre de aur...

Haideţi să luăm loc şi să stăm mai liniştiţi.

...dar n-a găsit pietre de aur.

E greu să ne imaginăm ce va aduce acordul care astăzi îl sărbătorim.

Dar eu spun, că fiii noştri şi nepoţii noştri...

...îşi vor aminti această zi ca pe începutul unei...

...unei epoci. De bogăţie şi de prosperitate...

...pentru toate "familiile" noastre. - Bravo !

Şi vă spun că ar trebui să-i mulţumim pentru tenacitatea,

pentru curajul, şi de ce nu,

pentru hotărârea lui Pietro Favignana.

În sănătatea lui Pietro !

Favignana Pietro !

Am un ordin de arestare pe numele tău.

Trebuie să mă urmezi la poliţie.

Nu vă speriaţi. E o cacealma.

Comandante...

De data asta ai exagerat.

Nu v-a ajuns figura urâtă ce-aţi făcut-o ultima dată ?

Vom vedea în tribunal cine va face o figură mai urâtă.

Am un mandat de arestare pentru sechestrarea lui Paul Altamura.

- Luaţi-l ! - V-a ajutat să inventaţi astea ?

Târfa aia, nu ?

- Mişcă-te ! - Ţi-a spus târfa aia de încredere ?

- Mişcă-te ! - ...târfa aia de încredere ?

E multă agitaţie în Sicilia, pentru procesul ce va avea loc împotriva lui Pietro Favignana...

...acuzat încă o dată pentru fapta de acum un an, când a răpit şi a încercat să-l ucidă...

...pe micuţul Paul Altamura, fiul unui cunoscut propietar de pământuri din zona.

Santino !

...arestarea a urmat după declaraţia unui misterios martor,

a cărui identitate este protejată de autorităţi.

Stinge radioul !

O să vezi că de data asta totul se va termina cu necazuri mari.

Se pare că acest super-martor secret...

...i-a făcut publicitate comandantului nostru.

Nu văd de ce ar face aşa ceva.

Pentru că a făcut o grămadă de prostii. Iată de ce.

Jaful banilor mei...

...consilierul Zilla a păţit-o şi el şi toate sub nasul lui.

Nu, chiar ne-a dezamăgit.

Mă întreb ce-o fi în capul frumosului nostru căpitan.

Nu mănânci ?

Nu mi-e foame.

Nu-ţi mai este foame ?...

N-ai mai vrut să te plimbi ?... N-ai mai plecat singură.

Au trecut săptămâni de când dorm singur.

În timp ce tu citeşti în bibliotecă.

Mă întreb ce ai în cap şi tu.

Scuză-mă, nu mă simt prea bine.

Informatorul nostru ne-a spus sigur că nu copilul va fi martor...

...ci maică-sa. Legal, putem reuşi.

Atunci, spune-i lui Turi că-i vreau morţi pe amândoi ! Şi pe copil !

Vorbeşte încet şi stai calm.

Mă voi linişti când îi voi vedea sub pământ.

Şi când voi săpa după infamul ăla de căpitan cu mâinile mele.

Vei avea răzbunarea ta, dar nu acum.

Acum, pentru acei morţi, numele asasinilor lor a rămas necunoscut. Voi pe aici nu mai ucideţi !

Avocate, eu sunt aici înăuntru, iar dvs trebuie să mă scoateţi afară !

Favignana !

Cei care astăzi vă acuză, mâine vă va elibera.

- Ce vrei să spui, avocate ? - Pietro...

Există arme care fac mai mult rău decât pistoalele.

Mi-aţi spus că este vorba doar despre un minut, d-le avocat.

Voi americanii vă grăbiţi mereu.

De aceea nu aveţi timp să gustaţi lucrurile autentice.

Am un mesaj pentru dvs, din partea clientului meu, Pietro Favignana.

Poimâine va începe procesul împotriva lui.

În baza unor revelaţii... a unui martor secret.

Acel martor sunteţi dvs, doamnă baronesă.

- Ce tot spuneţi ? Cum puteţi... - Am vrut să fiu direct.

Vreau să evit comedia.

De fapt, noi ştim tot ce aţi spus.

- Cuvânt cu cuvânt. - Ce vreţi de la mine ?

Poftim, asta-mi place la voi, americanii.

Sunteţi persoane practice.

Voi îmi daţi ceva, eu vă dau altceva şi am făcut o frumoasă afacere.

Terminaţi prin a fi mai clar.

Dacă dvs veţi confirma declaraţi la proces că el v-a răpit fiul...

...îl veţi condamna pe Pietro Favignana la închisoare pe viaţă.

Şi dacă nu sunteţi sfântă, veţi semna şi o altă condamnare.

Dar la pedeapsă capitală. Şi asta fără nici un tribunal.

Pentru o persoană de care sunteţi foarte ataşată.

Comandantul Arcuti.

Credeţi-mă, baronesă, poate să se ascundă oriunde...

...poate să fie păzit de un întreg corp de armată, într-o zi cineva va reuşi să se apropie de el...

...şi urmează condamnarea.

Pentru că "ei" au o memorie lungă.

Şi nu iartă.

Aţi înţeles care-i afacerea ?

Trebuie să retrageţi declaraţia. Spuneţi că nu sunteţi sigură...

Că ar putea fi o fantezie a fiului dvs.

Din acel moment, comandantul va fi ca într-o sferă de fier...

...şi nimeni nu-i va atinge un fir de păr pentru că va pleca.

Un ultim lucru:

Pietro Favignana trebuie să afle că altcineva l-a condamnat la moarte pe căpitanul Arcudi, înaintea lui.

O altă afacere. Exact ca a noastră.

Cine ?

Ce vreţi ? Mai bine lăsăm lucrurile aşa.

Un acord cu acel om nu este posibil.

Clientul meu, pe acel om, nu l-a putut refuza.

Dar acum lucrurile s-au schimbat.

Dacă d-na baronesa ar fi cerut favoarea să fie disciplinat căpitanul...

...Favignana n-ar fi putut spune "nu".

Pentru că n-ar refuza niciodată o doamnă.

Baronul, soţul dvs, credeţi-mă şi înţelegeţi...

...nu-l lăsaţi să facă ceva necugetat.

Cine este ?

Eu sunt.

Barbara...

Ce se întâmplă ?

Nimic. Chiar nimic.

Te iubesc, Carlo.

Te iubesc.

Intotdeauna te voi iubi.

Juri să spui adevărul, tot adevărul şi nimic altceva decât adevărul.

- Spuneţi: "Jur". - Jur.

Căpitane Arcuti, dvs aţi adus în tribunal...

depoziţia sub jurământ a unei martore.

Care susţine că a avut legătură directă cu faptul că acuzatul...

...a organizat şi aplicat sechestrul minorului Paul Altamura.

Şi care mai târziu a dat ordinul să fie ucis.

În această circumstanţă aţi fost şi dvs implicat.

- Este exact ? - Este exact, d-le preşedinte.

Identitatea martorului...

...a fost ţinută secretă, la cererea dvs, până astăzi.

Acum a venit momentul să depună mărturie în faţa acestei Curţi.

Vreţi să ne spuneţi, comandante...

...dacă persoana în cauză este prezenta în această sală ?

Da. Este prezenta.

Vreţi să ne-o indicaţi ?

Este baronesa Barbara Altamura.

- Eşti nebună. Ce înseamnă asta ? - Linişte !

Vă mulţumesc comandante. Puteţi pleca.

Este chemată baronesa Barbara Altamura.

Nu te duce !

- Prezentaţi-vă în mare. - Barbara Altamura, născută Greenberg.

Juri să spui adevărul, tot adevărul şi nimic altceva decât adevărul.

Spuneţi: "Jur".

Jur.

Dvs, în depoziţia dată comandantului Arcuti...

...aţi declarat că v-a mărturisit fiul dvs Paul despre perioada în care a stat sub sechestru.

- O confirmaţi ? - Da.

Aţi declarat, printre altele, că fiul dvs Paul,

l-a indicat fără nici un dubiu pe acuzat ca sechestrator al lui.

Confirmaţi şi asta ?

Nu. Nu o pot confirma.

Linişte ! Linişte !

Doamnă Altamura...

...vreţi să ne explicaţi ?

În realitate, fiul meu nu mi-a spus vreodată numele acuzatului.

Adevărul este că eu am făcut această presupunere.

În această perioadă am reflectat îndelung,

şi acum am hotărât că nu pot lăsa să fie condamnată o persoană...

...doar pentru o suspiciune.

E absurd, d-le preşedinte, martora a fost cu siguranţă intimidată !

Intimidată de către cine ? Doar voi ştiaţi cine este...

D-le avocat !

D-nă Altamura...

...aţi fost supusă unor presiuni când aţi redactat acuzaţia...

...care aţi dat-o comandantului Arcuti ?

Amintiţi-vă că sunteţi sub jurământ !

- Nu, a fost alegerea mea. - D-le preşedinte...

...puteţi cere martorei să ne spună dacă n-a fost supusă presiunilor...

...înainte de a face acea absurdă denuntie ?

- Ce înseamnă asta ?... - Înseamnă...

...că martora putea fi manipulată să-l acuze pe clientul meu...

...de cineva care avea pică pe el...

...şi care vroia să-l vadă pe Pietro Favignana în spatele acelor bare ?

Doamnă... aţi fost supusă unor presiuni ca acelea spuse de avocat ?

- Nu, nici o presiune. - Comandantul Arcuti...

...a declarat în public că nu va avea linişte...

...până când nu va reuşi să-l arunce în închisoare pe Pietro Favignana.

D-le preşedinte, puteţi cere martorei...

...să ne spună dacă nu i-a cerut el să facă acea absurdă denunţie ?

Nu, nu !

Nu v-a cerut să faceţi asta...

...nici în baza raporturilor voastre, să le spunem... intime ?

D-le avocat, cum vă permiteţi ?

Nu înţeleg ce legătură are această poveste cu procesul în cauză.

Scuzaţi-mă, d-le preşedinte...

...dar această poveste poate explica totul.

Poate explica de ce un inocent se afla în spatele acelor bare...

...iar mai presus de toate poate explica că aici este o încercare...

...de a păcăli justiţia !

Dar este calar că eu mă aflu aici să-l apăr pe Pietro Favignana,

nu s-o acuz pe baronesa Altamura.

Şi acum eu îi cer, sub jurământ, să recunoască...

...dacă a întreţinut sau nu cu comandantul Arcuti...

...o relaţie adultera ?

D-na Altamura.... răspundeţi la întrebarea avocatului.

Nu.

Unde pleci ?

Aşteaptă, trebuie să vorbim.

Barbara, sunt dispus să te iert. Şi s-o luăm de la început.

Tu eşti dispus să ierţi ?

Tu care ai cerut unui mafiot să-ţi ucidă rivalul ?

Barbara... m-am purtat ca un nebun. Nu vreau să te pierd.

Toţi am fost nebuni.

Eu am fost prima.

Adio, Francesco.

Barbara !

- Să vă duc bagajul. - Mă descurc singură !

Tano. Ce faci aici ?

De ce ai faţa asta ? Dacă te bucură, mâine amicul tău iese.

Nu e amicul meu.

Dacă Favignana va fi liber, este şi din vina ta.

Vă e frică de el. Vreţi să scăpaţi.

Nu vreau să scap. Mă întorc la Roma. Şi sunt pedepsit.

De fapt, Pietro Favignana, te va pedepsi şi pe tine.

Tanuzzo...

Ce ai, de ce plângi ?

- Ce-ai păţit ? - M-am gândit la mama mea.

A murit când erai mic, nu-i aşa ?

Şi eu eram mică când mama mea a murit. Nu-mi amintesc chipul ei.

Tatăl meu îmi spunea: "Ea s-a dus la ceruri şi ne aşteaptă acolo."

- L-aţi iubit mult pe tatăl dvs ? - El era toată viaţa mea.

- Când a murit, parcă am murit şi eu. - Şi totuti v-aţi căsătorit.

Pietro a vrut aşa.

Pietro v-a dus la altar cu mâinile lui murdare de sânge.

- Ce tot spui ? Care sânge ? - Sângele tatălui dvs.

- Tatăl meu era bolnav. - A profitat de asta ca să-l omoare.

Aşa, nimeni nu-l putea suspecta. Mai ales dvs...

Dar eu l-am văzut cu ochii mei.

Ce tot spui ?!

I-a dat să bea dintr-o sticlă. L-a obligat s-o bea pe toată.

Tatăl dvs a căzut cu faţa în praf, făcuse spumă la gură şi Pietro râdea.

Râdea, a îngenuncheat şi i-a spus: "Acum totul e al meu..."

"...casele, proprietăţile, şi o voi cere în căsătorie pe fiica ta..."

"...înainte să ajungi în pământ."

L-a ucis, cum a făcut şi cu mama mea.

Nu e adevărat ! Nu e adevărat !

De ce n-ai adus şi fetiţa ?

Tu l-ai ucis pe tatăl meu.

Faceţi cum v-am spus, d-le avocat.

Cunosc legea şi vreau să merg până la capăt.

Vreau să fiu informat. La revedere.

Tano... Ce faci aici ?

Pietro Favignana nu mai există.

Înţelegerea care aţi avut-o cu el, rămâne valabilă. Trebuie s-o respectaţi.

Coşmarul dvs s-a terminat pentru totdeauna...

...d-le baron.

- Şi tu ce vrei ? - Doar 2 lucruri.

Unul pentru mine şi unul pentru sora mea Maria.

Sora ta ?

Vreau s-o duceţi la mănăstire şi să-i faceţi o alocaţie pentru toată viaţa.

Trebuie s-o trataţi ca şi cum ar fi fiica dvs.

Iar tu ?

Dvs m-aţi învăţat că ştiinţa este cea mai puternică decât toate.

Vreau să plec din Sicilia. Departe, în străinătate.

La cele mai importante şcoli care există.

Aşa nu veţi mai auzi vorbindu-se de Tano Cariddi.

Bună, Paul. Trebuie să schimbăm maşina. Tati te aşteaptă în cealaltă.

Nu ştiu ce m-aş fi făcut fără voi. Mulţumesc pentru tot, pe curând.

Unde este Paul ?

Paul !

Un moment, d-nă baronesă.

Sunt de la Siguranţa Publică. Trebuie să aplicăm un ordin de la Tribunal.

Fiul dvs a fost dat în grija tatălui său.

Asta nu puteţi face ! Sunt cetăţeancă americană !

De fapt, dvs sunteţi liberă să plecaţi.

Soţul dvs n-a făcut nici o reclamaţie împotriva dvs.

Mai plecăm, doamnă ?

Aş vrea să te văd mort.

Bine te-ai reântors.

Du-i bagajele doamnei la vila Altamura !

---- SFÂRŞIT ----

Subtitrare şi adaptare: Viorel Zaharie