All language subtitles for White Collar - 03x12 - Upper West Side Story.WEB-DL-KiNGS.Romanian.updated.Addic7ed.com

- Neaţa, Peter.
- Căutarea celei mai bune băuturi continuă.

Una e pentru tine.

Bilete la meciul dintre Yankees şi Red Sox.

Da, le-am luat de la Frankie Whispers.
N-o să le folosesc.

- Sunt în faţă.
- Am auzit că sunt bune.

Ai cumpărat cafea,
bilete la meciul Yankees...

- Nu e cea mai subtilă escrocherie.
- Escrocherie? Peter, mă răneşti...

- Încerci să mă îmbunezi.
- E o crimă?

Nu. Dar să revedem situaţia.
Mozzie îţi fură comoara şi nu raportezi?

- Nu.
- Plănuieşti s-o furi.

- Nu trebuie să facem asta.
- Ba cum să nu.

Am descoperit submarinul lui Adler.

Şi când veneai aici, privindu-mă în faţă,

ascundeai operele de artă
sub nasul meu.

- Dar nu asta e cel mai rău.
- Peter, îmi pare rău.

- Da?
- Aşa şi trebuie.

Îmi pare rău că Elizabeth a fost
în pericol din cauza mea.

Cum se mai simte?

- Nu vreau să vorbesc despre asta.
- Bine.

- Chiar vrei să mă îmbunezi?
- Da.

Atunci îţi sugerez să cercetăm
escrocheria imobiliară Mortenson.

Ai dreptate. Să ne concentrăm asupra muncii.

Hogwarts face excursii?

- Aşa se pare. Jones, cine e?
- Evan Leary.

Puştiul stă pe hol de la 7:00. Nu pleacă
până nu vorbeşte cu un agent senior.

- Cu un agent senior.
- Cineva şi-a făcut temele.

10 puncte pentru Cercetaşi.
Vino.

Evan? Bună,
sunt agentul special Peter Burke.

- Agent Burke. Şi agent...?
- Neal...

Caffrey.
Lucrez aici, dar nu sunt agent.

A ales căile nepotrivite.
Frumoasă cravată.

- Manhattan Prep?
- Da.

Cu ce te putem ajuta, Evan?

Putem lua loc?
Am adus prezentări.

Prezentări.
Sigur. Hai în biroul meu.

Merg la cursurile
Manhattan Prep din clasa a noua.

Familia mea nu e bogată,
aşa că nu-mi permit şcoala privată.

Şi săptămâna trecută am descoperit
că mi se retrage ajutorul financiar.

- Excelentă prezentare.
- Mulţumesc.

Dacă daţi la secţiunea 1,
veţi vedea de ce sunt aici.

Crezi că cineva delapidează
banii din bursele şcolare.

- Şcolile taie mereu din fonduri.
- Desigur.

Dar dacă priviţi graficul,
arată că fondurile sunt cam la fel,

iar ajutoarele financiare
au scăzut în ultimii opt ani.

De unde ai numerele?

Lucrez la biroul burselor
şi am făcut cercetări.

Nu e vorba doar de mine.

E vorba de mulţi copii.

Evan, fondurile acoperă
costuri de operare, salarii.

Numerele astea nu sunt suficiente
ca să demonstreze delapidarea.

N-aţi ajuns la concluzia mea.
E scris cu roşu.

Da.
Văd.

Spune că bursele au început
să dispară

în anul în care Andy Woods a preluat
administrarea fondurilor.

Andy Woods?

Da. Fiica lui merge la Manhattan Prep.

Chloe.
E foarte drăguţă.

Dar cred că Woods
e un tip rău.

O concluzie e corectă.

Andy Woods.
Finanţator american

pe care l-am suspectat
că administrează banii cartelului Juarez.

Sunt oameni brutali
cei cu care face afaceri.

Woods poate că are un birou,
dar metodele sunt luate de pe stradă.

Procurorul crede că spală bani
prin portofoliile de investiţii.

Niciodată n-am avut destule
ca să-l urmărim, dar acum avem ocazia.

- Neal?
- Avem prezentări.

Sunt doar cinci, aşa că va trebui
să le împarţi până vine Wesley cu altele.

- Note, frumos.
- Acum doi ani,

Woods a pierdut
în urma divorţului de dna Woods

după ce a aflat că avea o amantă,

dar s-a asigurat că ia
custodia fiicei lor.

Chloe, 17 ani.
Când a început la Manhattan Prep,

Woods a fost ales
în Consiliul de Administraţie

şi însărcinat cu fondurile şcolii.

Crezi că el consideră fondurile şcolii
a fi propria puşculiţă.

Exact.

Voi merge la şcoală ca un părinte
înstărit ce are un fiu adolescent.

- Am nevoie de un alias.
- Alistair Stone.

Un bancher înstărit din Hong Kong
ce s-a mutat la New York

şi caută o şcoală pentru fiul său,
Alistair Jr.

- Îţi plac ambarcaţiunile şi coniacul.
- Eşti ca un savant în aliasuri.

Îmi plac ambarcaţiunile,
dar hai să zicem Peter, nu Alistair.

Linda va fi supărată.
Soţia ta.

În mod afectiv îţi spune "Ali."

O să-i treacă.
O să planific o întâlnire.

Lasă-mă pe mine.
O să fiu secretarul tău.

- Te urmez, notez chestii.
- Ce secretar?

- Nu poţi spune "asistent"?
- Nu la Manhattan Prep.

Poate c-aş fi promovat
dacă aş fi mers la o asemenea şcoală.

Nu sunt surprins că-ţi place aici.
Şi la grădiniţă se poartă cravată.

Dacă sentinţa mi se va anula,
mă gândesc să mă întorc la şcoală.

Poate termin un master,
studiez în afară, public ceva.

Te cam ia valul, Hemingway.

Nu m-am hotărât
dacă să închid cazul Keller.

- Ţi-am spus...
- Concentrează-te asupra muncii.

Asta te ghidează în viaţă.

Şcoala mea n-a avut un club
de dresare de şoimi.

Cred că Peter Jr. va fi dresorul
în familie.

- Unde staţi în oraş, dle Stone?
- Compania mă cazează la Four Seasons.

- Generos.
- Linda adoră spa-ul.

Păcat că n-a putut veni şi acum.

Aşteaptă aici. Stai pe bancă
cât mă întâlnesc cu Woods.

Întâlnirea de la 11.

- Peter Stone.
- Graham Slater, director Manhattan Prep.

Voiam să vă urez bine aţi venit,
înainte să vă fac cunoştinţă cu Andy Woods.

- Aşa ca de încălzire?
- Intraţi.

- Ai probleme?
- Multe.

- Aş putea fi exmatriculat.
- Asta nu e bine.

Eu şi un alt copil...

Uite ce vei face.

Priveşte-i în ochi.
Dacă ei aprobă, fă şi tu aşa.

Fă ce fac ei.
O să-i faci să creadă că-i asculţi.

Apoi îi priveşti în ochi
şi le ceri iertare.

Nu te uita în jos, da?
Asta va însemna că minţi.

Super!

- Mulţumesc.
- N-ai auzit asta de la mine.

Mă scuzaţi.
Poezie occidentală?

"N-ajung departe în înaintarea mea

culegând albastrul şters".
Frost.

Excelent!
Dle Cooper, sunteţi în locul greşit.

- Cel puţin porţi sacou.
- Cred că mă confunzi...

Dacă aş avea un cântec
pentru fiecare suplinitor

pe care trebuie să-l găsesc pe holuri,
aş fi Aretha Franklin.

Trebuie să-mi sun şeful...

Va suna clopoţelul, dle Cooper.
Vei întârzia.

Ce fel de exemplu aş fi?

Nu ştiu cum îi faci pe adolescenţi
să le pese de citit.

Trebuie să vrei să te concentrezi
asupra muncii.

Unde e sala mea de curs?

Mulţumesc.

Traducerea şi adaptarea: Relic
Nifty Subtitles Team (c) www.niftyteam.ro

WHITE COLLAR Sezonul 3
Episodul 12 - Poveste din Upper West Side

Avem trei maeştri şahişti
care lucrează cu echipa noastră.

E probabil o aptitudine mai bună
decât creşterea de şoimi.

Andy.
El e Peter Stone.

Dle Stone,
el e Andy Woods.

- Mă bucur să vă cunosc.
- Prescott e pregătit să fie un alt Fischer.

Asta-mi place la şcoala asta.
Motivează copiii.

Vă las singuri.

Dle Stone, sper să-l văd
pe Peter Jr. la Manhattan Prep.

Mulţumesc.

Ştii ce se spune...

Joacă cu omul, nu cu tabla.

N-am jucat niciodată şah.

Am crescut într-un cartier rău, am urmat
şcoli publice, am lucrat să am ce am acum.

Şi eu la fel.
Nu e nimic în neregulă cu asta.

Nu. Dar nu e nimic mai bun decât o şcoală
cu legături.

Te va aranja pe viaţă.
Asta e locul acesta.

Ai un fiu aici?

O fiică. Chloe.
E în clasa a noua.

- Mă ţine alert.
- Da, te-ntrebi mereu ce vor face.

- Şi fiul tău îţi face probleme?
- E inteligent, dar impulsiv.

Acţiunile lui tind să-i facă probleme.

Cei inteligenţi mereu încearcă
să încalce regulile.

Vreau să-i dau o şansă bună în viaţă.

Ştiu că mă va costa.

Vino.

Adams, adu maşina
până îi fac un tur lui Peter.

Trimite-ţi fiul aici.
Se va integra.

Nu va putea face nicio prostie
la Manhattan Prep.

La naiba, la naiba!
E cursul de engleză al dlui Brooks?

- Nu m-am trezit.
- Trebuie să fiţi dl Cooper.

Şi trenurile au avut întârziere.
Aveţi ceva pentru durere de cap?

Nu.

- Aveţi ceva pe cămaşă.
- Da, ei o să supravegheze, nu eu.

Asta le va lua o oră.

Puteaţi dormi,
pentru c-a fost o încurcătură.

Eu sunt dl Brooks.
Intru în vacanţă săptămâna viitoare.

Îmi pare rău c-aţi venit degeaba.

Nu-i nimic.
Mă sună, trebuie să plătească, nu?

- O să mă asigur de asta.
- Ziua s-a dovedit a fi bună.

Bună, sunt dl Cooper.
O să-i ţin locul dlui Brooks.

Să vedem.

Conform planului de lecţie,

azi vom continua
cu poezia romantică.

- Nu e niciun poet în clasă?
- Analiza e ca matematica.

Marchează limitele.
Ucide romantismul.

Închideţi cărţile.

Uitaţi un minut de structură.

Doar ascultaţi.

Ea umblă-n splendoare, ca noaptea

din ţările senine cu cerul înstelat

Binele, umbra şi lumina încaltea

Zăreşti în ochi şi-n chipu-i luminat;

Aşa ferice luna licărea

Lucirea zilei cerul i-a luat.

Mai mult umbroasă, mai puţin lucioasă

E-o graţie delicată;

Cosiţa-i de corb, unduioasă

Palida faţă-i luminată.

M-ai verificat.
Ştii cu ce mă ocup, cât câştig,

şi dacă mă hotărăsc să-mi înscriu fiul,
o să-mi ceri o donaţie.

Putea fi mai nuanţat, dar da.

Taxa nu acoperă totul.

Rugăm părinţii şi elevii să contribuie.

- Unde se duc banii?
- Sunt rulaţi,

dar majoritatea merg
în fondurile şcolii.

Am nevoie de ceva mai exact.

Donatorii au încredere că le vom investi
banii în ce e mai folositor.

Şi eu investesc un procent.
Vreau ca banii noştri să se înmulţească.

Sigur ai primit o lovitură de curând.

Cu toţii am primit,
dar ne-am descurcat mai bine ca alţii.

Dă-mi cifrele.
O să mă gândesc la asta.

- N-am mai trecut demult pe la atelier.
- Îmi place.

Ai o satisfacţie
când faci ceva cu mâna ta.

Am tras maşina.

Unde stai cât timp eşti în oraş?

- La Four Seasons. Am un apartament.
- Ştiu.

I-am rugat pe cei de la hotel
să-ţi aducă şampanie.

Mi-au spus că te-ai cazat...

dar nu te-au văzut.

Şi nu erau bagaje în camera ta.

Nu văd ce te priveşte.

Minţi, sau poate fiul tău.

Şi nu vrem un asemenea elev aici.

Aş vrea o explicaţie.

Am venit fără soţie, da?

M-am hotărât să petrec prima noapte
în oraş cu o prietenă.

Stă în West Village.

Dacă Linda află,
mă pune să plătesc.

Mi s-a întâmplat cu prima dnă Woods.

Scumpă greşeală.

Nu.

Mulţumesc pentru tur.
Îmi poţi trimite documentele la hotel.

Şi dacă nu eşti acolo...
voi ştii de ce.

- Dacă mai ai nevoie de ceva, anunţă-mă.
- Bine.

- Da, Jen.
- The Magic Hand of Chance, Keats.

Foarte bine.

- Chloe.
- Ce e într-un nume?

Ceea ce noi numim trandafir,
cu orice alt nume ar mirosi la fel de dulce.

Bardul. Nimeni nu s-a descurcat
mai bine ca Shakespeare.

Am mers în Italia cu tata.
L-am pus să mă ducă la Verona.

"Romeo şi Julieta"
e preferata mea.

Tragică poveste de dragoste.
O cunosc bine.

Lord Byron a fost descris ca nebun,
rău şi periculos pentru a fi cunoscut.

Dar se pricepea la cuvinte.

Nu mă băga în seamă.

Sunt aici să observ,
să învăţ ceva.

Desigur.
Ia loc.

Lord Byron n-a fost singurul poet
care s-a împotrivit convenţiei.

Dar unii poeţi trebuia
să răspundă în faţa cuiva, nu?

Un protector care le făcea
carierele posibile?

Ridicăm mâna în clasă.

Da.

Dacă acel poet lucra
pentru un protector

şi poezia sa era percepută
ca insubordonată?

Majoritatea protectorilor
respectau procesul poetului.

Îndepărtarea de la cursul lucrurilor
era considerată licenţă artistică.

Dar a fost vreodată pedepsit
un poet năbădăios,

fiind închis undeva?

Va trebui să verific.

Bun. Umil, vă las să plecaţi.

Domnule... Cooper?

Trebuie să vă vorbesc după curs.

Am spus "Stai pe bancă", nu să aduci
la viaţă "Cercul poeţilor dispăruţi."

- Ai spus să mă concentrez asupra muncii.
- Am spus asta.

Am aflat că fiica lui Woods era la curs.
Părea relevant pentru caz.

Ştii câţi părinţi ar fi supăraţi dacă ar afla
că un infractor le predă copiilor lor?

Crede-mă, e mai bine decât să le fie
profesor adevăratul dn Cooper.

Cât tu recitai din Byron,
eu eram intimidat de Woods.

- E mai paranoic decât credeam.
- Da, dar acoperirea e intactă.

O să mă duc la birou
să verific cifrele fondului.

Tu ai terminat pe ziua de azi.
Du-te acasă.

Bun. O să am ocazia să mă uit
peste planurile de lecţie.

Mâine începem Dickens.

Cineva are mari speranţe.

Trebuia să ştiu că îndrăzneaţa
noastră salvare a lui Elizabeth

nu ne da va bunăvoinţa de durată
a agentului.

E vorba de Peter.
Nu poate fi cumpărat.

- Neal, ştii ce înseamnă asta?
- Da.

Dacă va contracara mărturia lui Keller,
se va întoarce împotriva noastră.

Ca un bumerang
al Departamentului de Justiţie.

Acum nu mă pot gândi aşa mult
în avans.

Pot doar să-i amintesc lui Peter
că sunt valoros,

nu ceva de care se poate lipsi,
începând cu acest caz.

O bătălie câştigată anulează
orice altă acţiune proastă?

Da. Să vedem.
Manhattan Prep.

- Cineva fură banii de prânz?
- Oarecum.

- Ajutăm un elev bursier.
- Evan e un gânditor concis.

Are fler pentru culoare.
Uşurinţă la cifre.

Şi e îndrăgostit de fiica celor
ce delapidează fondul şcolii.

Omul de rând e îndrăgostit de fiica regelui
rău care-ncearcă să-i distrugă viaţa?

- Are vreo şansă?
- Ar avea, dacă ar ştii că există.

Nu-mi spune. Ai mers în sala de clasă
pe armăsarul tău alb.

Chloe e o adolescentă obsedată
de "Romeo şi Julieta."

- E îndrăgostită de iubire.
- Trebuie să-i direcţionăm afecţiunea

spre o ţintă potrivită
şi care merită... Evan?

Da.

Peter are o pistă.
Trebuie să mă întâlnesc cu el la birou.

O să termin vinul ăsta.

Am ceva idei legat de asta.

Să-nţeleg că vei juca rolul călugărului
ce aduce împreună îndrăgostiţii?

- Fără otravă.
- Bun.

Am o teorie legată
de delapidarea lui Woods.

Investiţiile sunt singurul element
asupra căruia are control deplin.

Da, cheltuielile fixe, salariile,
evidenţa lor poate fi ţinută.

Dacă Woods investeşte aşa cum spune,
fondul ar trebui să fie mai mare.

Poate e.
Woods administrează contul.

Şcoala doar vede cifrele date de el.

Un procent fix din fonduri
îl reprezintă bursele.

Dacă raportează mai puţin,
aşa se explică de ce ies în pierdere.

Da, cum e cu Evan.

Graham Slater e directorul şcolii.

Dacă Woods face ce credem noi,
Slater trebuie să fie complice.

Slater sigur e punctul nostru de intrare.

De asta te întorci
la Manhattan Prep mâine.

Serios?

Te trimit înapoi pentru binele cazului, nu
ca răsplată pentru ce-ai făcut de capul tău.

- Ştiu.
- De acum înainte, eu fac planul lecţiei.

Dacă eşti deştept,
vei face ca mine.

Intru în clasă,
iar fetelor le sticleau ochii,

de parcă ar fi văzut tipul
din filmele cu vampiri.

- Pun pariu, c-ar fi un profesor bun.
- Ceea ce-l va face şi mai credibil.

- La ce te referi?
- E un model.

Neal se poartă urât, dar pentru că e Neal,
nu e tras la răspundere,

şi e şi răsplătit pentru asta.

E mai mult decât cazul ăsta.

Săptămâna viitoare trebuie să dau raportul
legat de ce s-a întâmplat cu Keller.

Scumpo, dacă nu vrei să vorbim
despre asta, nu e nevoie.

Sunt în siguranţă aici cu tine.

Pot vorbi despre Keller.
Ce se întâmplă?

Doar noi doi ştim că Neal a fost implicat
în furtul operelor de arte.

Nu duce nicio urmă la el.

- Şi Keller a mărturisit c-a furat-o.
- Dacă renunţ la caz,

operele s-au întors la locul lor,

Keller îşi petrece viaţa la închisoare,

iar eu sunt erou că l-am prins.

- Dar Neal scapă.
- Da.

Avea comoara şi n-a plecat.
A renunţat la ea pentru noi.

- Cred că asta spune multe.
- Avea comoara.

Asta spune multe despre el.

După mine, omul potrivit e închis.

Mă poţi lăsa la Riverside.

Ţi-e ruşine să fii văzut cu mine.

Gata.

Peter, suntem la 10 cvartale
de şcoală.

Ştiu, dar acoperirea ta e în siguranţă.
Ar fi bine să mergi repede.

O s-o fac pentru că sunt un suplinitor
ce vrea să-şi înceapă ziua.

Când ajung acolo, o să-i pun lui Slater
întrebări despre taxă, să-l scot din birou.

Atunci intru eu
şi caut informaţii despre fonduri.

Voi fi în clasă până sună clopoţelul.

Comportament exemplar, Neal.
Vorbesc serios.

- Nu te puteai abţine.
- Nu.

Peter, Slater pleacă din birou.
O să intru.

Îl interceptez şi-l ţin departe
cât cauţi tu.

A ascuns un plic în jachetă.

- O să mă ţin după el.
- N-ai mult timp.

A pus plicul într-un vestiar.

Îţi dai seama al cui e?

Nu de aici.

L-aş putea sparge.

Va începe cursul.

Copiii merg la vestiare.

Dacă cineva ia manualul,
pierdem plicul.

Dacă am putea elibera holul...

Am o idee.

- Cumva ai...?
- Da, sparge vestiarul odată.

Hai să mergem.

Haide.
În centru.

Aliniaţi-vă.

Nu e ilegal să declanşezi
alarma de incendiu?

Trimite-mă în biroul directorului.

Peter, e vestiarul lui Chloe Woods.

A pus plicul în manualul de matematică.

Află ce e înăuntru şi ne vedem în centru.

Ai grijă.

- Ai grijă, Papa Ştrumf.
- Foarte amuzant. Dă-mi telefonul.

E raportul trimestrial
al finanţelor şcolii.

Slater i-l trimite lui Woods
prin cărţile lui Chloe ca să nu lase urme.

- E deştept.
- Data e de săptămâna viitoare.

- Asta ajunge la consiliu.
- Woods se uită din timp la el...

Ca să vadă câţi bani
poate scoate din fonduri.

Trebuie să-i vedem conturile personale
lui Woods ca să demonstrăm asta.

Peter, Peter.

- Bună, dle Cooper.
- Bună, Chloe.

Mă întrebam dacă faceţi meditaţii acasă.

O să începem "Poveste despre două oraşe,"
şi mi-ar plăcea...

Sunt aici temporar.
Dar sigur putem aranja ceva.

Serios?
Puteţi veni la mine?

Atât timp cât tatăl tău e acasă.

- Da, mâine după amiază?
- Bine.

Ştii ce?
Ar trebui să-l invităm şi pe Evan.

- Pe cine?
- Evan. Îl ştii pe Evan?

Evan, ea e Chloe.
Chloe, Evan.

Ne vedem acasă la Chloe mâine
pentru meditaţii.

- Ne vedem mâine.
- Pa.

- Mergem la ea acasă?
- Evan, vei fi bine. Crede-mă.

Ne vedem la curs.

Trebuie să luăm mandat
ca să-i cercetăm casa lui Woods.

E ocazia perfectă să intri în biroul lui
şi să găseşti conturile.

Da, noroc că am un elev bun să mă susţină.

Da, am auzit.
De ce l-ai invitat pe Evan?

Pentru că Woods ne-ar putea lăsa singuri
dacă mai e un elev acolo.

Şi pentru că Evan e îndrăgostit de Chloe.

Ceea ce ar putea-o ajuta
să-şi îndepărteze pasiunea de la tine.

Putem spera.

Simţeam la fel pentru dna Fitzgerald,
profesoara mea de algebră.

De aici vine fascinaţia ta
pentru cifre.

Şi brunete inteligente, înalte.

M-am uitat peste cifrele fondului,
dle Woods. Arată bine.

Aş avea câteva întrebări
despre care aş vrea să vorbim personal.

- Sunteţi liber mâine seară?
- Din păcate trebuie să stau acasă.

- Fiica mea are meditaţie.
- Vin eu la tine.

Prietena mea găteşte cina.

Mă culc afară dacă se dovedeşte
a fi o întâlnire de afaceri.

Dacă nu-ţi aduci şi tu prietena.

Prietena?

Insist.
Cum o cheamă?

Danielle.

Sunteţi împreună?
Acum?

Domnule Stone...

Danielle,
ne vedem la mine acasă la 5:00.

Minunat.
Ne vedem atunci.

Care e treaba cu prietena?

- Ce ar spune copilul?
- Drăguţ.

Hai să ne concentrăm asupra planului.
Jones.

Ăsta e apartamentul lui Woods.

- Biroul lui e la etajul doi.
- Eu mă duc să-i verific calculatorul.

Exact. Vei copia HDD-ul
cu aparatul acesta de clonat portabil.

Problema e că biroul său are
un senzor de ultimă generaţie.

Tot apartamentul are.

Tipul ăsta lucrează cu cartelul Juarez
şi face şi escrocherii.

Şi eu aş fi paranoic.

Va trebui să ocolim panoul principal
ca să închidem alarma.

Sau să-l facem pe Woods s-o închidă.

Cât tu îi intri în birou,

eu voi deschide accidental uşa.

Da, dacă Woods crede c-ai declanşat
alarma din greşeală, o va dezactiva.

Facem asta la 6:00 P.M.

Întârzierea mai rău ne va dăuna.

Dacă greşim şi cu o secundă,
Woods va şti.

Nu e rău pentru Fratele mai Mare.

- Admiri tehnologia guvernamentală?
- Nu, o deplâng.

- E incomodă.
- O să-ncerc s-o fac să nu mă dărâme.

Răspunzi tu?

Neal, cod roşu.

Evan, ai venit exact al timp
pentru momentul de dinainte de meditaţie.

- El e asociatul meu.
- Dl Magwitch.

Vom fi binefăcătorii tăi.

- Ce-mi veţi da mai exact?
- Neal e mai romantic,

iar eu sunt un maestru păpuşar Machiavelian,

şi-ţi vom da... un joc.

- Ca să fii cu fata.
- I-ai zis de Chloe?

Meditaţia asta e practic
prima întâlnire.

- Trebuie să fii pregătit.
- Nu e prima întâlnire.

E meditaţie
pentru "Poveste despre două oraşe."

Ai idee câte femeie am fermecat

folosind citate
din literatura victoriană?

Serios? Câte?

De ce porţi
cardigan şi pulover?

Nu ştiu. Doar...

Nu ştiu ce să port
când nu mă îmbrac în uniformă.

E în regulă.
Hai să ne concentrăm cum să le porţi.

Nu le purta pe ambele.

Şi pe numele lui lui Holden Caulfield,
îţi desfaci cămaşa?

Da, desfă-o puţin.
Ai nevoie de un aer misterios, da?

Zâmbeşte pur şi simplu.
Se va întreba de ce zâmbeşti.

Da, şi gel de păr.
Am auzit lucruri măreţe.

Cred că munca noastră a luat sfârşit.

Carpe diem, Evan.
Carpe diem.

Dle Woods, salut.
Eu sunt dl Cooper. Iar el e Evan Leary.

Am venit la meditaţia cu Chloe.

- Tu eşti profesorul?
- Da.

Fiica mea nu te-a descris fiind aşa...

- Studios?
- Simetric.

Nu ştiu ce părere să-mi fac.

Hai să vorbim de regulile casei.

Veţi sta în camera asta.
Nu vă plimbaţi prin casă.

Aveţi o oră.
Aţi înţeles?

- Am înţeles.
- Tată? Poţi pleca acum.

- Vorbim de planurile lecţiei.
- Bună, Chloe.

Se pare c-au ajuns invitaţii la cină.

Te las să înveţi.

Asta înseamnă fără telefon, Chloe.

Şi tu...

Ochii la carte.

"Poveste despre două oraşe."

"Erau cele mai bune vremuri."

"Erau cele mai rele vremuri."

Vreau să mă asigur că donaţia mea
e cheltuită pe ceva folositor,

cum ar fi pentru burse,
nu pentru o nouă piscină.

Mă pot asigura de asta.
Danielle...

- Cum e mâncarea?
- Delicioasă.

Mi-aduce aminte de când am mâncat
cu Peter în Aspen.

Da.
Mulţumesc din nou.

- E o plăcere să te cunosc, Amber.
- Ador Aspenul...

Dar nu şi zăpada.

E în regulă dacă durează
mai mult de o oră.

- Nu-ţi face griji pentru tata.
- Nu-mi fac.

Evan tocmai ne spunea ceva interesant
despre "Cartea a Doua."

Da...
Era despre spionii britanici,

Basard şi Clay, iar ei...

Două secunde.
Promit.

- Nu te grăbi.
- Alo?

- Da, e aici.
- Ştiu.

O să ies, da?
Vreau s-o ţii pe Chloe ocupată.

Cum să fac asta?
Se poartă de parcă nu exist.

Evan, e timpul să treci la acţiune.
Bine?

Sunteţi gazde fantastice.
Cât despre tine...

Aia e uşa mea?

Spune-mi "Linda."

Nu poţi face asta, Linda.
Înapoi la afaceri.

Linda?
Adică soţia ta, Linda.

- Mergi acolo.
- Îmi pare rău.

Evan tocmai îmi spunea de recurenţa
imaginile acvatice din roman.

- Evan, vrei să prezinţi asta?
- Sigur.

Face paralela între mânia ţăranilor,

chiar înainte să dea năvală
în fortăreaţă.

Mi-aş dori să fiu în Paris.

- Unde te duci?
- La baie.

Când mă întorc, vreau mai multe exemple
de imagini acvatice de la amândoi.

Ai fost la Paris?

A fost o greşeală!
Îmi pare rău!

- M-am săturat s-aud scuze.
- Ce pot să spun?!

- Nu se mişcă.
- Se va mişca.

- Spune-i c-o părăseşti!
- Nu, pot din cauza lui Peter Junior.

- Cum rămâne cu fratele lui Peter Junior?
- Peter Junior n-are un frate.

Va avea.
În şase luni.

- Am nevoie de aer.
- Nu pleca!

Nu pe uşa aia!

Stai.

Îmi cer scuze pentru scenă.

Şi credeam că eu voi dormi afară
la noapte.

Nu.

Domnule Cooper?

Chloe.
De ce nu eşti cu Evan?

Am mai primit un telefon.

Te-ai rătăcit?

Da, cred că n-am cotit bine.

Este. Îţi spun.
Şi tot... Chloe?

Tu ne-ai spus să fim rebeli.

Mereu tastează cu telefonul în buzunar.

I-am spus că blugii sunt prea strâmţi.

Dacă tata află c-ai încălcat
o regulă a casei, se va supăra,

dar uneori, o pauză de la învăţat
poate fi amuzantă.

Chloe, îmi dau seama
că ai multă... pasiune.

Trebuie s-o îndrepţi unde trebuie.

Ştiu că eşti destul de deşteaptă
să ştii asta.

Ce naiba se întâmplă aici?!

Vreau să ştiu ce cauţi în biroul meu.

- Cu fiica mea!
- Tată! Nu te supăra.

Ce-ar fi să ne calmăm?

Se va termina imediat.
Te interesează biroul meu?!

- Căutai ceva?!
- E vina mea, domnule.

- Vina ta?!
- Da.

Evan.

Chloe a zis că aveţi o veche hartă
a Parisului aici, şi voiam s-o văd.

Hartă?

Da, vorbeam de revoluţie, iar Chloe
a spus că aveţi o hartă veche în birou.

După ce am auzit asta,
m-am gândit că o Hogenberg originală.

- Secolul XVI şi aici e Bastilia.
- Destul.

Vreau să pleci acum din casa mea.

Bine.

Chloe, du-te în camera ta.

Pa, Evan.

Se pare că elevul eminent
nu e un sprijin aşa rău.

Nu, 10 pentru amândoi.

Jones deja a scos câteva numere de cont

din discul copiat.

- Se pare c-am câştigat din nou.
- FBI-ul.

- Al cărui membru sunt.
- Nu mai face asta.

Ştii că trebuie
să dau declaraţia în cazul Keller.

N-o să-ţi cer să minţi.

Dar nu trebuie să le spun tot.

- Asta e?
- Peter, n-am nimic de ascuns.

- Eşti sigur?
- Da.

- Poţi ieşi afară, Mozzie!
- N-ai nicio dovadă că sunt aici!

E o sticlă plină pe jumătate pe masă
şi o mireasmă de vin în aer.

- Probe circumstanţiale!
- Ne vedem mâine.

Pa.

- Cam neglijent.
- Până se clarifică dosarul,

ţin distanţa de fraţii Brooks
din FBI.

N-a luat o decizie.

Mai există şansă să ieşim în avantaj.

Avem de luat o hotărâre.

Evan a făcut mişcarea
în faţa lui Chloe în seara asta.

- Are avânt.
- E timpul pentru gestul romantic.

Mă gândesc la ceva clasic.
Flori, ciocolată.

Sau... asta.

- Tema lui Evan?
- E o mostră perfectă de scris.

Pot scoate un sonet,
iar tu-l poţi falsifica.

Mozzie, ştiu de ce vreau
să-l ajut pe puşti, dar tu?

Vreau să-l văd cum rămâne cu fata.

Şi am nevoie şi de distragerea atenţiei.

- Eşti îngrijorat din cauza lui Peter.
- Şi tu nu?

- Hai să facem sonetul.
- Mi-aduc condeiul.

- Peter.
- Mă duc să mă întâlnesc cu Slater.

- Tu ai scris cecul?
- Practic FBI-ul l-a scris.

Ar trebui să fie o sumă frumoasă
pentru dl Stone.

Da, le va trece în contul
viitoarei pensii alimentare.

Mult noroc.

Şi va fi ultimul lucru pe care-l vei face
la şcoala asta!

Eşti bine?
Ce ţi-a zis?

Ştia.

Ştia că am luat documentele
din biroul burselor.

Cum?

S-a interesat de mine după meditaţie.

Ştiam că le-am tras la xerox
după codul meu de la copiator.

A zis că mă va exmatricula.
Trebuia să spun ceva.

- Ce i-ai zis?
- Că nu mă sperie

pentru că am nişte prieteni influenţi
care-l cercetează.

Du-te la curs.
Du-te.

Diana, avem nevoie de întăriri la şcoală.
Acoperirea lui Peter s-a dus.

Domnule Stone,
nu vă putem mulţumi îndeajuns.

E modul meu de a da înapoi.

Din păcate, acum trebuie să ajung
la aeroport într-o oră.

- Nu te duci nicăieri.
- Andy, ce se întâmplă?

Asta nu e o coincidenţă.

Toate întrebările despre fond,

raportul trimestrial ce vine,
cecul, e o capcană.

- Nu face vreo prostie.
- Atunci mergi.

Vei fi bucuros să afli
că tocmai am făcut

schimbul de scrisori.

- Peter e în pericol. Am nevoie de ajutor.
- Vin.

- Ce facem aici?
- Am întrebări.

- Stai, Moz.
- După cum ştii, aici îmi place să le pun.

Pentru cine lucrezi?
Şi nu-mi spune că pentru Hong Kong!

Ai toate răspunsurile.
De ce nu-mi spui tu?

- Te-au trimis fraţii Juarez?
- E din cartel?

Ai înţeles greşit.
Caută în buzunarul sacoului.

FBI.

- FBI!
- Taci, Graham.

- Nu putem ucide un agent.
- Ba da.

Haide!

Fie vorbeşti, fie dispari!

Mă depăşiţi numeric.

- Am nevoie de o distragere.
- Ce fel de distragere?

Orice. E clasa 23B.
Grăbeşte-te.

- Chloe, te căutam.
- Bună, dle Cooper.

- Cineva mi-a pus asta în geantă.
- Trebuie să vorbim.

Îmi cer scuze pentru tata.

Evident, nu sunt binevenit acasă la tine,
aşa că vreau să-ţi dau numărul meu.

Da?

Ca să mă suni dacă ai întrebări
legate de temă după ce plec.

Bine.

Mersi.

Chloe?

Mi se părea că tu şi Evan chiar
v-aţi apropiat zilele trecute, nu?

- Oarecum.
- E la mine în clasă acum.

Voia să termine un eseu,
aşa că l-am lăsat.

- E linişte, discret.
- Crezi că se supără dacă mă duc?

Deloc.
Veţi fi doar voi doi.

- Mulţumesc.
- Sigur.

Nu-l lăsa să iasă din clasă!
Dă-te din calea mea!

Unu jos, mai sunt doi.

Se pare c-aveam nevoie de un flacon.

Carbonat de potasiu, sucroză,
şi puţin nitrogen.

Au nitrogen aici.

E o şcoală excelentă.

Slater, dacă lucrezi cu mine,
poate-ţi ofer o înţelegere.

E prea târziu.

Ce păcat.
E o înţelegere bună.

Eu ştiu.

Nu mişca sau trag.

Frumoasă colivie.

Hai să vorbim cu Woods.

- Aştepţi pe cineva?
- Tată?

- Ce faci aici?
- Voiam să vorbesc cu Evan.

Profesorul tău mi-a zis
că-l găsesc aici.

De fapt, nu sunt profesor.

Tu...

Ştii deja că sunt agent federal.

- Dar ghici ce...
- Şi eu sunt.

Eşti arestat pentru tentativă de crimă
şi fraudă.

- Danielle?
- Sunt Diana.

- Şi prietena ta găteşte îngrozitor.
- Chloe, sună-mi avocatul.

Trebuie să afle de asta.

Chloe, vreau să faci asta pentru mine.

- Hai să mergem.
- Mă asculţi?!

Ce se va întâmpla cu el?

Va merge la închisoare.

Chloe,
viaţa ta se va schimba.

N-o să te mint, nu va fi uşor.

Dar să nu fugi de asta.

Asta poate fi o ocazie.

O şansă s-o iei de la capăt,
poate vei trăi aşa cum vrei.

Eu am avut şansa asta, şi e
cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat.

- Serios?
- Da.

Mulţumesc, dle...
Stai. Care e numele tău adevărat?

Neal.

Ai grijă de tine, Chloe.

Voiam să spun că-mi pare rău pentru tot.

Nu e vina ta.
E a tatălui meu.

Dacă vrei să vorbeşti cu cineva...

Mersi.
Şi mi-a plăcut poezia ta.

Mâine ne trezim devreme.

Trebuie să ne ocupăm
de escrocheria imobiliară Mortenson.

Frumoasă cravată.

A fost un cadou de mulţumire
de la Evan.

Ştiu că ţi-am complicat viaţa.

- Stai. Nu mai spune altceva.
- Îţi pot mulţumi?

Le-am spus adevărul.

Dar nu le-ai spus tot.

Ce ai făcut în cazul ăsta,
cum te-ai comportat...

Mă face să cred
că parteneriatul ăsta va merge.

Ştiu că înseamnă ocazia asta.
Crede-mă.

Sunt drăguţe, dar nu asta
contează pentru mine.

Despre comutare...

Am luat destule decizii importante
pentru ziua de azi.

- Am înţeles.
- Biletele alea fiind cele mai importante.

- Sunt scaune bune.
- Ştiu.

- Eşti sigur?
- Ne vedem mâine.

Pa.

Jones.

Caffrey mi-a dat două bilete
la Yankees în seara asta.

Şi par reale.
Vrei să mergi?

Sunt locuri bune.

Eu conduc.

Traducerea şi adaptarea: Relic
Nifty Subtitles Team (c) www.niftyteam.ro

Sincronizare WEB-DL: Claudelu