Original subtitles

Din episoadele anterioare...

Pentru ultima noastră lovitură.

- Ce e? - O parte a manifestului original.

- Crezi că operele sunt la Caffrey? - Nu ştiu.

Agentului Kramer îi pare rău că nu poate veni personal, dar m-a informat.

- Chris Gates. - Eşti de la Interpol?

Da. Există o listă parţială.

- Încă nu se ştie nimic de multe opere. - Au găsit doar o pagină.

Dacă cineva încearcă să vândă ceva de pe listă, o să-i prindem.

- Da, aşa e. - Ai găsit seiful?

Manifestul nu era acolo. Moz, îmi pare rău.

E sezonul de vânătoare pentru Keller. Câştigul merge la învingător.

O recompensă de 6 milioane.

Cam atât costă pe piaţa neagră Degas-ul.

Nu, exact atât costă Degas-ul.

- E pe listă, Moz! - M-ai minţit?

Când Degas-ul va apărea... şi aşa va fi...

FBI-ul va şti că n-a ars comoara,

iar noi suntem suspecţii principali.

Vrabia moare la miezul nopţii.

- Atunci n-aş vrea să fiu vrabia. - Serios?

Tocmai voiam să demasc liderul Uniunii Nord Americane.

Nu. Aşa credeai.

U.N.A. nu există.

Spui tu. Tu ai pus asta la cale?

Trebuia să-ţi vorbesc cumva.

Alte vorbe goale.

Aşa cum ai zis că n-ai manifestul FBI-ului.

Ai tot dreptul să fii supărat. Te-am minţit.

- De ce? - I-am spart seiful lui Peter.

Aveam lista în mână. Eram gata să iau comoara şi să plec.

- De ce n-ai făcut-o? - Peter a sun...

- Am o viaţă aici. - Dar aveam un vis.

Visul se poate schimba. Te-ai gândit vreodată

că poate nu ne va plăcea viaţa pe insula mediteraneană?

Atunci ne vindem insula şi ne întoarcem.

Nu, tu te poţi întoarce. Eu nu.

Dacă fug, New York-ul rămâne doar o amintire pentru mine.

Haide, Neal. Asta era...

Ultima lovitură perfectă.

- Ştiam că te codeşti. - Tu ai tăinuit Degas-ul pe la spatele meu.

Majoritatea pieselor de pe piaţa neagră nu mai ies la suprafaţă. Ştii asta.

Pentru că nu sunt pe lista pe care o tot caută Peter.

- Degas-ul e. Dacă Peter îl găseşte... - Da, ştiu.

Şi dovedeşte că n-a ars comoara, şi urmele duc la noi.

Hai să oprim asta. Cine e tăinuitorul?

Rusty.

Rusty? Serios?

Bine, vorbeşte cu el. Află cui i-a vândut tabloul.

- Începem de acolo. - Bine.

Vorbeşte cu Rusty, da?

Dar rămâne o întrebare.

Vrei să rămâi?

O să te anunţ.

Cel mai bun mod de a trăi onorabil e să fim ceea ce pretindem că suntem.

Parafrazez, dar nu cred că Socrate s-ar supăra.

S-ar putea. Te pot ajuta?

Da.

Ştii ceva despre portretele medalii renascentiste?

- Pari să ştii că ştiu. - Am un caz vechi cu un Fiorentino

care a fost luat de la Smithsonian acum opt ani.

Cel pe care l-am găsit s-a dovedit a fi o ciocolată învelită în folie.

Ai auzit probabil povestea.

- Sună cunoscută. - Aşa m-am gândit şi eu.

- Sunt... - Agent Kramer, şeful agenţiei din DC.

Aş zice că acest moment era inevitabil, dle Caffrey,

având în vedere cine sunt, iar tu eşti cine eşti.

Bun. V-aţi cunoscut.

Eu şi Neal tocmai...

Ce făceam aici?

Făceam conversaţie.

- Da, poţi spune asta. - Kramer a fost mentorul meu la Quantico.

Acum sunt doar un prieten.

Tu eşti cel care l-a învăţat pe Peter tot ce ştie.

L-am învăţat destule.

- Am ţinut unele lucruri pentru mine. - Nu, nu mi-ai zis asta.

- Ce aduce Washingtonul la New York? - Îi spui tu?

Ce-ar fi să discutăm în camera de conferinţe?

Bine.

Acum două zile, am primit o informaţie

că o capodoperă de mult pierdută a apărut în New York.

Îl cunoaşteţi cu toţii pe agentul Kramer din D.C.

Unul din informatorii noştri a auzit

că un tablou de pe piaţa neagră e vândut aici.

- Un Degas. - Bun ochi, Jones.

Acesta se numeşte "Intrarea dansatorilor mascaţi."

A fost term... Neal, sigur poţi prelua tu de aici.

A fost terminat în 1884, una din lucrările de seminar a lui Degas.

E mai complex decât balerinele pentru care e celebru.

Se crede c-a fost furat de nemţi în '41

din muzeul Tsarskoye Selo din Sankt Petersburg,

împreună cu alte opere de artă.

N-a mai fost văzut de atunci.

- Ce crezi, Neal? - Eu?

Cred că recuperarea acestei capodopere ar fi incredibil, dle.

Şi eu.

O s-o găsim.

Moz, ai vorbit cu Rusty?

Am lăsat vorbă. Nu s-a întors.

Calmează-te. Merge în Poconos.

FBI-ul ştie de Degas.

- Degas-ul nostru? - Atât cât ne-a aparţinut.

Trebuie să-l găsim pe Rusty, să ne asigurăm că nu ne divulgă numele.

- Ipoteza devine realitate. - Ce zici de asta ca realitate?

Agentul Kramer a venit din D.C., îl ajută pe Peter.

Serios?

Cum e eminenţa cenuşie a agenţiei din Washington?

Ia-l pe Peter, adaugă ani de experienţă şi mai puţină înclinaţie să ne lase în pace.

Tocmai mi-a îngheţat sângele în vene.

Se presupune că are cunoştinţe enciclopedice despre impresionişti.

Ştie destule despre Degas ca să mă bage-n sperieţi.

Spune-mi, te rog, că nu şi-a adus fata de vinerea cu el.

Nu, aici avem noroc. Agenta Matthews nu e cu el.

Chiar noroc. Nu ştiu cum ai fi scăpat din asta.

Hai să ne concentrăm să scăpăm de aici. Să-l oprim pe Peter să găsească opera.

- La ce te gândeşti? - Să localizăm Degas-ul şi să-l recuperăm.

De ce e clepsidra aia gigantică la mine pe birou?

Undeva pe drum, cred că nu mai ştii ce vrei.

Să ţinem comoara aici n-a fost parte a planului pe termen lung.

- Moz, nu e... - 48 de ore.

În acest timp, voi face tot ce crezi că trebuie să facem ca să plecăm.

- Şi când timpul se scurge? - Eu şi Lolana luăm comoara şi plecăm...

Nu mai ţinem cont de listă, de Degas, sau de FBI.

- Sper că vei veni cu noi. - Îmi dai un ultimatum.

Da. Rămâi aici cu Peter sau vii cu mine.

Alege de partea cui eşti, Neal.

Traducerea şi adaptarea: Relic Nifty Subtitles Team (c) www.niftyteam.ro

WHITE COLLAR Sezonul 3 Episodul 10 - Numărătoarea inversă

- Da, asta a fost interesant. - Am escrocat un mafiot.

O altă zi obişnuită în biroul agenţiei din New York.

Nu râde. Nu e departe de adevăr.

Ce s-a întâmplat cu bobocul stoic, ce nu voia s-audă de prostii

căruia-i spuneam Arheologul?

- Arheologul? - Da, nu înceta să caute.

Sunt încă stoic.

- Neal te-a făcut să te destinzi. - Nu e adevărat.

- Pot vedea asta. - Dar într-un mod bun.

Rata de clasare a dosarelor e fără precedent.

Ştiu de voi în D.C. Multe bârfe

despre cel mai bun poliţist din Gotham City şi despre escroc.

Ai făcut poza chiar aici în bucătărie.

Da, da. Neal e informatorul meu, e...

Da, ţi-e şi prieten.

O să pun de-o cafea, şi vă las să vorbiţi, da?

Eşti îngrozitor de apropiat de tipul pe care-l crezi c-a furat Degas-ul.

- E aşa evident? - Azi avut o cameră plină cu oameni

gata să meargă după tablou, şi te-ai uitat doar la unul.

- Crezi că el a furat comoara? - Am suspiciunile mele.

De asta eşti aici. Am nevoie de-o vedere din exterior.

Înainte să te cunosc,

aveam un informator care antrena

echipa fiului meu mai mic.

Şi acum?

Acum primesc un e-mail ocazional din închisoare.

Sunt relaţii pe termen scurt, Petey, cel mult.

Aşa le funcţionează creierul.

Crezi că odată escroc, veşnic eşti escroc?

Cred că procentajul recidivismului îţi dă o idee.

Şi trebuie să te protejezi când ei se duc la fund.

Ştiu. Îmi risc cariera.

Nu, nu vorbesc de slujba ta. Vorbesc despre tine.

Când asta se întâmplă, nu-i pui cătuşele unui criminal.

Duci la închisoare un prieten.

Doare.

Oamenii se pot schimba.

Pete... m-ai rugat să te ajut.

- Dacă Neal e suspect... - Este.

Atunci trebuie să-l tratezi ca pe unul.

Neal, avem nevoie de expertiza ta.

- De asta sunt aici. - Grozav.

Hai să zicem că eşti în posesia unei capodopere ce a dispărut acum 70 de ani.

- Cum ar fi un Degas? - Exact.

Îţi poţi imagina asta, Neal?

Chiar acum mă bucur de fantezie, dle.

- Păcat că nu poate dura. - De ce nu?

Pentru că trebuie să scapi de pictură.

- Sau agenţii mă vor aresta? - Exact.

- Trebuie să răspunzi? - Nu.

Mă întâlnesc cu Rusty în 30 de minute.

Am un Degas pe care trebuie să-l mut înainte să mă prinzi.

Întrebarea e cum îl tăinuieşti?

- N-o fac. Pun pe cineva. - De ce ai merge la cineva?

Un Degas ce apare după atâta timp va fi privit cu mult scepticism.

- Oamenii vor crede că e un fals. - Da, de obicei sunt.

Am nevoie de cineva cu o reputaţie impecabilă ca să-l vând. Vrei să-ntreb?

De fapt, echipa lui Kramer deja are doi suspecţi.

- Minuţios. - El e Gus Leland.

Se ocupă exclusiv de impresionişti francezi, s-a întors recent la New York.

Îl ştiu pe Gus. Munca sa e de calitate.

- Sigur s-ar potrivi. - Al doilea om ar fi Rusty.

Renumit pentru ochiul cu care descoperă falsurile.

Da, e suspectat c-a ajutat la vânzarea "La pastorale" a lui Matisse anul trecut.

Da. Se mai zvoneşte

şi că a vândut recent o pictură importantă aici.

Spune-mi, Neal, când îţi tăinuieşti Degas-ul, pe cine ai folosi?

Rusty are contacte locale.

Aş zice că Rusty.

Atunci pe el îl căutăm.

Bine. Echipa mea îl are pe Gus.

Baftă, domnilor.

Îl sun pe Mozzie. El ştie pe unde stă elita pieţei negre din Gotham.

Nu e nevoie. Îl supraveghem pe Rusty de 24 de ore.

Ştim exact unde e. Hai să mergem.

Hai să facem o plimbare.

- Nu e nevoie de-o maşină să-l luăm pe Rusty? - Am câteva la faţa locului.

Ai nevoie să vorbeşti cu cineva?

Mi se pare de folos să o ai aproape în lumea asta în continuă mişcare.

Nu mai vorbeşte nimeni. Pune ăla deoparte.

- Hai să vorbim. - Bine.

Spune-mi de ce e cu adevărat Kramer aici.

Mi-e prieten şi mentor.

- E un câine de pază. - Asta crezi tu că e un mentor?

Să vedem. Descris în "Odiseea" lui Homer, mentorul era jumătate om, jumătate zeu.

Reprezenta uniunea dintre cale şi ţel, dacă-mi aduc aminte.

- Personificarea înţelepciunii. - Asta e o interpretare.

Mentor l-a călăuzit pe fiul lui Odiseu în timpul războiului troian.

- Plănuieşti să mergi la război, Peter? - Nu încă.

Dar dacă sunt nevoit, Kramer îmi susţine spatele.

Trebuie să fie frumos să ai pe cineva care crede în tine.

Nu i-am dat un motiv să n-o facă.

Rusty!

Despre ce e vorba? Deja ai o nouă piesă de vânzare?

M-ai rugat să ne vedem la vedere. N-ai putut alege ceva mai public?

Şi părul tău e ca o flacără.

Genetica. Bluza aia e o alegere.

- De ce suntem aici? - E vorba de ultimul tablou vândut.

- Unde e? - Pui la îndoială discreţia profesională?

- Sunt insultat. - Rusty, îl vreau înapoi.

Asta e o altă discuţie. Pot vorbi cu el, să văd dacă vrea

să se despartă de el pentru 30% profit?

- E o urgenţă. - Ştii cum merge asta?

Sunt omul de legătură. Îţi dau un nume, iar data viitoare mă laşi pe dinafară.

Munca mea depinde de nedivulgarea acelei informaţii.

FBI-ul caută tabloul.

Acum încerci să mă sperii ca să te ajut? Trist.

Nu e trist.

Urgent! Agenţii sunt aici!

Serios, Mozzie?

Foloseşti placa învechită "agenţii sunt pe urmele mele"?

Rusty, stai pe loc! Rusty!

Diana, spune întăririlor să vină la Bryant Park.

Bine, eu la stânga, tu la dreapta, da?

- Peter? - Du-te.

Ce grabă!

Unde eşti?

În spatele tău.

- De ce ai adus agentul? - FBI-ul îl monitorizează pe Rusty.

Peter nu mi-a dat ocazia să te anunţ.

- Ai făcut rost de informaţie? - Rusty nu mi-a zis nimic.

Partea bună e că am impresia că nu va spune nici FBI-ului.

- Bine. Îl duc la ei. - Ce? Nu! Lasă-l să plece!

Peter e pe urmele mele, Moz. Dacă îl ajut cu Rusty, poate se mai domoleşte.

- Acum pleacă până nu te vede. - Stai. Telefonul lui Rusty.

- Am şters ce-l lega de noi. - Perfect. Mulţumesc, Moz.

Diana, unde-mi sunt oamenii?

Ieşirea asta e închisă.

Rusty...

Trebuie să vorbim despre un om şi un Degas.

Trebuie să-ţi placă munca în echipă.

A urlat după un avocat imediat ce i-am pus cătuşele.

Ştie că i se duce reputaţia dacă vorbeşte. Avem nevoie de ceva la mână.

Ai deja. I-am găsit telefonul lui Rusty.

Probabil l-a aruncat. Apelurile recente

ar trebui să ne ajute să ne dăm seama de la cine a luat Degas-ul.

Ducem asta la laborator.

Ne vedem la birou. O să trecem peste detalii.

Sună bine.

Băiatul tău e foarte de ajutor pentru un suspect principal.

Aşa se pare.

Scuză-mă! Ţine liftul! Mulţumesc.

Chris. Chris Gates.

Agent Matthews.

Te rog. Îmi poţi spune Melissa după data trecută.

Scuze. Melissa. Ce mai faci?

- Bine. - Bun.

- Nu ştiam c-au adus Interpolul la asta. - Uite-mă.

- Te duci să-l vezi pe agentul Burke? - Da.

- Da. - Mergem împreună.

Fan... tastic.

Presupun că eşti aici pentru Degas?

Ştiu doar ce-mi spune Kramer.

- Pot avea încredere în tine? - Ce s-a întâmplat?

Melissa...

- Pot avea încredere în tine? - Pune-mă la încercare.

Ce voi spune...

- La naiba. Nu eşti autorizată. - Autorizată pentru ce?

Nu contează. N-avem timp. E o cârtiţă în divizia din New York.

Ce?

Am interceptat o transmisie neidentificată din acest birou.

Cineva încearcă să facă mişcarea pentru arta furată de pe submarin.

Şi au trimis Interpolul să investigheze?

Da, am o misiune specială. Nu pot avea încredere în nimeni.

În ceea ce priveşte biroul, sunt un consultant al FBI-ului.

- Dar noaptea în care am băut... - Am fost neatent, da? M-am dat de gol.

- Îmi pare rău că te-am băgat în asta. - Chris...

Spune-mi "Neal." Te rog.

Sigur nu regret c-am ieşit.

Agent Matthews. Mulţumesc c-ai venit.

Desigur. Asta mi-e slujba.

Am tot ce mi-a cerut agentul Kramer.

Grozav. Văd că l-ai cunoscut pe Neal.

Da, eu şi Neal am avut o conversaţie foarte interesantă pe drum.

Mereu e bun la asta. Aveai dreptate.

- Telefonul lui Rusty ne-a dat o pistă. - Mă bucur c-am putut ajuta.

Agentul Kramer e în sala de conferinţe. Vino sus.

Îţi sunt dator cu încă un Martini.

Se pare că Rusty a şters câteva numere înainte ca Neal să găsească telefonul.

Din păcate, nu ştim de la cine a cumpărat Degas-ul.

Dar dacă-l găsim, avem un avantaj. Îl putem face să ne spună de unde-l are.

Da.

Vestea bună e că ştim cui i l-a vândut.

Au fost câteva telefoane pe care i le-a dat acestui om.

E Elliott Richmond. E traficant de arme pe piaţa neagră.

Se zvoneşte c-a făcut o avere mutând M240.

O avere pe care o dă pe opere de artă.

Are o slăbiciune pentru impresionişti.

Arta e o monedă pentru asemenea tipi.

În ultimii 10 ani, dealeri de pe piaţa neagră au încetat să mai facă afaceri cu bani.

Sunt prea uşor de depistat, uşor de pierdut.

În loc să care genţi cu milioane în bancnote.

E mai uşor dă schimbe o singură operă de artă ce valorează tot atât.

Neal, se zvoneşte că ai experienţă în metoda asta de plată.

Detaliile sunt sensibile, dar hoţul se zice c-a dat un Manet pentru identităţi false.

- A fost o sarcină grea. - Sarcină?

Da, acoperirea Wesley Godfrey s-a dus. Ce ştii de Richmond?

Richmond ţine un penthouse pe 75 Wall.

Nu deţine altă proprietate în oraş, şi-i place să-şi privească operele de artă,

aşa că sigur aici ţine Degas-ul.

Deja am aranjat să-l cumpărăm. Melissa, te rog.

Acum doi ani, am recuperat asta

în timp ce lucram la un caz în Germania.

E o MP5K modificată să treacă printr-o servietă.

Foarte rară. Civilii nu pot pune mâna pe ea.

I-am zis lui Richmond că, dacă-i place ce vede, îi pot aduce vreo 200.

Ar trebui să fie suficient să negociem Degas-ul.

- Mergi în misiune? - O să mă dau drept vânzător,

iar Diana mă va susţine.

Urăşti armele, şi cum toţi vedem, Diana...

- Le iubeşte. - Deci stau deoparte de data asta?

Nu chiar. Vei fi în dubă...

Cu mine.

HK MP5 într-o servietă.

Clasic. Declanşatorul e în mâner.

Tragi din servietă în timp ce mergi.

Foarte frumos. Câte ai?

Două sute, dar asta te va costa. E o armă rară.

Am înţeles. Ce nu înţeleg e ce face ea aici.

- Mă asistă. - O doamnă nu poate vorbi singură?

Doamna îl şi apără.

- Eşti amuzant. - Hai să vorbim.

- Agenta Berrigan pare impresionantă. - Aproape la fel ca Peter.

Dacă e ceva sigur de Peter,

e că duce la bun sfârşit ce-şi propune.

Dacă are o ţintă, o urmăreşte până o loveşte...

exact în centru.

Îţi spun ce... Adu-mi o sută, şi batem palma.

- Sigur. Dar nu vreau cash sau cec. - Nici eu.

Am achiziţionat recent un obiect foarte valoros

care e destul de valoros pentru armele astea... financiar vorbind, desigur.

- Ce fel de obiect? - Ce s-a întâmplat?

Poate Peter nu te consideră

partenerul său, aşa cum crezi.

Mâine. 1:00 fix.

Tu aduci armele. Eu aduc obiectul.

Pe mâine.

Cred că e greu să-ţi faci treaba când eşti lăsat pe dinafară.

Pari să ştii ceva despre asta, nu?

Ce s-a întâmplat astăzi?

Ceasul tău a fost întrerupt.

Defecţiuni de echipament. Se întâmplă.

- Ştii asta mai bine ca oricine. - N-o să-mi spui tot, nu?

Îmi urmez pistele.

Dacă nu-ţi place unde duc, păcat.

Kramer vorbeşte acum.

- El e diavolul pe umărul tău. - Nu. Mi-aminteşte de ce sunt aici.

Ajut la investigaţia asta.

Ţi-aminteşti ce mi-ai spus în ziua în care te-am acuzat c-ai furat operele de artă?

Ce anume, Neal?

- "Dovedeşte-o." - Ai grijă ce-ţi doreşti.

Atunci mult noroc.

Mandat de percheziţie

Ordin de percheziţionare a penthouse-ului lui Richmond mâine la 1:00

Melissa.

- Ţi-a scăpat ceva. - O iau eu.

Presupun că Kramer te-a pus la curent, nu?

- Mersi. - Cu plăcere.

Da, chiar deţin vilele acestea.

Ce anume? Insula?

Da, şi pe asta o deţin.

Sigur, îţi pot arăta reciful de corali...

În submersibilul meu.

- Avem o problemă. - Ne-ar trebui copyright pentru fraza asta.

Peter a cerut mandat să percheziţioneze casa lui Richmond mâine la 1:00.

Trebuie s-ajungem înaintea agenţilor. Ne vedem la mine diseară.

Arăţi bine, Mozzie.

Keller...

Ce surpriză.

Eşti greu de găsit.

Ar trebui să ştii că mereu am o uşiţă de scăpare.

Cinci paşi la stânga e trenul "A".

În dreapta Jerry, un vânzător nobil care şi-ar risca viaţa pentru mine.

Mi se pare că ai doar o ieşire

pe care o poţi folosi, având în vedere tricourile astea.

Aproape că m-ai ucis, Mozzie.

- E o recompensă pe capul meu. - Asta înseamnă că trebuie doar să ţip

şi New York-ul se apropie să te doboare.

Dacă ţipi te spintec ca pe un peşte,

apoi sar în trenul de la cinci paşi din stânga ta.

Jerry nu te-ar lăsa să ajungi aşa departe.

Eşti tupeist, Mozzie, Îţi spun asta.

Faci genul de alegeri nemiloase pe care Caffrey nu le-ar face.

- Ce vrei, Keller? - Ştii ce vreau. Sunt aici din politeţe...

Ceea ce înseamnă că e ultima ta şansă să-mi dai o parte din comoară.

Chiar dacă aş şti despre ce vorbeşti, răspunsul ar fi tot nu.

Eşti sigur de asta?

Nu uita, am întrebat frumos.

Acum o să te oblig să-mi dai ce vreau.

- Cum? - De ce să stric surpriza?

Poftă bună.

Ai crede că acolo sunt scorurile meciurilor.

- Mă uit la datele brăţării lui Neal. - Asta faci de o oră?

- Trebuie să ştiu unde e. - Scumpule, e aproape 10:00, lunea.

- Nu cred că pleacă undeva. - Da, nu poţi fi sigur... Nu acum.

Dacă totul merge bine, mâine recuperăm tabloul.

- Şi apoi? - Apoi voi şti adevărul.

Neal a făcut-o, nu?

De ce eşti convinsă aşa deodată?

Din cauza ta.

Ultima dată când ai fost aşa obsedat, l-ai prins.

Avem o problemă.

Ai dreptate, ar trebui să luăm copyright pentru fraza asta.

Keller s-a întors. Şi ne vrea comoara.

Ce? Tot guvernul SUA şi jumătate din lumea interlopă îl caută.

Exact, şi dacă rămâne prin preajmă înseamnă că pune la cale ceva serios.

Ar trebui să plecăm înainte ca asta să se întâmple.

Nu, ne facem griji pentru Keller după ce problema cu Degas-ul e rezolvată.

Aproape am terminat cu falsul.

48 de ore, Moz. Să le facem să conteze.

Avem deja un plan.

Avem o fereastră de 10 minute în timpul raidului FBI ca să schimbăm tablourile.

Îmi pare rău. Credeam c-ai un plan bun.

Cu Peter în coasta mea, e singurul mod.

Bine atunci. Continuă.

Acesta e planul apartamentului lui Richmond.

Stă la penthouse, etajul 43, accesibil prin două lifturi şi scara de incendiu.

Înăuntru, Richmond are un arsenal personal, aşa că trebuie să mergem cu grijă.

Să-l doborâm repede ca să nu aibă ocazia să ia o armă.

Richmond crede că facem afaceri. Diana, tu vii cu mine.

Jones, echipa ta merge pe scări.

43 de etaje. Noroc că merg la sală.

- Ce faci cu Caffrey? - Vreau să ştiu unde e aşa că vine cu mine.

Dacă Peter vrea să mergi cu el la Richmond, cum va merge asta?

Nu mă va lua. E o cameră lângă biroul gardianului.

O să mă asigur că Peter mă închide acolo înainte să urce la Richmond.

- E liber de acolo la lifturi. - O să ai nevoie de pantofi cu tălpi moi.

- Şi de cutia de solicitare a liftului. - Bine.

Îmi va da timp să-l lovesc pe Richmond înainte să ajungă Peter acolo?

Doar atât îţi va da. Vor urca pe scări.

- Va trebui să cobori pe altundeva. - Ştiu.

Nu ai pe unde coborî.

Ştiu.

Îl ţii pe Neal aproape când mergi după Degas?

Vreau să-i văd faţa când vede pictura-n mâna mea.

E vreo şansă să meargă acolo în seara asta?

Nu, o echipă-i monitorizează datele brăţării.

- Asta nu înseamnă că nu are un plan. - Sigur are.

Cum vei duce copia Degas-ului

şi toate celelalte lucruri acasă la Richmond în primul rând?

- Tu o vei face. - Cum?

Vom avea nevoie de o bazooka.

Ai în faţă u puşcă AT4 fără recul.

Creată de Saab, folosită de SUA şi Suedia.

Foarte populară în Afganistan vara trecută.

- Câte ai? - Să zicem 200.

Să întreb cum ai pus mâna pe ele?

Hai să zicem c-au căzut din camion.

Cum ştiu că nu s-a stricat nimic în cădere?

Consideră asta model.

Testeaz-o, şi dacă-ţi place, vorbim de celelalte 199.

Desigur, n-o pot testa aici.

Nu te grăbi. Ţinem legătura.

Bucură-te.

Bine.

Lifturile sunt ale mele, Neal. Restul ţine de tine.

- Echipa unu e pe poziţii pe scări. - Mersi, Jones. Intrăm.

Deschid eu.

- Ce vrei să faci cu asta? - Mereu să fiu pregătit, nu?

Sigur.

FBI. Avem un mandat să percheziţionăm penthouse-ul.

Agent Peter Burke. Am un martor ostil.

Ai un depozit sau un birou pe care-l pot împrumuta

în timp ce-mi fac treaba sus?

Da, dle. Chiar aici. Vă arăt.

Haide, Peter. Nu mă poţi închide aici.

Uită-te la mine.

Nu pleacă de aici.

N-are probleme medicale, a băut destulă apă şi a fost la baie.

Dacă te cheamă, nu răspunde.

Dacă cere ceva, nu-l lua în seamă.

E clar? Sunt singurul care va deschide avea uşă.

Mă întorc mai târziu.

- E totul în regulă cu Neal? - Nu va merge nicăieri.

- Eşti acolo, Moz? - Fără nume, Nea...

Am înţeles.

Ce naiba?

Suntem blocaţi. Jones, întârziem. Stai pe poziţii.

Sună paznicii.

Lifturile trebuie să se mişte cât mai repede.

Operaţiunea Fedibuster e în joc.

Bine. Spune-mi când.

- Da, suntem blocaţi. - Eşti sigură?

- Ce? - Glumeşti? Da, suntem siguri.

- Fă liftul să se mişte. Haide. - Acum!

Va trebui să ai răbdare.

Ar putea dura puţin.

Fă liftul să se mişte. Haide!

Deschid uşa acum.

Neal, grăbeşte-te.

A fost pe aproape.

- Mi-a crescut pulsul. - Du-ne sus sau jos.

Nu-mi pasă ce faci, dar scoate-ne din lift.

Nu înţelegi.

Resetez sistemul, doamnă. E nevoie de timp să iniţializez.

Fă-o.

Ştii unde a ascuns tabloul?

Am o idee.

L-am găsit.

Grăbeşte-te, Neal. Nu mai ai timp.

În sfârşit. Jones, suntem pe drum.

Recepţionat.

Neal, pleacă de acolo!

Au ajuns la penthouse. Pleacă de acolo.

Vin!

- Intră. - După tine.

- N-ai adus armele? - Nu. Am adus mandatul acesta.

- Peter Burke, FBI. - Jones, e liber.

Elliott Richmond, eşti arestat pentru trafic ilegal de arme.

Neal, Peter şi Diana sunt cu Richmond.

Plec de aici. Baftă.

Ne vedem de cealaltă parte, Moz.

- Mi-a reuşit aterizarea. - Am nevoie de-o băutură.

Ţi-a luat ceva. Ai avut probleme?

Richmond s-a predat fără probleme.

- L-ai găsit. - Nu te grăbi cu concluziile.

- Kramer trebuie să-l analizeze. - Bine.

- Vreun verdict? - Se potriveşte cu perioada

în care paleta sa întunecată lasă loc culorilor îndrăzneţe.

Unghiul pensulei e uşor la dreapta.

Deci e autentic?

Semnătura e nedesluşită.

Degas îşi pierdea vederea spre final.

- E o fragilitate... - Neal, nu te băga.

Nu, are dreptate. Dar uleiul ne va spune.

Ca să faci o lucrare să pară autentică, pigmentul e legat cu ulei de in,

şi durează cam 50 de ani să se usuce.

Când în final se întâmplă asta, uleiul începe să se evapore,

făcând suprafaţa să crape.

Totuşi...

- Se poate? - Te rog.

Mulţumesc.

Da. Aceste micro crăpături sunt puţin prea noi

pentru o lucrare care ar trebui să aibă o sută de ani.

Bun ochi, dle Caffrey.

Încă puţin timp la cuptor, şi m-ar fi păcălit.

Deci e un fals.

Îmi pare rău, Peter.

Ştiu cât de mult voiai asta.

Petey...

Am arestat un traficant de arme şi am recuperat obiecte de artă.

- E tot un câştig. - Eram sigur că e autentic...

Că era acolo comoara.

Căutarea adevărului te face un agent bun.

Nu poţi avea mereu dreptate.

De fapt, cel mai greu lucru e să recunoşti c-ai greşit,

aşa cum l-am judecat eu greşit pe Neal.

Crezi că s-a schimbat?

Nu pot spune asta cu convingere încă...

Dar îţi pot spune că-şi doreşte să fie aici.

- Ai găsit ceva interesant? - Bună, Chris.

Ai dat totul pentru misiunea ta sub acoperire.

Chiar te-ai instalat la FBI. Biroul de cravate e alegere bună.

- Să menţin acoperirea e specialitatea mea. - Ştiu.

Agentul Jones mi-a spus cât de mult îi place să lucreze cu tine de atâta timp.

Bine. M-ai prins. Nu sunt cine am spus că sunt.

Nu. Eşti Neal Caffrey, escroc şi falsificator.

- Vinovat. - Cât credeai că va dura asta?

Nu mult, dar voiam să trag de timp, şi era singurul mod de a o face.

Să lucrez cu Peter a fost unul din cele mai bune lucruri care mi s-au întâmplat.

Dar a început să mă lase pe dinafară. Ştii cum e.

- Nu avea încredere în mine. - Ca să vezi.

Voiam să ştiu de ce ca să repar lucrurile.

Îmi pare rău că te-am băgat în asta.

Desigur, va trebui să-i spun totul lui Kramer.

Desigur. Îi vom spune adevărul.

- Tot adevărul. - Dacă-i zic că ţi-am spus

de existenţa manifestului de pe submarin la un pahar de Martini,

cariera mea s-a sfârşit.

Şi tu ştii asta.

Chiar eşti Neal Caffrey.

Bun venit la Infracţiuni de Societate.

A fost impresionant să te văd la lucru.

Asemenea.

Cel care a falsificat pictura ne va face munca mult mai interesantă.

- De ce? - E cel mai bun fals pe care l-am văzut.

Am reuşit, Moz.

FBI-ul nu mai e pe urmele noastre.

Nu te-am mai văzut refuzând un Bordeaux bun.

Nu observi nimic?

Haide. Ne putem bucura de victorie, te rog?

Neal, am fost foarte răbdător.

Dar e timpul să alegi.

Vrei să pleci sau nu?

Nu.

Sunt lucruri în viaţa asta la care nu sunt gata să renunţ.

Mai ştii ce e viaţa asta?

Eşti... în lesă.

Încă eşti în închisoare.

Ai sindromul Stockholm.

Pot să plec oricând, Moz.

Dar nu mă mai pot întoarce niciodată.

Atunci ai ales.

Am crezut mereu că vom avea un sfârşit fericit.

Dacă vrei un final fericit, depinde...

De unde opreşti povestea. Da, Orson Welles.

Ne vedem, Neal.

Te înşeli dacă tu crezi că aşa eşti de fapt.

Scumpule, o să înnebuneşti.

- Îmi scapă ceva, El. - Ai fost cât se poate de atent.

Nu mai ai ce găsi azi.

Dar va fi, şi când probele corecte vor ieşi la suprafaţă...

Mă tem că-i vor exploda lui Neal în faţă.

Orice mizerie a făcut, el a făcut asta.

Şi dacă iese la suprafaţă, el va trebui să facă curat.

Şi... ce?

Vino acasă... ia cina...

relaxează-te cu o sticlă din berea ta preferată...

şi continuă să lucrezi la caz, pentru că eşti...

- Obsedat de muncă? - Peter Burke, arheologul.

Mulţumesc, scumpo. Voi fi curând acasă.

Bine.

Agent Burke. Iar lucrezi târziu.

Eşti insistent.

- Keller. - Iartă-mi teatrul.

Dar în situaţia asta, nu putem avea o conversaţie faţă în faţă.

- Sigur înţelegi. - Ce vrei, Keller?

- Am nevoie de ajutorul tău. - Ajutorul meu.

Predă-te. O să văd ce pot face.

Nu cred c-o să fac asta, Burke. Dar îţi spun ce...

Dacă mă ajuţi, şi eu te voi ajuta.

Interesele noastre sunt mai asemănătoare decât crezi.

- Şi de unde ştii asta? - Pentru c-am văzut comoara.

Da, e la băiatul tău, Caffrey.

Şi tu o vrei.

Ador provocarea, Burke.

Mă ajuţi sau nu?

- De ce te-aş ajuta? - E o întrebare bună.

Ce-ai zice să mergi acasă

şi să te relaxezi cu o sticlă din berea ta preferată şi să te gândeşti la asta?

Te-ar ajuta să fii un timp singur.

Şefu'. Vecinii au văzut o camionetă neagră cu numere de Jersey.

Era în viaţă când a luat-o.

Acoperim majoritatea centrelor de transport.

Nu va părăsi oraşul fără să aflăm.

Peter.

Mi-a răpit soţia.

Traducerea şi adaptarea: Relic Nifty Subtitles Team (c) www.niftyteam.ro