Original subtitles

Downloaded from YTS.MX

Official YIFY movies site: YTS.MX

DON CAMILLO

Subtitrarea: ASk

Aici este oraşul. O lume mică într-o lume mică...

... plasat undeva în partea de nord a Italiei.

Acolo se întinde pământul neted...

... Între râul Po şi Appenini.

Acolo ceaţa e densă şi iarna e frig.

Iar vara, un soare arzând se coboară pe creierul oamenilor...

... şi îi irită. Pasiuni politice explodează violent...

... şi bătălia este grea, dar bărbaţii sunt totdeauna bărbaţi...

... şi ce se întâmplă aici nu se întâmplă nicăieri.

Suntem la începutul verii lui 1946.

Cu câteva zile în urmă a fost ales noul Consiliu Local...

... şi comuniştii au obţinut majoritatea.

Dumnezeule, vezi cât de departe au ajuns?

Într-o zi vor ajunge chiar şi aici să ne calce în picioare.

Duminică, când am afirmat asta, m-am gândit la ei din alte perspective...

...cineva a sărit imediat dintr-un tufiş şi m-a bătut cu o bâtă.

Şi te-ai răzbunat. Ai dreptate, binecuvântaţi fie pacificatorii.

Aveam la mine multe ouă şi încercam să le cruţ.

Era întuneric şi nu am putut vedea cine a fost dar dacă ştiam...

trebuie să-i ierţi pe cei care te ofensează, asta e regula.

Şi între noi fie vorba, o astfel de metodă e bună pentru tine.

Vei învăţa să nu faci politică în casa mea.

În locul tău nu l-aş fi lăsat pe Peppone să fie primar.

Nici unul dintre noii consilieri nu ştiau nimic.

Cei fără carte conduc oraşul.

Doar ştii că ei nu au avut timp să facă şcoală.

-Viaţa e grea pentru cine lucrează la câmp. -A cui vină e asta?

Spiritul este cel care contează, nu gramatica.

- Înainte să-i critici, lasă-i să muncească. - Nimeni nu poate nega asta...

Ascultă-i acum! I-am învăţat muzică!

Trăiască Peppone! Hai şi tu, "Trăiască Peppone".

Trăiască Peppone!

Peppone! Hai şi tu, "Trăiască Peppone".

Trăiască Peppone!

Acesta este Consilierul Schiletti, singurul ales din opoziţie.

Cealaltă este Miss Cristina, învăţătoarea în vârstă a oraşului.

Are 85 de ani şi trăieşte din amintiri.

Ăştia doi au văzut ceva pe geam...

... asta e sfârşitul lumii pentru ei.

Va aştepta să se reîntoarcă acasă? Nu, nu-i e frică. Îi cunoaşte pe toţi.

a cântat la urechile lor măcar o dată.

Bună? Bună? Bună?

Nu auzi nimic, încearcă să ridici sonorul! Toată lumea trebuie să audă asta!

Victoria finală este aproape. Uniţi!

Uniţi! Aşa, parcă e mai bine.

Vezi asta, Dumnezeule? Îşi îndreaptă trompetele împotriva ta.

Ce poţi să-i faci, Don Camillo? Asta înseamnă progres.

Bună ziua, Miss Cristina.

-Cine eşti? -Sunt Gina Filotti. Nu vă amintiţi de mine?

Gina?

Dumnezeule! Acum trebuie să mă uit în sus ca să te văd. Încep să mă micesc.

- Nu te-ai schimbat. - Ba da. Ai fost cuminte la şcoală?

Da, Miss Cristina.

Eşti aici într-o zi teribilă. Priveşte aici.

Colegii!

Înainte de a se urca pe podium, colegii care au venit de la oraş...

...pentru a sărbători acest triumf pentru oameni şi democraţie...

...Vreau să îţi spun unele veşti bune.

Vom începe construcţia centrului pentru oameni...

...care va avea o bibliotecă cu cărţi...

...o sală de dans, cinematograf şi alte activităţi culturale...

...o sală de sport pentru antrenament fizic şi o pistă de alergare...

...asta va fi casa ta! Un centru pentru oameni!

Centrul oamenilor! De unde va face rost de bani?

Acum o să-ţi dau vestea extraordinară...

...colegul nostru delegat va vorbi.

Colegi, sunt aici să mă felicit pe mine...

...şi pe colegul meu Giuseppe Bottazzi, prietenul poporului Peppone...

pentru răsunătoarea victorie împotriva inamicilor poporului!

Dumnezeule, ne îndreptăm spre Roma!

Opreşte-te. Asta nu te interesează pe tine.

Numai aici poţi să faci ce vrei.

...dar puternici...

- Aici pot? - Da. Asta este casa mea.

Îi vom zdrobi pe cei care ne exploatează.

Trebuie ţinut cont şi de lege şi îi vom...

...cu preţul de ai pune pe inamicii poporului la zid!

Între timp...

Cine eşti?

- Don Camillo. - Fă-l să tacă!

Încearcă doar, dar vei avea de îndreptat un tun spre clopotul turnului.

Dacă nu se va opri, îl vom împuşca în fereastra de la turn.

Ai face bine să îl omori din prima lovitură, pentru că va riposta.

De ce se opreşte? De ce îi lasă să vorbească?

Este unul dintre ei? Am spus întotdeauna că este un preot bolşevic.

Nu e Mariolino cu steagul?

Da el este! Este aproape ca şi tata sau...

...stând pe platformă. O familie drăguţă de criminali!

Ai auzit?

El nu mai tolerează niciun atentat asupra libertăţii de exprimare!

Cei care se ascund în umbra Crucii...

...şi cei care caută să deruteze populaţia...

...sunt cei care l-au trădat pe Iisus în urmă cu secole întregi.

Atacă biserica! Trebuie să îi oprim! Nu pot să stau.

Gina, tu eşti!

Arăţi fenomenal! Aproape ca o femeie matură.

Cum ar trebui să arăt, ca şi o capră?

Aşa arăţi. Sunt ocupat acum, putem să ne vedem deseară?

Hai pleacă, urâtule! Du-te şi alătură-te bandei tale de brigadieri!

Mai bine cu brigadierii mei decât cu nenorocitul de părinte.

Camarazi, mai avem un camarad!

Peppone! Este drăguţ! Seamănă cu tine!

Don Camillo trage clopotele şi nu pentru a-şi sărbători victoria.

Ci pentru că e fericit pentru vechiul inamic, Peppone.

Lupta lor durează de ani.

Au plecat la război împreună şi s-au întors împreună...

... totdeauna împreună şi totdeauna inamici.

Într-o noapte, o casă abandonată a început să ardă...

... şi tot oraşul a privit neputincios cum ard pietrele...

... care logic ţi-ar da impresia că nu vrea să ardă.

- Ascultă... - Vreau să ştiu ard bucăţile de piatră.

- Opreşte-te, Don Camillo! Întoarce-te! - De ce te interpui?

Nu mă interpun. Dar e prostesc să te pui în pericol.

Este numai piatră arzândă.

Miroase a petrol. Poate fi...

...altceva.

- Ca de exemplu ce? - Nu ştiu nimic.

- Chiar crezi asta... - Eu nu cred nimic.

Nu îţi place să primeşti aşa lecţii de bravură...

...din partea unui preot bătrân!

- Opreşte-te! - La naiba!

Du-te şi udaţi florile. Vom vedea cui e frică.

Opreşte-te, Don Camillo!

Ar fi mai bine dacă te-aş lăsa să mergi înainte.

Cel mai reacţionar preot al lumii, ar fi sărit în aer.

- S-ar fi oprit la timp. - De ce?

Ştiu că în pivniţă sunt 6 butoaie cu petrol...

...300 grenade, 95 puşti, 2 cutii cu armament, 7 mitraliere...

...şi 300 kilograme de explozibil.

Am făcut inventarul hambarului înainte să îi dau foc.

- Ar fi trebuit să te omor. - Să mă omori? Asta nu va fi uşor.

Chiar mi-ai făcut o favoare.

Chestiile alea îmi erau pe conştiinţă.

Zici că erau 7 mitraliere. Erau 8. Cine a luat una?

Eu am luat-o. Când a început revoluţia proletară...

- ...să nu te apropii de biserica mea. - Ne vedem în iad.

Asta a ţinut ani întregi.

Dacă Don Camillo nu a putut suporta loviturile primite de la agresor...

... Peppone nu putea uita felul în care a blestemat clopotul bisericii...

... şi a salutat alegătorii.>

Câteva zile mai târziu, Matuggia, sacristanul...

- Care este problema? Cine e acolo? - Nu ştiu. Cred...

Ce crezi tu?

- L-am văzut... - Ce cine?

Aseară...

- Ce zici? - L-am văzut pe Peppone părăsind biserica.

Primarul? Încearcă să înnoiască locurile publice, nu?

I-am zis să repare turnul, dar el îl distruge.

- De ce nu i-ai spus? - Am crezut că a venit pentru împărtăşanie.

- Împărtăşanie! - Da.

Şi într-adevăr şi-am dat o împărtăşania!

- Don Camillo, pune aia jos. - Ce?

- Pune-o jos, este un lucru urât. - E făcută din poplar. Şi e uşoară.

Arunc-o şi nu mă gândesc la Peppone.

Cum aş putea să îl uit dacă tu îi trimiţi soţia la mine?

- Ce este? - Un baptist, părinte.

Cine este mama mea?

- Eu sunt! - Şi soţul tău este tatăl?

Şi cine ar fi, tu?

De ce eşti aşa supărat? Nu chefuieşti şi practici dragoste liberă?

- Care ar fi numele lui? - Libero Antonio Lenin.

Să îl lăsăm ca ruşii să îl boteze.

Să mergem!

Chiar m-am săturat de aceşti oameni fără Dumnezeu.

Asta a fost o prostie. Retrage-ţi cuvintele şi botează copilul.

Dumnezeule, trebuie să ţii minte că botezul nu e jucărie.

Nu-mi explica mie botezul. Eu l-am inventat!

Copilul nu va merge în rai dacă va muri.

De ce ar muri? Este roz şi sănătos.

Acum înţeleg, eu întotdeauna greşesc. Voi încerca să îi aduc înapoi.

Voi pleca când copilul meu este botezat cu numele pe care îl vreau.

Primăria este afară. Aici este biserica.

Încetişor, am un stomac delicat.

Îţi aminteşti glonţul ăla pe care l-am primit în război? Nu e o lovitură josnică.

Stai liniştit, te duc numai la etajul superior.

- Cât e ceasul? - Cine ştie?

Gata, ai câştigat.

Asta e pentru botez, şi asta pentru grenade.

- Care grenade? - Nu face pe prostul.

De-aia faci ceea ce faci. Distrugi şi arzi.

Şi tu vrei să construieşti un centru al populaţiei!

Taci, micuţule bolşevic.

E mai deştept ca şi tatăl lui.

-De unde faci rost de bani să construieşti? -O să găsesc eu.

Dacă e secetă...

...nu vei fi în stare să cumperi prima cărămidă.

Ştiu, m-am luptat pentru un parc orăşenesc ani întregi.

Dar nu vrei să coste nimic.

Aşadar, botezăm această comoară?

Şi cum se va numi?

Libero Antonio Camillo.

- Camillo la fel? - Da.

Dacă aia e problema, poţi adăuga şi Lenin.

Camillo va opri astea două.

Arată-mi copilul.

Ciro dell'Abbruciata, bunicul lui Mariolino's este naşul.

Ferma Abbruciata este dură şi goală ca o rachetă de joc.

Dacă el a pus dinamită, poate va creşte.

Dar Ciro şi fiii lui au insistat să plantăm grâu.

Mariolino!

Pe ferma de pe partea care îi aparţine familiei Ginei...

... pământul e minunat şi e nevoie doar de îngrijire pentru a creşte grâu.

Putere şi avuţie, soarele şi politicile duse...

... le fac să se urască între ele.

Şi aşa a fost făcut un zid, pentru a evita necazurile.

Eşti nebun? Tata mă va omorî dacă ne vede.

De ce nu ai venit ieri? Te-am aşteptat până seara.

- Mi-ai spus să nu vin. - Nu e nimic, am fost doar mâhnit.

Eşti aşa de drăguţ!

Îţi creşte barba.

- Alergi, şi pielea ta era arsă. - Nu alergam.

Înţeapă. Uite, Romeo şi Julieta.

Când erau copii, familiile lor au devenit duşmani.

Pe atunci, zidul nu era încă construit.

Acel mic incident complică întotdeauna situaţia.

Iar cearta s-a transmis la mame şi taţi...

... şi apoi la restul familiei...

... şi în final, străbunilor.

Peppone al tău este brigadier!

Preotul vostru te face să te faci musulman.

- Eşti un musulman! Ipocritule! - Gina!

Tatăl meu! Îmi va smulge părul! Ne vedem deseară.

Gina!

- Ne vedem deseară. - Sunt aici!

Gina!

- Unde ai fost? - Am fost să văd dacă s-au copt merele.

Merele nu te vor ajuta la învăţat. Treci la învăţat!

Bătrânul acela îşi lasă porumbeii să iasă.

Ucigaş! Asasin!

Te deranjează porumbeii mei care trec pe proprietatea ta?

Îmi fac umbră!

Soarele nu a fost făcut pentru persoane în vârstă ca şi dumneata!

Dacă mai tragi o dată, îţi dau foc la locuinţă!

Eu trag în orice trece pe proprietatea mea.

Uite aici e porumbelul tău, este tare ca fierul. Ia-l!

- Mănâncă-l! - Vultur bătrân ce eşti.

- Mănâncă-l ca să te pot ştrangula! - Apoi poţi ţipa după mine!

Vulturi nenorociţi!

Porumbeii nu se duc de râpă.

Gina i-a cumpărat la Miss Cristina, care dădea o petrecere.

Cristina a predat la şcoala din oraş timp de 50 ani.

Când s-a retras, oamenii...

... i-au dăruit un ceas deşteptător. Ca bătrâna profesoară să poată pune alarma,

... şi încă speră la o pensie de la guvern.

- Cine e? - Scartassini.

Cine sunt ceilalţi?

Prieteni de-ai mei. Avem ceva important de discutat.

Intraţi.

- Ei bine, ce este? - S-a întâmplat ceva important.

Au fost alegeri şi Roşii au câştigat.

Roşii sunt oameni putrezi.

- Dar noi suntem Roşii! - Tot putrezi sunteţi.

Dar ştim ce vrem din punct de vedere politic...

...şi chiar nu avem nevoie de nimic...

...dar când vine vorba de administraţie trebuie să scrii, rapoarte de răspuns...

...şi eşti singurul la care ne putem duce, plătit bineînţeles.

Mă veţi plăti?

Nu putem veni de la câmp în fiecare noapte şi tu să ne exploatezi.

Uită-te la rapoartele astea, şi corectează-ne greşelile...

Este prea târziu pentru voi. Trebuia să învăţaţi demult.

Am fost trimişi la câmp în loc de şcoală.

- Vina nu a fost în totalitate a noastră. - Cine eşti?

Brusco dell'Abbruciata.

- Da. - Acelaşi nemernic ca-ntotdeauna.

Ai dreptate, nu a fost vina voastră.

Aşezaţi-vă!

Lui Giuseppino i-au crescut toţi dinţii?

Este pe punctul de a se căsători!

Soacra ta este tot rea, Luigi?

Se înrăieşte cu cât îmbătrâneşte.

Ieşiţi!

Eu?

Mi-ai făcut prea mult rău!

Dar, nu poţi...

Acest nesimţit a venit la şcoală cu buzunarele pline de broaşte.

Într-o zi a venit la şcoală călare pe o vacă!

Dar este primarul!

Primar sau nu, dacă nu plecaţi...

...o să te chinui aşa rău, încât vei cheli! Pleacă!

Ţi-am zis, am încercat prea multe cu ea.

Nu vei mai pune piciorul aici vreodată.

Nici dacă vei deveni Ministrul Educaţiei!

Peppone este un dobitoc.

Peppone a adus asta la mine să o scriu. Şi vrea 15 copii.

Ascultă mesajul. Primul şi ultimul avertisment.

Aseară un vicios anonim a scris de mână o ofensă...

...pe tabla noastră de mesaje zilnice.

Mâna lui trebuie să se oprească.

Ne exploatează munca pentru a ne provoca.

Dacă nu se opreşte, va regreta când va fi prea târziu.

Iar răbdarea are o limită.

Secretarul de Stat, Giuseppe Bottazzi, adică Peppone.

- Ce provocare? - Nu ştii nimic, Barchini?

Chiar nu ştii nimic?

De fiecare dată când pun un afiş este plin de injurii...

...cineva totdeauna scrie "Peppone este un dobitoc" pe el.

Peppone este un dobitoc, şi când cineva este un dobitoc şi scrie proclamaţii...

...toţi vor vedea că este un dobitoc, adevărat?

Este normal. Oamenii văd şi comentează.

Trebuie să fac copiile acum. Le vrea gata pe mâine.

Noapte bună.

- Peppone este un dobitoc. - Şi tu ce eşti?

Ce sunt eu? Nu înţeleg, domnule.

Aseară, când ai fost să cumperi ţigările astea...

...cele din care mai ai jumătate de pachet...

...nu le-ai cumpărat să te opreşti şi să te uiţi la tablă?

De fapt nu am citit-o. Numai am mâzgălit-o.

Şi nu ai băgat de seamă ceva scrisuri ciudate?

Când m-am oprit nu era nimic scris acolo.

- Cred că sunt chemat la sacristie. - Don Camillo, aşteptă!

Şi când ai plecat, ai băgat de seamă ceva ciudat?

Acum că zici, era ceva scris cu roşu...

...în partea de jos. Mă aşteptau.

Să-ţi fie ruşine, să ridiculizezi un om pentru că a ajuns numai în clasa a treia.

Dar tot oraşul râde de el. Uite ce ai făcut.

Peppone este un dobitoc.

Peppone este un dobitoc!

- Peppone este un dobitoc! - Peppone este un dobitoc!

Peppone este un dobitoc!

Nu am vrut să se întâmple asta. Ce e de făcut?

Ale cui păcate trebuie iertate.

Sfântă Maică.

Nu te lua de cei ce nu au de-a face cu asta.

- Dar e mama ta! - Don Camillo!

Mă judeci greşit, Dumnezeule.

Uite jumătate din ţigară.

Ştii, nu pot cumpăra alta, toată săptămâna.

- Uite ce voi face. - Foarte bine accept asta.

Scapă de firimituri, poţi să le fumezi în pipă.

- Bună seara, Părinte. - Bună seara, domnule primar.

Nu primar, doar un creştin. Am venit să mă spovedesc.

Dumnezeu să fie cu tine.

Pentru că ai nevoie de binecuvântarea lui mai mult decât oricine altcineva.

De când nu te-ai mai spovedit?

- Din 1918. - 1918!

Ai comis multe păcate cu ideile tale nepotrivite.

- Da, multe. - Hai cu mine.

Peppone repede a spus tuturora...

... dar cel mai dificil a fost de confesat ultimul păcat.

În sfârşit, a fost acum o lună..

...când te întorceai cu coşul cu ouă...

...cine a sărit pe tine cu un băţ.

Tu ai fost!

Nu te-am lovit ca şi un reprezentant al lui Dumnezeu, ci ca şi un inamic politic.

Mulţumesc Domnului şi Sfintei Maria.

Eu te vindec de păcatele tale.

În numele Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.

Amin.

Dumnezeule, îl distrug!

Nu. Eu l-am iertat şi tu trebuie să îl ierţi.

Dumnezeule, dacă sunt un slujbaş vrednic al tău,

permite-mi să rup această lumânare pe el.

Ce este o lumânare?

Mâinile tale sunt pentru a binecuvânta, nu pentru a lovi.

Într-adevăr mâinile mele sunt făcute pentru a binecuvânta. Dar picioarele mele?

Bine. Suntem chit. Dar nu m-am împărtăşit încă.

Dar deja ţi-am dat deja binecuvântarea, ăsta e sacrilegiu.

De fapt nu sunt păcate. Poate doar erori micuţe.

Nu ar trebui să corectezi erorile?

- Este de datoria noastră. - Dumnezeule, uite aici.

Orăşeni!

Orăşeni, în timp ce salutăm...

...proclamaţia glorioasă de pe listele noastre...

Nu voi fi luat la răspundere pentru faptele mele!

Voi răspunde, făceţi-vă datoria.

Corectând propaganda Roşie?!

Veţi lucra după dictarea lui care nu are culoare politică.

Vino aici cu literatura ta.

Aici suntem.

Bine. Dar este o problemă...

...unde am scris: "Vom încerca să prelungim clădirea şcolii"...

...veţi scrie: "Vom încerca să mărim clădirea şcolii..."

- "...şi să reparăm clopotul bisericii". - De ce?

Este o întrebare despre regulile gramaticale.

Noroc pentru clopotul bisericii că aţi studiat latina.

Îmi reduce speranţele de a-l vedea cum vă cade în cap.

Trebuie să ne închinăm în faţa lui Dumnezeu.

- Noroc. - Noroc.

Acel nemernic care scria pe afişe...

... Cred că ştiu cine este. Şi îi voi spune să se oprească.

Ar fi mult mai bine pentru el.

Am păstrat lipiciul pe care l-am folosit în acea noapte.

- Noapte bună, părinte. - Noapte bună, domnule primar.

Cum stăm cu construirea centrului populaţiei?

Stăm bine.

Dumnezeule, nu au avut destul nici să cumpere prima cărămidă.

De unde ai luat ţigara aia, Camillo?

Peppone avea două. Cred că am luat-o fără să îl întreb.

Doar ştii că el susţine distribuţia egală a averii.

Don Camillo poate să se reîntoarcă la visurile sale referitoare la parc...

... pentru că este convins că Peppone minte...

... şi că nu mai are nici o speranţă în a construi centrul pentru oameni.

Camaradul nostru primarul, l-a întrebat pe preot dacă va onora cu prezenţa...

...ceremonia socialistă de mâine dimineaţă în Piazza della Liberta.

- Ce manifestare? - Nu ştiu nimic în plus.

Nu, nu voi merge. Spune-i camaradului primar că nu vreau să aud...

...prostiile obişnuite împotriva reacţionarilor şi capitaliştilor.

Dar nu este politic. Este tot patriotic într-un fel social.

Dacă nu vii, nu vei înţelege democraţia!

Voi fi acolo.

A zis să vii în uniformă şi cu ustensilele la tine.

- Care ustensile? - Cădelniţa, să poţi binecuvânta.

Dar, dar...

O ceremonie socialistă!

Camarazi şi cetăţeni...

...Sunt fericit să pun prima piatră la construcţia centrului populaţiei...

...care va fi înălţat aici în inima oraşului...

...ca simbol al acţiunii noastre şi al progresului social.

Amin.

Dragul nostru preot ne va onora cu câteva cuvinte.

Dragi prieteni, aş vrea să-mi exprim toată bucuria...

...şi recunoştinţa către primarul nostru...

...pentru invitaţia la această ceremonie. - Mulţumesc.

Don Camillo a ratat somnul.

Cum a găsit Peppone banii?

În final, a crezut că a ghicit.

Aceste pretenţii sunt în onoarea primarului?

Nu ai vrea să laşi oamenii să lucreze?

Vreau să te felicit în privinţa centrului pentru populaţie.

Nu am avut timp duminică, la ceremonia publică...

...dar nu poţi să ştii ce crede celălalt.

- Poţi să ghiceşti uşor ce ar spune. - Nu în totalitate.

Ascultaţi briganzilor, faceţi centrul populaţiei mai mic...

...costă prea mult şi există o problemă mai urgentă.

- Ţi-ai pierdut minţile? - Sunt perfect de acord.

Îţi aminteşti când erai partizan?

Când ai atacat convoiul inamic care scăpa?

Şi acel camion pe care l-ai capturat...

...cel care avea în el captura de război, aur şi salariile diviziei?

Şi acea zi în care i-ai trimis pe camarazii Brusco şi Smilzo...

...să ia camionul şi să-l predea autorităţilor?

Săracii băieţi! Îţi aduci aminte cum s-au întors?

Pe jos... şi în condiţii groaznice. I-au atacat trei tancuri!

- Şi adio camion plin de aur. - Ce insinuezi?

Nimic. Doar că aseară am visat că nu erau tancuri...

- ...şi camionul nu a fost pierdut. - Nu te schimbi niciodată!

- Încerci întotdeauna să ne dezonorezi! - Nu ţipa, poate ţi se sparge o venă.

Săracu' Peppone, memoria ta s-a dus. Încearcă să-ţi aminteşti.

Da!

Este o chitanţă legală în totalitate.

Cu preluarea camionului, am câştigat 5,000 EUR.

Şi au fost cheltuite în întregime pentru populaţie. Nimeni nu a luat un cent.

- Dacă cineva are ceva de spus. Pot repara asta. - Şi eu pot.

Părinte, nu cred că avem motiv să ne batem.

Nici eu nu cred, ne înţelegem. 10 milioane câştigate pentru populaţie...

...asta ar veni, 7 milioane pentru centru...

...şi 3 milioane pentru parc pentru copii populaţiei.

Cei cu păcate veniţi la mine.

7 milioane plus 3 egal 10 milioane.

Cer doar ce mi se cuvine.

Şi acum, Don Camillo a clădit prima piatră...

... în acest faimos parc orăşenesc.

Dar cele două locuri de construcţie nu puteau da de lucru la nimeni.

Sărăcia era mare.

Iar şomerii aşteptau de la Peppone să le rezolve problemele.

El i-a adunat pe cei mai mari deţinători de pământ din Primărie...

... dar ei sau ascuns după lege.

Ei au zis că nu e vina lor că lucrurile merg rău.

Şi podul a fost construit peste şanţ?

Şi cei 5 kilometrii de canal irigat?

Este de lucru pentru toţi dar oraşul nu are bani.

Şi asta am hotărât să fac: O taxă pe teren de 1,000 lire...

...pentru a finanţa munca. Dacă sunteţi de acord, este OK.

Dacă nu sunteţi de acord, veţi avea de înfruntat populaţia înfometată.

1,000 de lire era o sumă bună.

era la fel ca şi un milion pentru bătrânul Filotti.

El refuza să plătească...

... şi îi provoca pe alţii să fie de acord.

Atunci trebuie să facem o gravă a muncitorilor de pe ferme.

Şi vom vedea cine va mai lucra pământurile.

Lucrul s-a oprit în tot oraşul.

Într-o zi, minunatele vaci ale lui Filotti's..

... puteau fi auzite de la kilometri. Iar cei care făceau grevă...

... îi opreau pe toţi cei care le adăpau şi le mulgeau pe aici.

Bună!

Unde mergeţi?

Să îmi adăp vacile şi să le mulg. Am acest drept, nu?

Nu merită. Paznicii nu o să te lase.

Eşti mulţumit cu cea ce faci, şi mulţumit de sine.

Este crud pentru animale.

Ugerele lor sunt tari ca piatra cu laptele zilnic. Să-ţi fie ruşine!

Nici soţia lui Castaldi nu are lapte.

Nu poate alăpta de când soţul ei şi-a pierdut slujba.

A trebuit să ducă copilul la orfelinat.

Şi nu e singura care este înfometată.

Nu este altă cale. Dacă vacile trebuie să moară, vor muri!

Tu chiar crezi că există pe pământ un loc unde este pace?

Trebuie să fie, sunt sigur de asta.

Sau vieţile noastre nu ar mai merita trăite.

Opreşte-te! Opreşte-te!

- Unde mergi? - Fii atent cu aia.

Este interzis să avansezi.

Trebuie. Auzi vacile mele, se plâng.

Vor muri fără ajutorul meu.Trebuie să trec, un viţel se naşte azi.

Fiul Gisellei spune că strugurii lui Gigiotti se strică.

Ştiu, Brusco i-a spus soţului meu.

Peppone dublează paza cu oameni din oraş.

- Aduc mitraliere! - Asta e rău!

Nu îl lasă să între. Mariolino vrea să-l împuşte.

- Pe cine să împuşte? - Giacomo, ciurdarul lui Filotti.

Vaca cea roşie care e să fete, va muri!

Şi celelalte cu ugerele uite aşa ca şi când nu ar avea nimic în stomac!

- Doamne, trebuie să fie o limită! - Este scandalos!

- Dumnezeule pedepseşte-i! - Trimite-i în iad!

Linişte, nebuno! Zgârciţii şi încăpăţânaţii de proprietari sunt de vină.

Să îi trimită Dumnezeu pe Filotti şi pe ceilalţi în iad fără milă!

Scuză-mă Iisuse, cred că sunt nervos.

Nu vei trimite pe nimeni în iad.

Dar să le laşi să moară aşa este prostesc!

- Ah! - Iisuse!

- Să mergem! - Să plecăm!

Dumnezeule, nu lăsa pe nimeni să mă asalteze dincolo.

Cine-i acolo?

Răspunde sau trag.

Atenţie, sau ripostez.

Eşti şi tu implicat în asta, pare ciudat.

Auzi muzica?

Dacă acele vaci mor, vor fi mai mulţi şomeri.

Ăsta e blestemul fermelor. În oraş...

Nu trebuie decât să închidă magazinele. Maşinile nu trebuie mulse.

Şi nu poţi pune o vacă moartă înapoi pe picioarele sale.

Rămâi aici.

Opreşte-te sau te transform într-un ciur.

Peppone e încăpăţânat ca un catâr, dar nu va trage...

...un preot ascultând porunca lui Dumnezeu în spatele lui.

Cine e acolo?

Încetează, sunt eu, Peppone. Du-te şi fă o plimbare, te va mai trezi.

Vrei să transformi acest minunat staul într-un cimitir?

Grăbeşte-te, intră acolo!

Eu voi avea grijă de vaca roşie. Tu du-le fânul.

Le vom mulge mai târziu...

- Taci! - Nu vreau să tac!

Au muncit ca nişte catâri. Şi când a fost gata...

... era necesar să aştepte să se înnopteze.

Jack, cavaler şi rege!

-Mi-e aşa foame că aş mânca şi un episcop! - Sunt greu de digerat.

În sănătatea ta!

- Nu mai urlă! - Trebuie sa fie pe moarte.

Vor muri toate.

Du-te în oraş şi cumpără 50 litri de dezinfectant.

Bine.

Altele vor muri înaintea mea.

Când Dumnezeu a voit, greva s-a încheiat...

... Şi viaţa a revenit în câmpie.

Greviştii oraşului au revenit când totul se terminase.

Ce e cu greva?

-S-a terminat. - S-a terminat? Pentru ce am venit aici?

... Mărşăluiţi, oameni, la revoltă. Steag roşu, steag roşu...

Era cald, deci era un singur lucru de făcut:

... Să bea ceva bun.

Uite, un preot alergând!

Bună, Bartali!

Bună, comerciantule!

Ai grijă la fustă!

Suntem de acord că orăşenii... nu se purtau frumos...

-...Dar el a pulverizat 15 din ei. - 15!

Excelenţă, trebuie să recunoaşteţi oraşul nu poate accepta asta.

Un preot nu se poate comporta ca un tăvălug.

Înţeleg.

Văd că este un pericol pentru oraş.

O schimbare a preoţilor parohiei este inevitabilă. Scuzaţi-mă.

- O să-l trimitem pe Don Pietro. - Don Pietro?

Acel tânăr pe care l-ai văzut. Nu vă va deranja.

- Jumătatea aceea de om? - Domnule primar!

Pardon, dar dacă îl pocnesc pe acel preoţel, va zbura de nu se vede.

Dacă l-aş pocni pe Don Camillo, nu se mişcă un centimetru.

De ce trebuie să-l pocneşti?

Acea jumătate de om are stofă de preot.

Odată ce îi dai roba, trebuie să arate ca un schelet purtând o capă.

Măsori valoarea unui preot în mărime şi greutate?

Nu, nu suntem sălbatici...

...dar ochiul îşi cere partea lui.

- Ce vrem să spunem este... - Taci. Ce vrem să spunem este...

...Nu vrem să-l luaţi pe Don Camillo, dar să-l faceţi să stea în banca lui...

...faceţi-l să înceteze cu politica şi să-şi vadă de treabă.

O spălare de creier, să spunem aşa.

- În regulă, cred că meritaţi asta. - Mulţumesc Excelenţă.

N-au ajuns stranele bisericii? Acum arunci cu mese.

- Într-un moment de slăbiciune, eu... - Ştiu...

...dar un om al lui Dumnezeu predică iubirea şi bunătatea...

...şi nu aruncă mese în capul vecinilor. Ruşine!

Nu încerca să-mi spui că ai fost singur! Ai pregătit o ambuscadă, nu-i aşa?

Un singur om nu poate bate alţi 15.

Excelenţă, am fost singur, vă jur. Masa a căzut pe ei şi...

- Era ca aceea. - Ca aceea?

Haide, ridic-o!

- Ce? - Ridic-o!

E timpul să arăţi ce poţi. Dacă spui adevărul, dovedeşte!

Haide!

Arunc-o!

- Ce vrei să spui? - Arunc-o!

Săracul meu Don Camillo, niciodată nu vei fi episcop.

Excelenţă, sunteţi rănit?

Nu, nu s-a întâmplat nimic. Am fost eu.

Don Camillo m-a enervat şi mi-am pierdut cumpătul.

Don Camillo a primit scuze şi o promisiune...

...că Episcopul va veni şi îi va inaugura parcul.

Centrul orăşenesc "Slowly Rose".

- Arhiepiscopul caută ceva? - Treceam prin zonă...

Construcţia centrului nu merge prea repede, d-le primar!

E un Centru, nu un dirijabil!

Îl voi inaugura în 3 săptămâni.

- Vei inaugura ce? - Parcul oraşului.

Nici măcar nu aţi început...

...să lucraţi la mlaştina aia.

- Mă spionezi! - Nu, doar observ.

Atunci ştii că terenul de fotbal este gata să fie inaugurat.

- Ce e asta, salariile lunare? - Nu inaugurezi cabana asta?

Nu te enerva, nu ţin ceremonii de inaugurare.

Am venit să vă propun un meci de fotbal...

...Între "Dynamos" ai tăi şi "Braves" ai mei.

Vrei să îţi deschizi terenul cu o înfrângere?

Eşti de acord?

Sunt de acord. Ai face bine să îţi antrenezi fetiţele.

Veţi veni la ceremonie, d-le primar?

Nu am ratat nicio binecuvântare a râului.

Voi fi acolo cu întreg partidul fluturând un steag.

- Nu steagul vostru! - De ce, vă deranjează roşul la ochi?

Este o ceremonie religioasă, nu una politică.

- Veniţi fără steag sau nu veniţi. - Nu eşti Ducele.

Uite ce le fac dictatorilor.

Ai grijă, îţi vei demola Centrul aşa.

Pentru că nu putea veni cu steagul său...

... Peppone a decis să boicoteze ceremonia.

Oraşul a fost avertizat că oricât ar valora pielea sa...

... nu ar trebui să se ducă nimeni.

Sunt capabili să arunce o bombă!

Ceremonia ar trebui anulată.

Fă cum vrei, nu-mi pasă.

Ce se întâmplă?

Cred că ar fi mai bine să mergem acasă.

- La revedere, Părinte. - La revedere, Părinte.

La revedere, Don Camillo.

Du-te acasă...

Nu e treaba ta.

Ei bine, mergem Don Camillo?

Râul trebuie să fie minunat în razele soarelui. Mi-ar place să-l văd.

Să mergem, d-le.

Ar fi putut face crucea asta un pic mai uşoară.

Mie îmi spui, a trebuit să o târăsc pe un deal...

...şi nu am spatele tău.

Dispari!

Dispari!

Lasă-l în pace, aşa Peppone nu poate spune că...

...că nici măcar un câine nu a venit la procesiune.

Iisuse, ţine-te bine, va trebui să luptăm.

Nu mă dau la o parte pentru tine, doar pentru El.

Atunci dă-ţi jos pălăria.

Iisuse, dacă cele câteva case din oraşul acesta împuţit...

...ar putea pluti precum Arca lui Noe, aş spune, "Fă râul..."

"...să iasă din matcă şi să înece acest oraş".

"dar, cum oamenii cinstiţi trăiesc în aceleaşi case cu criminalii..."

"...nu poţi pedepsi pe toată lumea din cauza lui Peppone..."

"...şi gaşca sa de atei nelegiuiţi".

Deci mă rog să-i salvezi de la inundaţie şi să ne aduci prosperitate. Amin.

Amin!

Era necesar ca Iisus să vegheze calmul râului.

Când era înfuriat, cauza pagube serioase.

O pălărie a fost găsită odată aici într-o scobitură.

Râul o înecase împreună cu paracliserul.

Paracliserul era bunicul d-rei Cristina...

... şi aşa, la fiecare aniversare...

Îţi laşi familia când predai.

Poţi chiar să părăseşti acest oraş.

Voi lucra unde eşti tu şi ne vom căsători.

Când voi o profesoară... De ce nu când voi avea păr alb?

2 ani nu e prea mult?

2 ani, 100... Poţi aştepta, nu-i aşa? Aşa mă iubeşti tu pe mine?

Nu vreau să plângi.

Şi în tot acest timp, a trebuit să ne vedem în secret.

Dacă suntem prinşi, afurisitul tău tată îţi va rupe gâtul.

Şi bunicul tău te va închide într-o mănăstire!

Dacă ar face asta, aş da foc mănăstirii!

E cea mai bună cale să te obişnuieşti cu ideea.

Domnişoară Cristina!

- Suntem atât de nefericiţi. - Sunteţi în mare parte proşti!

A trebuit neapărat să alegi o incendiatoare de mănăstiri?

Şi tu nu ai putut alege unul din nebunii din gaşca ta?

Nu am ales, ne-am găsit unul pe celălalt.

Nu sunteţi numai proşti, sunteţi şi ghinionişti.

Ajută-ne, domnişoară Cristina.

- Ai auzit clopotul? - Ce clopot?

Cel din biserica scufundată.

Aduce ghinion.

O viitoare profesoară crede asemenea bazaconii?

- Nu credeam că eşti înapoiată. - Nu sunt înapoiată!

Spune-i, domnişoară Cristina, spune-i acestui prost că este adevărat.

A sunat când Tolli s-a înecat în '86.

A sunat când fata aceea a sărit de pe pod în '94.

- Ultima oară a fost în 1912... - Ascultă!

E tunetul! Nu vezi norii?

Crezi?

De data asta băiatul acesta prostuţ are dreptate.

Sunt acei pantaloni murdari...

...noua metodă politică de a-ţi arăta picioarele?

Joc fotbal!

Meciul! Cine ştie ce se va întâmpla acum? Ne vedem mai târziu, Gina.

La revedere, domnişoară Cristina.

Nu este un băiat rău.

Voi vorbi cu tatăl lui şi cu bunicul tău.

Dacă insistă, le voi face o morală serioasă. Bătrânii ăştia idioţi o merită!

Vrem meciul! Vrem meciul!

Unde ai fost?

- Eu... - Taci!

Vorbim după meci.

Atenţie!

Nu vreau să spun decât un lucru.

Jucaţi împotriva echipei reacţionarilor.

Trebuie să câştigaţi sau vă rup gâtul!

Atenţie!

Dragii mei băieţi, ascultaţi bine. Nu ameninţ pe nimeni...

...dar dacă este unul printre voi, vreun haiduc care nu luptă...

...până la ultima picătură de sânge, vă fac fundurile praf.

Sunt strict neutru din punct de vedere politic.

Nu am fost om politic niciodată.

Puteţi conta cu toţii pe imparţialitatea mea.

Vă implor să vă aduceţi aminte că aici se practică doar sportul.

Nu suntem în primărie.

Dacă nu este corupţie, vom câştiga.

- Unde eşti? - La mătuşa Marisa.

Nu! La naiba!

Gol!

Nu poate fi gol!

Acesta e rezultatul propagandei voastre!

La sfârşitul primei jumătăţi nu existau morţi...

...pe teren sau în tribune.

Echipa lui Don Camillo înscrisese 2 goluri...

... şi spera să câştige cu 2-1.

Dacă nu înscrieţi în primele 5 minute...

...Vă voi scoate maţele şi vi le voi lega de gât!

Gol!

Ştiam că se va termina aşa! Nu fi supărat!

La câteva minute de final, echipele erau la egalitate.

Hei!

Arbitrule!

Acesta nu este penalty!

Trădător! Nu ar trebuie să fiu nervos?

Gol!

Ruşine!

- Iisuse, de ce nu ne ajuţi? - De ce să vă ajut?

Oamenii voştri au 22 de picioare, Oamenii lor au 22 de picioare.

Am grijă de suflete, nu de picioare.

Te-ai uitat la sufletul acelui arbitru, care nu e bun de nimic?

Le-am dat un fault pe care noi trebuia să-l primim.

Vor să mă omoare! Salvaţi-mă!

Duceţi-vă înapoi sau vă rup gâtul! Acesta este un loc sfânt.

Ruşine! Duceţi-vă înapoi în peşterile voastre şi Dumnezeu să vă ierte.

Fă-ţi semnul crucii. Grăbeşte-te!

Semnul crucii stă între tine şi acest om.

Este un sacrilegiu să treci această barieră sfântă. Plecă de-aici!

Uită-te în urmă!

Acum către noi. Dumnezeu te va pedepsi dacă minţi.

- Cât te-a plătit Peppone ca să câştige? - 2,500 lire.

Dispari!

Criminalule! Şarpe in iarbă! Trădătorule!

Nu am un motiv să fiu furios?

Nu ţi-am spus că poate fi cumpărat?

Cine i-a oferit acelui om 2,000 lire pentru acelaşi serviciu?

Cine poate ascunde ceva de tine?

L-ai mituit şi meriţi să pierzi.

Accept asta drept pedeapsă...

...dar să văd o echipă ca aceasta pierzând, o echipă de adevăraţi campioni...

...îţi frânge inima, plânge după răzbunare! - Camillo!

Nu mă poţi înţelege, sportul e special.

- Ori înţelegi ce vreau să spun ori nu. - Te înţeleg...

- ...prea bine. Când are loc revanşa? - revanşa?

Va fi 5-0! Nici măcar nu vor vedea mingea!

Gol!

Câteva zile mai târziu, bătrânul Filotti l-a chemat pe Don Camillo...

... să-i vorbească despre o problemă urgentă.

Am nevoie de asistenţa ta spirituală.

De ce? Ce a făcut?

-Nu am făcut nimic greşit. - Taci!

Răspunde numai când eşti întrebată!

De cât timp durează?

De când a făcut gaura aceea în perete. Era drept la nivelul feţei.

Cred că aveam 4 sau 5 ani.

O gaură în perete. O să fac eu o gaură în acel nenorocit!

Să nu exagerăm. Cine e nenorocitul?

- Mariolino dell'Abbruciata! - Acel anti-Christ?

Cel care a înscris 2 goluri şi mi-a stricat jumătate din echipă?

Dacă săracul tău tată ar fi ştiut că eşti cu un roşu...

- ...ar muri! - Roşu sau nu, ne căsătorim!

În niciun caz, e prea mare acum să fie pălmuită.

Gândeşte-te, acest Mariolino nu este acel nenorocit care crezi tu că e.

Este cel care poartă steagul pentru acei nebuni!

Voi sunteţi cei nebuni, şi a cui vină este asta!

Sărăcia îi conduce. Oameni bătrâni şi lacomi ca tine!

Domnişoara Cristina a zis că eşti un preot bolşevic!

Nu te voi asculta. Plecă.

Du-te în camera ta! O vei părăsi când te vei întoarce la şcoală.

Câteva săptămâni Mariolino nu auzise nimic de la Gina.

Într-o zi s-a decis să îi ceară Cristinei ajutorul...

...dar Cristina a căzut în dreptul uşii...

... sub greutatea celor 85 de ani ai ei.

- Se simte mai bine? - Nu, a cerut preotul.

- Vrea să-l vadă şi pe primar. - Primarul?! Peppone?!

Ce ar putea vrea de la Peppone?

Vrei să îţi confesezi păcatele? Nu, dragă preotule...

...nu am păcate. Te-am chemat pentru că vreau să mor cu sufletul împăcat.

Deci îţi voi spune. În 1942 câinele tău, cel cu coada tăiată...

...a intrat in grădina mea şi mi-a spart un ghiveci cu muşcate.

Te iert.

- Te iert pentru că m-ai numit bolşevic. - Asta nu e necesar.

Te-am făcut bolşevic aşa cum l-am făcut pe Peppone măgar.

Acum dragă Cristina, să îţi cureţi ceea ce tu numeşti suflet...

...trebuie să te spovedeşti, dacă vrei să ajungi în rai.

Sunt sigură că voi ajunge în rai.

Acesta e un semn de aroganţă, nici un muritor nu este sigur de rai.

Nimeni, cu excepţia domnişoarei Cristina.

Deoarece Iisus a venit şi i-a spus că va merge în rai.

Deci domnişoara Cristina este sigură că va ajunge acolo...

-..decât dacă tu ştii mai mult decât Iisus. - Eu...

Ah, aici erai!

Te iert pentru broaştele pe care le-ai adus la şcoală.

Ştiu că nu eşti atât de rău pe cât pari. Îl voi ruga pe Dumnezeu să îţi ierte crimele.

Domnişoară Cristina, eu nu am omorât pe nimeni.

Nu minţi. Oamenii tăi l-au alungat pe rege şi pe copii săi...

...pe o insulă pustie să moară de foame.

Don Camillo, spuneţi-i că nu este adevărat.

Nu au fost insule părăsite, nici murit de foame. Au fost numai minciuni.

Nu am fost numai noi, alegerile l-au alungat de asemenea.

A avut mai multe voturi împotrivă decât pentru.

Asta este democraţia.

Ce democraţie? Regii nu sunt niciodată alungaţi...

Eşti primarul. Ascultă-mi mărturia.

Nici casa nici mobila nu-mi aparţin. Daţi-mi hainele...

...săracilor. Puteţi să păstraţi cărţile dacă aveţi nevoie de ele.

Trebuie să faceţi exerciţiile şi să studiaţi verbele bine.

Da, doamnă.

Vreau o înmormântare fără muzică. Moartea e ceva serios.

Vreau o înmormântare ca în vremurile civilizate, cu un steag pe coşciug.

- Da, doamnă. - Steagul meu. Cel care e agăţat de perete.

- Steagul meu cu însemnul regelui. - Da, doamnă.

Dumnezeu să te binecuvânteze fiule, chiar dacă eşti un bolşevic.

Cred că mai am încă un lucru de făcut.

Acel tânăr cuplu...

Nu mai am timp... Dumnezeu va avea grijă.

Acum aţi auzit ultimele ei dorinţe.

Cum suntem într-o republică democrată...

...Voi cere partidelor majoritare opinia.

Reacţionarii pot să tacă...

...pentru că ştim că o înmormântare v-ar bucura enorm.

De asemenea aţi vrea să fie cântat Marşul Regal.

În onoarea unei persoane, nu putem...

...să nu respectăm amintirea a 100.000 de oameni...

...care au murit pentru a instaura Republica.

Mă opun expunerii steagului regal la înmormântare.

A trecut vremea sentimentalismelor.

Dacă vroia steagul regal trebuia să fi murit mai devreme.

Nu suntem de acord cu uşurimea...

...cu care amintirea unei persoane venerată este furată.

De cealaltă parte, dacă îi respectăm dorinţele...

...riscăm provocarea unor incidente care i-ar putea păta amintirea.

Deci, suntem împotriva folosirii steagului respectiv.

Ce spui, Părinte?

Înainte să vorbesc,voi asculta părerea primarului.

Ca primar, trebuie să aprob decizia voastră...

...dar în acest oraş nu primarul este cel care comandă, ci comuniştii.

Ca şi conducător de partid, spun că părerea voastră e de rahat.

Domnişoara Cristina va merge la cimitir cu steagul ei.

O respect pe dânsa moartă, mai mult decât pe voi toţi în viaţă.

Dacă cineva se opune, îl voi arunca pe geam.

- Are preotul nostru ceva de spus? - Eu cedez violenţei.

Se întâmplă unele lucruri în acel oraş...

... Unde soarele bate în capetele oamenilor.

Pumnii sunt folosiţi înaintea raţiunii...

...dar morţii sunt încă respectaţi.

Intră!

Gina!

- Ce este la ora asta? - Vrem să fim căsătoriţi.

- Nunţile implică 2 oameni. - Suntem 2.

De ce eşti aici, Emisarul d-lui Cominform?

Ţi-am spus că va deveni politic. Să mergem.

Nu, hai să rămânem.

- Ce ţi s-a întâmplat? - Familia lui a sărit pe el...

...Când l-au văzut făcându-mi semn. Ai naibii bolşevici!

Oamenii tăi sunt atât de drăguţi. Te bat şi pe tine!

Sunteţi o adunătură de ipocriţi!

Ateilor! Mă voi căsători cu tine ca să-ţi scot ochii!

- Mă voi căsători cu tine că să te bat! - Încetaţi, sau vă bat pe amândoi!

Preotul, bunicul meu, el...

...toată lumea mă bate! Ce am făcut?

Calmează-te şi spune-mi ce vrei.

- Vrem să fim căsătoriţi, acum! - Nu puteţi.

Eşti minoră, este o lege, ai nevoie de consimţământul părinţilor.

Da, părinţii noştri mai bine ne-ar omorî!

Lasă-mă să mă gândesc, voi găsi eu ceva până mâine.

Căsătoreşte-ne în seara asta!

- În câteva zile, nu veţi muri. - Vom vedea.

De ce trebuie să vă căsătoriţi aşa târziu în noapte?

Nu am mai văzut un cuplu în asemenea grabă.

Nu putem părăsi oraşul fără să ne căsătorim.

Când vom fi legali, vom lua un tren!

- Nu pot. - Eşti primarul, nu-i aşa?

Eşti minoră. Ai nevoie de consimţământul părinţilor.

Ar prefera să ne omoare!

Trebuie să studiem legea.

Poate există o ieşire, mă voi duce mâine la primărie şi voi vedea.

Între timp, tu poţi dormi în camioneta mea în seara asta şi tu cu mama mea.

Nu dorm nicăieri dacă nu sunt căsătorită.

Dacă nu ne putem căsători, ne vom căsători oricum...

...şi vei auzi clopotele. Vino cu mine, Mariolino.

- Sunt nebuni! - Tu eşti cel nebun.

Voi bărbaţii sunteţi toţi la fel. Nu ai înţeles?

Vor face o prostie.

Poate au făcut deja. Nu e atât de serios.

Sunt capabili să se arunce în râu.

Nu ai auzit-o spunând că vom auzi clopote?

Ce clopote?

Clopotul din râu... Crezi că...

Idioţii! Dacă îi prind îi voi face să uite de...

- Vor auzi colopote sunând. - Şi blestemaţi fie cu toţii!

Nu blestema pe nimeni când eşti pe cale să mori.

Are de gând să se sinucidă. Mi-am dat seama când am văzut scrisoarea.

Scria: "Dacă nu putem fi căsătoriţi..." săraca mea Gina!

Trebuie să-i găseşti! Fă ceva! Mişcă!

Gina şi Mariolino s-au dus către mlaştină, sună clopotele.

Avem nevoie de lanterne.

Eu merg prin pădure, tu pe malul râului!

Dacă li se întâmplă ceva, Dumnezeu nu vă va ierta pe niciunul!

- Puteai să-i fi căsătorit! - Dar tu?

Tot ce aveai nevoie era un "Oremus".

Stop! Lasă aşa!

Comportaţi-vă cum trebuie!

Calmaţi-vă, în numele lui Dumnezeu.

Lasă-mă în pace!

Ascultă-mă!

Autorizarea va fi făcută şi vor fi căsătoriţi.

Refuză autorizarea şi vă voi rupe capetele!

- Nu eşti la comandă aici! - Stop!

Terminaţi certurile aici şi acum. Vreţi să vă bateţi?

Da!

Atunci bateţi-vă odată pentru totdeauna!

Ia hainele de nuntă. Episcopul îi va căsători.

Episcopul?

Da! Tu ce crezi, bolşevicule? Hai!

Hai să dormim.

- Domnule primar, ce coincidenţă! - Sunt aici pentru că am ceva de spus.

Uite, se ascunde.

- Cine? - Prietenul tău, Smilzo.

Ce face cu stiloul? Dacă desenează ciori...

...îl voi vâna.

Oamenii care scriu pe pereţi nu-mi sunt prieteni.

- Acum ştiu asta, domnule primar. - Tu vezi duşmani peste tot. Vreau...

Intră, şi eu pictez. Îmi poţi da o mână de ajutor.

Te pregăteşti pentru Crăciun?

Crăciunul vine mereu mai devreme decât te aştepţi.

Am venit doar să-ţi spun că ai un tupeu.

- Adu pensula aia aici sus. - Mă iei drept un paracliser?

Inaugurând parcul în ziua nunţii copiilor...

...este una din loviturile tale criminale.

Astfel Episcopul îi poate binecuvânta pe copii...

...şi să consfinţească împăcarea familiilor.

Asta va face să pară că tu ai făcut totul...

...şi ai transformat apa în vin. Toate spre binele tău!

Deci inaugurează şi centrul.

Ştii că mai are nevoie de încă o săptămână pentru a fi gata.

Un gentleman nu ar face asta.

Fecioara nu are... mustaţă!

Uite ce frumos.

Acesta este copilul lui Peppone, soţia lui Peppone...

...şi acesta este Peppone.

Şi acesta este Don Camillo.

Deci, vei întârzia inaugurarea pentru câteva zile?

Atunci va fi totul gata şi o vom face împreună.

Bine. Animalele întotdeauna se înţeleg între ele.

Ziua cea mare sosise în sfârşit.

Nu înţeleg, Episcopul este mereu punctual.

L-ai văzut pe primar în dimineaţa aceasta? Vreau să ştiu ce se întâmplă.

Ce se întâmpla era asta: Peppone încerca să câştige acest ultim concurs.

Nu, las-o aici, să o putem asambla repede.

Va trebui să folosească podul, va întârzia jumătate de oră.

Dar vom ajunge la Centrul Cetăţeanului...

...în câteva minute şi îl vom inaugura înaintea lui.

- Bine! - Bine!

Atenţie, aici este!

Grăbiţi-vă! Ocupaţi-vă locurile!

Nu uita...

...indiferenţă demnă.

- Un accident? - Nu ştim, Excelenţă.

E primarul!

Excelenţă! E doar o pană.

- Înţeleg. Pot să vă ajut? -Nu prea cred, Excelenţă.

Vă mulţumesc, domnilor.

Mulţumim, domnule primar.

La vârsta mea, picioarele te trădează.

O zi bună, fii mei. Se pare că nu e nimic de făcut.

Mă voi plimba pe-acolo, foarte încet...

...nu voi risca să cad, eşti foarte robust.

Bună dimineaţa!

Uite-l!

- Se plimbă! - Se plimbă?!

E cu Peppone!

Fiţi atenţi, acum!

Excelenţă, te-am aşteptat aici.

Nu fi supărat, am vrut să fac o plimbare.

Primarul şi prietenii lui m-au acompaniat.

Sunt toţi atât de drăguţi!

Bună, tată.

Acceptă aceste umile flori cu dragoste, din inimile noastre.

Ce drăguţ, eşti foarte bun. Care este numele tău?

- El este fiul meu Marco. - La fel de bun ca tatăl său.

- Da, este. Începem acum? - Da.

Îmi pare rău, Excelenţă. Trebuie să plec.

- De atâta grabă? - Inaugurez Centrul în câteva minute.

- Oamenii mă aşteaptă... - Centrul cetăţenilor?

- Don Camillo nu mi-a spus. - Dar eu...

- Ar fi o onoare dacă veniţi. Vă rog veniţi. - Bineînţeles.

- Şi parcul oraşului, Excelenţă? - E timp mai târziu pentru asta.

- Şi nunta? - Au toată viaţa înaintea lor.

Aici, avem două săli de întâlniri.

- Aici este sala de sport, grădina... - Este minunat...şi foarte folositor.

Primarul ar trebui să vă arate depozitul lui de arme.

Sunt sigur că nu este la fel de bine aprovizionat ca al tău.

Don Camillo are o piuliţă îngropată pe undeva.

Nu ţi-am spus că este un om periculos? L-ai vrut... aşa că păstrează-l.

Acesta este teatrul nostru.

- Mulţumesc. - Luaţi un loc.

Ce răsturnare de situaţie!

Sunt atât de fericit să văd atât de mulţi oameni aici...

...şi sunt bucuros că am vizitat acest loc minunat...

...cu toate aceste lucruri utile şi plăcute.

Eşti norocos că ai pe cineva căruia îi pasă de tine.

Acum trebuie să te las.

Trebuie să văd acest minunat parc ce completează toate acestea.

La revedere, fii mei.

- La revedere, Excelenţă. - La revedere, domnule primar.

Oraşul a avut bucuria de a-şi uita rănile în acea zi.

Nu mai erau roşii opunându-se celor negri...

...numai oameni buni distrându-se.

Cum merge, tată Filotti?

Ei, merge!

- Ai grijă! - Bine, scuze.

În timp ce episcopul dormea...

... Don Camillo...

Bine, ştii...

Bravo!

Bine lucrat!

Vroiam să egalez scorul.

Acel lucru nu mă mai putea păcăli în continuare.

Balamaua e blocată.

Normal Vaticanul mută... Să mergem Maria.

Pasiunile politice...

... luaseră foc mai târziu în ziua aceea...

... şi oamenii începuseră să se certe.

Din păcate, Don Camillo se implicase în dezbatere.

Săracul Don Camillo, cred că ai nevoie de o schimbare de aer.

Trebuie să mergi la ţară pentru un pic de odihnă.

Aerul de munte îţi va face bine.

Vei simţi dorul trenului, Don Camillo.

Crezi?

E un express, nu va aştepta...

-..mai mult de câteva minute. - Încă un minut.

Săracul Camillo, şti că nu vor veni.

Speram că cineva va avea curajul.

Peppone a ameninţat în fiecare casă zilnic.

Ştiu. A spus că dacă vede pe cineva că vine să-şi ia la revedere, îi va rupe oasele.

Dar, m-am gândit...

...că poate cineva!

Doar unul dintre ei.

Bărbaţii sunt bărbaţi. Îţi aminteşti de Peter, m-a trădat.

Sunt un sărman fraier. Bine, voi pleca.

Îmi pare rău că nu te pot lua cu mine.

Ştii că voi fi cu tine oricum.

Vor fi în staţie, poate în piaţă...

La revedere tată, drum bun.

Aici, părinte! Numai cele bune!

- Să te întorci repede tată. - La revedere părinte, drum bun.

Mulţumesc.

Sunt vechii porumbei ai lui Abbruciata. I-am prins într-o capcană.

Vă mulţumesc, fii mei.

Oamenii lui Peppone au spus...

...că dacă prind pe cineva din oraş că îşi ia la revedere...

...ne vor bate. Deci, am venit aici pentru a evita problemele.

Da.

- La revedere. - La revedere. Mulţumesc!

Soţul meu nu ştie, dar la revedere!

La revedere.

La revedere.

- La revedere. - Drum bun!

Mulţumesc pentru tot.

Drum bun, Don Camillo!

Înainte să pleci din teritoriul nostru...

...Oamenii au dorit să-ţi ofere mulţumirile lor...

...şi să mărturisească speranţa că te vei odihni...

...în noua ta reşedinţă. Şi că te vei întoarce repede la misiunea ta spirituală.

Nu am putut să lăsăm o părere proastă reacţionarilor...

...acei pari de la biserica ta! Dar nu suntem sălbatici.

V-aţi purtat ca nişte tâlhari.

Şi tu? Te-ai luptat cu 12 oameni şi i-ai bătut pe toţi!

Îmi pare rău că nu ţi-am rupt şi ţie gâtul.

Voi avea grijă de asta când mă întorc.

Voi avea grijă de acel preot slăbănog în locul tău.

Nu va ajunge foarte departe. Oh, aici...

Fiul meu Marco a desenat-o.

- Băiatul e talentat! - Întradevăr!

Păcat că are un tată ca tine.

Oricum, Dumnezeu să vă aibă în pază.

Şi pe tine de asemenea.

Şi să te facă mai uşor de suportat. Dacă e posibil.

Acesta este oraşul într-un colţ al italiei...

...în câmpia Po. Fiecare se luptă în felul său...

... pentru o lume mai bună. Şi aici se întâmplă unele lucruri...

... care nu se întâmplă nicăieri în lume.

SFÂRŞIT

Subtitrarea: ASk