Original subtitles

Episodul 6</font>

Ce cauţi aici?

Bună, Hortense.

- Suntem controale constante. - Ştiu.

Trebuia să stai ascuns la ţară un timp.

Circumstanţe neprevăzute.

Ce vrei?

Pe Angele.

- Şi bani îndeajuns ca să plecăm de aici. - Ţi-am dat ce ţi-am datorat.

Adevărat.

Cât?

2.000 de franci.

- Ştiu. - Angele valorează mult mai mult.

Şi viaţa baronului valorează mult mai mult decât mi-ai dat tu.

Du-te s-o aduci pe Angele şi banii.

Crezi că am atâţia bani la dispoziţia mea?

- Dar ştiu cum să fac rost de ei. - Ai timp până diseară.

Apropo...

Asta e mărturisirea mea.

Îngrijorări privind crima pe care mi-ai ordonat-o.

În caz că voi fi lovit de un glonţ neaşteptat.

Cum îndrăzneşti să vii la micul dejun după mine?

Şi tu cum îndrăzneşti să vorbeşti cu mine înainte să te speli pe dinţi?

Încă îţi miroase gura.

- Ce-a fost asta? - Enervează-mă şi voi...

- Ce vei face? - Tu ai început!

Acum trei ani, şeful a decis să amendeze pe ultimul cu 20 de centime.

- Imaginează-ţi cât te va costa. - Să-ţi păstrezi onoarea intactă.

Exact.

Nu ai nici măcar 20 de ani, nu?

Abia.

- De ce ne înţelegem noi doi? - Ne înţelegem?

- Suntem pe aceeaşi lungime de undă. - Nu vorbim prea mult.

Toate-s la fel...

- Ştii că am o fiică? - Jeanne?

Ea...

E aşa plictisitoare.

Cel puţin tu te poţi îmbunătăţii în privinţa proastei creşteri.

Dar într-o privinţă bună?

Totuşi, ce te face să crezi că Jeanne e fiica mea?

N-am fost niciodată o mamă pentru ea.

Gata. Mă întorc în pat.

Vrei să vii la mine în camera să fumăm ceva?

Brise-Caboche mă aşteaptă.

- A cerut bani. - Cât?

- 2.000 de franci. - Ţi-i pot da diseară dacă nu te superi.

Mulţumesc.

Mulţumesc.

Torcy nu va renunţa la caz. Am fost foarte obraznică.

Să-l ucizi pe baron din dragoste?

Obrăznicia ta nu are egal, soro.

Dar acum trebuie să mă asculţi şi să fii de două ori mai vigilentă.

Angele nu trebuie să ştie nimic despre asta până ce se întoarce Brise.

Nimic.

Cred că a plecat. Dar să nu ne riscăm...

Cred că s-a întâmplat în 1867.

Ambasadorul austriac a fost obligat să-şi ceară scuze.

- Serios? Ambasadorul? - Îţi poţi imagina?

- Inspectorule şef. - Nu e nevoie să te ploconeşti.

Am venit singur şi fără cătuşe.

Păi, plec din Porte Saint-Martin într-o oră.

Mă duc să-mi iau valiza.

Mă scuzaţi...

Am venit să te avertizez că-ţi voi face o vizită în seara asta.

- Vei fi primit foarte bine. - Vom vedea.

Hai să începem cu motivul oficial pentru care mă aflu aici.

Demnitarul otoman, Ylmaz Tourkan, va veni aici diseară.

Acest om afirmă că se află aici ca să reprezinte guvernul ţării sale

în negocierile privind construirea unei linii de tren

care să unească Parisul de Constantinopol.

Am fost delegat de către ministerul meu să-i verific integritatea acestui domn.

- Ce vrei să ştii despre el? - Dacă este cine declară că este.

- Cine ar putea fi? - Un impostor.

Ştim că omul nostru a fost rănit acum şase luni într-un duel.

- Unde se află rana? - La inghinali.

Mă bazez pe dumneata ca toată lumea să se comporte profesionist.

Poţi conta pe noi, inspectore şef.

Ne vom face datoria de cetăţeni.

Era aşa păros.

- Sincer, era aşa păros. - Nu te mai prosti!

Dar a fost frumos şi bun la suflet.

Nu aşa de bogat dar respectuos.

- De ce nu te-ai măritat cu el? - M-am măritat.

- Ai fost măritată? - Două luni.

Tatăl lui a anulat căsătoria.

Mi-am înşelat de multe ori bietul meu soţ.

De prea multe ori şi foarte urât.

Până şi cu tatăl său.

Nu am ştiut cum să refuz bărbaţii. Sau cadourile lor.

Probabil că asta e o altfel de închisoare dar o prefer pe asta.

Singurul lucru cu care nu m-am obişnuit e că toţi bărbaţii nu se spălau înainte.

Cred că îmbătrânesc.

Inspectore şef?

- Doamnă? - Observ că ne e supravegheată casa.

Nu pot decât să presupun că nu l-aţi arestat pe Brise-Caboche.

Ce vreţi să ştiţi mai exact?

- Mă tem că va fugi. - De ce?

Trebuie doar să mă anunţaţi.

- O să întârzii! - Pot să te întreb ce faci?

- Mă duc la nunta nepoatei mele. - Nu ţi-am dat voie.

Marguerite, familia şi viaţa ta sunt aici acum.

Nu credeai c-o voi face.

O băbăciune ca mine să se ducă la o nuntă?

Ai crezut că nu voi îndrăzni niciodată. Dar mă vezi?

Măcar o dată, te înşeli şi eu plec.

Nu pleca.

Nu azi.

Şi eu vreau să-mi văd familia.

Dacă aveai nevoie de mine aşa de mult,

ar fi trebuit să mă faci să fiu indispensabilă.

Dar eu nu conduc acest stabiliment.

Cum pot să-ţi vând o parte din ceva care nu-mi aparţine?

Pare că te înţelegi din ce în ce mai bine cu fratele tău.

Vom vedea cum te descurci fără mine.

Ce-ai de gând să faci în închisoare?

Te-am urmărit.

Speranţa de pe faţa unei prostituate o recunosc pe loc.

Ai vreun sponsor în minte?

Nu vreau să fiu curva unui singur bărbat.

Ai mijloacele să găseşti unul care e agreabil.

- Vreau să fiu liberă. - Eşti o pasăre într-o colivie, Rose.

Dacă eşti cumpărată, colivia merge cu tine.

Chiar şi cu Gaillac?

Poate că nu cu el.

Cu siguranţă te place. Dar nu e îndeajuns.

Ajută-mă.

De ce vin bărbaţii aici? Sinceră să fiu, e umilitor.

Plătesc. Îşi fac treaba după care urmează altul.

- Aşa e. - Numai bărbaţilor nu le pasă de aşa ceva.

Ce-i interesează e că fata care îi excită, să-i excite şi pe alţii.

Asta îi excită.

- Ai vorbit cu ei despre asta? - Nu am nevoie.

- Rose, vrei să fii bărbat? - Da.

Atunci ai puterea să gândeşti ca un bărbat.

Ai puterea să te pui în locul adversarilor tăi.

Întrucât niciodată un bărbat nu se va pune în pielea unei femei.

Asta nu e voie.

Având cunoştinţele, tu eşti la conducere.

Şi asta face totul mai uşor.

Atât pentru el cât şi pentru tine.

Plăcerea de a domina?

E Sfântul Gral pentru micuţa noastră lume.

Mulţumesc.

- Continuă. - De două ori la rând!

- Continuă, Angele. - Încet.

Doamnelor.

În seara asta Valentine mă va ajuta la organizarea serii.

Nepoata lui Marguerite se merită

şi am insistat să se alăture familiei pentru ocazia asta.

Mă bazez pe voi, acum mai mult ca oricând, să fiţi disciplinate.

Aveti o oră înainte să înceapă festivităţile.

Faceţi în aşa fel încât să merite.

Angele?

Vino cu mine, te rog.

Ce s-a întâmplat?

L-ai văzut azi dimineaţă pe inspectorul şef Torcy?

Va reveni mai târziu. Va fi vreo problemă pentru tine?

- Pentru tine nu e? - Nu am de ales.

Trebuie să fii mulţumită.

- Ce vrei să spui? - Totul va fi mult mai uşor acum.

Curând vei găsi un alt golan care să-ţi fără treburile murdare.

Întotdeauna am fost loială lui Brise-Caboche.

De ce spui "acum"?

Ai spus că lucrurile vor fi mai uşoare acum. Că voi fi mulţumită.

- L-au ucis. - Cine l-au ucis?

- Copoii mi-au ucis bărbatul. - Ce?

Prostii.

Torcy l-a găsit la Saint-Ouen la vărul său.

I-au prins împreună.

Erau copii acolo dar tot au tras asupra lor de parcă erau raţe.

- Soţia vărului mi-a scris despre asta. - Angele. Angele!

Asta nu are sens. Torcy mi-ar fi zis.

După ce-au tras, l-au urmărit pe Brise până la banca de lângă râu.

Probabil că s-a înecat.

Nici măcar nu i-au căutat cadavrul.

- Pot să mă întorc? - Nu. Stai.

Nu vreau să am probleme în seara asta.

Problema ta de inimă rămâne la etaj.

Jos, vreau să fii dorită şi profesională. Ai înţeles?

Atât timp cât jigodia aia nu vine şi mă miroase.

Vino puţin aici, domnişorică.

Din moment ce refuzi să înţelegi, uite ce vom face.

- Diseară vei sta în dormitoare. - Dar Edmond va fi acolo.

Atunci te voi taxa cu cinci franci

pentru că l-ai supărat pe unul dintre cei mai buni clienţi ai noştri.

Du-te. Intră acolo!

Vrei să ştii cum s-a eliberat Damien de lanţurile din fântâna?

Marguerite îşi bate joc de tine şi totuşi tu te gândeşti la Damien!

N-o pot lăsa să demonstreze că e indispensabilă pentru mine.

Apropo, acum ştiu că voi pleca de aici.

Încă te mai gândeşti să pleci pe mare imediat ce primeşti actele?

Ai găsit o ofertă de muncă?

Damien!

În lanţuri pe fundul fântânii.

"Nu i-a luat lui Damien decât trei minute.

"Să fiu un tânăr gigant cu mâini puternice.

"Să scap de lanţul pe care Duc de Fronsac mi l-a prins

"de una dintre bare ale zidului fântânii.

"Mâinile sale puternice au rupt lanţul. " Asta e?

- Te-ai aşteptat la intervenţie divină? - Toate-s la fel...

"Imediat ce repede apare Damien.

"S-a decis să se ducă să se vadă cu doamna în Germania. "

Îmi place de ea.

Şi mie.

Îmi aminteşte de tine.

- Îţi par a fi o prinţesă? - Da.

Hortense. Îţi promit că orice ai spune

nu va schimba nimic din ceea ce ştim despre noi.

Îţi promit. Mă auzi?

Mă distruge.

Nu voi mai cere să mă culc vreodată cu tine, promit.

Doar să pot dormi lângă tine ar fi atât de...

Dacă vrei asta, desigur.

Ştiu că te-am rănit.

Dacă aş fi putut să te închid undeva, aş fi făcut-o.

Am vrut să te fac prizonierul meu.

Eram mereu foarte speriată că voiai să pleci.

Până la situaţia în care să-l ucizi pe baron?

Nu ar fi trebuit să vorbeşti niciodată în acest fel.

Da. Ai avut dreptate.

Nu mai puteam respira. M-am dus afară să iau nişte aer.

- Şi acolo în curte... - Brise-Caboche?

- Tu i-ai cerut să o facă? - Nu.

- El a sugerat? - Nu.

Dar am menţionat de baron.

Nu i-am cerut sau i-am dat vreun ban, promit.

A făcut-o dinadins ca să mă aibă la mână.

Dacă aş fi ştiut că va face asta...

Trebuia să-mi dau seama.

Îmi pare rău.

- Bună seara, domnule. - Ylmaz Tourkan, bună seara.

Vă rog să mă urmaţi.

Vă pot lua haina şi pălăria? Mulţumesc.

- Sunteţi sigur că nu rămâneţi? - Cine e?

Arnoult a ajuns. Şi Edmond. Blondin va ajunge şi el.

Îl aştept atât pe Torcy dar şi pe un otoman misterios.

Am petrecut o oră cu Arnoult în această dimineaţă.

A fost pentru muncă. Asta e altceva.

Acum, având în vedere că-mi încredinţezi mie acest loc,

de ce nu te distrezi puţin?

Jumătate din fetele mele ard de nerăbdare să te facă să uiţi de probleme.

Trebuie să-ţi placă una dintre ele.

Voi bea un pahar cu Arnoult după care voi pleca.

Cum se ştie că nu toţi bărbaţii sunt ca dumneata.

Bună seara, domnule Torcy.

- A ajuns Ylmaz Tourkan? - Da. E în salon.

- Bun. - Mulţumesc.

Am vrut să demonstrez că prostituatele

nu sunt nici pe departe o versiune atât de schimbată faţă de femeile normale.

În loc să întruchipezi esenţa şi nobleţea,

nuvela mea descrie portretul unei tinere de 18 ani

pe care mi-a plăcut s-o evidenţiez fiind la fel de frumoasă ca şi tine.

Casa mea e transformată într-un salon de literatură.

E mult mai bine.

În cazul ăsta, îmi daţi voie să recit câteva versuri acestei raze de soare?

Te rog să-i dai drumul.

"Nu era doar o fată ci un star.

"Bărbia sa era parcă desprinsă din Coran

"în versetul frumuseţii.

"Ochii săi atractivi şi seducători

"puteau să oprească până şi un cerb care fuge din calea focului.

"Pielea sa era fără pereche

"şi frumuseţea ei

"era o vindecare cerească al unui ochi trist.

"Apariţia sa încântătoare arăta ca nişte nori pufoşi.

"Şi maniera sa gentilă

"arată reminiscente după tumultul învierii. "

E o traducere aproximativă deci e nici pe departe atât de corectă.

E minunat. Ai scris-o tu?

Alas. Nu eu.

A fost frumos. Tu scrii?

Bună seara. Aş vrea s-o văd pe Marguerite.

Nu e aici.

Dar nu vă faceţi griji. Ştiu toate secretele din casă.

- Mă întorc imediat. - În regulă.

Mă bucur să te văd.

Mulţumesc.

- Bună seara. - Bună seara, domnule.

- Deci te interesează literatura? - Edmond recită aşa frumos.

Tot ce-ţi mai rămâne e să te scoli dimineaţa şi să scrii.

- Asta încerc să năzuiesc. - Să ai o seară plăcută.

Cum am promis, poţi deschide cu ea orice uşă.

- Rose. - Desigur.

Mă scuzaţi, domnilor, ne vedem mai târziu.

Cu plăcere.

Ca să vezi, inspectorul şef.

Sunteţi singur?

E păcat să n-o faceţi decât cu ochii.

Ar trebui să încerci să-ţi murdăreşti mâinile.

Exact cum credeam. Nu-ţi plac femeile.

Săracul băiat.

Jean-Paul!

Iartă-mă. Acum nu e momentul.

Am vrut doar...

... să vorbesc cu tine despre termenul limită pentru munca din ultima aripă.

Mai târziu. Mai târziu.

Ce vrei de la mine?

Şi tu?

Poftim.

Acum, lasă-mă în pace.

Cum voi putea să-mi ţin promisiunea.

- Ai făcut vreo promisiune, Angele? - Da. Mi-am promis ceva.

Să te las cu buza umflată şi te las să vii să mă rogi.

- De ce ai face aşa ceva? - Ai vrea mai degrabă să mă plâng?

Despre ce?

Crezi că oamenii vin aici doar pentru sex?

Nu. Oamenii mai vin şi pentru a vorbi.

Şi să asculte.

Jumătate din poveştile care circulă prin Paris, vin de aici.

Oamenii vor bârfi despre tine luni în şir.

Îmi place să privesc. Care-i problema?

Trebuia să ştii altfel nu ai fi venit până aici cu banii tăi.

Am întâlnit un bărbat ca tine odată. Exact ca şi tine.

Îi era prea ruşine să reguleze un alt bărbat, aşa că se uita.

Ca să nu mai zic de femeie.

Tot ce vedea nu era decât cum bărbatul îşi băga veveriţa la vizuină.

Te înşeli, Angele!

Pentru o jigodie ca tine, dintr-o dată eşti cam generos.

Trebuie să fie ceva adevăr în asta.

Poftim, ia asta.

Asta a fost ca avertisment.

Data viitoare vei şti când să te opreşti.

Da. Desigur. Poftim, Valentine.

Valentine va avea grijă de tine.

Locul ăsta e mult mai pustiu fără Angele.

Am crezut că se va opri din ieşit acum că iubitul ei a dispărut.

Dr. Martin...

Blanche. Te rog, vrei să ai grijă de domnul?

E sus, nu-i aşa?

Am vrut doar să-i zic noapte bună.

Du-te.

- Asta voiai, nu-i aşa? - Pardon?

Intervenţia ta l-a făcut pe clientul meu să-şi piardă motivaţia.

Am crezut că-i vei închide lumina.

De ce aş fi făcut asta?

De ce ai vrea să-i închizi lumina?

Era foarte tulburat.

M-am întrebat dacă se întâmplă ceva între noi doi.

- Nu am ştiut ce să răspund. - Ţi-ar fi plăcut?

Să ştiu ce să răspunzi?

- Rose! - Să fie ceva între noi.

Uneori? Nu.

Prea vag.

Prea puţin.

Unde-i Hortense?

Nu ştiu.

Un nebun.

Angele!

Încă mai crezi că nu el mi-a ucis bărbatul?

Te avertizez, dacă-mi pierd copilul, nu mă poţi opri din a-l ucide.

Copilul?

Duceţi-vă dv, doamnă. Am eu grijă de ea.

Brise-Caboche mă aşteaptă. Trebuie să plec.

- Angele e gata? - Nu. A avut o problemă cu Torcy.

A lovit-o. Nu e în stare să coboare.

Ce-i vei spune lui Brise-Caboche?

- Mă voi gândi la ceva. - Hortense.

M-ai chemat în dimineaţa asta pentru că ai încredere în mine.

Aşa că acum mă vei asculta.

Şi vei face exact ceea ce-ţi cer.

Poftim.

- Mulţumesc. - Angele te aşteaptă.

De ce nu poate veni jos?

Spune-i să coboare.

Nu i-am spus încă.

Va fi foarte fericită când te va vedea. Va trezi copoii.

Hai s-o facem repede, da? Urmează-mă.

Ce căutăm aici? Unde e Angele?

Aici. Îi sortez rufele.

Ce-ai făcut?

Ce-ai făcut?

Tot ce-am făcut până acum am făcut pentru tine.

Valentine mi-a spus că mă aştepţi.

Îmi pare tare rău, domnişoară.

S-a produs o neînţelegere. Am cerut-o pe dra creolă.

Linda.

Ce păcat!

Trebuie să te întorci pentru ea.

Eu sunt calea spre Paradis.

Am o reputaţie.

Întâi trebuie să mă ocup de clienţii importanţi.

După o provocare ca aceasta,

ai face bine să te ridici la nivelul aşteptat, drăguţă.

Trebuie să vorbim în privat.

A venit să mă vadă ieri. Avea nevoie de bani.

Fiind grăbit, el...

Îmi pare rău.

Ştia că eşti urmărită.

Voia să te protejeze.

- Mi-a lăsat vreun mesaj? - Nu am avut timp.

Abia am vorbit două minute.

Îi părea rău că ai ajuns la închisoare din cauza lui.

- Câţi bani i-ai dat? - 100 de franci.

Va trebui să ai răbdare.

Şi trebuie să-l uiţi pe Torcy.

Vei fi bine?

Uşor.

Mai devreme, în foaier, acel minunat poem,

mi-a plăcut sincer.

Îmi amintea de-o poveste pe care mi-o spunea bunica.

- A fost o femeie extraordinară. - Taci.

Era amuzantă.

- Dar foarte urâtă. - Am spus, să taci!

Avea faţa ciupită. M-a speriat.

Nu pot să cred asta!

- Iartă-mă. - Nu. Nu. Nu. Nu.

Pleacă şi adu-o pe cealaltă fată.

- Te rog. - Nu. Nu. Nu.

Te implor.

Dă-mi drumul.

Dă-mi drumul.

Nu. Opreşte-te!

Dă-mi drumul.

Dă-mi drumul.

O s-o trimit pe Linda.

E gata.

Otomanul are o cicatrice.

- Da. Bun. - Vrea ca Linda să-l termine.

Vorbeşte cu Valentine despre asta.

Eşti bine?

Dacă vine Torcy şi întreabă despre asta,

spune-i că n-ai văzut nicio cicatrice.

Ce se întâmplă dacă omul ăsta ajunge să escrocheze guvernul?

- Se va întoarce împotriva noastră. - Poate.

Dar sunt sigură că Torcy va fi în bătaia puştii.

Eşti sigură?

Refuz să fac plecăciuni în faţa nemernicului ăla de copoi.

În regulă.

Eşti bine?

Ce cauţi aici?

Te căutam.

Vino încoace.

Mai aproape.

La revedere, prietene. Ne vedem cât mai curând.

La revedere.

La revedere, domnilor. Ne vedem curând. Mulţumesc.

Bună, fetelor.

Bună seara.

Intră. Închide uşa.

- Vreau să-ţi mulţumesc, Vera. - Pentru ce?

- Pentru asta mă plăteşti. - Sora mea se simte mai bine.

Evident.

Poate din nou să viseze.

Ascult.

Ai avut dreptate. Vrea să vândă şi să plece.

Încotro?

Să deschidă un teatru în provincie.

O să o pierzi.

Vera, o ştii la fel de bine ca mine. Un teatru?

Dacă sora mea ar fi în stare de altceva

în afară de repararea acelui salon

şi să cumpere vopsele, aş fi aflat până acum.

Dacă tu crezi că poate pleca, de ce îi dai această clădire?

A spus cineva că-i dau clădirea?

Nu mi-ai dat nimic săptămâna trecută.

Şi tocmai ţi-am spus că merit şi un bonus.

Nu ţi-am dat nimic pentru că nu mi-ai zis nimic.

- Nu am avut nimic de zis. - Şi eu n-am avut nimic de plătit.

M-ai plătit să fac o treabă, nu să obţin informaţii.

Am avut o treabă de realizat, nu să produc şi rezultate.

Vera, aici nu negociez plata unei partide de sex.

Iartă-mă, te rog să mă ierţi.

Îţi sunt foarte recunoscător. Şi te apreciez foarte mult.

De asta am venit să te rog să mi te alături.

Te întâlneşti cu avocatul tău şi cu Hortense în două zile.

Ce ai de gând să faci?

Spune-i că am nevoie de clădire ca şi gaj pentru afacerea de la Operă.

Trebuie să mă creadă.

Noapte bună.

E târziu.

Prea târziu să mai rămâi la ceremonie.

Ce seară!

Valentine a pierdut copilul?

Pierre a fost acolo.

Se pare că are situaţia în mâini.

O găsesc reconfortant.

Te surprinde asta?

Nu-ţi înţeleg relaţia.

Cred că am reuşit să-i ofer ce mi-ai dat tu mai devreme.

Mângâiere?

Iertare.

Cred că e fără rost să te mai întreb pentru ce are nevoie de iertare?

Deci crezi că fratele tău s-a schimbat?

A dovedit-o.

Îmi dă mie Le Paradis. Nu vezi?

Nu am crezut niciodată că va renunţa.

E singura mea familie. Ai înţeles?

- Nu. Nu înţelegi. - E singura ta familie, înţeleg.

Nu va schimba nimic între noi.

Ce este?

Ce este?

Mă tem că te mişti prea repede.

Nu-ţi permiţi să te înşeli şi a doua oară.

Ştii ceva ce eu nu ştiu?

Vera?

Fratele tău nu-ţi va da niciodată Le Paradis.

Ce?

Are de gând să-ţi spună că are nevoie de clădire

ca şi garanţie pentru reparaţia de la Operă.

Te-ai culcat cu el?

M-a plătit destul de mult să-i fac jocurile.

Bani murdari ca să nu mai vorbesc cu tine.

Gaillac?

Nu-l voi lăsa să-mi scape.

Adaptare HD Bibeboom@BBM