All language subtitles for Les-Rois-Maudits-1-Le-Roi-De-Fer

La �nceputul secolului al XIV, Philippe
cel Frumos, domnea autoritar �n Fran�a.

Cei trei fii: Louis de Navarre,

Philippe de Poitiers �i Charles de France
�i asigurau descenden�a.

Fiica sa, Isabelle era m�ritat�
cu regele Eduard al II al Angliei.

�n acela�i timp, �n regat,
luptele deveneau s�lbatice,

�i �n special cele ce opuneau pe
Mahaut nepotului s�u Robert,

pentru st�p�nirea Comitatului
d'Artois.

�ara era puternic�,
dar vistieria era goal�.

Pentru a pune m�na pe
bog��iile Templierilor,

Regele de Fier �mpreun� cu sfetnicul s�u
Guillaume de Nogaret i-au hot�r�rea

de a-l ataca pe Marele Maestru
al Ordinului: Jacques de Molay.

Un moment crucial
pentru destinul Fran�ei

�i al Cavalerilor Templieri cu care
debuteaz� istorisirea noastr�.

REGII BLESTEMA�I

REGELE DE FIER

Sub st�p�nirea lui Filip cel Frumos,
regele de fier, poporul Fran�ei suferea.

Cu to�ii trebuiau s� se supun�
acestui principe calm �i crud.

Sire, a�i �ncredin�at templierilor
onoarea de a p�zi averea regatului.

Dar acum o retrage�i.

Avem nevoie urgent� de bani
pentru armat�, pentru a ap�ra grani�a,

pentru a-i st�p�ni pe baroni
�i a ne pl�ti oamenii din provincii.

- Par din ce �n ce mai mul�i...
- Asigur� ordinea �n regat.

Enguerand, spune-i Marelui Maestru
ce a�tept�m de la el.

Domnule De Molay, regatul are
mare trebuin�� de resurse financiare.

�n�l�imea Sa, regele, ar aprecia dac�
Templul l-ar finan�a timp de un an.

Oric�t a� dori s� v� fac pe plac, sire,
�mi este imposibil.

- �i de ce m� rog, Molay?
- Ne �ndoim c� ne vom recupera banii.

- Un an...
- M� �ndoiesc, sire.

Urm�ri�i m�rirea regatului,
dar poporul e nemul�umit.

Mai mult de at�t
n-ave�i cum s�-l jupui�i.

- Ce v� �mpiedic� s� ne face�i voia?
- Templul are alte interese.

- Vorbe�te c�m�tarul din d-ta, d-le.
- Nu, ci cavalerul p�zitor al Templului.

Templul s-a dep�rtat mult de cavaleri.

Mai proteja�i cumva Locurile Sfinte,
scop �n care a�i fost crea�i?

Mai veghea�i
la siguran�a pelerinajelor?

Da�i �mprumuturi pentru r�scump�r�ri
�i v� p�zi�i doar propriile averi.

Sire, v� vorbesc �n calitate
de Mare Maestru al unui ordin suveran.

�n Fran�a, domnul meu,
nu exist� dec�t un singur suveran

�i nu dau doi bani pe ceilal�i principi
fa�� de care ave�i obliga�ii.

Ce spune nefericitul nostru popor
despre templieri, Nogaret?

Se spune c� au adus din Orient
obiceiuri ciudate,

c� venereaz� idoli �i c� se dedau �ntre
ei la practici amoroase nefire�ti.

Se spune c� le st� mintea
doar la lux �i bog��ie.

- �nsu�i Sf�ntul P�rinte e �ngrijorat.
- Ce ai de spus, d-le De Molay?

Sunt minciuni sfruntate, sire!

Mi-au ajuns deja la urechi
aceste zvonuri tic�loase.

Desigur, nu to�i templierii mei
sunt ni�te sfin�i...

Ceea ce dovede�te c� n-ai o m�n�
de fier, a�a c� fii mai m�n� spart�,

iar noi o s� v� ajut�m
s� v� sp�la�i proasta reputa�ie.

- R�spunsul d-tale, deci...
- Nu pot, sire.

Din ordinul regelui, eu,
Guillaume de Nogaret, mare cancelar,

am fost �ns�rcinat cu arestarea
Marelui Maestru, a consiliului s�u

�i a tuturor cavalerilor ordinului,
din toate col�urile regatului.

�APTE ANI MAI T�RZIU

Am prins-o, Lormet!

Nu-i strig�tor la cer ca m�tu�a mea
Mahaut, s� se l�f�ie ca o scroaf�

�n castelul �la mare pe care
tat�l meu l-a construit pentru mine?

- Eu ar trebui s� stau acolo.
- O s� sta�i, monseniore.

S� l�murim lucrurile, nepoate.

��i tolerez prezen�a aici,
la masa mea, �n casa mea,

doar ca s�-i fac pe plac regelui,

c�ruia i-ai smuls acest hat�r
prin cine �tie ce �iretlic.

E felul d-tale, nu al meu, s� �e�i
intrigi sub pretextul unei vizite.

Mi s-a spus c� vii s� cau�i �mp�carea.
S� te aud, nepoate.

Noi doi am avut
ne�n�elegeri, m�tu��...

Ba �i mai r�u, nepoate,
certuri tare ur�te,

care s-au terminat prost
pentru tine.

S� uit�m trecutul, c�ci prezentul
ne p�nde�te cu alte pericole.

- Seniorii d'Artois ��i sunt potrivnici.
- Din vina cui?

De fiecare dat� c�nd un ora� c�rte�te
�mpotriva d�rilor, e�ti �i tu acolo.

- Eu? Curat� calomnie...
- Ai venit s�-�i oferi serviciile?

Chiar �i mai mult, m�tu��,
ajutorul �i prietenia mea.

F�r� mine, nu vei mai p�stra Artois.
Revolta mocne�te.

- �mpreun� o vom �n�bu�i.
- De c�nd ��i pas� de interesele mele?

Tu, care �mi conte�ti un drept
pe care �l mo�tenesc de la tata!

Pentru c� tata a murit �naintea
p�rintelui d-tale �i-ai profitat.

Trebuia s� devin senior al regatului
�i cel mai bogat baron al Fran�ei.

Ai pierdut toate procesele cu mine.

Ca s�-mi furi mo�tenirea,
�i-ai v�ndut fiicele regelui

�i ai schimbat Burgogne pe Artois.

E�ti cea mai josnic� precupea��!

�i datorezi vizita aici regelui Filip,
a�a c� lui i-ai adus jignirea.

Nepoata lui Thierry d'Hirson,
cancelarul meu, pe care-l dete�ti...

Ea e prima mea d-r� de companie.
Ai auzit tot, nu-i a�a?

Da, d-n�. Eram �n spatele coloanei
ca de obicei.

Nu-i era de ajuns patul d-tale,
�i-a v�r�t �i nepoata �n anticamer�.

Te invidiez m�tu��, chiar dac�
m� tem at�t de mult pentru Artois.

Mai bine teme-�i pielea, c�ci regele
va afla c�t de mult �l stimezi.

Dac� e nevoie, am un martor c�
�nt�lnirea asta deplorabil� a avut loc.

Am s� te fac buc��i, m�tu��!

De pe s�rmanul meu domeniu
am s� recuceresc Artois.

M� leg �n fa�a str�mo�ilor mei!

Un lup s�lbatic, crud �i fals.
Dar eu am capul pe umeri.

P�n� al urm�, se va face singur
f�r�me, din exces de zel.

- P�cat c� e sup�r�cios. E ar�tos.
- Doar asta i-a r�mas din mo�tenire.

Ce c��ea!

- Vistieria e din nou goal�.
- Dar aurul templierilor...

L-au �nghi�it timp de �apte ani
nevoile regatului.

N-a mai r�mas nimic.

- Evreii?
- I-am jefuit �n dou� r�nduri.

N-avem ce s� le mai lu�m.

- S� mai schimb�m moneda?
- Am f�cut-o prea des.

- Atunci ce propui, Marigny?
- Lombarzii, sire.

Deja i-am silit s�-�i r�scumpere
dreptul la �edere la un pre� piperat.

Au devenit bancherii Bisericii
�i ai regilor.

C�nd i-am �nchis, templierii
erau deja privi�i cu ochi r�i.

- Lombarzii n-au ajuns �nc� acolo.
- Or s� ajung� cur�nd.

La nevoie, o s�-i ajut�m.

Da�i zor cu judecarea templierilor,
ca s� le lu�m mai repede tot ce au.

M�rturise�te c� ai scuipat pe cruce
ca s� intri �n ordin!

M�rturise�te c�-i obligai pe novici
s� se lepede de Christos de trei ori.

Spune c� m�rturise�ti.

M�rturisesc!

Lua�i-l de aici!

Monseniore de Molay,
m�rturise�te c� ai scuipat pe cruce

�i-i obligai pe novici s� se lepede
de Christos de trei ori.

M�rturise�te!

M�rturisesc.

Ai grij�, d-le!
C�t pe ce s� dai peste c�inii mei.

- �tii c� vorbe�ti cu regele?
- Ai cui sunt c�inii �tia frumo�i?

Ai unchiului meu, c�m�tarul Tolomei.
Sluga �n�l�imii voastre.

Iart�-m�, unchiule, de abia venisem.
�nc� nu-l v�zusem pe rege.

- Cum a� fi putut s�-l recunosc?
- Bravura ta nu ne va fi de folos.

Noi, lombarzii, cum ni se spune,
avem �i du�mani prin p�r�ile astea.

Marigny s-ar bucura ca averile noastre
s� ajung� �n vistieria lui.

- Unde ai g�sit c�inii, Bouville?
- Monseniorul Tolomei i-a trimis.

V� roag� s�-i primi�i ca semn
al umilin�ei sale.

Doar �tii c� regele nu prime�te
niciodat� cadouri.

Tolomei v� transmite c�, odat� ce
c�inii s�i au atins at�ta grandoare,

el nu e vrednic s�-i mai p�streze.

Abil mai e c�m�tarul �sta!
Sus�ine bine cauza lombarzilor.

Se zvone�te c� monseniorul d'Artois
trage sfori �mpotriva domniei tale

�i c� alia�ii s�i din Fiennes
�i Caumont v-au jurat pieire.

�ah mat!

Castelul pe care mi l-ai furat
��i va fi morm�ntul m�tu��!

Am s� scuip pe morm�ntul t�u,
Mahaut de Bourgogne!

S�ngele meu a fost p�ng�rit!

Vei muri de m�na mea, Robert!

Iar ura mea te va urma �n iad.

Sunt foarte reu�ite.

Ce p�rere ave�i, copiii mei?

Dar tu, frate?

Nogaret, crezi c� e acceptabil
s� ne mul�umim cu p�pu�i de c�rp�?

Cred c� m�re�ia �n�l�imii Voastre
nu poate accepta una ca asta.

Nu �ineam s� v�d spectacolul �sta,
nici aici, nici �n alt� parte...

Doar pentru c�-mi sunte�i dragi,
n-am s� v� arunc �n temni��.

Lua�i c�rpele astea din fa�a mea!

Uit�-te bine la femeia asta,
ca s� nu mai ai nepl�ceri.

E foarte frumoas�.

�i mai ales e nora regelui Fran�ei,
Marguerite de Bourgogne,

regina din Navarra
�i viitoare regin� a Fran�ei.

Ce face aici?

Dac� �tii secretele celor puternici,
��i protejezi banii da�i cu �mprumut.

S� nu ui�i asta niciodat�, nepoate!

- Marguerite m� ia �n r�s.
- Mergi prea departe, prietene.

Nu trebuie s� ui�i cine este,
chiar dac�-�i acord� favoruri.

- Fratele d-tale e mai �ndatoritor.
- Asta pentru c� e tratat mai bine.

D-n�, permite�i-mi m�car s�-i transmit
un mesaj veri�oarei dvs.

D�-i-l surorii mele, Blanche.
Eu nu m� ocup de afacerile d-tale.

O s� se termine prost.

M�car l�sa�i-m� s�-i fac un serviciu
reginei din Navarra.

Credeam c� e�ti scutierul so�ului meu,
nu valetul veri�oarei mele.

Nu te �ntrista.
Vom cump�ra c�teva podoabe.

I le vei duce Magueritei
din partea mea.

Jeanne, de ce nu profi�i
de drepturile tale, ca noi?

Dintre so�ii no�tri,
al t�u e plecat cel mai des.

�l iubesc, iar el m� iube�te, ceea ce
conteaz� mai mult dec�t orice drept.

De unde �tii,
dac� nu ri�ti niciodat� s� afli?

E drept c� prefer s� r�m�n ignorant�.
�mi cunosc limitele.

�i nu �tiu s� m� prefac
la fel de bine ca tine.

Tolomei, c�m�tarul meu drag!

- Ce v�nt bun te aduce?
- O furtun�! �i am nevoie de d-ta.

De mine sau de banii mei?
Giuseppe, las�-ne singuri.

Refuzi s�-mi dai �mprumutul?
De ce?

Nu m� obliga�i s� v� reamintesc
c�te datorii ave�i la mine.

�tiu asta �i am s� �i le pl�tesc
p�n� la ultimul ban,

imediat ce-mi recuperez domeniul.

Apropo de datorii, n-ai f�cut ni�te
afaceri frumu�ele datorit� mie?

Cine te-a prevenit, acum �apte ani,
c� templierilor are s� li se �nfunde,

�i deci s� �mprumu�i de la ei,
bani pe care nu i-ai mai dat �napoi?

- Sau de criza de bani...
- Da, recunosc.

Datorit� apropierii de domnul de Valois,
mi-ai adus informa�ii utile.

- Dar, din p�cate...
- Ce?

Aceste beneficii nu acoper�
nici pe departe datoriile dvs.

Ajunge, c�m�tar afurisit! �mi trebuie
300 de livre ca s� merg la Londra.

Domnul are planuri de c�l�torie?

De�in un secret care poate face v�lv�
la curtea Fran�ei.

- M� duc la vara mea, regina Isabelle.
- De ce nu la regele Fran�ei?

Pentru c� nu m� va crede.

Doamn�, fiul �n�l�imii Voastre
a vorbit.

- Ce-a spus?
- A dat din picior �i a spus "vreau".

�mi place vorba asta,
e potrivit� pentru un rege.

Dac� �ncepe s� vorbeasc�,
s� nu-l �nv��a�i neghiobii.

Nu vreau s� spun� "tat�" �i "mam�".
Prefer "rege" �i "regin�".

L�muri�i-l pe copil c� are at�t
s�nge de englez c�t �i de francez.

- Monseniorul Robert d'Artois.
- Veri�oar�!

�ntotdeauna prompt, d-le.
Ai c�l�torit bine pe mare?

�ngrozitor, doamn�.
O furtun� ne-a b�gat �n sperie�i.

Credeam c� mi-a sunat ceasul
�i �ncepusem chiar s� m� spovedesc.

Dar aveam at�tea p�cate,
�nc�t am ajuns �nainte s� termin.

P�strez restul pentru �ntoarcere.

Sunt �ncredin�at c� fra�ii t�i
sunt �ncornora�i, doamn�.

- Ai dovezi?
- Indicii.

Marguerite �i vinde bijuteriile
unui c�m�tar lombard,

ca s�-i cumpere cadouri amantului.

Turnul din Nesle e luminat p�n� t�rziu,
mai ales c�nd fratele d-tale lipse�te.

Blanche �i Jeanne i se al�tur� uneori
veri�oarei lor.

Curtea tace, dar norodul clevete�te.

Dac� e adev�rat, nu voi permite
o asemenea ru�ine.

Afl� numele aman�ilor.

Promit c� voi merge la Paris,
s� pun cap�t acestei neor�nduieli.

- Dac� �i cumnatele tale l-ar vedea...
- Baronul Mortimer le-ar ru�ina.

Are prea mult respect
pentru coroan�.

Ai vorbit despre asta
cu tat�l meu, regele?

Nu sunt bine v�zut la curte dup� ce-am
pierdut procesul cu m�tu�a Mahaut.

Tocmai, s-a putea crede
c� e�ti m�nat de r�zbunare.

Dar bine�n�eles c� r�zbunarea
m� m�n�, doamn�.

Dac�-mi ofer� un prilej,
de ce s� nu m� r�zbun pe mama lor?

- Ele te ur�sc.
- De ce?

- Din invidie.
- Nu duc o via�� de invidiat.

- Regelui Eduard �i place zid�ria.
- Nu zid�ria, ci zidarii.

O regin� e demn� de pl�ns,
dac� regele n-o mai vrea.

Am asigurat descenden�a.

Acum, Eduard
nu se mai apropie de mine.

Iar dac� vine �n patul meu, mi-e at�t
de ru�ine, �nc�t r�m�n rece.

Frumoasa mea veri�oar�...

E posibil ca buzele astea,
trupul �sta...

Ceea ce regele nesocote�te
ar fi man� cereasc� pentru al�ii.

Ia-�i un b�rbat, Isabelle.
Pe mine.

Nu vreau s� fac
ceea ce le repro�ez cumnatelor mele.

Nu vreau, nu trebuie.

Dar c�nd m� g�ndesc
la ce m� supun...

Trebuie s� fie pedepsite crunt.

�ntoarce-te m�ine.
Te voi ajuta s� le dai �n vileag.

S�cule�ii �tia sunt potrivi�i
pentru b�rba�i �i femei deopotriv�.

Du-i �n secret cumnatelor mele,
f�r� s� spui tat�lui sau so�ilor,

ca un gest de prietenie
�ntre mine �i ele.

M� prind c� s�cule�ii vor ajunge
la b�rba�ii pe care-i c�ut�m.

Astea sunt ve�tile pe care
mi le aduci din Fran�a, vere?

Am �i un mesaj din partea
unchiului d-tale, Valois.

Ultimii demnitari ai Templului
vor fi judeca�i

�i exist� temerea c� Jacques de Molay
va fi os�ndit la moarte.

�i po�i cere clemen�� regelui?

Cuv�ntul tat�lui meu, regele,
e lege.

- Ce bine-i semeni!
- Cui?

Tat�lui d-tale, regele.

A�tept s�-mi trimi�i vorb�
dac� trebuie s� vin �n Fran�a.

Adio, vere!

- Cine �i-a dat s�cule�ul �sta?
- Cineva.

- Regele din Navarra?
- So�ul meu nu e at�t de generos.

�sta-i un dar din partea unui b�rbat
bogat, a�a c� spune-mi cine e.

Ce neghiob e�ti c�nd e�ti gelos!
�mi place.

Ia-l tu, �i-l d�ruiesc.

Cumnata mea mi l-a trimis.

Blanche �i Jeanne
au primit acela�i lucru.

Dac� era un dar din dragoste
crezi c� �i-l d�deam �ie?

Acum e din dragoste �i e al t�u.

Nu vreau ca amantul meu
s� fie mai prejos dec�t al t�u.

Mam�, ar fi mai bine ca ferestrele
s� dea spre sud.

Hesdin e �ntunecat �n timpul iernii.

Arhitectul d-tale le-a g�ndit spre nord.

Arhitectul e un prost!
I-auzi, ferestre spre nord!

Mi-ai mo�tenit agerimea, fata mea.
E foarte bine.

- C�t r�m�i la castelul Maubuisson?
- C�t mai pu�in, nu e un loc vesel.

C�t timp stai acolo, s� te �ii departe
de vara ta, Marguerite de Bourgogne.

De numele ei se leag�
zvonuri nepl�cute.

Nu v-am f�cut regine, dar v-am oferit
doi fii de rege foarte frumo�i.

Pentru mine nu-i o alinare,
dar pentru voi e o binecuv�ntare.

- Ce p�rere ai, Jeanne?
- �i mul�umesc Domnului �n fiecare zi.

El n-a f�cut mare lucru.
Dar tu ce zici, Blanche?

Charles e un so� tare bl�nd.
Unul mai bun n-a� fi g�sit.

Atunci gr�bi�i-v� s� le d�rui�i roadele
voastre, ave�i p�ntece roditoare.

�i credincioase.

Ce e asta? Nu e stilul t�u,
n-ai fost niciodat� cochet�?

E un dar de la regina Isabelle,
pentru mine, Blanche �i Marguerite.

Cumnata voastr� v� ofer� prietenia ei,
sunt m�gulit�...

Haide�i fetelor,
nu-l l�sa�i pe rege s� a�tepte.

�i nu uita�i ce v-am sf�tuit.

C�nd au c�zut �n dizgra�ie,
templierii erau �n num�r de 15.000.

Mul�i au reu�it s� ne scape.

Am aflat c� au p�strat leg�tura
�i-au format o re�ea secret�.

Ast�zi ne vom regla conturile
cu mai-marii lor.

De �apte ani lucrez zi �i noapte
�n a�teptarea acestei clipe.

Monseniorul de Malay
mi-a dat cele mai mari b�t�i de cap.

Dac�-l os�ndim pe Marele Maestru,
ceilal�i n-o s� ne mai fac� probleme.

Dup� dumneavoastr� venim, d-le.

Marele Maestru, Jacques de Molay,
al�turi de mul�i al�ii,

se face vinovat de vr�jitorie
�i uneltiri �mpotriva papei �i regelui.

Minciun�!

�in�nd cont c� acuza�ii au m�rturisit,
vor r�m�ne �n temni�� pe via��,

pentru a-�i isp�i faptele
cu lacrimile c�in�ei.

Protestez!

Protestez �mpotriva acestei
sentin�e nedrepte

�i spun c� acuza�iile care ni s-au adus
sunt ni�te minciuni.

- A�i m�rturisit �n fa�a comisiei.
- Sub tortur�!

Singura mea vin� e c� am cedat
la torturile voastre.

Proclam �n fa�a lui Dumnezeu
c� ordinul e sf�nt �i nevinovat.

- V-a�i m�rturisit erezia.
- Sub tortur�!

Retrag tot.

Suntem victimele uneltirilor voastre.
�n fa�a Domnului, suntem nevinova�i.

Cei care spun altminteri
sunt mincino�i.

Marele Maestru �i preceptorul
de Nemours au fost declara�i eretici.

Biserica �i reneag� �i-i las�
�n seama judec��ii regelui.

Pute�i sc�pa de ei
f�r� s� cere�i voia papei.

Nu-i a�a c� e
cum nu se poate mai bine?

Ce-mi aud urechile, frate?
Marigny spune c� totul e bine.

M� �ntreb c�nd are s� spun�
c� e de r�u.

Norodul c�rcote�te �mpotriva clerului
�i contra ta, frate, dar totul e bine.

Mi s-a adus la cuno�tin��
c� poporul e divizat.

Dar deja e revolt�tor
dac� e divizat.

Cine i-a cerut p�rerea?
D-ta, monseniore de Marigny?

Sau statuia d-tale, care d� poporului
iluzia c� are un cuv�nt de spus?

Dac� baronii, dintre care face�i parte,
s-ar fi supus de bun�voie,

puterea n-ar fi avut
de ce s� se sprijine pe popor.

Ce mai sprijin! Tremur c�nd v�d
cum sl�be�te for�a regatului.

F�r� cavalerii Templului,
cum ai mai putea face cruciade?

Cruciadele sunt de domeniul trecutului,
iar cavalerii s-a potolit.

Nu trebuie s�-i mai trimitem departe
ca s�-�i consume zelul.

�i credin�a, monseniore?

Aurul templierilor a fost mai bun
dec�t toate flamurile credin�ei.

- Vorbi�i ca un necredincios.
- Vorbesc ca un slujitor al regatului.

Taci, Louis!

Frate, vorbe�te-ne de templieri,
c�ci grija lor o avem ast�zi.

Cei care s-au ocupat at�t de bine
de lucrul �sta, s�-l �i termine.

- Care-i sfatul t�u, Louis?
- Las�-i pe templieri �n seama papei.

Taci.

- Bouville...
- Cump�nesc, sire...

- Nogaret, care �i-e sfatul?
- Ereticii s�-�i primeasc� pedeapsa.

Ne�nt�rziat.

Nu uita, frate, c� Marele Maestru
are rang de principe suveran.

Dac�-i cade capul, e o ofens�
adus� tuturor capetelor �ncoronate.

Jacques de Molay �i Geoffroy
de Charnay vor fi ar�i �n seara asta.

Revolta a fost public�.
A�a va fi �i pedeapsa.

Monseniorul de Nogaret
va redacta ordinul. Am spus.

M� a�tept s� fi�i prezen�i
la execu�ie, d-lor, cu to�ii.

Vino, Lombard!

Nepoate, tocmai am asistat
la sf�r�itul tagmei cavalerilor.

Iube�te-m�,
�nainte s�-i v�d arz�nd.

V� ve�i �nf��i�a �naintea Domnului!
Mai e timp s� v� m�rturisi�i gre�elile.

Dac� mai �ine mult, vom fi sufoca�i
�nainte ca templierii s� ard�.

E �nfior�tor!

- �i el...
- Taci, Ludovic!

Ru�ine!

Ucide�i ni�te nevinova�i!

Ru�ine vou�!
Dumnezeu are s� v� judece!

Pap� Clement, cavalere
Guillaume de Nogaret, rege Filip,

�n mai pu�in de un an v� ve�i �nf��i�a
la judecata lui Dumnezeu.

V� blestem!

Blestema�i s� fi�i p�n� la a
treisprezecea spi��!

- Cred c� e�ti mul�umit acum, frate.
- Nu sunt mul�umit.

A fost o gre�eal�.

Trebuia s� le smulg limbile
�nainte s�-i ard.

Dar v� cunosc, pe to�i dracii!
Sunte�i fra�ii d'Aunay.

Dar de ce r�t�ci�i pe aici,
cona�ilor?

- Ne plimb�m.
- V� plimba�i?

Dar e miezul nop�ii �i v-a�i afundat
�n noroi cu totul.

Tinerii �tia! Tot timpul �n c�utarea
iubirii �i cu n�dragii fl�c�ri.

Or fi �n fl�c�ri, dar sunt g�ti�i.
Frumoase podoabe, cona�ilor.

Doar nu v� permite�i a�a podoabe
din simbria de scutieri.

- S�cule�ii sunt mo�tenire de familie.
- Bijuterii de familie, deci.

Desigur, o familie pe care o vizita�i
noaptea, sub zidurile turnului.

Bine, am s�-mi �in gura, ca s�
salvez onoarea domni�elor voastre.

Domnul v� are �n paz�. Nu mai ie�i�i
noaptea, cu asemenea podoabe.

Am s� v� �mprumut 2.000 de livre,

iar restul o s�-l c�p�ta�i �n func�ie
de rezultatul v�nz�rilor.

Suma m� mul�ume�te,
dar a� vrea...

�tiu, a�i prefera ca bunurile
luate de la templieri

s� nu fie v�ndute �n Fran�a.

Nici nu trebuie s� abord�m
acest subiect �ntre noi.

Fratele domniei voastre,
monseniorul de Marigny, e la curent?

Nu e treaba guvernului. C�t despre
actul pe care cere�i s�-l semnez...

Nu-l voi vedea dec�t eu,
nu v� teme�i.

E �i �n interesul meu,
a�a cum este �i al domniei voastre.

Noi, c�m�tarii,
suntem ca preo�ii.

Domniile voastre ave�i �n grij�
p�catele, iar noi, banii.

Dar �i noi p�str�m secretul.

Mai bine lua�i-o pe aici, monseniore,
calea e mai ferit�.

Asta e ceea ce mi-ai dictat. P�n� acum
planul dumitale mi se pare reu�it.

Cum o s�-i trimi�i mesajul
reginei Isabela?

Asta e �i grija mea. Marigny �i Nogaret
au spioni �i oamenii mei sunt cunoscu�i.

Mi-ar putea da peste cap planurile.
Trebuie s� fie din afara familiei.

Ba �i mai bine s� fie
din familia mea.

O s� �ncerc s� te ajut
�i de data asta.

�i-l prezint pe nepotul meu,
Guccio Baglioni.

�nc� nu e cunoscut, de�i s-a distins
printr-o isprav� foarte frumoas�.

Poate s� fie mesagerul d-tale. Nimeni nu
va spune nimic, avem afaceri la Londra.

Frumos b�iat!
Zvelt, cu ochi de trubadur...

Seam�n� cu mine,
c�nd eram mai t�n�r �i mai suplu.

A�a eram �i eu la v�rsta lui, dar sunt
singurul care-�i mai aminte�te asta.

Dac�-l vede regele Eduard,
n-o s� se mai �ntoarc� de la curte.

Monseniore, am nevoie de semn�tur�
sau de un semn de recunoa�tere.

D�-i asta reginei Isabela.
Va �n�elege.

�n ce prive�te rug�mintea d-tale,
am dat ordin vistieriei.

Nu uita s� treci pe acolo
c�nd pleci.

Mul�umesc c� mi-ai adus aminte.
�mi e�ti ca un tat�, Tolomei!

C�nd te �ntorci din Anglia, faci un mic
ocol prin Neauphle-le-Vieux,

ca s� te ocupi de o veche datorie
a familiei de Cressay.

Podoabele sunt frumoase,
dar nu le putem cump�ra, doamn�.

Lady Despenser, so�ul meu n-ar �ov�i
s� i le ofere so�ului d-tale.

Se g�tesc unul pe altul
mai ceva dec�t femeile.

Doamn�, face�i-mi onoarea s� privi�i
m�iestria cu care a fost lucrat inelul.

- �mi place ce v�d.
- Pre�ul e �nscris aici.

Spune�i-i monseniorului d'Artois
c� voi veni cur�nd �n Fran�a

�i c� voi da curs planului nostru.

Am s� v� anun� hot�r�rea mea
prin domnul Albizzi.

Dac� nu ave�i 300 de livre, asta e.
Confisc totul �i v�nd.

�i caut pe seniorii de Cressay.

Sunt Marie de Cressay.

Fra�ii �i mama mea
sunt ocupa�i �n acest moment.

- Am ales un moment nepotrivit?
- Nu, dar a venit magistratul.

Tata a murit de cur�nd, iar magistratul
ne cere birul pe mo�tenire.

Ne-a luat deja 300 de livre

�i, ca s� ne lase casa
ne cere �nc� pe at�t.

600 de livre pentru casa voastr�?

Ierta�i-m� domnule magistrat,
dar nu cumva proceda�i ho�e�te?

- Cine sunte�i?
- Mai bine s� nu afla�i.

V� spun doar c� am fost de cur�nd
oaspetele reginei Angliei

�i c� �l pot anun�a pe monseniorul
Marigny ce fac magistra�ii s�i.

- C�t valoreaz� acest domeniu?
- A fost estimat la 3.000 de livre.

- 3.000 de livre un conac de �ar�?
- Are �i p�m�nturi...

Totul valoreaz� cel mult
900-1.000 de livre.

Doamn�, omul vrea s� v� �n�ele.

Domnule, s� refacem socotelile.
Cred c� datornicii sunt al�ii.

A�i �ncasa deja 300 de livre,
e de ajuns.

Ordon� oamenilor d-tale s� dezlege boii
�i s� duc� m�laiul �napoi la moar�.

Duce�i toate astea �napoi �n pod!

Cine sunte�i dvs., domnule?
V� r�m�nem profund �ndatora�i.

Sunt Guccio Baglioni. Vin pentru datoria
pe care o ave�i la unchiul meu, Tolomei.

Vorbim despre asta mai t�rziu.

Binef�c�torul nostru trebuie s� se spele
dup� un drum a�a de lung.

Marie, preg�te�te baia.
Pierre, ocup�-te de calul d-lui Vaglioni.

Du-te!

Servitoarele noastre
sunt a�a de ne�ndem�natice,

C� o s� v� jupoaie
c�nd v� �terg.

M� �ngrijesc eu de domnia voastr�.

- D-ra Marie nu e aici?
- Am trimis-o la Neauphle, la t�rg.

Femeile v-ar invidia pentru
pielea asta a�a de catifelat�.

Bunule domn, cum r�m�ne
cu datoria noastr�?

Nu eu hot�r�sc,
ci unchiul meu.

Acorda�i-mi un an,
v-a� fi tare recunosc�toare.

Am s�-i vorbesc. Unchiul meu e foarte
strict, mi-a ordonat s� nu z�bovesc.

Cu c�t plec mai repede,
cu at�t cresc �ansele s� v� pot ajuta.

- Promite�i-mi c� v� �ntoarce�i.
- V� promit.

D-r� Marie,
permite�i-mi s� v� �nso�esc.

�ara d-tale e o frumuse�e.
�mi aduce aminte de Toscana.

Frumoasa mea Marie,
m-am �ndr�gostit de tine.

Nu! Trebuie s� plec acum.

E�ti tot mai frumoas�,
veri�oar�.

Nu min�i. Nu am cum s� fiu frumoas�
dup� o s�pt�m�n� de drum �i colb.

C�nd iube�ti o amintire at�ta vreme,
nu mai vezi colbul, ci ochii t�i.

Cine sunt acei b�rba�i
ce dezonoreaz� coroana Fran�ei?

Tat�l nostru, regele,
mi-a poruncit s� te �nso�esc la el

�i s�-�i urez bun venit
�n regatul Fran�ei.

L-ai luat cu tine pe nepotul nostru?
Nu e un drum greu pentru un copil?

N-a� fi avut �ncredere
s�-l las la Londra.

Pot s� te �ntreb, surioar�, �n ce scop
ne faci marea onoare de a ne vizita?

Am venit �n vizit� la tat�l nostru,
regele.

Regina v-a remarcat.

Veri�oar�, �i-i prezint pe domnii
Philippe �i Gautier d'Aunay,

cei mai credincio�i scutieri
ai fratelui �i unchiului d-tale.

Sunt demni de stima ta.
�i consider proteja�ii mei.

Fran�a mi se pare departe,
de c�nd sunt regina Angliei.

Regret at�t de mult
zilele care nu mai sunt.

Ai b�tut at�ta cale
ca s�-mi spui asta, Isabela?

Cui s� spun c� sunt nefericit�,
dac� nu tat�lui meu?

Cine �i-a spus c� regii au parte
de fericire, fiica mea?

Singura noastr� bucurie
e s� ne supunem destinului nostru.

E drept c� sunt regin�,
dar oare a�a sunt tratat� acolo?

- �i s-a gre�it cu ceva?
- �tiai cui m-ai dat de so�ie?

Unui so� care fuge de mine
de parc� a� fi leproas�

li care �mparte b�rba�ilor
favorurile de care m� lipse�te.

nu te-am dat unui b�rbat, Isabela,
ci unui rege.

nu te-am sacrificat din gre�eal�.
Ne-am n�scut pentru ��rile noastre.

Nu ne tr�im propriile vie�i,
ci pe cele ale regatelor noastre.

Bine-ar fi �i dac� cei din jurul t�u
�i-ar �mp�rt�i crezul.

- De ce ai venit?
- So�iile fra�ilor mei sunt ni�te t�rfe.

Am aflat asta �i �in la fel de mult
la onoare ca �i tine.

- Nu le ai la inim� pe cumnatele tale.
- Din cauza necredin�ei lor.

S� v�d dovezi, Isabela.

To�i trebuie s� se �ncline �n fa�a
autorit��ii mele. Taci, Ludovic!

- Ierta�i-ne, sire. E doar un joc.
- Un joc pe care l-am interzis.

- Beaumont, Comminges...
- N-ave�i de ce s� v� chema�i suita.

Aud c� a�i primit daruri de la cumnata
voastr�, de�i zice�i c� nu v� iube�te.

Ar�ta�i-mi s�cule�ii
pe care i-a�i primit din Anglia.

De ce nu r�spunde�i, fetelor?

- Al meu e la Paris.
- �i al meu.

�i al meu.

Atunci vom trimite doi scutieri
s� le aduc� de la Paris.

Chema�i-i pe fra�ii d'Aunay!

Tat�, ace�ti gentilomi
par s� v� fi ghicit g�ndurile,

pentru c� poart� s�cule�ii
la cing�toare.

L�muri�i-m� cum de darurile de la
cumnata voastr� au ajuns la scutieri.

G�rzi, v� cheam� regele!

Lua�i-i pe ace�ti doi scutieri.

azv�rli�i-i �n temni��, c�ci vor
r�spunde la judecata mea.

Monseniore Alain, prin�esele r�m�n
sub paza ta p�n� la noi ordine.

Nu au dreptul s� ias� de aici

�i nimeni nu poate intra la ele,
nici m�car so�ii lor.

C��eaua aia de Mahaut va afla
din gura mea ce n�past� a lovit-o.

Lormet, va veni o clip� foarte pl�cut�.

Cu ce g�nduri tic�loase vii aici
�n toiul nop�ii, nepoate?

- �n casa mea, �n camera mea...
- O mare nenorocire, m�tu��.

Nenorocirea mea poate fi
�i nenorocirea ta?

Am s�-�i vorbesc doar d-tale.
E vorba despre onoarea noastr�.

Onoare... C�t de murdar
pare acest cuv�nt �n gura ta!

- M�tu��, suntem la cheremul regelui.
- Regele n-are nimic s�-mi repro�eze.

Ba da, fiicele d-tale au fost arestate
la porunca lui pentru adulter.

- La fel �i veri�oara lor, Marguerite.
- De unde ai ve�tile?

Toat� curtea �tie, m�tu��.

- S-a petrecut asear� la Maubuisson.
- Au m�rturisit?

�nc� nu, dar fra�ii d'Aunay
m�rturisesc, f�r� �ndoial�, chiar acum,

c�ci au fost da�i pe m�inile
prietenului d-tale, Nogaret.

Chiar dac� sunt nevinovate,
el tot o s� le scoat� negre ca noaptea.

Nenorocitele! Dup� c�te am f�cut pentru
ele, s� se poarte ca ni�te desfr�nate...

S� le �nchid�, s� le sp�nzure!
Asta merit�!

Ai dreptate, m�tu��. Au fost
nerecunosc�toare fa�� de mama lor.

Trebuie s� vorbesc cu regele.

N-am s� te las singur�.
E o datorie de familie s� te �nso�esc.

Mi-ai f�cut mult r�u
�i probabil c� asta se va mai �nt�mpla.

Dar ast�zi trebuie s� recunosc
c� te por�i ca un gentilom.

Templierii au rezistat mai mult.

- Au m�rturisit, Nogaret?
- �i-au m�rturisit faptele ru�inoase.

Gautier �i Philippe au recunoscut
desfr�ul cu regina de Navarra...

�i cu prin�esa Blanche,
�i �nc� de patru ani �ncoace.

Prin�esa Jeanne se face vinovat�
doar de complicitate.

Marguerite �l prime�te de 4 ani �n pat
pe d'Aunay, iar fiica noastr� are 3 ani.

Guillaume, trebuie s� distrugi asta,

pentru ca aceste fapte s� r�m�n�
t�inuite doar �n memoria noastr�.

- Marele Maestru...
- Ce spui, Carol?

�n noaptea �n care templierii ardeau,
turnul din Nesle era luminat.

Erau �mpreun�
atunci c�nd Molay ne-a blestemat.

Ai fost un so� slab. Pref�-te
m�car c� e�ti un principe puternic.

Pentru u vasal nu exist� crim� mai
mare dec�t seducerea so�iei suveranului.

- Fra�ii d'Aunay se fac vinova�i.
- Sunt ca �i mor�i.

Mai avem �ns� de hot�r�t
soarta prin�eselor adulterine.

Te ascult�m, Ludovic.

Se va spune c� fiica mea
e o bastard�.

- Mai ales dac� �i d-ta sus�ii asta.
- De ce nu, dac� e adev�rat.

Ludovic, spune-ne doar ce pedeaps�
vrei s� primeasc� so�ia d-tale.

S� moar�! �i ea, �i celelalte!
La moarte!

Durerea �i-a luat min�ile. Jeanne
nu e at�t de vinovat� precum celelalte.

Desigur, a gre�it amarnic
t�inuindu-le purt�rile,

dar monseniorul Nogaret nu a ob�inut
dovezi c� m-a tr�dat.

A fost complice
la dezonoarea mea.

Onoarea d-tale mi-e drag�,
dar la fel mi-e �i Franche-Comte.

Sunt senior de Burgundia �i st�p�n
pe saline, care-mi aduc un mare profit.

Jeanne s� fie �nchis� �ntr-o m�n�stire
p�n� va fi iertat� sau uitat�,

dar s� i se cru�e via�a.

Carol...

Blanche...
Cum de a fost cu putin��, tat�?

�mi spunea c� m� iube�te
�i mi-a dovedit-o a�a de frumos!

- Carol, ce s� facem cu so�ia ta?
- Nu �tiu, tat�.

Isabela, ce sfat ne dai?

Femeia tr�d�toare nu trebuie
s� poarte �n p�ntec pe urma�ul regelui.

Poporul trebuie s� fie �n�tiin�at
de pedeaps�.

ca s� �tie c� fiica de rege e mai aspru
pedepsit� dec�t cea de servitoare.

Ai g�ndit bine, fiica mea. Se va face
dreptate �nainte de vecernie.

Slav� Domnului c� am ajuns la timp.
Sunt judeca�i ni�te c�lug�ri sodomi�i.

Nu, am ajuns prea t�rziu,
m�tu��.

Doamnele Marguerite,
so�ia regelui de Navarra,

�i Blanche, so�ia monseniorului
Carol de la Marche,

Vor fi �ntemni�ate la castelul Gaillard
pentru tot restul zilelor.

Le-a condamnat pe via��!

Doamna Jeanne, contes� de Burgundia
�i so�ia monseniorului de Poitiers,

g�sit� vinovat� de t�inuire,
va fi �nchis� �n turnul din Dourdan,

p�n� c�nd �i va isp�i pedeapsa sau
p�n� c�nd regele va hot�r� altminteri.

A�a a hot�r�t puternicul
�i �n�eleptul nostru rege.

E vina tic�losului de Nogaret,

cu setea lui de a scotoci
�i de a chinui.

Doamn�, regele le-a permis doar fiilor
s�i s�-�i ia adio de la so�iile lor.

Filip...

Carol, n-am vrut, n-am �tiut...

Nu �tia, pentru ea a fost un joc.
E t�n�r�.

E vinovat�, dar a fost un joc.
Fie-�i mil� de ea.

Mam�, spune-i c� n-a vrut.

Trebuie s-o salva�i pe Blanche!

- Te iube�te, Carol.
- Te-am iubit �ntotdeauna.

Nu fi slab, Carol.
Poart�-te ca un prin�.

F�r� mil�, Carol. Fii ca sora ta,
care nu �n�elege dragostea.

Inima �i e plin� doar de fiere.
Ea v-a spus tot. V� ur�te.

- Ne ur�te pe to�i!
- Dumnezeu v� va ierta p�catele.

Mai degrab� �mi iart� mie p�catele
dec�t s� te fac� pe tine fericit�.

Sunt regin�, am un regat,
sunt respectat�.

Iar eu am avut parte de pl�cere �i
prefer asta tuturor coroanelor lumii.

Am cunoscut dragostea unui b�rbat,
for�a �i c�ldura lui.

Am cunoscut bucuria de a apar�ine
cuiva �i de a avea pe cineva,

ceea ce tu nu vei cunoa�te niciodat�.

Probabil c� e�ti tare rece la pat,
dac� b�rbatul t�u prefer� b�ie�ii.

- Pl�nge�i, doamn�?
- Mi se �nt�mpl� �i mie.

- Unde te duci?
- S� v�d execu�ia scutierilor.

Frumos spectacol,
promite s� fie amuzant.

Fra�ii d'Aunay jupui�i de vii,
ciop�r�i�i, decapita�i...

Poporul va fi mul�umit.

Trebuie s� m� duc,
am ceva de f�cut dup� execu�ie.

Du-te, dac� vrei.

Eu m� �ntorc la rege.
De data asta, m� va primi.

C�inele �la de Nogaret
nu m� va mai �ine la u��.

Regele nu v� poate primi.
Lucreaz� �i nu vrea s� fie deranjat.

N-ai auzit bine, domnule. �i-am spus
c� vreau s�-i vorbesc v�rului meu.

V-am auzit perfect, doamn�,
�i v-am dat r�spunsul regelui.

Cu mila Domnului,
monseniore de Nogaret.

Regele v� a�teapt�.

- Termin�, Eduard!
- Las�-l. �mi place s�-mi aud nepotul.

Marigny, am luat o hot�r�re bun�,
dar �ncotro se �ndreapt� regatul?

Fiii mei nu au mo�tenitori.

- Vor avea dac� �i iau alte soa�e.
- �n fa�a domnului, au soa�e.

Papa Clement �i poate dezlega.

V� e dator. Domnia voastr�
l-a�i �nsc�unat la Avignon.

Mergi la papa Clement.

Ludovic, succesorul meu s� fie
dezlegat primul.

Fac tot ce pot, dar casa de Burgundia
se va opune.

Sire, papa Clement a murit.

C�nd s-a �nt�mplat asta?

Acum �ase zile.

- �n noaptea de 19 spre 20.
- La o lun� dup�...

Da, sire, la o lun� dup�.

Pap� Clement, cavalere Guillaume
de Nogaret, rege Filip,

�n mai pu�in de un an v� ve�i �nf��i�a
la judecata lui Dumnezeu,

pentru a v� primi
pedeapsa meritat�.

Made by "unknown". TM