Original subtitles

JEAN MARAIS �N

CONTELE DE MONTE CRISTO PARTEA II-a: �NTOARCERE �I R�ZBUNARE

DUP� UN ROMAN DE ALEXANDRE DUMAS

ADAPTAREA GEORGES NEVEUX - ROBERT VERNAY

Traducerea, adaptarea �i sincronizarea manual�: Corneliu Anghel

Jacopo, trebuie s� afli ceea ce nu ai �tiut c�nd m-ai pescuit din ap�, anul trecut.

Ascult�! La 20 de ani, credeam c� sunt cel mai fericit dintre b�rba�i.

Eram ofi�er prim pe "Faraonul".

Navigam spre Marsilia, unde m� a�tepta Mercedes, logodnica mea.

Caderousse era ofi�er secund �i a vrut s� scape de mine pentru a deveni el c�pitan.

A avut ideea s� scrie o scrisoare anonim�, pentru a m� denun�a ca agent bonapartist.

V�rul logodnicei mele, Fernand, care era �ndr�gostit de ea...

l-a pus pe Caderousse s� scrie scrisoarea,

apoi a dus-o el �nsu�i, la Palatul de Justi�ie.

�n seara aceea a logodnei mele am fost arestat, �i interogat

de procurorul adjunct, dl de Villefort.

Villefort mi-a promis libertatea.

�n realitate, prin faptul c� el �nsu�i era compromis, a dat un alt ordin, invers,

�i �n acea sear�, �n loc s� m� duc� acas�, solda�ii m-au condus la Castelul D'if.

Am cerut s� fie judecat. Nimic, de a face.

Eram �inut la secret, �i pe via��.

A� fi �nnebunit dac� nu a� fi reu�it s� comunic cu un alt de�inut.

Abatele Faria.

�ntr-o zi, sim�ind c� moare, mi-a f�cut o mare revela�ie.

Abatele g�sise pe insula Monte Cristo o comoar� disp�rut� de 3 secole.

A doua zi, am reu�it s� evadez.

Am intrat �ntr-un sac pentru mor�i, pentru a fi aruncat �n mare...

�n locul cadavrului s�u.

�i a�a m-ai pescuit, Jacopo.

La rug�mintea mea, m-ai l�sat pe insula Monte Cristo.

�i toat� aceast� avere, am consacrat-o

pentru a pedepsi ace�ti trei oameni care mi-au luat,

unul logodnica mea, cel�lalt viitorul meu �i al treilea, libertatea mea.

Am �nceput cu Caderousse. Deghizat �n c�lug�r, l-am vizitat.

I-am oferit un diamant. �n aceea�i sear�, �nnebunit de bani,

a �ncercat s�-l asasineze pe bijutierul c�ruia a vrut s� �l v�nd�.

Mi-am dorit ca el s�-�i aleag� propriul destin.

L-a ales.

Dar mai sunt dou� conturi de rezolvat.

Cel al lui Villefort... �i cel a lui Fernand.

Villefort a devenit procurorul regelui �n Paris.

C�t despre Fernand, se nume�te acum generalul de Morcerf.

Urmeaz� s� fie primit solemn mar�i, �n Camera Pairilor.

Ave�i dreptul s� v� r�zbuna�i... dup� at�ta timp.

Asta este o problem� �ntre Dumnezeu �i mine.

Prezenta�i... arm'!

La um�r... arm'! La dreap... ta! �nainte... mar�!

Domnilor!

�l vom primi ast�zi, solemn...

pe dl general conte de Morcerf.

Tocmai a primit demnitatea de pair al Fran�ei.

Nu v� reamintesc etapele unei cariere dedicate �n �ntregime binelui public.

�i dau cuv�ntul dlui de Morcerf �i �l invit s� vin� la tribun�.

Domnilor! �nainte de a v� mul�imi, permite�i-mi s� aduc un omagiu

a recuno�tin�ei �i loialit��ii mele,

fa�� de Majestatea Sa, regele Ludovic-Filip. �i prin aceasta...

Spune�i-mi, sunte�i cel care transcrie discursul pentru "Na�ional"?

- Da, 50 de linii. - Ce scrie�i acolo?

Doamna de Morcerf ascult� discursul so�ului ei.

Z�mbe�te prea mult. Se for�eaz�. Probabil e plictisit�.

�n Fran�a, ca �i �n Orient, am urmat doar linia dreapt�,

care este �ntotdeauna cea mai simpl� �i mai limpede.

"Soldatul execut� ordinele." Nu se g�nde�te niciodat� la mama sa.

Am o mare datorie fa�� de �ar�. Sunt umilul ei servitor, �i o iubesc.

"Dac� m� s�ru�i tot timpul, nu pot citi viitorul."

- Acum pot pleca. - Merge�i disear� la Balul Operei?

Da. �i v� pot spune �i �n ce se va deghiza doamna de Morcerf.

Avem aceea�i croitoreas�.

Spune�i-mi! Eu scriu articolul despre bal pentru "Na�ional".

�n �iganc�.

- C�l�ul caut� capete, s� le taie? - Sau s� le "suceasc�".

- Ce tortur� prefera�i? - Cu dv. niciuna nu m-ar �nfrico�a.

- Nici m�car nu ne ascult�. - Nu e c�l�u, ci sf�ietor de inimi!

Frumoasa �iganc� va accepta s�-i citeasc� viitorul unui c�l�u?

Viitorul c�l�ului o s� devin� interesant de cunoscut.

Iat� o m�n� foarte curioas�.

Linia asta din dreapta... arat� c� ave�i continuu idei.

Cred.

�i asta... transversal�, arat� c� a trebuit s� p�r�si�i o femeie pe care o iubea�i.

Da, poate.

O s-o reg�si�i, da. Cu toate acestea, nu ve�i putea ajunge la ea complet.

Am impresia c� am mai v�zut aceast� m�n� �nainte.

Nu v-am mai citit niciodat� viitorul?

- Ba da, poate. - C�nd?

Depinde de dv. s� ghici�i, din moment ce �ti�i s� citi�i viitorul,

la fel pute�i merge s�-mi citi�i trecutul.

Tinere �nfrico��tor, v-a�i ales bine deghizarea �n c�l�u.

Cine v� spune c� este o deghizare? Poate sunt un adev�rat c�l�u,

care �i urm�re�te viitoarele victime.

- Sunt la bal?! - Poate!

Sunt curioas� s� le cunosc.

Fi�i sigur� frumoas� �iganc�, c� o s� le cunoa�te�i �ntr-o zi.

- Cine sunte�i? - Ce s� v� spun?

- Mi se pare c� v-am mai auzit vocea. - Unde �i c�nd?

Asta este ceea ce caut.

Dac� a� crede �n fantome, a� spune c� sunte�i o fantom�.

O fantom� care v� evoc� amintiri pl�cute sau amintiri nepl�cute?

R�spunde�i!

Poate am �i eu amintiri �n aceast� sear�...

... neuit�nd aceast� muzic�... dup� mult timp. At�t de mult timp.

�i dv., la fel?

Da. S� ne amuz�m, compar�ndu-ne amintirile!

- Spune�i-mi-le mai �nt�i, pe ale dv.! - S-ar putea s� nu v� intereseze.

Crede�i?

�i apoi, profita�i de acest bal mascat pentru a m� face s� vorbesc.

Nici m�car nu �tiu cine sunte�i. Opri�i-v�!

V� v�d ochii sub masc�. Sunt plini de lacrimi.

Nu face nimic! Este at�t de cald aici.

La ce v� uita�i?

La cicatricea asta de la bra�ul dv. st�ng.

Este veche. Aproape c� s-a �ters �n �ntregime de pe piele.

C�l�ii au ochi buni.

�n Spania, uneori ne r�nim bra�ul st�ng, chiar acolo... pentru a ne feri de destin.

- Cine v-a spus asta? - Numai c� el ne conduce �ntotdeauna.

- Conduce�i-m� la loja mea! - De ce? Nu mai vre�i s� dansa�i cu mine?

Ba da, dar pentru prima dat� �n via�a mea,

m� simt pe parc� nu mai sunt loial� amintirilor mele.

Beau pentru succesul t�u de azi!

Sper c� �n cur�nd va fi r�ndul t�u s� fii nominalizat �n Camera Pairilor.

- De ce z�mbe�ti? - De ce s-a �nt�mplat acum 20 de ani.

Da. De lungul drum parcurs de la Marsilia.

�i ��i datorez mult. Da, da.

Mul�umit� �ie am fost numit �n Orient.

La �ntoarcerea ta din Orient, mi-ai dat o m�n� de ajutor serios.

Vezi c� noi am r�mas.

�n fond, un mic grup de oameni care au �ncheiat un pact de alian��,

pentru a cuceri �n cele din urm� lumea.

Cu condi�ia s� fie uni�i p�n� la sf�r�it, de...

Spune tu cuv�ntul.

De un cadavru.

�i acum, doamn�, nu-mi r�m�ne dec�t s� m� retrag.

Generalul de Morcerf �i procurorul de Villefort,

sper c� m� vor ierta c� v-am r�pit at�t de mult.

Cum de ne-a�i recunoscut?

C�l�ul �i recunoa�te pe to�i, deoarece toat� lumea, �ntr-o zi sau alta,

poate avea de-a face cu c�l�ul.

Ei bine, de vreme ce ne cunoa�te�i numele dle, spune�i-ne �i al dv.

Imposibil. C�l�ii nu au nume.

Ei sunt doar unealta destinului.

C�l�ii, mai presus de orice, se supun drept��ii regelui, dle,

�i eu sunt procurorul regelui.

Mai presus de dreptatea regelui, este dreptatea lui Dumnezeu.

S-ar putea s� fiu unul din acela, de fapt.

Sunte�i foarte romantic, dle. Pariez c� aplauda�i dramele dlui Hugo.

Nu le detest.

Foarte bine. Cu siguran��, nu ne vom �nt�lni �n acela�i teatru.

Lumea �ntreag� este un teatru, dle.

Nu-�i alegi �ntotdeauna piesa �n care atunci, ��i joci rolul.

Deci, o s� ne revedem, dac�... autorul va vrea.

Omagiile mele, doamn�!

Mam�, nu-�i f� griji c� plec�m. Ne �ntoarcem �nainte de ivirea zorilor.

Unde merge iubitul meu b�iat?

Mergem la o tavern�.

O s� vede�i c� reputa�ia acestui loc este foarte exagerat�.

Nu mai exist� niciun pericol.

�n cur�nd vor veni str�ini aici, care la intrare vor lua bilete ca la muzeu.

Poftim, iar vin boga�ii aici s� r�d� de noi.

Cu adev�rat pitoresc!

Cel pu�in mai bine, dec�t la oper�, dragul meu!

De duci �i marchizi sunt s�tul. �mi plac oamenii simpli.

Deci, copiii mei, vre�i s� be�i un pahar de vin ro�u, cu noi?

Nu! E ora 5:00 diminea��.

Se �nchid tavernele �i petrecerile. Acum este adev�rat.

- Ce este adev�rat? - A zis c� este adev�rat.

�i apoi v� sf�tuim s� profita�i un pic mai pu�in.

- Nu suntem aici pentru a v� jigni. - Patronule! �ampanie pentru toat� lumea!

Ave�i bani m�car? La ora asta se pl�te�te �n avans.

- Desigur, mi-am luat m�suri de precau�ie. - �i-a luat m�suri de precau�ie.

- Hai, ar�ta�i-ne banii! - Albert, mai bine am pleca.

Aici intri c�nd vrei, trebuie s� ie�i c�nd po�i.

Eram doar �n trecere pe aici. C�utam pe cineva.

- Ei bine, pe cel c�utat, l-a�i g�sit. - Dar nu pe dv. v� c�utam.

Dar m-a�i g�sit chiar pe mine. Voia�i s� vizita�i prostovanii, hm?

Apoi c�nd v� �ntoarce�i acas�, o s� v� umfla�i �n pene,

iar servitorul o s� v� aduc� ciocolat� fierbinte la amiaz�.

- L�sa�i-ne s� trecem! - Pleac� de aici!

V� datorez mult, domnule. Pot s� v� �tiu numele?

- Sunt contele de Monte Cristo. - Numele meu este Albert de Morcerf.

Mama mea cu siguran�� va fi foarte fericit� s� v� mul�umeasc�.

Prime�te �n prima mar�i a fiec�rei luni.

- Monte Cristo? Dar �sta e nume italian. - Da, dar �n realitate e american.

- Are mine de aur �n Colorado. - Este posibil.

Da, da, mi-a spus crupierul unui club,

unde a pierdut din nou, aproape un milion, asear�.

- Dar nu! - Este ultimul descendent direct

al califului din Bagdad. - Bagdad?

Atunci suntem �n mijlocul ora�ului �i al nop�ii.

Mam�, aici e Contele de Monte Cristo.

V� mul�umesc, dle! F�r� dv., nu �tiu dac� l-a� mai fi v�zut din nou pe fiul meu.

�i eu �i mul�umesc fiului dv.!

F�r� el, nu �tiu dac� a� fi avut marea pl�cere...

de a fi �n fa�a dv., ast�zi.

E o mare pl�cere �i pentru mine �i o surpriz�!

Tot Parisul vorbe�te doar despre Contele de Monte Cristo.

Da, s-a pus sub semnul �ntreb�rii acest personaj bizar.

Vor s� �tie de unde vine, dac� este c�s�torit...

... sau logodit.

Bine�n�eles. Dar ce conteaz� pentru dv.?

C�nd e�ti bogat, ui�i cu u�urin�� trecutul.

Ne-am dori, dar... nu se poate �ntotdeauna.

Albert, ar trebui s� te ocupi de oaspe�ii no�tri!

Eu o s�-i ar�t sera dlui de Monte Cristo.

Edmond, e�ti �n via��!

Alalt�sear� la bal, aproape dou� minute, am �tiut c� e�ti tu.

Atunci, de ce m-ai luat at�t de brusc?

Dac� mai r�m�neam c�teva minute �n plus nu m-a� mai fi �ntors la so�ul meu.

Din fericire, mi-am revenit la timp.

Prietenul meu... bietul meu prieten... este prea t�rziu.

Nu!

- Ba da. Au trecut 20 ani. - Ascult�, Mercedes.

20 de ani, am fost separa�i. �i vom elimina.

Plec�m �n aceast� sear�... �i nimeni nu va mai putea s� ne g�seasc� urmele.

�i-am zis deja c� e prea t�rziu.

Nu, mergi cu mine! �n �nchisoare, zi de zi, mi-am �nt�rit voin�a.

�i acum sunt liber... �i am o avere imens�.

O s�-�i explic c�nd plec�m.

Cred c� trebuie doar s� pleci.

Mercedes, plec�m �n aceast� noapte.

Crezi c� e de ajuns s� plec�m �i s� uit�m totul?

- Ar fi prea frumos. - Dar, ce te re�ine?

Am un fiu. Da, ai uitat acest detaliu.

C�nd va auzi m�ine diminea�� c� mama lui a fugit cu amantul ei...

Probabil se �ntreab� de ce absent�m at�t de mult din salon.

Deja pot auzi comentariile invita�ilor no�tri.

Invita�ii t�i din salon... Fiul t�u...

M� simt ca un str�in �n fa�a ta.

E vina mea c� ai fost declarat mort? C� ai fost �mpu�cat?

Cine avea interes s� crezi minciuna asta? Acum ai �n�eles.

Da, dar nu-mi pot p�r�si so�ul.

Totu�i, eu am decis s�-mi uit nenorocirile,

dar tu nu-�i permi�i acest lucru, s� fii mai rea cu acest veri�or.

- Nu. Nu vreau s� mai aud ceea ce-ai spus! - Acest lucru �i-a fost dezv�luit.

Ierta�i-m�!

Scumpa mea, am �nt�rziat ca �ntotdeauna. Iart�-m�!

Albert mi-a spus c� a venit Contele de Monte Cristo.

Da, tocmai l-am condus. Se gr�bea.

Cu at�t mai bine. Aceast� vizit� nu mi-a f�cut pl�cere, oarecum.

Pentru Albert �nseamn� mult.

Poate, dar un pair al Fran�ei are dreptul s�-�i aleag� rela�iile.

Iar acest Monte Cristo poate a ob�inut titlul de noble�e, foarte recent.

- �i noi, de asemenea. - �nc� un motiv pentru a fi susceptibil.

�i apoi, cheltuie prea mult. Casele vechi fac mai pu�in zgomot.

Apropo de case, a mai cump�rat una. Un hotel particular pe Champs-�lys�es.

Dl de Morcerf este mort.

Nu, �l vom p�stra pe dl de Morcerf, pentru final.

Exist� un proverb arab care spune:

"Cei mai vinova�i trebuie s�-i vad� mai �nt�i pe ceilal�i, murind."

Ceilal�i? Adic�, dl de Villefort?

Inten�iona�i s�-l provoca�i la un duel cu pistolul, pe dl de Villefort?

Nu refuz niciodat� un duel... dar n-o s�-i cer niciodat�.

Ca pedeaps�, e prea rapid� �i prea u�oar�.

Cu pu�in� imagina�ie... se poate mai bine.

Dl de Villefort, nu pare prea vulnerabil.

A�i citit raportul de la Justi�ie?

"Magistrat integru... un om de familie rezonabil... un cet��ean respectat..."

Nimic altceva nu se cunoa�te despre dl de Villefort.

�n afar� de casa aceea pe care a �nchiriat-o acum 20 de ani,

sub un nume fals �i unde nu a pus piciorul niciodat�.

- ��i aminte�ti adresa? - Strada La Fontaine, nr. 28. �n Auteuil.

- �i deci, ce vre�i de la aceast� cas�? - Am vrut s� spun c� sunt cump�r�tor.

Cump�r�tor? Cump�r�tor?

Dar, sunt alte case �n cartier de v�nzare, �i mult mai frumoase dec�t asta.

Da, dar eu aici vreau. C�l�toresc mult.

Dac� a� cump�ra casa, a� avea nevoie de cineva de �ncredere, pentru a o administra.

- O persoan�... ca d-ta. - Ei bine, am adresa notarului.

O, dar e dra Picard, renumita actri�� de la Teatrul dramatic.

A�i v�zut-o juc�nd pe dra Picard?

Nu, dar am auzit vorbindu-se mult despre ea... �i i-am v�zut pozele �n albume.

Eu sunt!

- Nu! - Da!

- Mi-am �ntrerupt cariera. - Un accident?

Nu, un husar de la gard�. Ce vre�i?

Uneori e�ti nevoit... s� p�r�se�ti teatrul. Este la fel de greu.

�i de 20 de ani �mi tr�iesc via�a aici,

v�nz�ndu-mi serviciile de fapt,

de la �nceput, unei domni�oare c�reia i-am servit ca doamn� de companie,

Se ascundea de toat� lumea.

�i t�cut�, un mare mister. Ca �ntr-un decor de teatru.

- Locuia singur�? - Nu!

Omul pretindea s� i se spun� baronul d'Anglars.

�i s�rmana micu��, era pu�in nervoas�, mai ales �n ultima vreme.

Evident, din cauza situa�iei sale sociale.

A, da?

Natural! Era o t�n�r� din oameni foarte mari.

De aceea se ascundea aici.

�i c�nd au plecat, nu v-au luat cu ei?

Imposibil.

Au fugit �ntr-o noapte... ca asta... pe furi�, ca �iganii.

Eu dormeam.

Am auzit dintr-odat� un zgomot de pa�i �n gr�din�,

apoi... nimic. Colivia era goal�.

- �i nu v-au scris? - Niciodat�.

A doua zi diminea��, a venit "domnul" �i mi-a spus s� stau aici, s� am grij� de cas�.

Asta s-a �nt�mplat cu mult timp �n urm�?

�n 1817.

�n noaptea de 27 spre 28 septembrie, 1817.

- Ce memorie! - Ce vre�i?

Era tocmai �n noaptea dinainte de a m� p�r�si iubitul meu. Corsicanul.

Bertuccio se numea. Ce b�rbat frumos!

Nu a mai venit din noaptea aceea. �i nici �n urm�toarele, de altfel.

Sunt lucruri pe care nu le uit�m, crede�i-m�,

c�nd erai admirat� �n tot Parisul.

Nu a �ncercat niciodat� s� m� mai vad�. �i totu�i, ar fi fost u�or.

Cred c� este �nc� este osp�tar-�ef la cafeneaua englez�.

CAFENEAUA ENGLEZ�

Mul�umesc, dle conte.

- Bun� seara, dle conte! - Bun� seara, Bertuccio!

Tr�sura, dlui conte.

- Dle conte, a�i uitat ceva? - Da, Bertuccio. Ceasul.

O, nu am v�zut nimic! Dle conte, sunte�i sigur c� l-a�i avut la sosire?

Destul de sigur.

Cu toate astea, nu e nici pe mas�, nici dedesubt.

Uit�-te �n �n buzunarul st�ng al vestei d-tale.

�i cum dl conte, pute�i s� �ti�i c� e acolo �i nu �n cel�lalt?

Pentru c� �n buzunarul acela te-am v�zut ascunz�nd portmoneul meu, deun�zi.

- Pofti�i ceasul! - P�streaz�-l, �i portmoneul, la fel.

O, dl conte este foarte generos.

Dar nu �i-am oferit mult mai mult, dec�t dac� ai sta acas�,

c�nd vei fi serviciul meu. - �n serviciul dv.?

Da, de ast�zi e�ti majordomul meu.

Vei avea un salariu ministerial,

�i �ng�duin�a de a dubla acest salariu pe cont propriu.

- Asta �nseamn�... s� nu m� furi Bertuccio! - Dar, dle conte, ce tot spune�i?

A�a c�, dle Bertuccio, te a�tept.

- Dar, trebuie s� avertizez conducerea. - S-a f�cut.

- �i... unde... m� duce�i? - �ntr-o cas� pe care tocmai am cump�rat-o.

Strada La Fontaine, nr. 28. �n Auteuil.

Ce e, nu-�i place acest cartier?

Nu... hm... nu vreau s� merg �n Auteuil.

Preferi s� chem poli�ia?

- De ce m-a�i adus aici? - Pentru ca s�-mi spui ce s-a �nt�mplat,

�n noaptea de 27 spre 28 septembrie, 1817.

Este noaptea c�nd cuplul care st�tea �n aceast� cas� a disp�rut...

�i de asemenea, din acea noapte ai �ncetat s�-�i mai vezi amanta.

Deci, crede�i c� am v�zut-o pe dra Picard... din interes?

Pentru a-mi fura amanta? Ei bine, v� �n�ela�i, domnule.

Nu am furat nimic! Nimic!

Spune atunci... ai �ncercat, ai �ncercat... �i-ar fi pl�cut asta.

Dar, adev�rat, nu a fost at�t de lini�te.

Ai fost... �n noaptea aceea, aici?

Da. M� postasem �n fundul gr�dinii,

c�nd am v�zut personal, un b�rbat... care terminase de �ngropat ceva.

O greutate, acolo... la arborele acela.

Nu m-am mai putut mi�ca. Apoi b�rbatul acela s-a �ntors �n cas�.

A ie�it sprijinind o femeie, care mergea cu dificultate.

A venit o birj� pentru a-i lua.

A�a c�... m-am �ndreptat spre copac. Am crezut c� voi g�si aur... bijuterii...

- Era... era... - Era... ce?

Un copil... �i a �nceput s� pl�ng�... un sc�ncet... �i atunci...

Era o prostie... nu am putut s� nu-l pot ajuta.

Am luat copilul �i am fugit cu el.

- Era o fat� sau un b�iat? - Un b�iat.

- Ce s-a �nt�mplat cu el? - O! Am avut un mic plan.

Nu mi-ar fi pl�cut s�-l �antajez pe tat�...

Pe baronul d'Anglars?

Da, dar nu a existat niciodat� un baron d'Anglars.

Tat�l era domnul de Villefort... procurorul regelui.

A�a c�... a fost mai bine s� nu insist,

�i am dus copilul... la "profesor".

- Ce este acest "profesor"? - E numele ce i s-a dat.

- �i unde-i �coala acestui profesor? - �n cartier, la "Pic�tura de aur".

La �nt�mplare. U�or! U�or! De la �nceput. D�-i drumu'!

U�or! Niciodat� nu for�a buzunarele!

Ai grij� s� nu sune clopo�elul. Ai grij�!

Profesore!

Adic�, ce? Nu-l mai recunoa�te�i pe Bertuccio?

- Nu ne-am v�zut de mult� vreme. - De 20 de ani.

Este un prieten. Este interesat de un "elev" absolvent.

- Cine? Spune! - Copilul acela adus de sora mea �i de mine,

acum 20 de ani... 20 de ani...

A, �tiu! A fost botezat Baptiste Bruno.

De "Grasa Charlotte"! V� amintesc, e cea care mergea �n fa�� la biserica Sf. Sulpice.

S-a �mbog��it... cu ajutorul lui.

A fost cel mai talentat elev al ei. �ntotdeauna, primul �n toate.

La 10 ani, i-a desf�cut banduliera unui sergent din ora�,

f�r� ca el s�-�i dea seama.

�i... ce s-a �nt�mplat cu el?

S-a �ndr�gostit nebune�te.

�i s-a ajuns s� atragem mai multe nenorociri,

mai ales �n meserii de precizie, precum ale noastre.

A fost prins �n pia�a din ora�, �i apoi a lovit jandarmii care l-au arestat.

Cu toate astea, le spun mereu copiilor "Niciodat� violen��. Niciodat� violen��!"

L-au �nchis pentru 10 ani.

- Este la �nchisoare? - Da, la Toulon.

Ce cau�i aici? �napoi la treab�! Vrei s� fii pedepsit?

Fiule, sunt sigur c� secretul na�terii tale te-a chinuit adeseori.

- Da, adeseori. - E greu pentru un orfan,

s�-�i caute p�rin�ii. E ca �i cum i-ai c�uta cu ochii �nchi�i.

- Ei bine, azi ��i aduc ve�ti. - Tat�l meu este o lichea?

Nu-�i face griji, prietene. E�ti dintr-o familie sus-pus�.

��i place?

Nu am nimic �mpotriva familiilor sus-puse mereu, cu excep�ia avantajelor.

Cum �l cheam� pe tat�l meu?

Trebuie s� te las �n continuare cu ochii �nchi�i. O s�-l cuno�ti mai t�rziu.

Da, m� a�teptam.

Ei bine, �ine�i predici aici, doar pentru a m� l�sa la ei, acolo, f�r� niciun ban.

De data asta este invers. Nu-�i voi �ine o predic�, �i ��i voi oferi mul�i bani.

Destui pentru a m�nca la cantin�?

Nu vei mai avea nevoie s� m�n�nci la cantin�.

Noaptea urm�toare, va fi o tr�sur� oprit� la prima cotitur� la st�nga.

Probabil nu �ti�i ce �nseamn� s� evadezi. Santinelele te �mpu�c� pe loc.

Cei de la corpul de gard� vor primi o damigean� de 20, de vin.

- �i u�a de la �nc�pere? - O s� fie deschis�.

Suntem lega�i cu un lan� noaptea.

Lan�ul t�u va fi pe jum�tate sl�bit, dar va trebui s�-�i faci doar treaba.

�ine, fiule! Aici este o p�ine pe care am avut permisiunea s� �i-o aduc.

Voi fi silit s-o �mpart cu colegii mei �n lan�uri, �n felul acesta. Obiceiul casei.

�tiu.

Aranjeaz� s� p�strezi jum�tatea asta. Vei g�si �n ea o pil�.

�i acum trebuie s� plec, fiule.

�ncearc� s� nu-�i pierzi r�bdarea, �i nu trebuie s� le faci vreun r�u.

Este ultima ta zi aici.

Oricum, sunte�i un c�lug�r ciudat.

�i �n viitor �ncearc� s� te dovede�ti demn de norocul pe care �l ai azi.

- Cum �l cheam� pe c�lug�r? Cum �l cheam�? - Las�-m� �n pace! E�ti nebun?

- Spune-mi, �l cheam� Busoni? - De ce trebuie s� �tii? Da.

D�-mi pila! Chem santinela.

Lini�te!

A�teapt�!

- Suntem doi. �sta e Caderousse. - Ia-m� cu tine. Sau o s� strig.

- O s� strige. - Bine, o s� �mp�r�i�i hainele. Veni�i!

- Sunt doi. - Am v�zut, �i l-am recunoscut pe cel�lalt.

Cu at�t mai r�u pentru el.

A� dori s� vorbesc cu dl inspector general al �nchisorilor. V� rog!

Scrie�i o cerere �i a�tepta�i!

- Dv. citi�i toate aceste c�r�i? - Nu.

- Atunci, dl inspector? - Nu, so�ia lui!

Deja a devorat 3 s�li de lectur�.

Vre�i s�-l anun�a�i pe dl inspector...? Sunt dl Honor� de Balzac.

Dl Honor� de Balzac dore�te s� v� vad�.

Dl Honor�?!

Intra�i, domnule!

Sunte�i �ntr-adev�r dl Balzac, romancierul?

Da, dar v� voi ruga s� nu spune�i despre vizita mea �n persoan�.

Am c��iva prieteni �n Marsilia, �i m� tem c� voi fi cople�it de invita�ii.

V� promit. Sunt �nc�ntat s� v� cunosc, dle.

- �i, cu ce v� pot ajuta? - A� dori s� scriu un roman,

iar primul capitol se va petrece �ntr-o mare �nchisoare.

Ave�i de g�nd s�-mi spune�i de Castelul d'If.

Din p�cate dle, legea interzice vizitarea castelului.

Da, dar pute�i s�-mi povesti�i despre de�inu�i.

De�inu�ii, f�r� �ndoial�, duc o via�� auster�, s�n�toas�.

�tiu, �tiu.

�n plus, m� duc s�-i v�d de multe ori, �i cercetez cu aten�ie toate pl�ngerile lor.

Da, mi s-a spus. �i... nu au �ncercat niciodat� s� evadeze?

Ba da. Uneori. Pentru a men�ine tradi�ia.

Mi s-a spus despre un personaj curios, abatele... Faria.

- 1833. - Ce memorie ave�i!

Dar, exist� dovada c� moartea acestui diavol s�rac,

a fost �nso�it� de o �mprejurare neobi�nuit�.

Atunci, unul dintre vecinii lui de �nchisoare, un anume... a�tepta�i!

Un anume...

Dantes, da! Un om periculos. �n afar� de asta... a reu�it s� comunice cu Faria.

La moartea sa, a reu�it s�-l �nlocuiasc� �n sac, �i s� fie aruncat el �n mare.

- �i, a reu�it s� evadeze? - Nu, nu. N-a ie�it niciodat� la suprafa��.

Probabil nu b�nuia c� i se va lega o mic� bil� de fier, de 36.

Mul�umesc!

Mi-ar fi pl�cut s�-i v�d fa�a �n momentul acela.

Da, �i mie la fel!

Am r�s mult cu directorul.

A spus bine �n ziua aceea �nc�nt�toare:

"Faria �sta, �tiam c� are mai mult de un truc �n sacul lui."

- V�d c� ave�i multe glume �n �nchisoare. - Chiar cred c� eu le-am inventat.

- Permite�i... - Dar, bine�n�eles, dle de Balzac.

C�nd de�inu�ii sunt mor�i, dosarele nu mai sunt secrete.

Am c�teva scrisori de semnat. Permite�i s� iau loc.

- Aici? O scrisoare anonim�. - O, asta nu-i un moft �n arhiv�!

- Nu �ncerca�i s� afla�i cine le scrie? - Ba da, uneori.

�n plus, mijloacele sunt foarte simple.

Este suficient s� �tim cine a profitat de scrisoare.

Natural.

MARSILIA - PALATUL DE JUSTI�IE PROCURATURA - ORDIN

"Edmond Dantes va fi �ncarcerat la Castelul d'If. Este necesar s� fie �inut

"la secret, cu m�suri stricte de securitate."

Sunt dou� semn�turi cu acela�i scris de m�n�.

Dl Noirtier de Villefort este acum procurorul regelui �n Paris.

- Probabil, �l �ti�i cu siguran��. - Da, l-am �nt�lnit o dat�, acum mult timp.

Dac� �l v�d din nou, �i voi vorbi despre cazul Dantes.

- Sunt acolo? - Da, Excelen��.

Tocmai au ajuns cu vasul. Veni�i!

Excelen��, ea e Hayd�e.

T�n�ra sclav� a domnului El Kabir, despre care v-a vorbit �n scrisoarea aceea.

- Dl El Kabir nu vorbe�te franceza. - Sunte�i...

M� numesc Fatima.

Am fost �n slujba Pa�ei de Janina �i am plecat cu Hayd�e �n robia ei.

- Ce-i spune? - S� v� spun� "Bun� ziua!"

Spune-i s-o lase �n pace!

- M� bucur c� o cump�ra�i pe Hayd�e. - A b�tut-o de c�teva ori?

Ave�i actele?

Aici este actul v�nz�rii precedente. Datat de acum 13 ani.

"S-a pl�tit negustorului de sclavi El Kabir 1.500 livre,

"pre�ul pentru micu�a Hayd�e, �n v�rst� de 6 ani, fiica dlui Ali Tepelena...

"... care era Pa�� de Janina."

Este semnat, Fernand Mondego.

�i aici ave�i actul de na�tere al lui Hayd�e care atest� originile ei.

Perfect.

Intendentul meu o s� v� pl�teasc� suma pentru care ne-am �n�eles.

Hayd�e!

Niciodat� nu va trebui s�-mi z�mbe�ti, dac� nu vrei...

... sau s� vorbe�ti cu mine.

Crezi c� vom putea deveni prieteni, am�ndoi?

Eu... cred.

- Excelen��! Tr�sura dv. este preg�tit�. - Bine, mul�umesc!

Deci, te iau. Te duc la Paris.

Ai mai auzit vorbindu-se de Paris?

Rahat! Nu vreau s� v�d Parisul din gaura asta.

Tu ai vrut neap�rat s� vii cu mine!

Dar �n Toulon se putea respira. M� sufoc, nu mai pot sta aici.

Au trecut 15 zile de c�nd am sc�pat. �i-e dor de �nchisoare, nu?

�i crezi c� e dulce s� fii �nchis aici, toat� ziua?

- S� admiri toate gunoaiele astea. - Ei bine, dragul meu, u�a e larg deschis�.

- Nu te �ine nimeni. - Nu. O s� m� prind� poli�i�tii!

Ai fi foarte fericit.

Ar fi bine pentru tine. Te preg�te�ti pentru marea scen� cu revederea.

"Tat�, a�tept ziua asta de 20 de ani."

Nu scapi de Caderousse.

O s� fiu �n peisaj, �i voi avea nevoie de bani!

- �mi amintesc de acordul nostru. - Nu te po�i ascunde de mine. Ai �n�eles?

O, da!

Mi-e foame. E totu�i ora, nu?

Precis a venit masa.

�i acum s� vedem ce ne-a adus prietenul t�u! Sunt foarte fl�m�nd.

Spune-i st�p�nului t�u s� trimit� mai mult� m�ncare.

- O c�ma��? - E pentru dl.

- Pantofi? - Sunt pentru dl.

- Costum? - �i �sta e pentru dl.

La fel �i cravata, m�nu�ile, p�l�ria �i bastonul.

�i eu?

Dl dore�te s�-l ajut s�-�i pun� hainele?

Mul�umesc prietenul meu! Mul�umesc!

�i hainele pentru mine?

Nu am. Nu sunt �n ceea ce v� prive�te.

- �i nici m�car de m�ncare? - Ba da.

V-am adus masa de pr�nz �n acest pachet.

- Asta e tot? - Da.

- S� m�n�nc p�ine uscat�? - Dl poate ad�uga c�teva cepe l�ng� ea.

Dar nu ne ajunge la am�ndoi.

Nu, e doar pentru dv. singur. Nu v� jena�i!

- �i el? - Dl va lua masa �n ora�.

Nu! Glumi�i cu mine?

Deci, ne distr�m ast�zi?

- �i eu, la fel? - Sunt doar la dispozi�ia domnului.

Dl s� fac� ce vrea!

- O, la naiba! - Ai grij� ce vorbe�ti, dragul meu!

Cine dracu' te crezi? Prin�ul de Wales?

Caderousse! �ncearc� s� fii pu�in inteligent, prin urmare.

Dac� va fi bine pentru mine, va fi bine �i pentru tine,

deoarece asta e �n�elegerea. - Serios?

Pe cuv�nt de onoare.

N-am �ncredere �n cuv�ntul de onoare din �n�elegere.

- Zi-mi pe cuv�nt de onoare, din suflet! - Pe cuv�nt de onoare!

Cu siguran�� nu suntem din aceea�i lume.

S� te ia naiba!

Contele de Monte Cristo Champs Elysees.

Nu �ncerca s� m� lini�te�ti. O s� sf�r�esc prin a m� omor�.

Dac� nu mor de durere.

Pu�in� �ampanie o s�-�i fac� bine.

O s� beau pu�in� �ampanie, dar o s� m� omor.

- �milienne! - Oh! O voi face lini�tit. Nimeni nu va �ti.

O s� mor de durere, la Napoli.

La fel ca data trecut�.

Nu, data trecut� a fost la Palermo.

�i atunci a fost pentru un mic prin�, de nimic.

�n timp ce ast�zi, este Ducele de Saxonia.

Nu-l �nvinov��esc c� s-a c�s�torit. Trebuia. �ntrebare... Dinastia, nu-i a�a?

Nu mi-a spus nimic. Nu o s� supravie�uiesc.

Mi s-a spus c� este foarte darnic.

Mi-a d�ruit doar un colier cu 3 r�nduri de perle.

- �i pleci ast�zi? - Oh!

Ui�i c� joc �n seara asta la oper�? Va fi c�ntecul meu de leb�d�.

�milienne, vrei absolut s� mori?

- �i ce vrei s� fac? Trebuie. - Ai dreptate, �milienne.

�ntr-o mare �ntristare ca a ta exist� doar dou� solu�ii: moartea la Napoli sau...

- Sau? - S�-�i iei un nou iubit!

Niciodat� nu se va g�si succesor al Ducelui de Saxonia!

Niciodat�?

Cu excep�ia, desigur, dac� �l �nlocuie�ti tu.

- Amintirile �mi revin. Dac� vrei... - Nu, azi nu mai este vorba despre mine.

Nu? Cine, atunci?

Un mic viconte, care vine direct din Floren�a. Andrea Cavalcanti.

Cavalcanti?! E un nume respectabil?

S� spunem... un nume destul de respectabil, �i cu o avere foarte mare.

O avere foarte mare? Chiar e curios. N-am auzit vorbindu-se despre el.

Se datoreaz� faptului c� a primit-o doar de c�teva zile.

Acest b�iat a fost, ca s� zic a�a, abandonat de p�rin�ii s�i.

�i a fost crescut... �n alt� parte.

Dar atunci, nu-i educat deloc pentru lume.

Ar fi o chestiune, de a o face tu.

Dragul meu, eu nu sunt guvernant�.

Nu face nimic. O voi prezenta pe Armandine.

Nu a� face asta!

Vicontele are deja cele mai frumoase tr�suri din Paris.

Diminea�a, c�nd Armandine va ie�i la aer la p�dure, nu va fi privit� dec�t ea.

Te-ai g�ndit s� m� chinui...

�i �n acest timp, ai merge la cap�tul lumii.

Draga mea prieten�, ceea ce conteaz� pentru parizieni,

este ceea ce se �nt�mpl� la Paris.

O tr�sur� frumoas� la p�dure, ar fi mult mai mult dec�t o sinucidere la Napoli.

Este adev�rat. Mi-ai r�sturnat toate planurile.

Intr�!

- Dl viconte, poate fi primit? - Este el. Deci da, sau nu?

Da! Bine�n�eles.

Dar ar�t groaznic a�a, nearanjat�. Se vede toat� durerea mea pe fa��.

Trebuie s� m� aranjez un pic. Trec al�turi pentru o clip�!

Nu, nu! �tiu singur�.

- �i Caderousse? - E furios. Nu �n�elege ce i se �nt�mpl�.

Perfect.

Tat�, a�tept aceast� zi de 20 de ani.

Foarte r�u. For�ezi tonul �i ridici bra�ele.

- Da, dar... - Admite c� ai repetat asta, de 15 zile.

- De unde �ti�i? - Dar, nu-�i repro�ez nimic.

�ns�, a� dori s�-�i dau un sfat.

Destinul t�u ��i ofer� ast�zi cea mai mare �ans� a vie�ii tale.

�ncearc� s� fii demn de asta.

�i mai presus de toate, nu simula niciodat� sentimentele pe care nu le po�i avea.

Cel pu�in, nu �nc�.

- S-a terminat lec�ia, da? - Da.

�i acum, las�-m� s� m� uit la tine!

Da, ai putea face fa�� cu bine �n lume.

- Cu condi�ia s� am un nume. - Bine�n�eles.

Un nume care poate fi al dv., dle de Monte Cristo.

Nu, am pl�cerea s� te anun� c� nu e�ti fiul meu.

�l cunosc foarte bine pe tat�l t�u.

Am anumite sentimente pentru el, �i voi face tot posibilul s�-i dovedesc �n cur�nd.

Dac� o s� port un nume, trebuie imediat s�-l spune�i. O s�-mi fie �ntotdeauna util.

��i voi spune c�nd va veni ziua.

Pentru �nceput, te vei stabili �n aceast� sear� la noul t�u domiciliu:

Auteuil, Rue la Fontaine, nr. 28.

Dar, sub ce nume?

Te vei numi pentru moment vicontele Andrea de Cavalcanti.

Deoarece este important s� nu fii ridicol,

de asemenea, deja ai un manuscris care relateaz� aventurile str�mo�ilor t�i.

Ei, na! Am doi papi �n familie!

La ultima pagin� ai arborele genealogic.

- Sunt �i eu acolo, prin urmare? - A treia ramur� din st�nga. La v�rf.

Asta nu-i suficient. Un viconte trebuie s� aib� acces la bani.

Cum r�m�ne cu mine?

Exact, domnule. �n fiecare lun� ��i voi �nm�na 15.000 de franci.

- Dv. pl�ti�i banii sau, tata? - Deocamdat�, sunt eu.

Dar nu-�i face griji, �i datorez mult tat�lui t�u.

- Cum a�a? - Da. Mi-a m�rit considerabil averea

�n cursul unei... anumite c�l�torii pe care mi-a aranjat-o,

care a durat mai bine de 15 ani.

Mai bine de 15 ani? Trebuie s� fi v�zut c�teva dintre ��ri.

Nu at�t de multe.

- E aici dra �milienne. Insist�... - Nu, nu, �tiam c� e�ti aici.

Trebuie s� plec, �i promite-mi c� vii s� vezi �n aceast� sear� Opera.

�i �n aceast� sear� draga mea prieten�, sunt ocupat.

Dar aici e vicontele de Cavalcanti, �i viseaz� s� te vad� pe scen�.

O, dar e doar un rol foarte mic �n baletul din aceast� sear�.

Nu se vede nimic. Dar totu�i, sunt m�gulit�.

- A�a c� �mi iau la revedere. - Vicontele te va �nso�i iminent.

- Doar c� are jos tr�sura sa. - Calea�ca mea?!

- Desigur, o s� vezi! - Ah, bine!

�n mod hot�r�t, b�iatul �sta este la fel de josnic ca tat�l s�u.

- St�p�nul meu! - Hayd�e!

Dar dac�... �n inima mea sunte�i cu adev�rat st�p�nul meu, atunci

permite�i-mi s� v� spun a�a.

Este chiar prima mea pl�cere, c�nd veni�i s� m� vede�i.

�i care e a doua?

S� v� preg�tesc narghileaua �i s� pun mult tutun. Mult.

De ce mult? Hm?

Nu vrei s�-mi spui?

Pentru c� dac� exist� mult tutun �n narghilea, ve�i r�m�ne mai mult timp.

- Hayd�e, e�ti fericit�? - Da, �i nu.

Fericit� de a fi cu dv... �i nefericit� de a fi la Paris.

�i de ce? De ce, Fatima?

Pentru c� o fat� de 18 ani, e deja o femeie �n Orient. Aici este �nc� o copil�.

Vom merge �n Orient, �i vei fi �n cur�nd o femeie.

�i deocamdat�, trebuie s� r�m�nem la Paris.

De ce? Ce v� re�ine la Paris?

O alt� femeie. Nu vre�i s�-mi spune�i, dar sunt sigur�.

Va fi la marea petrecere pe care o ve�i da. R�spunde�i-mi! Va fi acolo?

Dac� ne-am fi c�s�torit acum 20 ani...

Am fi p�it astfel pe treptele bisericii, �in�ndu-ne reciproc bra�ele.

Ca acum.

Am fi fost un cuplu perfect, nu g�se�ti?

�n fine, s� uit�m ceea ce nu putem s� avem.

Aten�ie! Suntem privi�i.

Ve�i r�m�ne mult timp la Paris, dragul meu conte?

Totul depinde de proiectele mele. Preg�tesc o mare petrecere,

pe care vreau �nc� s� o p�strez �n secret.

Imediat dup� aceea voi pleca.

- E adev�rat c� o s� pleci? Singur? - Nu, cu mica mea protejat�.

- Pe care nu vrei s� ne-o prezin�i. - Nu, �nc�.

C�t mister, complimentele mele!

Am impresia c� te-ai consolat cu asta repede.

Nu glumesc. Este �nc� e o copil�.

B�ie�ii par uneori copii, dar fetele niciodat�. Sunt �ntotdeauna femei.

- Ai fi geloas�? - Poate un pic.

Ai doar un cuv�nt de spus...

... �i m�ine o voi trimite pe aceast� feti�� �napoi �n �ara ei.

Nu. �tii bine c� asta este imposibil.

De ce ��i acoperi fa�a c�nd vin?

Hayd�e este nefericit�, pentru c� nu o p�r�si�i pe acea femeie.

I-am vorbit de tine.

Hayd�e nu este doar nefericit�. Este �i foarte �ocat�.

- De ce? - Privi�i!

Omul �la e Fernand Mondego,

ofi�erul francez care l-a tr�dat pe tat�l lui Hayd�e, acum 12 ani.

Calmeaz�-te, Hayd�e! Este du�manul meu, a�a cum este �i al t�u.

�i pentru a-l pedepsi te-am adus �n Fran�a. Doar tu �l po�i recunoa�te.

L-am invitat �n seara asta.

M� crezi? Hayd�e!

�i aceast� anchet� pe care trebuia s� o fac a fost terminat�.

Semn�tura contelui de Monte Cristo este acceptat� �n toate b�ncile din Europa.

Se vede c� nu a fost un escroc.

- Regret. - �i eu.

Nu mi-ar fi displ�cut s�-l fi arestat.

Cu toate acestea, suntem obliga�i s� venim la el, s� ne �nt�lnim

cu tot Parisul, �n acest sezon.

Dle de Monte Cristo! Noi am vorbit o mul�ime despre comportamentul dv.

Dragul meu prieten, pentru a te trezi, o s�-�i prezint pe cineva.

- Un procuror. - Un procuror? Asta �mi lipsea?

�n fine, poate fi de folos mai departe.

Dle procuror, da�i-mi voie s� vi-l prezint pe vicontele de Cavalcanti.

- De multe ori se amuz� cu argourile. - Pentru a fi la mod�.

Nu mi-am putut imagina pl�cerea pe care o am, de a v� aduce �mpreun�.

��i cunosc numele de Cavalcanti. E un nume renascentist.

Am avut doi papi �n familie. �ti�i, serios!

�i eu v� cunosc numele.

Am tr�it chiar �i �ntr-un mediu �n care oamenii vorbesc despre dv. �n fiecare zi.

- Sunt o persoan� foarte public�. - Dle procuror, cunoa�te�i legea.

- Normal. - Am nevoie de sfatul dv.

Am un amic care este un fiu natural,

�i care ar dori s�-�i g�seasc� tat�l. - Un sentiment nobil.

Mai ales c� tat�l este plin de bani. �i amicul meu ar apela la cineva...

Ce se poate face?

Un proces mi se pare delicat!

�i crede�i c�... un mic �antaj ar fi o problem�?

- Ciudat� �ntrebare, dle. - S� nu mai vorbim despre asta.

M� gr�besc, am o calea�c� jos. M� a�teapt� o dansatoare la Oper�.

Ar fi timpul s� m� retrag.

Nu, dac� vre�i s� vede�i ni�te fete dr�gu�e din culise.

- V� duc eu, nu v� sfii�i. - Nu, mul�umesc! �n niciun caz!

Dle procuror!

La naiba! Ai vreo veste? Nu mai ai �ncredere �n amici?

- Nu �n seara asta, D-zeul meu! M� gr�besc. - A... da?

Antoine! Anun�-o pe dra �milienne de Beaugency, la Oper�, c� ajung t�rziu.

Mergem la taverna "Clopotul". Hai!

Ne sim�im mai bine acolo, nu?

TAVERNA CLOPOTUL

- Ascult�, Caderousse, nu am bani deloc. - Dar cheltuie�ti 20.000 franci pe lun�.

- Facturile sunt pl�tite de altcineva. - �i calea�ca? �i casa din Auteuil?

Nimic nu e al meu. ��i spun, nu am v�zut nimic. Sunt s�rac ca tine.

�ncerci s� m� adormi! Dar este grav.

Dac� �ntr-o s�pt�m�n� nu-mi zici de afacere, �mi deschid pliscul!

Ascult�! Am o idee. Locul �la e o min� de aur.

- Dup� aceea m� la�i �n pace, de acord? - Mai vedem.

Ai v�zut casa din care am ie�it �n seara asta?

Ea apar�ine unuia dintre cei mai boga�i b�rba�i din Paris.

�i �n fiecare vineri seara se duce la castelul lui, �mpreun� cu slugile sale,

iar casa r�m�ne goal�.

�n biroul lui este un secreter... plin de bani.

F�-mi o schi�� a casei.

Vezi, aici e intrarea...

"Se inten�ioneaz� s� se p�trund� la Monte Cristo.

"�n noaptea de vineri spre s�mb�t�, la miezul nop�ii.

"�i anume, de c�tre un individ foarte periculos."

- Cui scrii, scumpule? - Unui prieten, �i fac un serviciu.

Dar... cum se scrie "individ", cu "i" sau cu "e"?

Cu "i", scumpule.

- E deja ora 11:30. - Totul e preg�tit.

Dac� calculele mele sunt corecte,

sp�rg�torul va fi �nso�it de un individ, care �l va a�tepta afar�.

Du-te la primul etaj, �i anun��-m� imediat!

Al doilea a ajuns!

Bun� seara, Caderousse!

P�rinte Busoni!

�tiam foarte bine c� te voi revedea.

Te �nt�lnesc a doua oar�.

Prima oar�, �i-am adus o avere care te-a f�cut s� devii un asasin.

A doua oar�, �i-am favorizat evadarea, care te-a f�cut s� devii un ho�.

Uite ce ai ajuns, Caderousse. Uite ce ai f�cut...

cu aceste dou� mari �anse, pe care le-am pus �n m�inile tale.

Da, este adev�rat. Am avut dou� �anse datorit� dv.

Da�i-mi-o �i pe cea mai mic�, a 3-a mea �ans�!

V� implor! V� implor, n-o mai fac din nou. Dar, nu m� denun�a�i la poli�ie!

�i tu, Caderousse, nu ai denun�at niciodat� pe nimeni la poli�ie?

N-ai trimis niciodat� la carcer�, un om nevinovat, c�ndva, �n 1815, la Ch�teau d'If?

�ti�i asta?

Asta Dantes v-a spus. Da, eu am f�cut-o! Recunosc.

Am fost un porc nenorocit. Dar de data asta, am �n�eles.

- Este foarte adev�rat acest lucru? - Jur! Jur, am scuipat!

Bine, Caderousse. O s�-�i dau a 3-a �ans�.

- Imbecilule! - Ce mai a�tepta�i? Chema�i poli�ia!

N-am obiceiul s� chem poli�ia, eu! Du-te! Dar du-te, pe unde ai venit!

Este adev�rat? Pot pleca?

Da, dar fii atent! Trebuie s� te duci acas� �n noaptea asta, �n siguran�� �i s�n�tos.

Du-te! De ce m� prive�ti a�a?

Nu �tiu, m-a�i speriat. C�nd eram copil, credeam �n fantome, cumva.

Las�-l s� treac�!

- Adio, p�rinte! - Adio, Caderousse!

De ce l-a�i l�sat s� scape? �l ierta�i?

Ah! Dumnezeu este cel care decide.

Un uciga�!

Un uciga�...!

�tiu, a vrut s� m� ucid� Bruno. Bruno... un evadat de la ocn�.

κi spune... vicontele de...

... vicontele de... Cavalcan... Cavalcanti.

Dl Conte de Monte Cristo.

�mi cer scuze c� deranjez un om at�t de ocupat ca dv.

Dar crima a fost comis� �n fa�a intr�rii, la dv.

�i urmele de intrare prin efrac�ie erau pe zid.

Sunt deci obligat s� v� aud ca martor �n ni�te chestiuni banale.

�i �n afar� de asta, am vrut s� m� ocup eu �nsumi,

�i asta, pentru c� nu exist� alte asasinate �n aceast� sesiune.

Este ceva ce vi s-a furat? Bani, vreo oper� de art�?

Nu, absolut nimic.

Deci, crima s-a petrecut �nainte de a intra prin efrac�ie.

Discu�ii privind �mp�r�irea pr�zii, probabil.

Spune�i-mi... pe acest Cavalcanti... �l cunoa�te�i de mult timp?

De la sosirea lui �n Paris.

Este foarte t�n�r. V� solicit clemen�� pentru el.

Nu conteaz�. Mi l-a�i prezentat... la dv. acas�. L-am cunoscut.

Mi-a dat mereu impresia unui tic�los perfect.

Are totodat�, toate circumstan�ele atenuante.

Adev�ratul lui tat� l-a abandonat c�nd s-a n�scut.

R�m�ne �ntre noi, "cunoa�tem muzica".

Poate fi adev�rat.

Nu �mi pas�.

Oricum, am inten�ia s� cer pedeapsa cu moartea pentru el.

Acuzat, ridic�-te!

Zi-ne numele t�u, prenumele, v�rsta �i locul na�terii!

Numele meu, dle judec�tor? Am mai multe!

La �nceput m� numeam Bruno. Doar Bruno, pe scurt.

�i c�nd m-au trimis la �nchisoare, m-au numit "Degete Lungi".

Dup� aceea mi s-a cerut s� m� numesc "Vicontele de Cavalcanti".

Viconte, ei? De ce, nu?

Am v�zut �i al�ii. S�-i d�m drumul cu "vicontele".

A�a c� alege�i dv., dle pre�edinte, doar unul! Nu-mi pas�, oricum.

Treci peste! Treci peste! S� revenim!

Te-ai n�scut la...

Dle pre�edinte, acuzatul este un n�scocitor.

Aceste r�spunsuri vor fi negre�it aproximative.

Bine.

Acuzat! Ne-ai declarat c� �i s-a cerut s� fii numit viconte de Cavalcanti.

Omul! Spune, omul!

Curtea ar dori s� �tie cine este acest om!

Bruno, r�spunde!

Contele de Monte Cristo!

- O declara�ie foarte surprinz�toare. - Asta se poate verifica!

Dl Conte de Monte Cristo, este printre martori.

Aprod, s� intre Contele de Monte Cristo!

Sunt obligat dle Conte Monte, s� v� �ntreb numele, prenumele �i data na�terii.

Conte Edmond de Monte Cristo. N�scut �n Marsilia, la 21.09.1793.

Jura�i s� spune�i adev�rul, tot adev�rul, nimic altceva dec�t adev�rul!

Ridica�i m�na dreapt� �i spune�i "Jur"!

Jur!

Acuzatul pretinde c� la instigarea dv. s-a numit viconte de Cavalcanti.

Este exact adev�rul, dle pre�edinte.

Dar atunci dle, v� recunoa�te�i ca un complice al acuzatului.

�n ceea ce prive�te ascunderea identit��ii, cu siguran��,

dar complicitatea mea, cum spune�i dv., se opre�te aici.

�i cu ce inten�ie a�i ac�ionat �ntr-un mod at�t de singular?

Am vrut s� evit discreditarea, �i probabil dezonoarea,

unei familii onorabile �i respectat�.

Care familie?

Nu m� �ntreba�i mai mult, dle pre�edinte!

R�spunsul meu ar putea provoca un scandal.

�i acest scandal se revars� p�n� la v�rful... magistraturii.

T�cerea dv. dle e chiar mai scandaloas� dec�t ar putea fi adev�rul!

Dac� cunoa�te�i adev�rata identitate a acuzatului, dezv�lui�i-o!

Numitul Bruno s-a n�scut �n noaptea de 27 spre 28 septembrie, 1817,

�n Auteuil, strada La Fontaine, nr. 28.

P�re�i bine informat. Cum de pute�i cunoa�te aceste detalii?

De la 3 persoane... care se afl� �n sal�.

�i prin puterea discre�ionar� pe care o ave�i, v� rog dle pre�edinte,

s� binevoi�i interogarea lor.

Ap�rarea este de acord cu interogarea martorilor.

Este vorba despre dl Bertuccio, dna Picard �i dl Mireille.

Se admite ca persoanele desemnate s� vin� la bar�!

- Cum v� numi�i? - Bertuccio Emile.

N�scut pe 14.04.1790, �n Bastia, fost osp�tar �ef.

Aflat �n prezent �n serviciul dlui Conte de Monte Cristo.

Spune�i ce �ti�i despre na�terea acuzatului!

Eram �n parcul casei din Auteil �n noaptea de 27 spre 28 septembrie, 1817.

- Ce f�cea�i acolo? - Venisem s� p�trund �n cas�.

Pentru a-�i sus�ine afirma�iile fanteziste, ap�rarea a g�sit un sp�rg�tor.

Dac� ar exista doar sp�rg�tori ca mine, nu v-a�i c�tiga existen�a, dle procuror.

C�ci, chiar nu am furat atunci deloc, a�a dup� cum crede�i.

�n gr�din�, am surprins un om care era ocupat s� �ngroape un copil nou-n�scut,

�i �n via��... pe care l-am luat dup� ce acel om disp�ruse.

Dle pre�edinte, cred c� nu are rost s� continu�m.

Dle pre�edinte, am fost �n slujba acestui om despre care tocmai a men�ionat, domnul.

Acest om era �ntr-adev�r tat�l copilului.

- κi spunea, "baronul d'Anglars". - Sunt "baronul d'Anglars", acum!

Baronul d'Anglars, nu a existat niciodat�.

Omul care �i spunea a�a... este dl de Villefort, procurorul regelui.

Lini�te, sau ordon eliberarea s�lii!

Dle de Villefort, depinde de dv. s� opri�i aceste acuza�ii abominabile!

Dle pre�edinte... ceea ce tocmai au spus ace�ti oameni, este exact.

M� recunosc vinovat, �i m� pun acum la dispozi�ia procurorului regelui...

... succesorul meu.

Acum, sunt sigur c� ��i voi salva capul.

Procesul s-a �ncheiat! Gardian, du acuzatul de aici!

Pentru ce m� urm�ri�i? Ce vre�i?

V� aminti�i de un marinar... c�ruia i-a�i promis libertatea...

�i pe care l-a�i trimis la �nchisoare pe via��?

Totu�i, era �n seara logodnei dv., �i a lui.

Iat� o notifica�ie semnat� de m�na dv.!

Edmond Dantes?

Adio, dle de Villefort!

Dl procuror de Villefort a �nnebunit.

�i e pe moarte. Cred c� n-o s�-l mai vedem niciodat�.

�i Contele de Monte Cristo este autorul la tot acest scandal.

Ce ai?

Se pare c� aceast� nenorocire te-a atins personal.

Nu e nimic. Sunt nervoas�, obosit�.

S� uit�m de Paris, s� uit�m de toate!

Albert, ar trebui s� petrecem c�teva s�pt�m�ni la �ar�.

E imposibil! Tata are o sesiune �n Camer�.

�i atunci, ar merita s� p�r�sim Parisul pentru c� un b�rbat a provocat un scandal?

Nu avem de ce s� ne temem de el.

A�a e. Ai dreptate.

IMPAR�IALUL

IERI SCANDAL LA PALATUL JUSTI�IEI M�INE SCANDAL �N CAMERA PAIRILOR

- Voi asista la aceast� sesiune. - �i eu, vreau s� aud explica�ia lui.

- A cui? A dlui de Villefort? - Ei, nu!

Dl de Villefort a fost ieri. Asta e o poveste veche!

Ast�zi e vorba despre dl de Morcerf.

Bertrand, d�-mi "IMPAR�IALUL"!

Dl de Morcerf, cu siguran�� nu va fi.

Articolul �sta din "IMPAR�IALUL", este o �ntreag� campanie de pres�.

Dle, permite�i-mi s� v� spun �n numele prietenilor no�tri,

c� ave�i toat� simpatia noastr�.

Acuza�iile f�cute de ace�ti jurnali�ti, sunt absolut scandaloase.

κi permit prea mult. Ca �napoi, �n Republic�!

V� rog, lua�i loc! Sesiunea e pe cale s� �nceap�.

Domnilor! Sesiunea e deschis�.

Cer cuv�ntul, av�nd subiectul unei campanii de pres�,

care pune sub semnul �ntreb�rii onoarea acestei adun�ri.

A� vrea s� �tiu ce r�spuns are de dat dl de Morcerf,

fa�� de acuza�iile aduse �mpotriva lui, de "Impar�ialul".

Sau poate dl de Morcerf, nu este �nc� gata s� r�spund� la acestea.

Ba da, dlor!

Nu voi �nt�rzia contracararea unui atac, ca cel �mpotriva mea,

de inamici pe care-i �tim bine cu to�ii. Solicit o clarificare imediat�.

Camera e de acord.

Da... da... da...

Dle de Morcerf! Ave�i cuv�ntul!

Domnilor!

General la 36 de ani... r�nit de dou� ori...

mi-am consacrat toat� via�a m�re�iei ��rii noastre.

�i iat� c� ziarul mi-a atacat onoarea.

Dar �tim bine cu to�ii... c� �n spatele acestui ziar este un om.

Un str�in... a c�rei avere imens�, r�m�ne un mister.

Domnilor... �ntre acest om �i mine, nu ve�i ezita.

M� acuz� de tr�dare!

Pretinde c� l-am predat inamicilor s�i pe Pa�a de Janina,

c�ruia �i fusesem deta�at.

Dar pot s� v� dovedesc c�t� �ncredere avea Pa�a �n mine, �i c�t de mare!

�mi va fi de ajuns s� v� spun c� atunci c�nd a murit... mi-a �ncredin�a so�ia lui,

�i pe fiica lui, Hayd�e.

Ce s-a �nt�mplat cu ele?

Din p�cate, au murit �n timpul ultimelor lupte...

�i moartea lor a r�mas pentru mine...

una dintre cele mai mari dureri din via�a mea.

Aceste evenimente s-au petrecut demult, �i martorii au disp�rut.

Nu to�i, dle de Morcerf! A mai r�mas... cel care cere s� fie ascultat.

Acest martor, nu ne �ndoim...

e chemat s� sus�in� nevinov��ia colegului nostru.

Propun tuturor... acordul.

- Domnilor, sunte�i de acord? - Da!

Dle de Morcerf! Veni�i s� v� ocupa�i locul!

Aprod! Adu martorul!

Este un impostor! Nu au existat martori acolo.

Doamn�, v� rug�m s� ne spune�i numele dv.!

Hayd�e.

Fiica Pa�ei Ali Tepelena de Janina.

- Pute�i s� v� dovedi�i identitatea? - Da.

Aici este certificatul meu de na�tere,

precum �i actul de v�nzare, care a fost f�cut pentru prin�esa Hayd�e,

c�tre negustorul de sclavi El Kabir, de ofi�erul Fernand Mondego.

Dle de Morcerf! O recunoa�te�i pe doamna, ca fiica Pa�ei de Janina?

Nu!

Eu, da! Din fericire, te recunosc!

Tu l-ai tr�dat pe tat�l meu, tu l-ai f�cut s� moar�, tu m-ai v�ndut!

Privi�i-l! Mai are �nc� pe frunte s�ngele tat�lui meu!

O anchet�!

Da, o anchet�!

O anchet�! O anchet�! O anchet�! O anchet�! O anchet�! O anchet�!

O anchet�, este o insult�!

V-a�i condamnat singur!

Sus�in�torii unei anchete, s� ridice bra�ul!

Doamn�, v� pute�i retrage!

Comisia de anchet� v� va audia m�ine.

- Dle, vreau o explica�ie! - O explica�ie la Oper�?

Vreau ca tot Parisul s� �tie c� dv., iubita dv. �i ziarul dv., au min�it.

Un sfat. Nu face at�ta zarv�!

Zarva nu se potrive�te tuturor, dle de Morcerf.

Sunte�i un impostor �i un la�!

Prietenii t�i m� g�sesc acas�, dup� spectacol.

Domnilor... nu v� mai re�in.

S-a �n�eles. La ora 08:00, �n p�durea de Vincennes.

Cu un pistol, de la 20 de pa�i, se trage din proprie ini�iativ�.

Te a�teptam.

Nu te-ai putut ab�ine s� nu vii �n noaptea asta.

M� vei implora s�-l cru� pe fiul t�u m�ine diminea��, nu-i a�a?

- Da. - O s� pl�ngi, dep�n�ndu-mi amintiri.

Mi-a� dori.

Vrei chiar s�-mi spui c� accep�i �n sf�r�it, s� pleci cu mine.

Da.

Acum e prea t�rziu, Mercedes.

M�ine am programat un duel �n teren... �i voi fi acolo.

Dar la urma urmei, de ce e�ti at�t de necru��tor cu noi?

Bine�n�eles, Fernand a min�it atunci c�nd mi-a adus vestea execu�iei tale.

�i nu-i voi ierta niciodat� minciuna asta.

Dar, oricum ne pierdusem unul pe cel�lalt, de c�nd erai �n �nchisoare.

�i, din vina cui?

Poftim! Cite�te!

Datorit� acestor 10 r�nduri scrise, mi-am petrecut toat� tinere�ea �ntr-o temni��.

�i tat�l meu a murit �n mizerie...

�i cea pe care o iubesc, s-a c�s�torit cu altul.

- Dar... este o scrisoare anonim�. - Da, este chiar o dubl� anonim�.

Primele r�nduri sunt ale lui Caderousse...

�i ultimele sunt ale lui Fernand Mondego... so�ul t�u.

Atunci, totul e pierdut. Totul. Nu ne vei ierta niciodat�.

- M� doare prea mult. - Totu�i, pentru mine e cel mai r�u.

Da. Toat� noaptea asta mi-o petrec spun�ndu-mi c� fiul meu va fi ucis.

Toat� noaptea asta, a�tept�nd zorii.

- C�t este ora? - Ora 2:00.

�nc� 6 ore.

A� vrea s� te iert. Nu cred c� a� putea.

Mercedes!

Ai c�tigat.

Promit c� fiul t�u se va �ntoarce la tine �n via��, m�ine diminea��.

�i �n acela�i timp o s� scapi de mine.

Da, dac� eu ratez... pariul cel mare, e c� el nu va rata.

El este al doilea.

Dar... �mi promi�i c� nu va fi ucis, sau r�nit?

- ��i promit. - Mul�umesc!

Dl de Morcerf, ne-a prevenit c� vine s� ni se al�ture pe teren.

De altfel, este aici!

Ce impruden�� s� vii c�lare pentru a te duela cu un pistol!

�i cu o hain� deschis�!

E nebun!

Trebuie s� vorbesc cu Contele de Monte Cristo.

Dar, e �mpotriva tuturor regulilor!

- Vre�i s� vorbi�i cu el �n particular? - Nu, �n fa�a tuturor!

Domnule de Monte Cristo,

c�nd v-am provocat asear�, nu �tiam dec�t jum�tate din adev�r.

Am aflat de existen�a celeilalte jum�t��i, abia acum.

�i vin s� v� prezint scuzele mele,

pentru tr�darea sublocotenentului Fernand Mondego, de acum 23 de ani.

Sper c� martorii mei, nu m� vor considera un la�.

Dar, �n orice caz, dac� cineva a gre�it �n privin�a ac�iunii mele,

voi �ncerca s�-i corectez opiniile.

Dragul meu de Morcerf, cred c� aici ne putem desp�r�i.

Eu m� retrag cu tine, de Braye.

Intr�!

Dl de Morcerf dore�te s� vorbeasc� cu dl Conte.

Dle! Fiul meu a refuzat s� se dueleze cu dv., dar sper c� nu o s� refuza�i

s� v� duela�i cu tat�l lui.

Da, dar atunci, imediat! �i chiar aici!

Uit�-te la mine!

Acum vei �tii c� Edmond Dantes e cel care te-a dezarmat.

Edmond Dantes...!?

S� fie condus dl de Morcerf!

U�a mea va fi �nchis� de acum �nainte pentru el!

- E�ti gata? - Imediat.

IMPAR�IALUL COMISIA DE ANCHET� ANUN��

�NL�TURAREA DOMNULUI MORCERF

MARSILIA O SEAR� DIN FEBRUARIE 1837

Mam�, nu mai ai de ce s� fii trist�! Angajamentul este semnat.

Fiul t�u va deveni ofi�er de curs� lung�.

�i la naiba, dac� �n 4-5 ani nu iau comanda vasului nostru.

- Care e ziua c�nd te �mbarci? - Mar�i.

- Destina�ia? - Egipt. Prin Bastia, Malta �i Tripoli.

Da. Itinerarul nu s-a schimbat.

- �i eu ce s� fac �n timp ce e�ti acolo? - M� vei a�tepta.

Vino! O s� stai aici... la fereastra asta.

Sunt obi�nuit� cu asta.

Mi-am petrecut toat� tinere�ea a�tept�nd pe cineva. Privind marea.

A�i urm�rit filmul artistic CONTELE DE MONTE CRISTO

Traducerea, adaptarea �i sincronizarea manual�: Corneliu Anghel

S F � R � I T