Original subtitles

Bătălia decisivă a războiului se dă pe Frontul de Est.

Aliații trebuie să transporte arme și provizii în Uniunea Sovietică.

Încărcătura este trimisă cu nave de marfă, care se deplasează în formații, convoaiele.

Echipajele sunt formate din marinari civili.

Aliații protejează convoaiele cu o escortă militară.

Avioanele, navele de război și submarinele germane sunt o amenințare permanentă.

Vara anului 1942 Ruta convoiului: Islanda - Murmansk

Durata estimată a traversării: 12 zile

✰ www.MEOO.ro ✰ Sursa ta de filme și seriale!

Ziua a patra

- Lansați bărcile de salvare! - Să o facem.

Nu suntem încă loviți.

- Preiau comanda. - Semnal luminos de la numărul 11.

- Submarin reperat. - Mai sunt și altele care vin de la 21.

- Vreo veste? - Nici un semnal de data trecută.

Încetinim spre pupa.

- Cu jumătate din viteză înainte. - Am înțeles.

Am o scurgere la pistoane.

Submarin, direcția 075 grade.

Preia comanda. Doar echipajul necesar pe punte.

Am nevoie de trasoare. Încarcă acum!

Ar trebui să o poți face legat la ochi.

Da.

- Vezi ceva? - Nimic în care să tragem.

Căpitane!

- Cârma la tribord! - Cârma la tribord!

Submarin la tribord!

Încărcați!

Bazat pe evenimente reale

CONVOI

Ziua a cincea

Bună amice, am primit un mesaj aseară.

Nava scufundată era numărul 34.

21 a avut defecțiuni la motor și se întoarce în Islanda.

Era vaporul cu aburi de lângă noi.

Escorta a lovit submarinul cu încărcături de adâncime.

Și patru avioane Heinkel au fost interceptate înainte să ajungă la noi.

Se pare că britanicii își îndeplinesc obligațiile.

Ce pute aici?

- Ce faci? - Îmi pare rău.

Acesta este jurnalul de bord. Ce neîndemânatic ești.

Al doilea telegrafist este un porc. Putem să-l înlocuim?

Șeful de echipaj spune că-i marinarul care e cel mai bun la codul Morse.

Porc?

Ce înseamnă asta? Ce înseamnă asta?

Bine, poate vorbi în Morse, dar nu are maniere.

Puștiul ăsta a trecut direct de la confirmare la un aparat de radio.

- Prea multă încărcătură în tun? - Am auzit. E foarte minuțios.

Acum mutăm niște cutii. O să fie așa cum vrea.

Toată lumea l-a salutat pe noul nostru secund?

- Salut! - Salut!

Reglează chestia aia înainte să o arunc peste bord.

- Nu sunt destule cabine? - Când sunt torpilate, ușile se blochează.

E mai bine să dormi la popotă.

În rest, totul este așa cum ar trebui. Nu și pentru Evensen.

- Are păduchi. - Nu mai are mâncărimi.

- Scuze, ai uitat asta. - Mulțumesc.

Am stat prea mult în Islanda. Nu-i pot trimite pe băieți la țărm.

Dar a fost doar o diversiune. Sunt scânduri, plăci aglomerate și cuie.

Baza aeriană e construită din lemn. Absolut fără valoare.

Ca și armata norvegiană.

Dar din aer pare o țintă tentantă.

Germanii privesc nerăbdători cum britanicii deschid trapa compartimentului de bombe.

Dar e lansată doar o singură bombă.

Și când lovește pista de aterizare, nu explodează nimic.

Și apoi germanul vede că și bomba este din lemn.

O buturugă. Și pe buturugă scrie:

Ți s-au dat trei

De ce ați risca să trimiteți pentru asta un avion și pilotul

deasupra teritoriului inamic?

Cred că tentația era probabil prea mare.

Orice lider militar vrea să arate inamicului că el are avantajul.

Niciun lider bun nu se lasă pradă tentațiilor.

Atunci n-ai cum să gândești lucid.

E iresponsabil să conduci prin capricii și sentimente.

- Atunci se iau decizii lașe. - Vă referiți la primul ministru?

Hemingway a spus odată: "Curajul este grație sub presiune."

Nygaardsvold nu are nicio idee despre asta.

Hemingway a mai spus că războiul e câștigat de cei care nu participă.

Poate la asta se gândea primul ministru.

Deci, crede că poate să nu ia parte la război?

El refuză sarcina pe care și-a asumat-o.

Își trimite copilul și soția în Suedia și fuge la Londra.

Oamenii sunt chemați să reziste pasiv.

Acum, în Norvegia, se poartă agrafe de hârtie la geci.

Știți cum a ajuns Nygaardsvold să-și bea cafeaua?

Are nevoie de ambele mâini.

ZIUA 7

Ți-l amintești pe tipul ăla din bucătărie? Han Gundersen.

Cel care era cam lent?

Săracul băiat!

Nu putea deosebi avioanele germane și britanice și era foarte speriat.

Ce știi despre timonierul șef?

Are multă experiență. A fost căpitan.

E ceva în neregulă cu el.

Când stă singur pe punte, aș vrea să aflu ce.

Ești mereu așa sceptic. Dă-i timp.

Ceva nou?

Nimic de raportat.

Am auzit ce i-ai spus căpitanului.

Nu e adevărat că am venit direct de la confirmare.

Tata m-a învățat codul Morse când aveam șapte ani.

Am urmat un curs de telegrafist la Oslo.

Inițial am vrut să devin electrician.

Dar promit să fac o treabă bună.

Nu voi mai mânca hering aici.

Promit.

Ce naiba înseamnă asta? E imposibil.

- Ești absolut sigur? - Da. Așteaptă, mai vine unul.

Închide ușa.

Convoiul trebuie să se împrăștie și să se îndrepte către porturile rusești.

Și apoi ăsta a venit imediat după aceea.

Convoiul va fi împrăștiat.

Să navigăm pe cont propriu?

Și escorta va fi retrasă.

Și nu a fost... Nici o explicație?

Nu. Nici un mesaj de furtună sau vreme rea.

Probabil că nenorociții de britanici își vor folosi navele în altă parte.

Da. Și mai e un al treilea motiv ca să desființezi un convoi.

Superioritatea militară. Dacă escorta nu are nici o șansă, va fi retrasă.

Navele de război germane ar putea să fie în drum spre noi?

Da.

Convoiul se va împrăștia în toate direcțiile spre est.

Dacă nu avem nave rătăcite, cam întregul convoi e aici.

Cea mai mare provocare sunt bazele aeriene germane din nordul Norvegiei.

Indiferent ce curs alegem, suntem în raza de acțiune a avioanelor.

De ce ar trebui să ne împrăștie?

Nu știm ce gândesc britanicii. Există tăcere radio.

S-o ia naiba de tăcere radio! Am fost lăsați în voia sorții!

Dacă dau acum mesaj, voi dezvălui poziția noastră și a navelor din jur.

Am lovit niște resturi, dar a ieșit bine.

Dorm la datorie acolo sus?

Nu, e ceață densă.

O să urc.

A doua telegramă nu spune nimic de continuarea călătoriei spre Murmansk.

Sarcina noastră e clară.

Căpitane! Avem probleme la motor.

E cel mai inteligent să ne întoarcem în Islanda.

Nu am fi prima navă care se întoarce.

La ce te gândești, Mørk?

Nu știu.

Trebuie să ai o părere.

Dacă dispar, vei decide singur.

- Atunci ne întoarcem în Islanda. - Da. De acord.

- De ce? - Ca să evităm defectarea mașinilor.

Nu avem armament la pupa sau pe aripile punții.

Nu suntem echipați să navigăm singuri.

Cum rămâne cu aliații noștri care au nevoie de provizii?

Sovieticii? Acum un an erau cei mai buni prieteni ai naziștilor.

Ai dreptate. Britanicii au dat greș.

Noi n-o să facem asta.

Păstrăm cursul. E ultimul lucru la care se așteaptă germanii.

- Singuri, putem mări viteza. - Nu.

Dacă navigăm la mai mult de jumătate de putere, motorul va ceda.

Condensatorul va exploda dacă funcționează la presiuni mai mari.

Acum rezistă.

Iată cum procedăm.

- Ce spunem echipajului? - Doar cât trebuie să știe.

- Unde este șeful de echipaj? - A fost mai devreme pe punte.

Căpitane?

Convoiul s-a împrăștiat, așa că vom dubla gărzile.

- Și escorta? - Ne urmărește cu avioane și crucișătoare.

Dar vor fi la distanțe mari, așa că vreau să fiu sigur.

Intră!

- Ați întrebat de mine? - Luați loc.

V-am citit documentele...

Că ați fost căpitan pe D/S Jutland.

- Da. - Și deja vă întoarceți pe mare?

Impresionant.

Ați ajuns în apă?

Nu.

Nu este nimic de care să vă fie rușine.

Un pic de hidrofobie este plăcută. Ne menține vigilenți.

Mulți dintre cei mai buni ofițeri navali se tem de apă.

Dacă aveți ceva de spus, ar fi bine să o faceți.

Da... Am fost torpilați.

Dar ați citit asta, nu?

Nava s-a scufundat după jumătate de oră, așa că am avut destul timp.

Toată lumea a ajuns în bărcile de salvare. Eram 16 oameni.

Deci, ai reușit să-ți păstrezi mintea limpede?

Nu a fost așa de rău, cum spun oamenii.

Bine. Dar să nu mai spui asta niciodată.

Toată lumea știe că un căpitan care și-a pierdut corabia este ghinionist.

Dacă fricii i se permite să se răspândească, e ca o molimă.

Privesc nava asta ca pe un sicriu.

De fiecare dată când urc la bord, mor. Atunci nu mai am de ce să mă tem.

Acesta este capacul sicriului.

Am primit apeluri de urgență.

Atac cu torpile. Totul indică că a fost scufundat.

Apeluri de urgență de la patru nave. Ultimul este de la numărul 18.

Se scufundă și se îmbarcă în bărci de salvare.

Toți patru par să fi fost lovite.

La ce te gândești? Încă ne putem întoarce.

Asta va însemna să ocolim, dacă mergem la Murmansk.

Mențineți cursul și viteza. Trezește-mă dacă se întâmplă ceva.

Preiau comanda.

Ai adus muniție în cabină?

Ai putea arunca în aer întreaga cabină!

Du-te la sala de mese. Și taci, dacă vrei să intri în cabina suedezului.

Dă-mi aia!

Ce fel de tunuri aveai pe nava cu care ai venit?

- Nu știu. - Nu știi?

Eram băiat de popotă. Niciodată n-am fost aproape de vreun inamic.

Ai avut noroc dacă ai scăpat de inamic până acum.

Și asta e ceva ce nu poți avea destul într-un loc blestemat ca ăsta.

Timonier șef?

- Ce se întâmplă? - O navă la babord.

Ar putea fi petrolierul, care a trimis apelul de ajutor?

Evensen, lansăm barca de salvare. Ia legătura cu barcagiul.

- Stabilește cursul spre navă. - Setez cursul spre navă.

Ești sigur?

Viteză mică!

Trebuia să menținem cursul. De ce pregătesc barca de salvare?

Sunt oameni în pericol. Îi scoatem.

Într-un convoi este interzis să oprim.

Nu mai suntem un convoi.

- Virează la tribord! Acum! - Virez la tribord!

Ce naiba a fost asta?

La naiba! Mine! Au ajuns până aici.

Vezi minele alea? Între ele.

Haide, să mergem.

Poți confirma oprirea completă a motoarelor?

Este corect. Avem mine în față.

- Care e viteza de viraj? - N-o să virăm.

Ia legătura cu șeful de echipaj.

Coboară pe cineva jos, și împingeți minele care se apropie prea mult.

Folosește-i pe cei mai tineri.

Lars! Avem nevoie de cârlige pentru bărci, frânghii și plase de cățărat la prova.

Am nevoie de tine, Evensen. Și...

Bergvik!

Isaksen! Și tu, Sigurd.

Puneți-vă vestele de salvare și urcați pe punte. Haideți!

Treci peste balustradă. Mergem încă în derivă înainte.

Treci peste balustradă!

Pregătiți partea de tribord!

Sigurd!

Asta e a ta.

Poți s-o faci. Numai să nu lovești țepii.

Ușor!

Isaksen, asta e a ta.

Bine.

Vino! Te-am prins.

Bine.

Te descurci bine.

Isaksen. Mai vine una.

- Isaksen! - Frânghie, frânghie! Om peste bord!

- Om peste bord! - Isaksen!

- Isaksen! - Dă-mi o frânghie!

- Ajutați-l! - Isaksen, apucă frânghia!

Isaksen, ajută-mă!

Ajută-mă!

Mørk?

A căzut cineva peste bord?

- Skar? - Al doilea telegrafist.

Vom fi bine.

Aveți comanda.

Data viitoare când vrei să reduci din echipaj, îi poți alege singur.

Am salvat nava și încărcătura.

EL a făcut-o. Puștiul.

Treaba mea este să iau decizii neplăcute.

Nu e să ne conduci în câmpuri minate.

Dacă am fi păstrat cursul, marinarul nu ar fi ajuns niciodată în apă.

Să te ajut cu cămașa.

- Care sunt lucrurile lui Isaksen? - Astea sunt.

Și astea?

Nu. Astea sunt ale lui Olof.

Încearcă să păstrezi un pic mai multă ordine aici.

Trebuie să plec de pe nava asta.

- Care este starea mașinii? - Nu mai suport să stau aici.

Acum ascultă-mă! Nimeni nu e aici de bună voie.

Erik, tu ai cea mai importantă sarcină.

Dacă motorul se strică, suntem terminați.

Dacă ne mai duci la Murmansk încă o dată, te voi ajuta.

Cunosc acolo un doctor.

Vei fi lăsat la vatră dacă el spune că ești bolnav.

Da.

Poate sifilis?

Deci, care e situația?

Dacă rămânem sub jumătate din viteză, ar trebui să reușim.

Bine.

Acum mănâncă.

- De ce ești de fapt aici? - Ce vrei să spui cu asta?

Suedia este neutră. Nu participă în război.

Există o...

Companie de prelucrare a lemnului în Munchen.

Se numește "Koch și Seidelman".

O știți?

Fabrică pistoane pentru carabinele Mauser 98k și alte puști germane.

Lemnul provine, printre altele dintr-o pădure din Härryda, lângă Göteborg.

Din copaci în care m-am cățărat când eram copil.

Ne lipseau multe, dar aveam o bucată de pădure.

Și când germanii au blocat toate rutele comerciale...

Trebuia să-ți câștigi existența. Dar nu e ceva de care să fii mândru.

Trebuie să se spună și altceva de familia mea.

Dacă eram în locul tău, aș fi rămas acasă.

Aș fi făcut orice ca să evit să fiu aici.

- Îmi trebuie lucrurile lui Isaksen. - Aici sunt cărțile lui.

Am vorbit cu ceilalți băieți.

Nimeni nu știe codul Morse, așa că trebuie să...

Bine.

Sunt probleme în sala de mese a echipajului.

În mod normal, îmi trimit secundul să facă ordine.

Crezi că te descurci?

Zvonul despre escortă s-a răspândit. Merită o explicație.

Azi am pierdut un om.

Credeți că au nevoie de alte vești proaste?

Un om?

- Nici măcar nu-i știi numele? - Nu știu numele niciunuia din ei.

Îl chema Isaksen. Și cred că ar trebui să te ocupi de asta.

Spune: Apel de urgență. Atac cu torpile. Nava se scufundă.

Atac cu bombă. Rezervorul de petrol a explodat.

Ne trimit direct în Iad, fără să clipească!

Ți-am informat echipajul. Toată lumea știe că nu există escortă.

Și că propriul lor căpitan i-a condus într-o misiune sinucigașă!

Ascultați! Este adevărat că situația noastră s-a deteriorat puțin.

Informația e o povară care n-ar trebui pusă pe umerii echipajului.

V-ați abandonat responsabilitatea. Ați ales să răspândiți frica și neliniștea.

Și asta nu face bine nimănui. Vă rog să luați loc.

Din fericire, șeful de echipaj se înșeală.

Faptul că convoiul s-a dispersat, are avantaje mari.

Acum ne putem stabili propriul curs și viteză.

La viteză maximă, niciun submarin german nu ne poate prinde.

Sovieticii sunt aliații noștri și au nevoie de ajutor.

Mii dintre ei mor zilnic ca să oprească înaintarea germanilor.

Vreți să ne fie mai ușor?

Sperați că alții vă vor face treaba?

Norvegia nu avea apărare.

Când au venit germanii, eram într-un tranșeu.

Eram 18 și împărțeam 4 puști. După o oră nu mai aveam muniție.

Și Norvegia a fost pierdută.

Pentru asta putem mulțumi guvernului nostru.

Mai întâi au desființat apărarea. Și apoi, când a venit războiul, au fugit.

Azi a murit un om.

Isaksen. Dar nu a murit în zadar.

A murit pentru încărcătura asta.

Pentru că dacă sovieticii primesc întăriri, îi vor împinge pe germani înapoi.

Le putem da șansa pe care luptătorii rezistenței norvegiene n-au avut niciodată.

Și atunci războiul ăsta se va sfârși.

Contribuția noastră, contribuția lui Isaksen face diferența.

Și așa ajungem acasă.

Căpitane? Nu putem. Trebuie să strângem toți ofițerii și să discutăm.

ZIUA 9

Apel de urgență de la 23.

A fost anulat.

Fără coordonate.

Ragnhild, vezi ce se întâmplă? Planul lui Skar eșuează complet.

Poate nu-i înțelegi toate deciziile.

Nu sunt singurul care crede asta.

Va întoarce echipajul împotriva lui. Dar de tine va asculta.

A traversat Atlanticul de 15 ori.

El minte echipajul.

Am primit mai multe apeluri de ajutor de la jumătate din nave.

- Asta nu înseamnă că sunt scufundate. - Trebuie să schimbăm cursul.

Cred că vedem numărul 23.

A fost atacat acum câteva minute.

Ce este atât de greu de înțeles?

Chiar și Ragnhild crede că e fără speranță!

Ajunge, ticălos laș ce ești! Te-ai plâns din prima zi!

Ești speriat de moarte!

Te gândești doar la tine însuți, în loc să te gândești la destinația convoiului!

- Spui doar menține cursul. - Cum era când erai căpitan?

Exact! Dacă vrei să salvezi vieți, și nu doar pe a ta,

trebuie să ducem încărcătura la destinație!

Avion la tribord!

Doar echipajul necesar pe punte.

Acum!

Sub punte. Coborâți!

Lars! Du-i pe toți sub punte!

Toată lumea sub punte! Haideți! Haideți!

Dă-te la o parte!

Haide, haide, haide, haide! Sub punte! Toți!

- Haideți, sub punte! - Repede, repede, repede, repede!

Închizătorul! Trage!

Adăpostiți-vă!

Evensen!

Stai calm!

Găsește ceva de sigilat! Aici! Apasă-l spre interior!

Înclină-te spre avion.

- Cu toată viteza înainte! - Doar nu vorbești serios.

Cu toată viteza înainte!

Creșteți presiunea în cazan!

Imediat ce suedezul trage, când spun virezi la tribord!

Magazia!

Sigurd!

- E un incendiu pe punte! - E un incendiu pe punte!

- Lars, e un incendiu pe punte! - Stai aici jos!

Gata!

- Cârma la tribord! - Cârma la tribord!

Întoarce-ne!

Încă o tură.

Sigurd!

Magazia!

Evensen?

Evensen, ieși de acolo!

Încă o tură! Haide, să mergem! Așa.

Sigurd!

Salut! Salut!

Bună! Evensen! Trebuie să coborâm!

Se întorc! Repede, repede, repede!

Stați jos.

Haideți, să mergem!

Magazia!

Să mergem!

Să mergem! Evensen!

Gata!

Jos!

Să mergem!

Haideți, haideți, haideți!

Puntea a fost lovită!

- Duceți-l în sala de mese. - Mențineți cursul.

Unde naiba este?

- Vin în jurul nostru. - Cârma la tribord!

Trebuie să scoatem așchia.

Am scos-o.

Acum îți vom da morfină.

Bine. Ține-o deschisă.

Eu...

Bine, Lars! Oprește-te!

Prova spre avion. Mai la tribord.

Drept înainte. Acum mențineți cursul.

Bine lucrat.

Aici.

- Foarte bine. - Foarfecă! Taie aici.

Bine lucrat. Acum a adormit.

Gata!

Rămâi pe curs!

Stai!

Trage!

Trage!

- L-am doborât. - L-a lovit?

L-am doborât.

Ești bine?

Da.

Evensen?

Va supraviețui?

Depinde, dacă are hemoragie internă.

- Cât durează morfina? - Nu știu. Încă câteva ore?

- Mai avem? - Da.

Trebuie să aștept până se trezește, ca să-i pot evalua starea atunci.

Atâta timp cât este inconștient, eu comand.

- Ce vrei să spui cu asta? - Putem salva tot echipajul.

- Ne putem întoarce în Islanda. - Vei fi arestat.

- Îmi asum întreaga răspundere. - Nu voi fi de acord cu asta.

- Nu accepți? - Nu.

- Am nevoie de tine pe punte. - Nu!

- Nu vin! Mă auzi? - Pe punte! Acum!

Nu vom mai avea ocazia asta.

Te rog!

Nu fac injecția asta.

Am spus clar că motorul nu poate funcționa la capacitate maximă.

Căpitanul a fost rănit în timpul atacului.

- Va supraviețui? - Da, credem că da.

Dar nu e în picioare de la început. Eu comand.

- Trebuie să pornim motorul. - Motorul e mort.

Avem scurgeri de abur. Presiunea este prea mică.

Elicea este pe cale să cedeze.

Ne putem descurca cu o putere scăzută.

Dar avem nevoie de o oprire completă o jumătate de zi.

De ce nu funcționează motorul?

Trebuie reparat. Nava are nevoie de jumătate de zi.

O jumătate de zi?

Primesc încă apeluri de urgență. Nu știm câte nave mai sunt.

Și vom pluti în derivă ca o țintă jumătate de zi?

Mai putem parcurge câteva mile navigând încet.

- Ce plan ai? - Nu știu.

- Nu știi? - Nu!

Vreau să rămânem uniți acum.

SPITZBERGEN

SPITZBERGEN

Menține motorul funcțional cât de mult poți.

Schimbăm cursul. 340 de grade.

340 de grade.

ZIUA 11

L-am pierdut pe Evensen.

Căpitanul este grav rănit.

Motorul este pe cale să se strice.

Avem avarii majore la corpul navei și la punte.

Știu că nu e ceea ce vroiați să auziți în momentul ăsta.

Nu am pierdut toate speranțele.

Am stabilit acum cursul spre nord.

Am ieșit din raza de acțiune a avioanelor germane.

Gheața în derivă este atât de groasă încât submarinele sunt inutile.

Deci asta ne dă timp să facem reparațiile necesare.

Ca să putem continua să plutim.

Iisuse, dă-mi odihnă, odihnă

Lasă-mă să mă odihnesc în mângâierea ta

Nu trebuie să o faceți pentru mine. Faceți-o pentru ceilalți.

Și pentru cei care ne așteaptă acasă.

Când Satana mă va face să rătăcesc

Lasă-mă să aud

Doar vocea Ta. >

O linie pentru fiecare avion doborât. Dă-mi brațul.

Nu am doborât niciun avion.

Asta se aplică și celui care trage, și celui care încarcă.

Am învățat asta la școala de tir.

Am fost atacați de două avioane germane

și aproape am fost aruncați în aer.

Acesta este un ac mic. Cu cerneală.

Nu te mișca.

Ești bine?

Mama o să mă omoare când va vedea asta.

Sunt sigur că te va ierta.

Primul meu...

Mi l-am făcut la un salon de tatuaje în Halifax, Canada.

Era beat criță.

Și eu la fel. Așa că m-am gândit...

Ce naiba? La fel de bine aș putea să-l fac singur.

Acum nu mai există nicio îndoială că v-ați întâlnit cu inamicul.

- Pentru Evensen. - Și Isaksen.

Și Olof.

- Cine era Olof? - Cel care a avut înainte postul tău.

Fratele meu.

Da... Nouă linii.

Nu contează ce va fi, voi mai avea o linie înainte ca porcăria ăsta să se termine.

Așa stau lucrurile.

ZIUA 12

Gheața este prea groasă.

Este din nou complet înghețat. Nici măcar nu-l pot încărca.

Nu mai contează. Acum suntem destul de departe spre nord.

Cât timp îți trebuie?

Nu știu, amice. Durează cât o să dureze.

Între timp, avem doar o mică înghițitură la ceainic.

Oferă suficientă căldură pentru navă fără fumul care iese din coș.

Mørk!

Vreau să știi că mă voi întâlni cu căpitanul.

Mi-a promis că voi fi pensionat medical imediat ce ajungem la Murmansk.

Nu.

Eu n-aș crede tot ce spune.

S-ar putea să funcționeze.

Dacă nava are motorul reparat, și echipajul se odihni.-

am putea ocoli Capul Nord fără să fim descoperiți.

Și spre sud vom fi susținuți de ruși.

- Nu m-aș baza pe asta. - De ce spui asta?

Am mai așteptat ajutor de la ruși.

Într-un submarin cu alți 15.

Eram atât de aproape de Murmansk încât am...

Am crezut că ajutorul va veni în orice moment.

Jumătate dintre ei au murit înghețați în prima noapte.

Unii au înghețat în barca de salvare așa că nu au putut fi aruncați peste bord.

A doua zi, au trecut pe acolo trei nave. Nimeni nu ne-a luat la bord.

La ultima navă, au stat pe punte și ne-au făcut cu mâna.

Am fost...

Patru oameni care au supraviețuit.

Nu vine niciun ajutor.

Suntem pe cont propriu.

Poate că de data asta e un avantaj.

Inamicul nu se așteaptă la o navă solitară la câteva zile după celelalte.

ZIUA 13

Skar s-a trezit. Eu caut aici jos, tu du-te sus.

Skar?

Cum te simți?

Îți amintești că ai fost lovit?

Îmi amintesc că era zgomot în sala de mese a echipajului.

Și că m-am înarmat.

Apoi m-am trezit încuiat în cabina mea, fără armă.

Da, am încuiat-o în seiful tău.

Nu am vrut ca echipajul să te deranjeze, așa că am încuiat ușa.

Suedezul a reușit să doboare avionul.

Dar am suferit multe avarii la navă.

- Am pierdut un marinar. - Evensen? L-am văzut.

Priveliștea de afară e surprinzătoare.

Alb cât vezi cu ochii.

Se pare că am deviat de la curs.

Am andocat între Spitsbergen și Hopen...

Ca să putem repara motorul în liniște.

Am ajuns într-un impas total.

Mørk?

Mørk? Am văzut un avion.

E un avion la tribord.

Este departe. Este imposibil să-i determinăm cursul.

Nu este sigur că ne vor găsi.

Zona de la est de Spitsbergen e încă în raza de acțiune a avioanelor germane.

- La ce te-ai gândit? - Vor veni.

Pune-l pe suedez să manevreze tunul.

- E înghețat. - Ce?

Avem trei tunuri Bofors în cală.

- Știi să le folosești? - Bofors 40 mm L/60. Suedeze.

Cine a spus că Suedia nu contribuie la război?

Fără o macara nu-l putem urca pe punte.

Va trebui adus prin trapa de marfă.

Nu mai văd avionul acum. Dar norii se risipesc.

Suntem prea vizibili. Ne vor observa.

- Ragnhild? - Da?

Ce culoare avea nava înainte să fie vopsită în gri?

Pune piciorul jos.

Le-am găsit! Vopsea albă, toate.

Căpitane, avem vopsea albă în cală. Ar trebui să o folosim pe carenă?

Dacă ne amestecăm cu gheața, vom fi mai greu de reperat.

Dacă ai nevoie de asta ca să-ți calmezi nervii, din partea mea fă-o.

Ia tot ce găsești.

Avem o singură șansă. Avionul trebuie să zboare chiar deasupra noastră.

Vom fi pregătiți când va sosi.

Lars! Fii cu ochii în patru și anunță-ne, dacă avionul se îndreaptă spre noi.

Văd un Junkers 88!

La aproximativ opt kilometri distanță.

Vine spre noi!

E la patru mile acum!

Dacă ai ocazia, trage.

Vin dinspre sud-est! Întoarce tunul cu 30 de grade spre babord!

Sigurd!

Oprește-te!

Dacă avioanele Junker ne-au văzut, probabil au sesizat celelalte avioane.

Nu este sigur.

Ar face-o, nu-i așa? Ragnhild?

Germanii ar fi transmis poziția noastră?

Lars! Mai sunt și alte avioane care se îndreaptă spre noi?

Nu, nu sunt! Vine direct spre noi!

Pregătiți-vă! Dă-te la o parte!

Dă-te la o parte!

- Lars, tot nu sunt alte avioane? - Nu, doar Junkerele.

Acum trei mile! Pregătiți-vă!

Nu am fost detectați. Gheața ne camuflează. Nu trageți.

Asta e o iluzie. Vin direct spre noi.

Căpitane, cred că are dreptate. Vor veni mai multe avioane.

Dacă o ratăm, ne dezvăluim poziția.

Dacă îi lovim, de asemenea ne dezvăluim poziția.

Ce nu înțelegi?

- Dacă lansează o bombă, suntem terminați! - Dar nu ne-au descoperit!

- Nu trageți! - Taci naibii din gură! Nu tu comanzi!

Se apropie, 900 de metri!

Imediat ce ai avionul în vizor, tragi.

Dacă tragi acum, suntem morți.

Trage când ai ocazia.

Trebuie doar să știi momentul potrivit.

Lars! La semnalul tău!

Ești gata?

500 de metri!

300 de metri!

Trei!

Doi!

Cred că ar trebui să aștepți.

Unu!

- Acum! - Trage!

Care este situația?

Motorul este pregătit. Acum ar trebui să poată funcționa la viteză maximă.

Bine.

Bună treabă.

Mm.

Cum merge treaba?

Merge bine.

Motorul este pregătit.

De ce nu te odihnești puțin?

Nu, mă doare mai puțin când stau jos.

De cât timp ești pe mare?

Doi ani... Și trei luni.

E o perioadă lungă departe de copii.

S-ar putea să nu-i recunoști când vei ajunge acasă.

Nu sunt sigur nici că ei mă vor recunoaște.

Câți ani au ai tăi?

Ei nu sunt copiii mei.

Nu-l recunoști pe micuțul din extrema dreaptă?

Da, eu sunt.

La orfelinat.

Familia mea este în fotografia de sus.

Am găsit-o printre marinari.

Trebui să știi ceva... Despre morfină.

Funcționează la fel de bine sub piele sau în mușchi.

Nu are rost să o injectezi în artera carotidă.

Da.

Eu...

Aș fi făcut același lucru iar.

Mereu am crezut că...

Că pe o navă trebuie să conducă cineva.

Altfel ar fi anarhie.

Acum nu mai sunt atât de sigur.

- Mă duc să mă odihnesc. - Da.

Ai nevoie de ajutor?

Nu. Du-te!

Ai comanda, Mørk.

Da.

Tot nu sunt apeluri de urgență?

Și nu am văzut niciun avion.

Asta nu înseamnă neapărat că noi...

Da.

Mulțumesc pentru... Da, pentru că mă susțineți.

Nu te-am susținut.

Am spus ce am crezut că e corect.

- Da... - Cum se simte?

În ultimul convoi, traseul a fost așa aproape de coastă

că aș fi putut vâsli până acasă.

Când ai fost ultima dată acasă?

Acum patru ani. În august 1938.

La ce te gândești?

La Islanda?

Nu. Ai spus-o chiar tu.

Nimeni nu se așteaptă la o navă solitară la câteva zile după ceilalți.

Jumătate din viteză la pupa!

În timpul războiului, un total de 78 de convoaie arctice

au călătorit spre Uniunea Sovietică.

Patru milioane de tone de provizii de război

au fost transportate pe această rută.

Doar o singură dată navele au fost dispersate și escorta a fost retrasă.

Britanicii se temuseră că cele mai mari nave de război germane erau pe drum.

S-a dovedit că se bazau pe informații false.

Navele de război germane nu au părăsit niciodată fiordurile.

Dispersia convoiului e considerată una din cele mai mari greșeli ale războiului.

Din convoi au făcut parte un total de 35 de nave.

Doar 11 au ajuns la destinație.

Liniile de aprovizionare către Murmansk și Arhanghelsk

au schimbat cursul războiului.

În iarna anului 1943, soldații sovietici au câștigat bătălia pentru Stalingrad,

care a fost punctul de cotitură al războiului.

Peste 30000 de norvegieni au servit în al Doilea Război Mondial

în flota comercială norvegiană pe toate oceanele lumii.

Aproape 4000 dintre ei nu s-au mai întors niciodată acasă.

Marinarii civili au fost cea mai importantă contribuție a Norvegiei

la victoria Aliaților.

✰ www.MEOO.ro ✰ Sursa ta de filme și seriale!

Traducerea şi adaptarea: Luca Octavian