Original subtitles

Acteon, apa nu este de vânzare!

Acteon, apa nu este de vânzare!

Acteon, apa nu este de vânzare!

Acteon, apa nu este de vânzare!

Acteon, apa nu este de vânzare!

Acteon...

Plecați de aici!

Mai puțini oameni decât în anii precedenți.

Am trimis invitațiile, dar mulți s-au scuzat.

Tensiunea e evidentă.

E în regulă. O să uite totul într-o săptămână. E mereu la fel.

Asigură-te că paznicii țin protestul sub control!

Nu vreau să-i las să strice finalul evenimentului.

- Da. - Bine.

- Bun-venit, prietene! - Dle senator Salazar!

Iată un cadou din partea comunității!

Uau!

Uită-te la asta!

E o flintă din Primul Război Mondial.

Au încetat să o producă în anii '40.

Este o adevărată comoară.

Înainte de a fi un mare om de afaceri, Maximo a fost în armată.

Să spunem că mereu mi-a plăcut să fiu înconjurat de arme.

Sunt singurele care, dacă te porți frumos cu ele

și le dăruiești puțină dragoste, nu multă, nu te dezamăgesc niciodată.

FAZA 1

Ochi de Vultur?

SANCTUARUL „OCHI DE VULTUR”

Maximo participă la Întâmpinarea Domnului.

„Festivitatea de Întâmpinarea Domnului.”

La naiba!

Stai așa, de ce să-ți trimit un e-mail ca să-ți cer permisiune?

- Îmi cer scuze. Așa e protocolul. - Eu am scris protocolul.

Trebuie să fac eu tot.

Niciun sunet și nu pățești nimic!

Vrei bani? Îți dau orice vrei.

Stai jos!

Am și cash, dacă...

Ați mituit mulți oameni ca să vă puteți instala în Atacama.

Vreau să văd evidența plăților acelora dubioase.

Nu știu despre ce vorbești.

Acum!

Jur, sunt doar un angajat. Execut ordine. Eu nu...

Arată-mi-le!

Bine.

Chitanțele. Arată-mi dovezile plăților!

Știu cine ești. Lasă-mă să plec, Sayen!

Te rog, am copii!

Nu ți-am ucis eu oamenii.

Mulțumesc. Asta era tot ce-mi trebuia.

Ce e Ochi de Vultur?

Paza!

Paza, toată lumea în biroul directorului!

Paza, terorista aia nenorocită e la mină.

Acum cinci ani,

am început această aventură...

A CINCEA ANIVERSARE

... în Acteon Atacama, cu un vis minunat în minte.

Să dăm tonul revoluției verzi.

Să proiectăm o strategie complet sustenabilă pentru planetă.

Litiul a jucat un rol fundamental în această schimbare.

Fără el, viitorul așa cum îl cunoaștem ar fi imposibil.

O încolțim la bazinul al șaptelea.

Mulțumită Acteon Atacama,

Chile este al doilea cel mai mare producător de litiu din lume,

pe locul doi pe întreaga planetă.

Și vrem să continuăm să luptăm pentru asta,

pentru că simțim chemarea de a deveni un exemplu

care schimbă lucrurile.

Mulțumesc.

MÁXIMO TORRES ÎN ATACAMA

Nativa Mapuche Sayen Coñuepan

este suspecta principală în uciderea cu sânge rece

a cinci cercetători dintr-o echipă care vizita Araucanía acum o lună.

ARESTAȚI

TREISPREZECE CAMIOANE AU ARS

Sayen, acuzată de terorism și ucidere din culpă, e în continuare în libertate.

Filmări exclusive surprinse astăzi arată că terorista Mapuche

ar putea fi în Atacama, în nordul statului Chile.

MÁXIMO TORRES ESTE ÎN ATACAMA

Secvențe surprinse astăzi dezvăluie prezența fugarei

în Atacama, în nordul țării.

SAYEN 2

Pasă!

Nu! Aruncă!

MÁXIMO TORRES - CEO GRUP MINIER ACTEON

- Și de ce vrei să fii războinică? - Pentru a-l salva pe tatăl meu.

Pentru a avea grijă de pământ ca un spirit păzitor.

Acesta ne aparține!

Nu! Bunico! Nu!

Bunica...

Bunica.

Bine, aici, bine. Șezi!

Bine, foarte bine.

Prin câte bătălii am trecut?

Așa!

Indianca de la știri...

A furat informații despre paradă. Și merge după Máximo.

Am decis că șeful nu merge. Ocupați-vă de ea!

Uite!

Așa, asta e!

Căutarea cetățeanului ruso-spaniol care a fost cu oamenii de știință uciși

continuă în Araucanía.

Teo Bykov oferea servicii de pază...

Asta și o cartelă de telefon.

- Trei mii cinci sute. - Uite o mie...

... și pierdut în regiune.

O altă teorie este că fugitiva Sayen Coñuepan l-a răpit.

La naiba!

Nu iau asta.

Ascultă,

tu ești cea de la știri?

Uite, ia apa! Este gratuită pentru tine.

- Și mulțumim pentru ceea ce faci! - Mulțumesc.

Iau asta. La revedere!

JOSÉ APEL VIDEO

Sayen!

José!

Ești bine?

Ce mai faci? Ți s-au vindecat rănile?

Da, sunt bine.

Ce ai făcut la Acteon?

De unde știi asta?

Toată lumea știe. A fost la știri.

Caut dovezi.

Am vorbit cu mulți oameni de aici, din nord.

Spun că Acteon i-a mituit pe toți de la Evaluarea Mediului.

Au dat bani oamenilor din Administrația Apei

și politicienilor.

Dacă dezvăluim asta,

ar fi un mare scandal. S-ar începe investigații.

- Nu te puteai informa altfel? - Nimeni nu îndrăznește să dea declarații.

Oamenii sunt speriați. Pe bună dreptate.

Corect, de asta te-ai aruncat în gura leului.

Nu am avut de ales.

Și ghici cine e aici!

Máximo Torres, tatăl lui Antonio.

Arată atât de relaxat! Crede că e de neatins.

Dar am găsit o listă de plăți frauduloase.

- Sayen, ascultă! - Dacă vrem să dăm jos compania lui...

- Ascultă-mă! - Trebuie să aflu ce e Ochi de Vultur.

- Lupți orbește, fără direcție. - Nu mă opresc.

Mi-au ucis bunica.

Și îți pot face același lucru și ție.

Ești nesăbuită.

Mă duc să vorbesc cu tatăl tău, să văd dacă ne poate ajuta.

- Nici să nu te gândești! - Și el a fost lider.

Nu ești singură.

Ai nevoie de oameni înțelepți.

Sayen?

Sayen?

- Unde s-a dus? - Nu știu, am pierdut-o.

Haide!

Cincisprezece milioane.

Atât a plătit Acteon fiecărei persoane

din consiliul indigen.

Vrei dovezile sau nu?

Îți pot arăta chitanțele.

Aici e Yali, orașul meu.

De unde știu că nu este o capcană?

Nu-i torn pe ai mei.

Crezi că îmi place să văd asta?

Doar Acteon e de vină.

Seacă totul.

Nu iau apă doar din sărării.

Seacă lacuri, pânza freatică, totul.

Ai spus că ai dovezi ale mitei.

Tatăl meu era secretarul comunității din Atacama,

când au aprobat proiectul Acteon.

Acteon i-a plătit să-l aprobe în referendumul indigen.

Deci tatăl tău este un trădător.

Vezi asta?

Este o școală.

Tata și-a cheltuit toți banii ca s-o construiască.

Deci, dacă spui că tatăl meu e trădător,

pot spune că ești o teroristă criminală.

Dar eu nu judec oamenii fără să-i cunosc.

Scuze!

Tito.

Bună!

Ea este Sayen.

Caută informații despre Acteon.

Intră!

Ar fi trebuit să mă întrebi înainte să o aduci aici.

- Haide, Tito, relaxează-te! - Da.

De unde știi că nu te-a văzut cineva venind?

Stai jos!

Știu ce spun despre mine la televizor.

Că sunt teroristă.

Dar nu sunt o criminală.

Ei sunt.

Uite, încearcă asta!

Mulțumesc.

Am petrecut ani de zile cerând guvernului să ne ajute, dar nu s-a întâmplat nimic.

Nu ne-am imaginat că Acteon va distruge totul atât de rău.

Am construit o mică școală, dar...

Nu știu la ce folosește. Oamenii părăsesc orașul.

De aia a luat banii.

Fiica ta mi-a spus că ai hârtii,

dovezi.

Da, am niște dovezi ale plăților pe care ni le-au făcut

și câteva e-mailuri pe care ni le-au trimis.

Dacă le-ai avut, de ce nu le-ai făcut publice?

Am o fiică.

Cineva din consiliu a vrut să vorbească și nu e de găsit de luni de zile.

Compania minieră, politicienii...

și corporația de deasupra lor au multă putere.

Nu ai idee de ce sunt capabili.

Știu exact de ce sunt capabili.

Dă-mi dovezile! Mă ocup eu mai departe.

SAYEN COÑUEPAN VĂZUTĂ ÎN ATACAMA

Ei? Ce crezi?

Oamenii din Atacama sunt mereu dispuși să vorbească.

Sunt supuși, nu au locuri de muncă, caută un loc de muncă.

Aici, problema este terorista aia.

Dacă totul era tensionat înainte, se va înrăutăți cu acea Mapuche aici.

- Ce a văzut? - Mă amenința...

Nu te-am întrebat asta. Te-am întrebat ce a văzut.

Tot ce e important. Laptopul era acolo, jurnalul.

Știa ce căuta. N-a putut să ia nimic.

Nu a luat nimic.

Uite!

Încearcă-i! Erau ai mamei.

Mulțumesc.

Și mama ta? Unde este?

Mama a murit.

Ea și fratele meu. În timpul nașterii.

După aceea, Tito și bunica au avut grijă de mine.

Și tu?

Ce-i cu mine?

Mama ta?

A murit când aveam trei luni. Și eu am fost...

crescută de tatăl meu și de bunica mea.

Pot să beau niște ceai?

Gaspar?

Fugi!

Stați pe loc amândoi!

Fugi, Quimal! Du-te la bunica ta! Fugi!

Apropie-te și îl tai!

- Quimal! La camion. - Dă-mi drumul!

- Apropie-te și îl ucid! - O să plec.

Închide portiera!

- Demarează! - Nu!

Chululo. Ai găsit-o?

Da,

dar a scăpat cu o fată

și l-a luat și pe unul de-ai noștri.

Și unde este?

Era la casa profesorului Tito Chaile. Dar...

Pe nemernicul ăla l-am prins, șefu'!

Deci unul dintre oamenii din Atacama s-a răzgândit în privința noastră.

Vorbește, e terminat.

În fine. S-a ales deja praful de investiția noastră.

Chaile a prins curaj cu fata aia. Acum vrea să facă pe eroul.

Azi e el, mâine, tot orașul. Mama mă-sii!

Bine, Chululo. Du-l într-un loc discret!

Să-l interogăm.

Fisk, da.

Așteptam apelul tău.

Ei, dragă prietene...

Eu am plecat.

Pe curând!

Coboară!

Hei, așteaptă!

Cine ești tu?

Cine ești?

Nu contează.

Ce contează e că tu ești fata pe care o caută toată lumea. Nu-i așa?

Știu cine este.

Îl cheamă Gaspar, un idiot care lucrează pentru traficanții de droguri.

Tata te-a ajutat când ai avut probleme.

Și așa îl răsplătești?

Nu știam că mergem acolo. O urmăream pe ea.

- De ce mă urmăresc traficanții? - Nu știu, eu îmi fac doar treaba.

Se oferă bani frumoși pentru tine.

Dacă aș fi în locul tău, mi-aș face griji.

Probabil e șeful, m-a pierdut.

Ce faci?

Nu!

Hai să mergem!

- Dacă mă lași aici, mă vor ucide. - Asta e problema ta.

Te pot ajuta să-l găsești pe Tito.

Lucrez cu ei. Știu unde își fac veacul.

Știu unde se ascund.

- Spune-mi, atunci! - Crezi că sunt idiot?

- Nu m-am născut ieri. - Plecăm.

Dacă mă abandonați aici, nu-l găsiți!

În plus, mă puteți da la schimb pentru Tito.

Asta ar face totul mult mai ușor.

Tito Chaile!

Profesor de matematică.

Am investit 15 milioane în tine.

E păcat că s-a ajuns aici.

Dar te-ai încurcat cu fata Mapuche.

De cât timp ne cunoaștem?

Câți ani sunt deja?

N-am crezut niciodată că mi-ai înșela încrederea în acest fel.

Mi-am trădat poporul. Nu vreau să continui să o fac.

Dacă Acteon cade, poporul tău rămâne fără locuri de muncă.

Asta o să fie soarta multora.

Și eu o să rămân fără slujbă.

Asta vrei?

Răspunde, idiotule!

Ți-am scotocit casa.

- Nu am găsit nimic. Nimic, nu? - Nu, nimic.

Da.

Dar știu că ai păstrat informații.

Nu știu despre ce vorbești.

Tito, nu vreau să ți se-ntâmple ceva.

Serios!

Dacă îmi spui unde este, dăm uitării totul.

Ajută-mă să te ajut!

Ai de gând să-mi spui sau nu?

Haide, vorbește!

Yali o să fie așa în câțiva ani.

Vezi conductele alea? Fură apa prin ele.

Aceleași minciuni, doar teritorii diferite.

Nu este atât de ușor.

Nimeni nu a reușit să oprească multinaționalele de aici.

Nici voi n-o să puteți, nebunelor!

Agricultura nu mai este suficient de bună. Fără turism și fără minerit nu sunt bani.

Cum rămâne cu oamenii care au familii de întreținut?

Nu putem trăi fără apă, dar nu putem trăi nici de pe urma ei.

- Pricepeți? - Nu-ți cere nimeni părerea.

Cam am dreptate, știi asta!

De ce crezi că tatăl tău a acceptat banii ăia?

Ce zici să închizi melița aia? Idiotule!

Nu-l judec.

Aici, faci ceea ce trebuie ca să câștigi bani.

Se pare că îți pasă doar de bani.

Ca să trăiești pe lumea asta, ai nevoie de mai mult.

Trebuie să trăiești în comunitate și să lupți ca una.

Ce drăguț sună!

Spune-mi ceva!

Ai ajuta-o dacă nu ar fi convenabil pentru tine?

Ești singură. Ai grijă de interesele tale, ca și mine.

Jorge Manríquez, guvernator al regiunii Araucanian,

a fost găsit mort în această dimineață.

Biroul Procurorului Districtual suspectează un asasinat,

având în vedere relația tensionată dintre guvernator

și comunitatea Mapuche din zonă.

Dle senator Salazar!

Un guvernator ucis.

Presa devine agitată.

Situația devine ciudată.

Se crede că aripa radicală a Mapuche a făcut-o.

Ca represalii la ceva ce a făcut tuciuria aia de fată Mapuche.

Terorista...

Întotdeauna au fost, conform tradiției, o comunitate de războinici, nu?

Și guvernatorul ăla era complet incompetent.

Nu cred că cineva e surprins că s-a întâmplat asta.

Ce vrei să spui? Ai știut că s-ar putea întâmpla?

Ai știut ceva?

Nu, desigur că nu.

Máximo, tu întotdeauna știi mai multe decât lași să se vadă.

E o zicală aici, în Chile,

care spune: „Să vâslești în aceeași direcție.”

Máximo, noi vâslim în aceeași direcție?

Nu doar că vâslim în aceeași direcție,

mergem pe un iaht la viteză maximă.

Mai mult, îți recomand să te relaxezi și să te bucuri de călătorie.

Dacă tot îți plac atât de mult analogiile, îți spun și eu una.

Dacă cineva face o greșeală, să zicem, și din întâmplare cade peste bord,

cum pot spune asta?

Vreau să spun că uneori veștile proaste aduc beneficii neașteptate.

Înțelegi?

Să ai o zi bună, Salazar!

Acesta este locul.

Ce căutăm mai exact?

Nu știu. Dar cred că știu de unde să încep.

Nu face nimic prostesc!

Ăsta e mormântul bunicii mele.

Ce faci?

Tito ne-a spus să venim aici cu un motiv.

Ce este aia?

Sacul ritual al bunicii.

Un card SD!

Ai avut noroc și de data asta.

Crezi?

Așa se pare.

Hai să mergem!

José! Ești om în toată firea acum.

M-am dus la Temuco să te văd.

Mi-au spus că ai fost transferat aici, la Santiago.

S-au încins lucrurile acolo

și huincas mă cred o amenințare mai mică aici.

Sayen... este în pericol.

- Da, am auzit. - Și situația se complică.

Compania minieră e foarte puternică.

Așa cum îl mituiseră pe guvernator, trebuie să fi mituit mai mulți oameni.

Ai relații.

Trebuie să existe cineva afară.

Cineva care face publice informațiile pe care le avem.

Nu pot face nimic.

E fiica ta.

Exact. Nu vreau să continue să facă ceea ce face.

E războinică, la fel ca tine.

Lupta ei a fost lupta ta.

Lupta poporului tău. Au nevoie de tine.

Ce s-a întâmplat cu tine?

Nahuel, Ilwen...

Pedro...

Toți sunt morți.

Ce au realizat ei?

Nu s-a schimbat nimic.

Aș prefera să-mi văd fiica

închisă decât moartă.

Oprește!

Ăla e logoul Acteon. Dă înapoi!

Ia-o pe acolo, repede!

Sanctuarul „Ochi de Vultur”.

Am văzut numele pe o hartă la Acteon. Știi ceva despre asta?

Este un proiect de conservare de 70.000 de hectare.

Dar nu cred nici măcar o iotă.

Ce este?

- Trezește-te! - Ce e?

Coboară!

Ce naiba?

- Sanctuarul „Ochi de Vultur”. Știi ceva? - Nu.

Mereu inventează planuri de protecție a mediului. Numai minciuni!

Plini de avânt, încep să construiască chestii ca să salveze lumea.

Apoi vin inaugurarea, evenimentele, presa, fotografiile

și, în final, banii.

- Atunci lasă baltă totul. - Cine?

Toată lumea. Oamenii de afaceri, politicienii.

Ca tipul ăla, Salazar? E mincinosul compulsiv tipic.

Vorbește doar prostii și minte oamenii.

Nu înțeleg de ce îl mai cred.

CĂUTARE: SENATOR CAMILO SALAZAR

Senatorul Camilo Salazar.

„El a fost intermediarul în transferul terenului public

„către entități private cu scopuri de mediu.”

„Să protejez Atacama este prioritatea mea.”

Răposatei mele bunici i s-a propus un proiect similar.

- Hai să mergem! - Unde? Hei!

SANCTUARUL „OCHI DE VULTUR” GREENCORP

Când te gândești că toate vor dispărea.

Ne-au văzut.

Haideți!

- Quimal, fugi! - Vin!

Haideți!

- Stați! Glezna mea! - Haide!

Să mergem!

Mai repede!

La naiba!

Ieși de pe drum!

Întoarce! Virează la stânga, Gaspar!

Calc-o, Gaspar!

Mai vine una!

Gaspar! Când îți spun eu...

- Ce? - Faci stânga!

Bine.

Acum!

Haide! Nu te opri!

- Am scăpat, nu? - Am reușit. Bună treabă, Gaspar!

- Am reușit. - Grozav!

La naiba!

Întoarce!

- La naiba! - Calc-o!

Accelerează, Gaspar!

Haide!

Oprește!

Haide!

- Mergi mai departe! - Nu poate! A fost împușcat!

Ce?

Uite.

La naiba!

- Ce facem? - Îl ducem la Yatiri!

- Cine-i ăla? - Un vraci. Poate ajuta.

- Hai să mergem! - Nu fi încăpățânat! Hai, ajută-mă!

Gaspar, rezistă! Vorbește cu mine!

Știați că Tito a fost profesorul meu?

- Da? - De mate.

A spus că din matematică pot câștiga mai mult decât cu drogurile.

Era un profesor bun, dar eu eram tare prost.

- Gaspar, rezistă, bine? - Haide, Gaspar! Suntem pe drum.

- Mai rezistă un pic! - Țin la tine, fraiero! Și la Tito.

- O să ne întâlnim din nou. - Da, ne întâlnim din nou.

Nu-ți face griji, ne întâlnim din nou.

Gaspar, nu renunța! Gaspar, rezistă!

Quimal, grăbește-te!

ELIBERAȚI APA PE VIAȚĂ

Rezistă, Gaspar!

Yatiri!

Ajută-ne, te rugăm! E urgent!

Deschide ușa!

Iau eu asta.

Când ajung la „trei”, îl întoarcem.

Unu, doi, trei!

Relaxează-te, Gaspar! Stai liniștit, o să fie bine!

Lăsați-ne puțin singuri!

CHITANȚĂ DE TRANSFER 15.000.000 DE DOLARI

Nenorociții! Cu asta o să-i distrug.

Pleci?

Te rog! Tito este un om bun.

Uneori, oamenii buni fac mult rău.

Știi că am bătut cale lungă ca să caut aceste dovezi.

Nu pot risca să nu le dezvălui.

Ar putea fi singura șansă pe care o avem

pentru a ne salva orașele și pământul.

Îți pasă și ție de asta, nu?

Da, dar, dacă pleci și arăți dovezile alea,

o să-l facă pe Tito să dispară.

Îl omoară.

Și o să fie vina ta.

O să-l salvez. Apoi sunteți pe cont propriu.

- Merg cu tine. - Cu tine o să fie mai lent.

Nu știi pe nimeni sau cum să te miști, unde să mergi.

Mă ai doar pe mine.

Merg cu tine. Punct!

Afară! Plecați de aici!

Ei bine, domnișoara Olga,

care produce cea mai gustoasă brânză din Atacama,

prin acest proiect va produce și cele mai gustoase legume verzi de aici.

Bună ziua, frați și surori.

Sunt foarte încântat să văd cum se poate organiza o comunitate

și lega un parteneriat cu o companie ca Acteon Atacama.

Acesta este primul pas.

Foarte curând, vom deschide 1.200 de sere ca aceasta

datorită contribuției acestui om de afaceri uimitor...

La naiba!

- Mama mă-sii! - Afară! Plecați de aici!

Ce cântați?

Este un cântec pentru a onora ținutul Atacama.

E la fel de străvechi ca pământul însuși.

Nu-ți face griji, prietenul tău o să fie bine.

Nu e prietenul meu.

Atunci, de ce îl ajuți?

Fiindcă a fost rănit din cauza mea.

Vinovăție.

Mulțumesc.

Asta nu te lasă să dormi.

Vrei să te întorci acasă.

Nu am la ce să mă întorc.

Te înșeli.

Aproape că nu a mai rămas nimeni.

Ia asta!

Când te va copleși foamea, planta din interior o va ostoi.

Ține-o întotdeauna cu tine!

Te va ajuta să te vindeci.

Nu sunt rănită.

Bineînțeles că ești.

Dar există o soluție.

De asemenea, ai un tată

și morții tăi să-ți țină de urât.

- Tatăl meu nu este cu mine de ani buni. - Greșești din nou.

E cu tine și tu ești cu el.

Niciun perete nu poate sta între voi doi.

Aparatul cu numărul doi.

Alo?

Cine este?

Sayen?

Tu ești?

Sayen...

Nu-ți fie frică!

Ești războinică.

Și energia ta este cea mai puternică din întreaga pădure.

Nu!

- Dă-mi drumul! - Sayen?

Dă-mi drumul!

Sayen?

Ușor!

Știi ce trebuie să faci.

- Hai să mergem! - Stai, tâmpitule! Nu așa era înțelegerea.

Ce? Ți-au picat cu tronc?

Ești prost? Crezi că șefu' vrea mai mulți oameni dispăruți?

Haide, frate!

Ești un căcat cu ochi, Gaspar! Un căcat de doi bani!

Controlează-ți oamenii, Salazar!

Data viitoare, n-am să mai fiu atât de drăguț în privința asta.

Nu pot controla nimic cât jegoasa aia de Mapuche își bagă nasul peste tot.

Face doar ce vrea și toți cred că pot face același lucru.

O să se sature și de ea curând. O să vezi.

Nu avem timp, amice.

Suntem într-un moment-cheie cu GreenCorp la Senat.

„Nu avem”?

„Suntem”?

Îmi explici mie de ce mă ocup în țara ta?

Trebuie să dau doar un telefon și GreenCorp va înceta să te sprijine,

pot garanta asta.

N-am chef de mizeriile tale.

Și nu sunt angajatul tău.

Hai că ești amuzant! Evident că ești angajatul meu.

Bineînțeles că ești. La fel ca aproape toată lumea de aici.

Dar știi deja asta, Salazar.

De fapt, de aceea mi-ai dăruit pușca.

Apropo, mulțumesc pentru ea. E superbă.

Dar ești conștient de situație și știi că ai nevoie de mine.

Dar nu mă interesează deloc prostiile astea.

Știi ce-mi place? Ce mă stârnește cu adevărat?

O treabă bine făcută. Asta îmi place.

Ce coincidență! Că tot vorbeam de treburi bine făcute.

Uite cum au grijă oamenii mei de fata aia.

Vezi, Salazar? Vezi cât de ușor e?

Fă-ți treaba ta și eu mă ocup de a mea.

Dacă nu te superi.

Mă duc să văd ce face Mapuche.

Pot să mărturisesc ceva?

Îmi place frumusețea.

Îmi place să mă îmbrac bine, să miros plăcut,

tot tacâmul.

Dar, cum pot să arăt bine cu nenorocirea asta pe care mi-ai făcut-o?

Dar tu?

Îți place să arăți frumos?

Ce păcat că te-ai pierdut prin zona asta, Sayen!

Nu ai unde să te ascunzi.

Știi ce e în deșert?

Nimic.

Șefu'!

Copila mea.

Soarele e deja sus,

iar tu ești încă aici, nemișcată.

Bunico...

Mi-a fost atât de dor de mirosul tău!

Să nu fii tristă! Sunt aici.

Mi-e atât de sete!

Apa vorbește cu tine.

Nu o auzi?

Te-am lăsat pe picioarele tale și ai uitat ce te-am învățat.

Nu am uitat.

Ce faci?

Știi ce trebuie să faci.

Bunico, iartă-mă!

A fost vina mea.

Nu te mai uita înapoi!

Nu are rost.

Mama Pământ are nevoie de tine aici și acum.

- Și dacă n-o pot ajuta? - Ai să poți. Crede-mă!

Căpriță încăpățânată!

Alo?

Văd că investighezi „Ochi de vultur”.

Asigură-te că ștergi istoricul căutărilor, José!

- Altădată, folosește calculatorul tău! - Cine e la telefon?

Fac parte dintr-o organizație care-ți susține cauza.

Am informații vitale pentru lupta ta.

Dacă-mi vrei ajutorul, joci după regulile mele.

Salvează numărul! O să-ți trimit informații, să ne întâlnim.

Cine e la telefon?

Pot conta pe tine, da sau nu?

Da!

Astăzi, datorită Acteon Atacama,

Chile este al doilea cel mai mare producător de litiu din lume,

pe locul al doilea!

Cât privește dispariția lui Teo Bykov

- ... și moartea fiului dvs... - Domnișoară, scuzați-mă.

Companiile mele sunt copiii mei.

Bine? Bărbații și femeile care luptă în fiecare zi, împreună,

pentru a extrage bogăția din deșertul Atacama

și a aduce progresul în fiecare dintre gospodăriile lor,

aceia sunt copiii mei.

Ei bine, Maximo,

indianca te are deja în vizor.

Pe tine și uzina ta de litiu.

Dă-i două săptămâni și va distruge totul.

- Relaxează-te, Salazar! - Nu-mi spune asta!

O jurnalistă m-a întrebat despre tine, Maximo.

- Ce naiba a vrut? - Nu știu.

Oricum, tot a fost periculos, nu?

Adevăratul pericol al unei întrebări este că oricine întreabă are un răspuns.

Nimeni nu pune o întrebare fără a avea un răspuns în minte.

Ascultă, Salazar!

Fata asta nu are nimic împotriva mea.

Am s-o găsesc. Problemă rezolvată.

În plus, presa are memoria foarte scurtă.

Într-o săptămână, totul va fi dat uitării.

Presa poate avea memoria scurtă, dar oamenii, nu, prietene.

Îți dau cuvântul, rezolv personal situația asta.

Și tu, între timp, mergi în vacanță, nu știu, odihnește-te!

O să-ți prindă bine.

Nenorocitul naibii!

Ajută-mă!

Ești în viață? Intră!

Dle senator Salazar, ce pot face pentru dvs.?

Ce mai faceți, domnule Fisk?

Îmi pare rău că am sărit peste protocol, dar adevărul este

că Máximo Torres nu a reușit să rezolve problemele

pe care fiul său le-a creat în sud.

Toată tărășenia asta începe să atragă tot mai mult presa.

Sunt îngrijorat de cum va afecta asta imaginea GreenCorp în America Latină.

Da, sunt conștient de tot.

Îl apreciez și respect foarte mult pe Máximo.

- Dar ce face... - V-am spus deja că sunt conștient.

- Canalizați-vă pe problemele nerezolvate! - De ce spuneți asta?

Îndatorirea dvs. este să vă ocupați de legile apei. Nu de Máximo.

În privința lui, am luat măsuri cu oamenii mei.

După problema cu guvernatorul, nu am încredere în voi, chilienii.

Ei bine, din moment ce sunteți străini,

nu înțelegeți că există diferențe între noi, chilienii.

Nu sunt ca guvernatorul și îmi imaginez că nici dvs. nu sunteți ca Torres.

Și, dacă vrem să facem afaceri, este important să înțelegeți

că există diferențe între noi.

Da, desigur.

Dacă doriți să evidențiați diferența și să mă convingeți

că nu dați greș, aveți mult de lucru.

Mă ocup eu de Torres.

Și să nu mai săriți protocolul!

Ceea ce contează este că Sayen e vie.

Da! După tot ce s-a întâmplat, îi lăsăm să plece?

Nu este o atitudine bună.

Quimal, asta e problema ta.

Trebuie să facem ceva, atunci, Tito.

- Aproape că ai murit! - Sayen a făcut ce a putut.

Așa că stăm aici, așteptând? Îi lăsăm să abuzeze oameni în continuare?

Așteptăm să ne omoare?

Tipii de la Acteon nu sunt idioți.

Sunt sigură că au scăpat deja de toate dovezile.

Ar trebui să continuăm să căutăm probe.

Nu! Trebuie să mergem acolo acum și să dezlănțuim iadul!

M-am săturat să caut informații.

Nimeni nu ne ascultă, nimeni nu vrea să ne vadă.

- Au senzația că ne pot păcăli? - Calmează-te!

Nu-mi pasă! Trebuie să acționăm! Nu-mi pasă dacă este periculos!

- Nu e important să le facem felul. - Nu-mi pasă!

Gândeam și eu ca tine.

Dar m-am înșelat.

Tu încă ai o familie.

Știi ce aș da să îmi am oamenii alături?

Bunica mea, tata, prietenii.

Quimal!

Dă-i timp! O să-i treacă.

În ultima vreme, conceptul acesta de a face un sacrificiu

în numele unui scop măreț a ajuns să fie la modă.

Dar foarte puțini îl aplică și în strategia de afaceri.

Pentru fiecare sacrificiu făcut în acest loc,

pentru fiecare picătură de sudoare,

litiul ne ajută să generăm sute, chiar mii de slujbe în întreaga lume

și acționarii o să fie foarte mulțumiți.

Nu știu ce credeți voi,

dar e un preț foarte mic de plătit pentru un beneficiu atât de mare. Hai!

Să spună cine vrea că nu am făcut sacrificii.

Ai copii, nu?

Ucigașa fiului meu,

nenorocita aia împielițată de Mapuche, încă bântuie liberă.

Și știi a cui vină e, Chululo?

A ta.

Așa că, fă tot posibilul să termini ce ai început

sau familia ta o să plătească.

Ai înțeles?

- Ai priceput? - Da, șefu'.

Bine.

Dă-mi informațiile!

Hai, mai am și altele de făcut!

Calmează-te! Nu am vrut să te torn.

Numai așa puteam să-l salvez pe Tito și s-o protejez pe Quimal.

Du-te naibii!

Știam că te poți apăra.

Dacă ai venit să-ți ceri scuze, ești un idiot!

Am venit să-ți dau ceva.

Înainte de a sosi Chululo, am făcut o copie a cardului SD.

Nu cred nicio vorbă.

Convinge-te singură!

Crezi că nu am nimic în cap?

Vezi?

La naiba, ești încăpățânată!

Dacă îmi dai asta, o să știe că tu ai fost.

Așa să fie! Vreau să plec.

Plec cu tine.

Lăsăm totul în urmă.

Iese din discuție.

Singura alternativă rămasă este să găsim oameni buni pe drum.

Quimal! Quimal, întoarce-te!

- Sayen! Quimal a plecat. - La naiba!

La naiba! Să mergem!

Acum e momentul să-mi plătești. Să te revanșezi pentru toate greșelile.

- Chiar crezi că e aici? - Aș face la fel. Exact la fel.

Știu locul. Te ghidez.

- Ești sigur că te lasă să intri? - La asta mă pricep. Intru peste tot.

Bună dimineața, șefu'!

- Scopul vizitei? - Să iau un transport.

Aglomerație mare?

Din plin. Îți verific plăcuța de înmatriculare pe listă.

Hei! Unde te duci?

Știm cum să ne dezvoltăm lucrările de construcție în teritoriu.

- Al doilea lucru... - Paza!

Camion infiltrat cu viteză mare în aripa de nord, culoarul...

- Oprește-te! - Dați-mi drumul!

- Dați-mi drumul! - Ușurel!

E aici, am prins-o!

- Ești bine? - Da.

Paza!

- Vă prind din urmă! - Vino cu noi!

- Îi țin ocupați. - Vino!

Și eu mă pot apăra singur.

Stai liniștită!

Atenție, paza! Tot personalul la complexul unu, imediat!

Dă-i drumul!

Un ecoterorist în minus!

Chululo, vii la elicopter cu mine! Deschide ușile! Du-te!

Lăsați-l pe Chululo să se ocupe!

Mă ocup eu de nenorocita aia de Mapuche, ai înțeles?

Ce ai făcut a fost o prostie!

Da, știu!

Căpriță încăpățânată!

Un glonț în cap și s-a terminat! Asta vrei?

Să-l lași pe Tito singur, să înnebunească?

Bine, am greșit! Îmi pare rău!

Înțelege ceva!

Singurul lucru care ne aparține cu adevărat e familia noastră. Ai auzit?

M-ai auzit sau nu?

Accelerează, Quimal!

Lichideaz-o pe Mapuche!

Nici măcar să nu te gândești s-o dai în bară iar, da?

Apropie-te de camion!

- Sayen, ce faci? - Accelerează, Quimal!

Sayen. Nu!

Nenorocita naibii!

La naiba!

Quimal!

Aterizează acum!

Mă ocup eu de asta!

Hai să mergem, Quimal!

Sayen! Sayen Coñuepan!

Cred că este timpul să ne întâlnim față în față, nu crezi?

Ești sigură că există o cale de ieșire de aici?

Da, mereu sunt turiști în partea cealaltă.

Urcăm într-un autobuz, spre San Pedro.

Fata poate pleca. Nu am nimic de împărțit cu ea.

Treaba asta ne privește pe noi doi.

Depinde de noi doi să împiedicăm moartea unor oameni inocenți.

Sayen!

Îți sugerez un armistițiu!

S-ar putea să nu mă crezi, dar nu te urăsc, Sayen!

Îți respect cu adevărat poporul.

Nu toți șobolanii își pot sfida cuceritorii timp de 500 de ani.

Am văzut cum priviți frica în ochi și o transformați în altceva.

Respectul...

e ceva mai presus de curaj.

E înțelepciune.

Știi,

mi-ar fi plăcut să am un copil ca tine.

Nu glumesc.

Un copil curajos și hotărât.

Dar... l-am avut pe acela pe care l-am avut.

Era totuși singurul meu copil și tu mi l-ai luat,

așa cum încerci să-mi iei totul.

Și n-am să permit! Mă auzi?

Tu aperi ce-i al tău, iar eu, ce-i al meu.

Încep să mă satur de jocul ăsta nenorocit.

Nemernic nenorocit!

Bykov?

Și tu!

Dacă vrei să mă înfrunți, asigură-te că mă omori,

pentru că nu doar pe el am fost angajat să-l omor.

Era un ticălos.

Cât despre tine, indianco,

am avut grijă de fiul lui timp de 12 ani și tu l-ai omorât.

Așa că ia-ți rămas-bun!

Omoară-mă repede!

Nu face aceeași greșeală ca ultima dată!

- Nu știi cu cine te pui. - Spune-mi!

Crezi că el era cel puternic? Era doar un angajat.

- Un angajat? - Toți avem un șef. Chiar și șefii.

- Dă-mi un nume! - Lasă-l!

Termină-ți treaba, haide!

Dacă nu o faci, o face Fisk.

- Nu lasă treburi neterminate. - Fisk?

Spune-i lui Fisk

că, oricine ar fi, am să vin după el!

O să mor înainte de asta. Și tu la fel.

Ești bine?

Ce s-a întâmplat cu tine, scumpo?

Ce s-a întâmplat? Haide!

S-a găsit trupul neînsuflețit al șefului Acteon Atacama, Máximo Torres.

Detaliile acestui eveniment nefericit rămân necunoscute.

GreenCorp promite să ajute autoritățile...

Nemernici de căcat!

Odată cu moartea lui, se spală pe mâini

și continuă să acționeze nestingheriți.

Am primit vești foarte triste.

CAMILO SALAZAR SENATOR PENTRU REGIUNEA ATACAMA

Dar viața continuă și trebuie să mergem mai departe.

Iar GreenCorp merge mai departe cu acest proiect ambițios,

Ochi de Vultur sau Paka Nayra, cum îi spunem noi,

care va asigura dezvoltarea durabilă

nu doar în Atacama, ci în toate țările din jur.

În plus, terorista Sayen Coñuepan a fost văzută în incinta Acteon

în ziua incidentului.

La crimele de care este acuzată se adaugă atacul la sediul companiei

și moartea lui Torres.

Se crede că Gaspar Vilca, traficant de droguri, era complicele ei...

Gaspar.

... corpul a fost găsit la fața locului.

Mulțumesc pentru tot!

Oriunde te duci, ai mare grijă cu ticăloșii ăștia!

Mulțumesc, frate!

Lasă-mă să merg cu tine, Sayen!

Nu, Quimal. Ăsta este locul tău. Lupta ta este aici.

Lupta mea este în altă parte.

Și nu fi nesăbuită, bine?

Ai grijă de tine și de tatăl tău.

Rămas-bun!

Mulțumesc.

Nu scoate o șoaptă!

Nu, ușor.

Ochi de Vultur.

Ce intenționează să facă? O altă companie minieră?

- De ce râzi? - Îmi place pasiunea ta.

Dar nu o să ajungi departe fiind atât de naivă.

- Sunt multe proiecte ca Ochi de Vultur? - Vrei să-ți povestesc?

Pentru GreenCorp, toată America Latină este un proiect, fată tuciurie.

Problema e că acești localnici nu profită de bogăția lor.

Ei o disprețuiesc.

Deci, companiile mari și acționarii mari devin miliardari

pe spatele calvarului nostru.

Dar, pentru a-i scoate pe acești oameni din sărăcie,

trebuie să abordezi aspecte dificile, nu?

- Ești vizionar. Un antreprenor. - Nu mă judeca!

Nu sunt ca ei.

Am crescut într-o tabără nenorocită din Calama.

Singurul lucru pe care-l vreau e ca această regiune

și acest oraș să iasă din mizeria în care se zbat.

Și cum faci asta?

Legând parteneriate cu nenorociții care au bani și putere.

Fată tuciurie, vrei să fii săracă toată viața ta?

- Îmi place casa ta. - Mulțumesc.

Dar îmi place mai mult biroul tău.

Este interesant ce scriu oamenii în e-mailuri.

Cum își finanțează cu adevărat campaniile politice.

- Ce vrei? - Pe Fisk.

Nu, fată tuciurie.

Nu te pune cu Michael Fisk!

Michael Fisk.

Vrei să-l întâlnești?

Vrei să-l întâlnești? Ușor.

Vrei să fii în fața lui? Față în față?

Pot să ți-l prezint mâine. Vrei să-l vezi liber pe tatăl tău?

Dragule!

- E Sayen! - Prinde-o!

- Dă-mi drumul! - Taci!

- Dă-mi drumul! - Calc-o!

ÎN AMINTIREA LUI MILIO CANESSA

Subtitrarea: Karina Han

Redactor Anca Tach