Original subtitles

LIVRARE SPECIALĂ

Suntem de la compania de jucării Verity și avem programare la dl. Zane.

Îmi pare rău, domnule, dar e ora închiderii.

- E în regulă, Baxter! Trimite-i sus! - Mulțumesc!

Sunt de la o companie de jucării. Au programare la Zane.

E ora închiderii!

E ora închiderii, fetelor! E ora închiderii, domnule!

Bună ziua, dră. Keller.

Dle. Murdock. Sper că veți obține împrumutul.

Mulțumesc.

Acesta e dl. Murdock.

- Dle. Zane, ce mai faceți? - Dle. Murdock.

Mă temeam că nu veți mai ajunge astăzi.

Da, domnule, știu. Nu am primit mostrele la timp.

Haideți, asamblați mostrele.

Nu e necesar să-mi arătați produsele, dle. Murdock.

Dacă cădem de acord în privința termenilor și comitetul aprobă împrumutul,

firește că specialistul nostru va fi trimis să vă inspecteze întreaga producție.

Vă mulțumesc, domnule. Dar nu ne deranjează să vă facem o demonstrație.

Dle. Zane, copiii mereu s-au jucat de-a cowboyii și indienii,

de-a hoții și vardiștii.

Dar copilul din ziua de azi e diferit. Fundamental diferit. Deoarece...

...aceasta e epoca științei, a realității.

Copiii din ziua de azi vor ca jucăriile lor

să fie mai mult decât o imitație a obiectului original.

Vor ca lucrurile să fie autentice. Înțelegeți ce zic, dle. Zane?

Asta se datorează oamenilor ca dvs.

Bancheri, politicieni, industriași,

care de vreo 50 de ani încoace au tot finanțat mici războaie pe ici pe colo.

Vă dați seama, dle. Zane,

că ați influențat valorile morale ale copilașilor prin glorificarea violenței?

Dle. Zane...

Copiii contemporani obțin o plăcere aproape "senzuală" din a mânui arme autentice.

Precum cele pe care le-am asamblat noi aici.

Hubert, ai dreptate: sunt reale. Dacă deschizi gura, îți zburăm curul.

Vei face exact ce ți se spune și astfel nimeni nu va fi rănit.

Ești pregătit? Să mergem! Haide!

- Pe aici, domnișoară! - Of, Dumnezeule!

Să mergem! Haide!

Grăbește-te! Haide!

Spune-le paznicilor tăi să facă exact cum le spun eu!

Thorell! Baxter! Vreau să faceți exact ce vă spune acest om!

Mergeți!

Doamnelor și domnilor, dacă vreți ca Hubert să rămână viu

nu apăsați butoanele de alarmă și treceți în mijlocul sălii!

Chiar acum! Haideți!

Mișcați-vă! Să mergem! Haideți!

Nu e o simulare de evacuare în caz de incendiu, oameni buni! Mișcați-vă!

Haideți! Treceți acolo!

Mișcați-vă! Treceți acolo!

Veniți încoace! Haide, treci acolo!

Paznici, aruncați-vă pistoalele! Folosiți doar 2 degete și arvârliți-le jos!

Fără mișcări bruște! Acum!

Parcă ziceai că sunt jucării.

- Da. - Păi poate chiar așa sunt.

În regulă, Mickey! Arată-le!

Puneți-le jos! Haideți! Mișcați-vă!

Iar acum oameni buni, culcați-vă pe burtă! La pământ, pe podea!

Mișcați-vă! Acum! Mișcați-vă! Jos!

Hubert? După tine.

Toată lumea să rămână pe jos! Haideți!

Coboară scările! Fă la dreapta! La dreapta!

Acum la stânga! Ghici unde mergem?

Haide, dragă! Fă ce îți zic și vei ajunge acasă la timp pentru cină!

Haide, ieși! Mișcă-te! Haide!

Haideți! Pe aici! Mișcați-vă!

Tu! Descuie ușa asta! Haide!

Taci și așteaptă să descuie! Haide! Hai, descuie și ușa aia!

Dvs. treceți aici! Vă rog sa tăceți, doamnă! Intrați acolo!

Mulțumesc! Acum mișcă-te! Descuie ușa!

Intră acolo! Haide! Dă-mi cheile! Așa!

Încetați cu plânsul, doamnelor! Voi trei intrați înauntru! Și tu!

Voi doi înauntru! Haideți!

Doamnă, liniște vă rog!

Arunc-o în aer!

- Umpleți-le cu bancnote, băieți! - Da!

Voi cumpăra Florida!

Voi cumpăra California! Voi cumpăra Puerto Rico! Priviți la asta!

- Cum merge, băieți? - Foarte bine!

Bine! Haideți!

- Haideți! - Da, venim!

Se pare că până la urmă am obținut acel împrumut, dră. Keller!

Nenorocitule!

Lăsați-ne să ieșim!

- Nenorocitule! - Mickey! Stai pe loc! Fără victime!

- Mickey! - La naiba!

Urcatul cu liftul ăsta afurisit va dura o zi!

- Haide, potolește-te. - La naiba!

Bine!

Calmați-vă! Nu intrați în panică! Ușurel! Nu intrați în panică!

Haideți! Mișcați-vă! Haideți!

Murdock! Piciorul meu!

Haide, Anderson! Ajută-l!

Piciorul meu! Murdock!

În regulă? Să mergem.

Haideți!

Trebuie să recunosc că ți-a ieșit, sergent!

Poți fi al naibii de sigur că i-a ieșit!

- Încă nu am scăpat de primejdie. - Vom reuși!

Să nu cumpărați vreo vilă până ajungem la parter.

Bine. Dar știi ce voi face eu?

- Ce vei face? - Îmi voi cumpăra un ochi de sticlă!

Cel mai frumos ochi de sticlă văzut vreodată!

Cu un diamant mare chiar în mijlocul lui!

Mickey!

Mickey!

Pleacă de lângă el! Anderson, sari!

Haide, sari! Haide!

Lopez! Haide, sari! Nu înlemni așa acum! Haide! Sari!

Stai pe loc! Mâinile sus și fața la perete!

Ai auzit? La perete și depărtează picioarele!

Stai pe loc! Rămâi acolo!

"Stai pe loc"?! Al, unde dracu s-ar putea duce?

Stai cu ochii pe ăștia doi! Mă duc să-l prind pe celălalt tip!

Stai pe loc!

Ce se petrece?

Ai grijă!

Pe acolo!

Hei, amice! Fă-i plinul și verifică sub capotă (motorul).

- Unde e toaleta? - Păi... chiar acolo.

- Și verifică și cauciucurile alea! - Da!

Întoarce-te aici cu mașina mea, nesimțitule!

Haide, mișcă-te! Coboară aici!

Mișcă-te! Haide!

La hotelul "The Carlyle", str. Vinewood nr. 1643.

În regulă. Un tip masiv într-o salopetă albastră. Corect?

- Cărând un fel servietă? - Corect, ăsta e tipul.

A fugit chiar pe lângă mine...

Ce dracu poate să știe ea? Doar vorbea cu mine la momentul respectiv.

Prostii, Harry! L-am văzut clar ca ziua!

Și ce? Vrei să depui mărturie împotriva lui?

- Hei, tu! Ai văzut pe unde a luat-o tipul? - Nu am văzut nimic, omule.

Lucrez la barul ăla de acolo și eram ocupat cu număratul lăzilor cu bere.

- Și în fond ce a făcut tipul ăsta? - Vei auzi despre asta!

Hei, Ellis! Vino încoace.

Nu o lăsați să vă păcălească, domnule polițist! Are o gură mare!

Să nu ascultați ce spune!

Vreau să divorțez! Nu mai vreau să fiu soția ta!

Hei, amice! Vrei să vii puțin până aici?

Pune astea pentru mine în cutia poștală. Da?

Da. Sigur.

- Ești în regulă? Nu arăți așa grozav. - Am avut o zi grea, domnule polițist.

Încearcă să fii polițist în orașul ăsta. Toate zilele îți vor fi grele. Haide.

Ai ajuns în sfârșit, amice! Ai ajuns!

Nu arăți prea bine. Arăți de parcă ți-ar prinde bine o mică vacanță.

Ești în regulă, puștiule.

- Sunt în regulă. - Ai ajuns!

E în regulă.

Dați-mi un sandviș cu salată de ouă, vă rog.

Vreți să vi-l pun într-o pungă?

Probabil că mâine voi cumpăra două. Mulțumesc.

- Cum a mers vânzarea azi? - A mers bine, dar foarte lent.

Ai auzit despre jaf? Lipsesc aproape 500.000 $.

La televizor a zis că poliția l-a urmărit pe suspect chiar pe strada noastră.

Zău? Păi eu preparam băuturi atunci, omule. Știi tu. Ne vedem mâine.

ORAR DE COLECTARE A POȘTEI

Vreau să îi spui lui Wyatt că e scadența la plată.

Salut.

- Ce mai faci? - Arată-mi ce ai pentru mine.

Știi, poate că nu vin când vrei tu, dar totuși plătesc la timp.

Mi-ai întrerupt o mare conferință de afaceri pentru asta?!

Hei, omule, sunt 180 $. Doar atât am. Și îi ai acolo.

Acum te porți de parcă ai fi Banca Națională a SUA, omule.

- Ne datorezi 2300 $. - 2300 $.

Punând la socoteală și dobânda, mai rămân de achitat 2270 $.

Iisuse Hristoase atotputernic, omule!

În ritmul ăsta nu voi putea să plătesc! Asta vreți?

Cerem 6 $ inapoi pentru fiecare 5 $ împrumutați. Asta este.

Nu suntem Armata Salvării (asociație de caritate).

Nu sunteți nici multe alte lucruri, omule.

Am nevoie de o uncie (28,35 g).

Era vorba să vinzi marfa, nu s-o consumi.

Doar știi cum se învârte treaba, omule: consumi puțin din ea, vinzi mult din ea.

Obișnuiai să consumi puțin și să vinzi mult. Dar acum vinzi puțin și consumi mult.

Iar asta e rău pentru "economia" mea (profitul meu).

Mi se petrece ceva foarte important, Wyatt. Am nevoie de uncia asta!

Am nevoie de ea, omule! Mi-o datorezi!

Avem un nou "regulament":

"Fără împrumuturi pentru traficanții de droguri

care sunt și dependenți de ele."

Wyatt, stai un minut. Doar un minut. Pot să-ți vorbesc?

Ascultă: pun la cale ceva mare, omule. Vorbesc de ceva cu adevărat mare.

Cât să intru mâine pe ușă cu buzunarele pline

și să pot cumpăra șandramaua asta. Îți zic eu.

Te vreau și pe tine alături de mine în asta.

Da, sigur.

Omule, după toată marfa pe care am vândut-o pentru tine

încă te mai preocupa datoria mea?

Sunt bun platnic pentru ceea ce datorez! Reputația mea e bună!

Și o pot păstra doar dacă am ce vinde!

Să continuăm să facem roata să se învârtă, omule!

Wyatt, haide! Am nevoie de uncia aia!

Dă-mi un singur motiv bun să ți-o dau.

Îți voi da unul. Deja începusem să-ți spun.

Voi intra aici mâine cu buzunarele pline cu bani. Și vreau să mă achit față de tine.

Tot ce îți datorez, direct, ca între oameni de afaceri.

Apoi voi face câteva achiziții mari de la tine:

un kilogram sau poate câteva kilograme.

Tu vei deveni un erou în ochii șefului tău, iar eu mă aleg cu ceva de data asta.

Ca să pot întoarce o nouă filă și să strâng banii necesari să plătesc datoria la tine!

Trebuie să facem roata să continue să se învârtă!

Wyatt, acordă-mi puțină încredere! Haide!

- Te vreau alături de mine, omule! - Să nu mă mai atingi vreodată.

Așteaptă aici.

Graff e acolo afară, cu nervii la pământ.

Zice că i-ar prinde bine o uncie, pe datorie.

Zice că mâine va fi plin de bani. Nu știu ce să zic.

- Nu prea îl cred. - Zău?

Ai auzit vreodată acest vechi proverb?

"Omul care își poate permite să nu cunoască nimic despre ceva e cu adevărat o raritate".

- Da. Cred că da. - Dar tot un proverb spune:

"Omul care nu reușește să-și recunoască propria ignoranță e cel mai mare nătărău."

E un proverb... foarte bun. Da.

Pune-l pe Barney să stea cu ochii pe el. Da?

Da, domnule.

Iar mâine, când trimiți să-mi fie adus prânzul, încearcă un alt restaurant!

- Acest sturion lasă mult de dorit! - Mai doriți altceva, dle. Chu?

Dă-i lui Graff uncia pe care o cere.

Ar putea fi cel mai înțelept lucru pe care l-ai făcut vreodată, omule.

Mulțumesc, Wyatt.

Mă voi întoarce mâine cu banii pe care îi datorez și cu cei din marea afacere.

- Asta să faci. Exact asta să faci. - Da. Mulțumesc, omule.

Omule, cartierul ăsta chiar se duce dracului!

- Cu mine vorbești? - Da.

Privește la derbedeii ăia de acolo. Mereu stau prin preajmă și nu se duc acasă.

Vezi duba aia care arată stupid?

Ei locuiesc în chestia aia. Nu se mișcă niciodată.

Sau mă rog, uneori "se mișcă" în sus și în jos, înainte și înapoi. Știi tu.

- Swivot, dă-mi cleștele! Dă-l încoace! - Pentru ce?

Hei, tataie!

- Îmi pare rău. Îmi pare rău pentru asta. - Mulțumesc, domnule. Mulțumesc.

- Vei fi în regulă? - Da, mulțumită ție.

Ceea ce ați făcut a fost josnic!

- Te preocupă ceva, piticanie? - Da.

Iisuse! Tipul ăsta îmi miroase a polițist, Artie!

Păi dacă e polițist, atunci ar face bine să ne arate insigna sa.

Iar dacă nu e polițist, ar face bine să zbiere după unul.

Pot să vorbesc un minut cu tine? Da. Haide.

Doar pentru o clipă. Atât. Ascultă...

Nu știu cum să exprim asta în cuvinte. Știi? Dar chiar nu cred că ar trebui să...

Lăsați-l în pace pe bietul om!

Mișcă!

Sper că vei fi prin zonă după ce se întunecă!

Să nu speri!

Hei! Nu sta acolo cu degetul în fund! Du-te și adu-l pe Snake! Hai, du-te!

Domnule, vreți să mă ajutați să traversez strada?

Sigur.

Pa!

Mămica mi-a zis să mă feresc de oameni ca tine!

Oameni mizerabili și răi, așa zicea mămica!

Stați puțin! E ceva în neregulă aici, fetițo?

M-a pus să-l țin de mână!

A încercat acest om să facă și altceva cu tine?

A încercat să-mi dea niște bomboane!

Mi-ai cerut să te ajut să traversezi! Îți amintești?

Aș vrea să văd actul dvs. de identitate.

Domnule polițist, vă jur. Ați înțeles totul greșit.

Sunt sigur. Aveți permisul de conducere la dvs.?

Scuzați-mă. Ce v-a spus ea?

Doar un mic necaz. Dvs. sunteți mama fetiței?

A zis cumva că acest om a încercat s-o agațe?

Da.

Ți-am zis că dacă mai faci încă o dată asta îți voi trage o bătaie bună!

- Acum spune-i acestui om că îți pare rău! - Nu îmi pare rău! Toți bărbații sunt porci!

Hei, stai o secundă! Zău așa! Ce înseamnă asta?

E felul ei de a glumi. Îmi cer scuze pentru asta.

Scuze, domnule. Mulțumesc pentru cooperare.

Da, e în regulă.

Haide.

- Doar nu crezi că și eu încerc să te agăț? - Ba da.

Poate că ai dreptate.

- Mămico! - Salut, scumpete! Ce mai faci?

"Grozavă" copilă! O propagandă ideală pentru folosirea pilulei contraceptive. Nu?

Mulțumesc că ai supravegheat-o, Mary Jane! S-a comportat bine?

- Perfect. - Bravo, fetița mea!

Mary Jane mi-a tras una peste fund!

Juliette! Ce va crede acest domn de manierele tale?

Nu mă deranjează deloc, doamnă. Am fost în armată.

Haide.

Măiculiță! Mary Jane chiar că e nebună!

Mi-a zis exact ce să-i spun acelui bărbat când ajungeam lângă polițist.

- Care bărbat? - Cel care e acum cu ea.

Am făcut exact ce mi-a zis, dar mi-a tras una la fund!

Probabil a avut un motiv bun să o facă!

Otto probabil a înnebunit de foame până acum.

Cine e Otto?

Cineva cu care locuiesc eu.

Ce mai faci? Mi-ai lipsit îngrozitor!

- Otto, acesta e domnul... - Murdock.

- Murdock. E un nume drăguț. - Mulțumesc.

Eu sunt Mary Jane Pierce.

- Nu te place. - E în regulă. Eu oricum prefer pisicile.

Mie îmi place de el pentru că e inteligent. Mi-a luat doar un an să-l dresez.

- De când pictezi? - Depinde.

Dacă îți plac picturile mele, atunci de 3 ani.

Dacă le consideri groaznice, am început abia ieri.

- Am niște "sake în oală", dacă vrei. - Ce ai zis că ai?!

"Sake în oală", pe aragaz. Simte-te ca acasă.

Mulțumesc.

Sake?!

- Cum ți se pare priveliștea? - Nu e rea.

Ba chiar... nu e rea deloc.

O panoramă încântătoare: un hidrant și un cinema porno.

Oamenii vin de la mile depărtare ca s-o vadă.

Da, sigur.

Voi cei din zodia balanței sunteți toți la fel. Nimic nu va deprimă.

Nu o lua ca pe o critică. Adică, îmi place asta.

Grozav.

Cine ți-a zis că aș fi balanță?

Nu a fost nevoie să mi se spună. E "scris" peste tot pe tine.

Chiar așa? Și ce mai zice despre balanțe în horoscopul de dimineață?

Sunt singuratici, orgolioși, executanți. Buni amanți. Uneori.

Zău? Minunat.

Trebuie să ies puțin, dar mă întorc peste o oră.

- Care crezi că e adevărata mea față? - Zău dacă știu.

- Atunci să fii aici când mă întorc. - Mă voi gândi la asta.

Apropo: o poți vedea mult mai bine din cealaltă cameră.

- Ce anume să văd? - Cutia poștală.

Aproape că nu te-am recunoscut. Arătai mult mai drăguț în salopetă.

Zău? Nu e cam riscant să mă aduci aici, având în vedere circumstanțele?

Te referi la faptul că jefuitorii de bănci sunt cunoscuți ca fiind violenți?

Păi chiar asta face ca totul să fie așa de palpitant.

Adică... ești primul pe care l-am întâlnit vreodată.

Nici nu-ți pot spune cât a însemnat pentru mine. Priveam pe fereastra aia

întrebându-mă dacă merită să termin pictura aia, când te-am zărit jos pe trotuar,

cu mâna în "borcanul cu prăjiturele". În cazul de față, o cutie poștală.

Și chiar atunci la radio s-a difuzat o știre despre un jaful de la bancă.

- A fost... foarte palpitant. - Zău?

- Ți-ai împărtășit "palpitațiile" cu cineva? - Sigur că nu!

Ascultă: dacă aș fi vrut să te dau de gol, locul ăsta ar colcăi de polițiști acum!

- Drept ce mă iei? O informatoare? - Nu știu drept ce să te iau, doamnă.

Asta face parte din șarmul meu. Sunt pur și simplu o mare enigmă.

Să ai grijă de Otto!

Otto? Hai ca noi doi să încercăm să ne înțelegem. Bine?

Sunt așteptată de către dl. Pierce.

- Domnul acela? - Da.

- Salut, Lorry. - Salut.

Arăți grozav, MJ.

Mulțumesc, Lorry. Dar chiar trebuie să-mi spui așa?

- Mereu obișnuiam să-ți spun așa. - Da. Iar eu mereu obișnuiam să urăsc asta.

Mă făcea să mă simt ca una din partenerele tale de afaceri.

"Bună, MJ! Care sunt noutățile în procesul 'BJ contra IT&T'?"

Bine, bine. Ultimul lucru pe care doresc să-l fac azi e să te supăr.

Ți-am comandat o Marguerita. Exact cum îți place:

cu un pic de sare pe marginea paharului.

Perfectă! De ce voiai să mă vezi?

Au trecut exact 6 luni de la divorțul nostru și mă întrebam cum te descurci.

Care e adevăratul motiv?

Adevărul e că au fost cele mai lungi 6 luni din viața mea.

Mă îndoiesc de asta, Lorry.

Fiind nevoit să-ți împarți timpul între cabinetul de avocatură,

clubul tău și mama ta

...probabil ești cel mai ocupat bărbat din oraș.

Poate că sunt. Dar mă tot gândesc la tine.

- Cum suferi în acel apartament amărât. - Nu e amărât, iar eu nu sufăr.

E o garsonieră absolut drăguță. E tot ce îmi pot permite deocamdată.

Vrei să-ți ofer o creștere a pensiei de partaj?

Nu. Ai fost deja foarte generos.

Atunci hai să mai facem o încercare. Uite ce e: sunt dispus să uit că m-ai părăsit.

Dar eu nu sunt. Nu te-am părăsit din vreun capriciu.

Te-am părăsit pentru altcineva: pentru mine.

Nu știu încă cine sunt cu adevărat, dar voi încerca să aflu.

- La revedere, Lorry. - Unde te grăbești? Măcar ia cina cu mine.

Mi-ar place, dar trebuie să mă întorc la un jefuitor de bănci.

Salut.

Salut. Aveți o angajată aici pe nume Marje Brown?

Cine vrea să afle?

Eu. Sunt un prieten de familie.

O voi întreba dacă te poate primi. Face 20 $, plătiți în avans.

Păi, eu... Bine.

- Mulțumesc, dragule. - În regulă.

Pe aici.

- Va sosi într-o clipă. - În regulă.

E nevoie să-mi scot chiloții?

Unii clienți o fac, alții nu. Întreab-o pe Marje.

Dacă ai venit pentru un masaj, nu prea ți-ai ales ținuta potrivită.

Nu. Sunt aici ca să plătesc o datorie.

- Mie nu îmi datorează nimeni nimic. - Mickey Brown îți este dator.

Nu l-am mai văzut de când s-a întors din Vietnam.

- Am divorțat chiar după asta. - Da, știu. Mi-a spus el.

- Uite ce e: cine dracu ești tu, în fond? - Sunt doar un prieten.

Ascultă...

Mickey ar fi vrut ca tu să primești ăsta.

- Cum adică "ar fi vrut"? - A murit în după-amiaza asta.

Vai, Dumnezeule! Cum s-a întâmplat?

Nu prea contează cu adevărat. Nu-i așa? Adică, el tot mort rămâne.

Haide, ia ăsta. E pentru tine. Te rog.

- Bietul Mickey. - La revedere.

Mereu spunea că nu va trăi cât să împlinească 40 de ani.

Ți-a zis vreodată cu ce se ocupa înainte de război?

Da.

- Ceasornicar. - Corect.

Iar când a pierdut un ochi în război, a pierdut și multe alte lucruri odată cu el.

Inclusiv căsnicia noastră.

- Câți bani sunt aici? - 10.000 $.

10.000 $?!

- Știi ceva? - Ce?

Aș prefera să-l am pe el înapoi.

Și eu la fel.

- Hei, Artie! - Ce e?

- Ți-ar place o "bucățică" ca asta? - Cât e ziua de lungă.

E ușor s-o ai! Privește aici! 8 din 10 femei se "tăvălesc" după asta!

Hei! Hei, tu! Tu, cu fundul grozav! Ești satisfăcută de matahala aia?

- Am o ofertă pe care nu o poți refuza! - Scuze, trebuie să ajung la o întâlnire!

Haide! Ce mai contează 10 minute în plus?

Ascultă: când o fac, o fac cum trebuie. Durează măcar o oră.

- Nicio problemă. La tine sau la mine? - S-o lăsăm pe altă dată!

- Ce e? Ești cumva lesbiană? - De ce? Tu ești cumva poponar?

Serios, băieți: sunteți ai dracului de sexy. Dar deja mă așteaptă cineva sus.

Cine? Matahala aia care nici nu bănuiește ce i se va întâmpla?

Bine, băieți. În regulă.

Haideți. Dar va trebui să fie o partidă rapidă. Cine vrea să fie primul?

Eu urăsc să primesc "resturile" altuia.

Dați-mi drumul!

Ce dracu se petrece acolo jos?

Ne vedem mai târziu, "cenușăreaso"!

Sunteți bine, dră. Pierce?

Sunt bine, dle. Grimaldi! Îmi luam doar porția zilnică de exercițiu fizic.

Murdock?

Murdock?

Murdock...

Cred că am flirtat prea puternic cu uriașul nostru amic. (și l-am inhibat)

- Pleacă de aici, ticălos nenorocit! - Stai un minut! Sunt Murdock!

Murdock?!

- "Ticălos nenorocit"?! - Nu mă refeream la tine.

Dar la cine te refereai?

Sunt niște golani pe stradă care se cred figuranți într-un film cu motocicliști.

- Nimic la care să nu pot face față. - Minunat.

Mă bucur că te-ai întors.

- Unde altundeva să pot găsi "sake în oală"? - E încă pe aragaz.

- Chestia asta funcționează? - Da.

- Ce e în cutie? - Prânzul meu.

Iar acum, ultimele vești despre jaful de la "Comonwealth Western Bank & Trust Company".

Unul dintre infractori a fost declarat mort la sosirea la Spitalul General Districtual.

Alți 2 au fost luați în custodia poliției, iar al 4-lea e încă în libertate.

Se presupune că se află undeva în zona metropolitană a Los Angeles-ului.

Aproximativ 500.000 $ din prejudiciul total nu au fost încă găsiți. Vom reveni cu...

- 500.000 $. - Nu-ți fă griji. Nu te vor cauta aici.

Sper că nu. Privește la asta.

Probabil că te simți foarte ciudat acum.

Banii zac la doar 100 m, într-o mică cutie metalică,

iar tu nu poți face absolut nimic în privința asta.

- Eu cred că ai nevoie de un nou complice. - Da, precum "am nevoie" de o gaură în cap.

- Balanțele sunt singuratici. Îți amintești? - Să nu-mi spui că ești chiar balanță?

- Nu. Sunt vărsător. - Și eu.

Minunat.

- Ce ai de gând să faci? - Sincer să-ți spun...

Noi nu putem face nimic în următoarele ore. Străzile trebuie să fie goale mai întâi.

- Ai spus "noi". - Ce zici că am spus?!

- Ai spus "noi". - Eu am spus "noi"?!

Las-o baltă! Auzi la ea: "ai spus noi".

Am un plan gata pregătit pentru noi. Haide. De fapt, chiar două planuri.

- Da, spune. - Bine.

Mai întâi dăm foc la cinematograful pornografic de acolo de jos.

Apoi, în confuzia creată, nimeni nu va observa când...

Următorul plan!

- Ăsta e mult mai simplu. - Bine.

Îl luăm pe Otto și-l îndesăm în cutia poștală;

ne prefacem că au facut-o niște ticaloși

...și că vrem să-l recuperăm. Așa că dacă apare poliția...

Nu!

Tu și Otto ați face bine să lăsați planificarea în seama mea.

Ce mai faci, fiorosule?

- Ai tu vreo idee mai bună? - Da.

- Păi, sper că mă includ și pe mine. - Ascultă:

realizezi că a fi complice la jefuirea unei bănci te poate costa 10 ani de închisoare?

Și ce dacă? Tocmai am ispășit o "sentință" de 5 ani

și nimic nu poate fi mai rău decât asta.

- La ce te referi? - La căsnicia mea.

Cu cel mai arătos avocat specializat în drept corporatist din statul California.

Păi atunci care era problema?

Nu era nicio problemă. Și nici altceva (iubire).

El era "perfecțiunea întruchipată". Tot ce făcea era eficientizat contra cronometru.

Făceam dragoste cam o dată pe lună. Era la fel de entuziasmant ca tunsul gazonului.

Atunci de ce ai rămas atâta vreme cu el?

Datorită familiei lui înstărite și a renumelui său.

"Încearcă să te dedici cu adevărat căsniciei, Mary Jane! Va deveni mai bună!"

Iisuse! Dacă ar fi devenit mai bună, de pildă s-o facem de 2 ori pe lună,

mi-aș fi tăiat venele.

Vino încoace.

Nu.

Atunci nu veni.

Ce dorești?

Destul de bun discursul pentru o fată cu picioare ca ale tale.

- Picioare? Stai să-mi vezi tălpile. - Stai să le vezi tu pe ale mele.

- Ai cumva un fetiș pentru tălpi? - Printre altele.

Am niște brandy în bucătărie, pentru ocazii speciale.

Iar asta e o ocazie specială?

Te voi anunța dacă e.

- Du-te și adu brandy-ul. - Cred că mai bine îl aduc acum.

E lângă oțet.

Iată-l.

Minunat.

Iisuse!

Hei! Dă-mi cheile tale, bătrânule!

Uite ce e, băiete: nu vrei cu adevărat să mă jefuiești pe mine!

Nu ți-a zis nimeni că e o încălcare a codului penal federal?

- Vreau doar afurisitele de chei! Dă-mi-le! - Fiule, tu ai necazuri. Nu?

Îți zic eu ce voi face: am vreo 9 - 10 $ în buzunar și vreau ca tu să îi...

Ce plănuiai să faci după ce scăpai cu banii?

Nu aveam de gând să discut despre ei cu cineva.

- Doar știi că nu sunt o turnătoare! - Știu?

- Nu ți-aș sta în cale. Sincer. - Sper că nu.

Tu ce îți dorești?

Nu prea multe. Doar o călătorie în doi în jur lumii.

Nilul, de la Khartoum la Cairo în propria noastră barjă.

Rață împănată și șampanie în timp ce navigăm pe Rivieră.

"Minunat"!

N-ar fi obligatoriu să fim împreună la fiecare prânz.

Drăguț.

Dacă îți pun o întrebare serioasă, îmi dai un răspuns sincer?

Spune.

Ce te-a determinat să începi să jefuiești bănci?

Nu "bănci", ci "o bancă".

Așadar e prima ta lovitură? Foarte palpitant. De ce ai făcut-o?

Eu și complicii mei am făcut stagiul militar în cadrul Pușcașilor Marini.

Și s-a tras mult asupra noastră.

Așa că în fiecare an sărbătoream faptul că am scăpat cu viață din Vietnam. Știi?

Dar anul ăsta nu prea am sărbătorit. Doi dintre băieți nu și-au găsit slujbe.

Mickey lucra part-time.

După ce băusem câteva cutii de bere, unul din noi a zis: "Hai să jefuim o bancă!"

Un altul a susținut ideea primului...

Și uite așa m-am trezit că trecuseră două zile și...

Deși eu sperasem că vor uita complet de ideea asta, ei nu au uitat.

Așa că am fost nevoit să mă implic și eu.

Cum erau ei? Ceilalți?

Erau niște tipi grozavi.

- Ce mai rămăsese din ei (după Vietnam). - Fuseseră grav răniți?

Un ochi de sticlă, o ureche "de tinichea" și un picior "de lemn" (protezat).

Ce se va întâmpla cu ei acum?

Anderson și Lopez vor primi câte 15 ani de închisoare.

Ai auzit ce a pățit Mickey; așa că problemele lui au luat sfârșit.

Nu e drept! Eu înțeleg perfect de ce voi ați jefuit acea bancă!

Guvernul v-a trimis să luptați un război despre care nu îi pasă nimănui.

Tu și prietenii tăi ați fost răniți,

iar acasă vă aștepta doar pensia de invaliditate...

Prostii! Am am făcut-o pentru bani! E aproape ora 21:00. Să pornim.

- Recepționat! - "Recepționat"?!

Da, sigur. Recepționat.

- Și dacă magazinul de unelte e închis? - Atunci încearcă la supermarket.

Așa. Bine. Deci vrei un croissant... Ba nu, o cheie franceză. Corect?

Corect. Și o șurubelniță de mărime mare!

- Da, să trăiți! Hrănește-l pe Otto! - Da, să trăiți!

"Croissant"?! "Recepționat"?! "Da, să trăiți"?! (e zurlie rău fata asta)

În regulă. Haide, Otto.

OTRAVĂ PENTRU ȘOBOLANI

Otto?

Hei, nu vorbeam serios!

10 minute, dle. Chu.

Păi practic stau la aproape doi pași de el.

Spune-mi adresa.

E în acel magazin de băuturi alcoolice la intersecția străzii Dwyer cu strada Netter.

Te-ai descurcat bine, Barney.

Dacă vreți părerea mea, dle. Chu, eu cred că tipul a luat-o razna.

Pur și simplu stă înăuntru cu o revistă în mână,

privind prin vitrină. De parcă ar aștepta pe cineva.

- Nu-l pierde din vedere. Pornim spre tine. - Voi sta cu ochii pe el.

De ce ar ucide un poștaș ca să îi ia cheile? Extraordinar.

Graff ar putea să ne facă de rușine dacă poliția dă de el înaintea noastră.

Pregătește-mi mașina.

Îmi cer scuze, dle. polițist! Nu am putut rezista! Arătați așa de... masculin!

Nu-mi vine să cred.

Scuzați-mă!

Le-ai luat? Minunat.

Misiune îndeplinită: o cheie, o șurubelniță de mărime mare.

- Otto, să vezi ce ți-am luat! - Ce e aia?

- Noua geantă de voiaj a lui Otto. - Nu! Câinele nu, tu da! Haide!

Stai o clipă! Va învăța să te placă, doar că va dura ceva timp!

Nu! Vezi cutia aia poștală? Întreg viitorul meu e acolo înauntru.

Și acolo va rămâne dacă nu reușesc să-l scot înainte de ridicarea poștei de la ora 23:00.

Ai priceput asta?

Cred că șansele împotriva noastră tocmai au crescut.

Bine. Cum așa?

Îl vezi pe bărbatul ăla de la colț, în jachetă?

- Numele lui e Graff. - Ce e cu el?

Lucrează la barul de jos și vinde droguri pe sub tejghea.

Și ce dacă?

Te-a văzut în după-amiaza asta! Era acolo când ai fugit pe lângă el! Știe de bani!

- Știe? De ce nu mi-ai spus până acum? - Abia când l-am văzut mi-am amintit!

- El nu rămâne niciodată pe aici după muncă! - Vino încoace! Haide!

Iisuse!

- Va pune mâna pe banii noștri! - Ba nu!

Haide!

Iisuse!

Haide, nenorocito!

Scuzați-mă!

- În regulă. Unde e duba aia? - O parchează pe alee pe timp de noapte.

Doamnă, întoarce-te în casa scării și așteaptă acolo.

Dacă apare Graff, ține-l ocupat.

- Iar tu ce vei face? - Nu vrei să știi.

Pentru un mic bășinos ca tine, faci o groază de zgomot!

O cauți cu lumânarea, omule! Și nu știu de ce! Dar chiar o cauți cu lumânarea!

Dar nu voi mânca bătaie, pentru că eu sunt unul iar voi sunteți doar trei!

Vai, îmi pare rău! S-a rupt, găinațule!

- Drăguț! Foarte drăguț! - Hai odată! Trezește-te! Fii pe fază!

Snake, tu îl ții și eu îl transform în solist de cor (îl castrez)!

Băieți, haideți încoace! E musai să vă holbați

la filmul ăsta porno din spatele ecranului!

Swivot! Prinde-l!

De data asta s-o facem să dureze mai mult!

- Salut, Graff! Cum te simți? - Ce se petrece?

- Haide, să vorbim! - Wyatt. Zău așa, omule! Ce naiba?

- Haide, să vorbim. Doar urcă înauntru. - Urcă acolo înauntru!

Murdock! Cineva l-a băgat pe Graff într-o mașină mare și a plecat cu el!

- Cine? - Nu știu.

Bine, să mergem! Du-te sus, fă bagajele și fii gata de plecare în 15 minute!

- Recepționat! - Recepționat.

Ce se petrece, Wyatt? De ce vă purtați așa dur cu mine, omule?

Am ceva important de... Cine e ăsta?

Cum rămâne cu ce am discutat azi, omule? Aveam ceva în derulare!

De acum înainte nu mai ai!

Aveam ceva în derulare, omule! I-ai spus și lui despre asta?!

M-ai trădat, Wyatt! M-ai trădat, nenorocitule!

Potolește-te!

Hristoase! Of, omule!

- Nu înțelegeți! - Auzi la el: cică noi nu înțelegem.

Aș fi putut să reușesc, omule. Aș fi reușit!

Of, Dumnezeule! Iisuse!

Adică vrei să spui că vom fura o cutie poștală?

Nu, doar o vom "împrumuta".

Dacă nu o luăm noi în următoarele 15 minute, atunci o va face poștașul.

Ceea ce ne aduce la "momentul adevărului":

fie rămâne câinele aici, fie rămâneți amândoi!

- Dar te rog! Nu înțelegi că... - Nu!

Otto...

Haide!

Vrei să vii odată?

Haide, scumpete. Vin!

Bine, scumpete. "Adio, Otto!"

Vino încoace, scumpete! Otto! Întoarce-te, scumpete! Întoarce-te!

Hristoase atotputernic!

Dintre toate lucrurile idioate pe care le putea face!

Data viitoare să-și ia un canar afurisit!

- Cum ai făcut rost de asta? - Of, Doamne. Am "împrumutat-o". Haide.

Ascultă: pornește motorul și lasă-l să meargă.

Haide.

- Vreți să mă duc să-l prind, dle. Chu? - Numai dacă deschide cutia.

Și dacă vine poștașul mai întâi?

Atunci îl vom "deschide" (tăia) pe poștaș.

- Știți ce cred eu, dle. Chu? - Surprinde-mă.

Cred că va fura întreaga cutie poștală!

Cam asta mi-a trecut și mie prin minte, Barney.

Bine, dă cu spatele. Haide, dă cu spatele!

Bine. Foarte bine. În regulă, dacă o scoți din viteză...

- Încerc! - Bine, mulțumesc.

Haide! Bag-o în marșarier! Bine!

Deci te-ai dezmeticit. Nu-mi vine să cred.

Bine. Acum o vom da cu spatele. În direcția aia.

- Pornește. - Bine.

Acum închide motorul și staționează aici.

- Salutare! - Bună seara!

- E plăcut afară. Nu-i așa? - Da.

Nu cumva ești tipul de mai devreme, acolo cu fetița?

Cu fetița?! Da. Acolo la colțul străzii, azi dimineață. Da.

- Locuiești pe aici? - Nu, sunt doar în vizită aici.

Știi, e ceva în privința ta care nu prea e în regulă, domnule.

- În privința mea?! - Da. Ce ai pățit la mână?

Îmi căutam câinele. Nu mi-ați văzut cumva câinele? Unul mic?

Nu am văzut niciun câine. Urăsc câinii!

- Urâți câinii? - Urăsc câinii.

Aș vrea să văd actele tale de identitate. Nu am mai apucat să le văd azi dimineață.

Da. Nu am mai ajuns până în punctul ăla. Nu-i așa? Nu.

Ăla e câinele meu! Otto?

Otto? Vedeți?

Vino încoace, scumpete! Vino aici! Da! Vino!

Priviți la el! Acesta e Otto!

Micuțul de el! Să îi dea tata un pupic! Drăguțul de el!

E atât de drăguț!

Știi că trebuie să-l ții în lesă?

Există legislație pentru asta prin părțile astea!

Îmi pare rău. Zău că da.

- Să ții chestia asta afurisită în geantă! - Vai, scumpete!

Înauntru! Haide, intră acolo!

Bine, pornește motorul. Pornește motorul! Haide!

Să mergem!

- Hei, vino o clipă aici în față! - Poftim?

- Vino o clipă aici în față! - Iisuse! Nu acum!

- Ce este? - Privește în urma noastră!

La naiba! Bine, fă la dreapta când ajungem la colț!

Bine!

Hristoase!

Pentru numele lui Hristos! Ce dracu se petrece aici?

De acum voi conduce eu! Pune-ți piciorul stâng pe accelerație!

- Bine. Și acum ce fac? - Acum ridică-te de pe scaun! Sus!

Am preluat volanul!

Ține-te bine!

Ce dracu?!

Unde ne duci?

Am un plan. Dar dacă dă greș, altădată să nu te mai culci cu un pușcaș marin.

Abia acum îmi spui asta?

Ține-te bine! Haide!

Le-am pierdut urma! Iată-i!

Vreți să ne ducem să aruncăm o privire, dle. Chu?

La ce anume, Barney? La fum? La cenușă?

Nu. Vor exista alte oportunități pentru noi.

Lăcomia este un factor care motivează la nesfârșit.

Cred că tot aici ar trebui să îi facem vânt și unui "prieten" de-al nostru.

"Noapte bună, dulce prinț!"

"Și fie ca îngeri în zbor să-ți cânte în drum spre odihna eternă."

(citat din "Hamlet" de W. Shakespeare)

Otto, taci din gură. Haide, scumpete. Taci din gură.

Așa.

Otto...

- Unde mergem de aici? - De-a lungul Nilului!

De la Khartoum până la Cairo, pe barja noastră privată! Îți amintești?

Da.

Rață împănată și șampanie. Apoi, Riviera franceză.

Privește la diamantele de pe zgarda aia!

- Helen, cu siguranță sunt false! - Nicio sanșă, drăguță!

Recunosc diamantele veritabile când le văd.

Alea mici și strălucitoare au câte jumătate de carat.

Mă întreb dacă el joacă bridge.

Ai mai multe șanse să dai de el la piscină.

Dragă, deja am aranjat să fiu așezată lângă el

la festinul căpitanului de diseară.

- Ai grijă să nu te prindă soțul tău! - Hubert?! Să mă prindă pe mine?!

Hubert al meu?!

Traducerea: Alexandru Boronea shadowboro@gmail.com