Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Greek
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
Viața pentru tine și cei de teapa ta s-a terminat aici în Moscova.
Nu trebuie să părăsești acest hotel.
Dacă o vei face, te voi aștepta.
Chiar te vor împușca dacă vei ieși?
Am o cheie ce deschide orice ușă din acest hotel.
Sunt camere în spatele camerelor și uși în spatele ușilor.
Acest hotel este un loc periculos, mai ales pentru tine.
Tu ești autorul poeziei din 1913:
„Care-i scopul nostru acum?”
Mi-a fost atribuită, da.
Nikolai!
Dacă o iau în serios...
aș cădea într-un abis al speranței
din care n-aș mai ieși niciodată.
Trebuie să continuăm cu un capitalism
pentru a ne asigura progresul!
Trebuie îngrășați porcii pentru festin.
Trebuie să fim realiști.
Nu putem trece la comunism pur.
E necesară noua poliță economică...
Nu-i nimic nou la ea.
Muncitorii încă trudesc,
iar acum noii proprietari fac profit și nu cei vechi.
Poate, pentru o perioadă de tranziție...
Nu, am suferit destul sub jugul tiraniei lor.
Am luptat pentru revoluție, nu pentru o tranziție lentă.
Împreună putem construi noua Rusie.
E la vârful degetelor noastre...
dar trebuie să fim curajoși,
- să ne întindem și s-o luăm. - Mishka.
Nu poate exista compromis.
Îl cunoști?
Da.
Trebuie să construim o lume de oportunități egale pentru toți.
Nu mai putem continua așa.
Copiii mor de foame.
Familiile mor de frig în propriile case.
Da, ar trebui s-ajungă pentru toată lumea,
dar bogații sunt cei ce profită de tot.
- Nu-i corect. - Așa-i!
Nu-i corect.
Unde-i umanitatea noastră?
Unde-i iubirea față de semenul nostru?
Mishka.
Aleksandr Ilici.
Mă bucur să te văd.
M-așteptam să fie mai devreme.
Da, am avut de muncă.
Amintește-mi, sub ce jug ai suferit?
Din câte știu, ți-a plăcut șederea cu familia mea la Idlehour.
Apropo, au ars-o.
Știu. M-am bucurat să aud că contesa a reușit să scape.
Te-am invitat în casa mea.
Te-am îmbrăcat, te-am hrănit.
Hainele îmi erau mici.
Erai prietenul meu.
Te-am tratat ca pe fratele meu.
Ți-a fost rușine cu mine.
Mi-ai dat un motiv bun.
Tot ce s-a întâmplat a fost din cauza ta.
Thanks to chamallow, www.addic7ed.com
Traducerea și adaptarea Richard Nasta @ Subs.ro Team www.subs.ro
Un gentleman la Moscova - S01E02 „O invitație”
ZIUA 412
Nu-mi amintesc să fi chemat serviciu în cameră.
Ștergeți praful dacă tot umblați p-acolo, aș aprecia enorm.
Nu mai există intimitate?
E de la bunica ta.
Se pare că nu.
Trădătorii din exil încă visează la o gloriasă întoarcere.
O restaurare a dinastiei Romanov.
Mikhail Fyodorovich Mindich.
Îl cunoști?
Da, o cunoștință.
Ați locuit împreună la universitate.
În ciuda diferențelor politice și-al trecutului vostru,
aș spune că-i prietenul tău cel mai bun.
Atunci de ce întrebi?
Fiindcă există un adevăr în minciunile pe care le spunem.
Am fost prieteni foarte buni
până au intervenit circumstanțele.
Ce circumstanțe?
Voia să șteargă clasa socială din care făceam parte.
Cândva a fost adevărat.
Mishka a intrat în vizorul meu în timpul procesului tău.
Aparent, e influent în partid.
Aș vrea ajutorul tău...
să-l înțeleg mai bine.
Nu-s sigur cu ce te-aș putea ajuta.
Îl știi de peste zece ani.
Sigur știi ceva despre caracterul său.
Durează ceva până când oamenii înțeleg cum funcționează treaba.
Dar mereu fac ce le cer.
Dar prințesa era pe drum spre balul familiei Tushin.
Exact. Ar fi fost momentul oportun
ca ea să se scuze politicos.
În schimb, a insistat s-o ducă pe bătrână
să-și viziteze fiul, fierarul, în orașul Kudrovo,
la peste 11 km distanță.
Apoi?
Familia fierarului s-a adunat în jurul trăsurii
iar bătrâna a invitat-o pe prințesă
în umila lor casă la ceai.
Fierarul s-a rușinat.
Birjarul a suspinat.
Fiul fierarului era plin de rușine.
De ce?
Fiindcă ea era prințesă.
Și nu era demn de o prințesă să intre într-o casă muncitoare.
E povestea ta sau a mea?
E discutabil faptul că o poveste aparține cuiva.
Prințesa Golitsyn a acceptat grațios invitația bătrânei,
chiar dacă asta însemna să rateze balul familiei Tushin.
S-a măritat cu fiul fierarului?
Dumnezeule, categoric nu.
Și-a terminat ceașca de ceai, s-a urcat în trăsură
și-a plecat acasă.
Dar comportamentul ei e demn de-o prințesă,
ceea ce-i subiectul lecției de astăzi.
Mi-ar fi plăcut dacă s-ar fi măritat cu fiul fierarului.
Cred că și lui.
Olga, te rog să faci ceva.
Acele creaturi minunate-s ale tale?
Da.
Aici. Veniți aici. Așa.
Din păcate-s sunt născute cu defecte.
Din contră, par foarte sănătoase.
Voiam să zic că-s prost-crescute.
Comportamentul ține de gestionare, nu de naștere.
Cu toate astea,
cred că trebuie ținuți din scurt.
Eu cred că aceste animale
trebuie tratate cu grijă.
Da, sunt sigură.
E o actriță.
I-am văzut filmele.
Nu-s foarte bune.
Dac-ai deschide ușa, Nina,
- ne-am apuca de treabă. - Bun.
Mai ușor!
Da.
Cum te-ai cunoscut cu Mishka?
Eram prieteni la universitate.
Dar nu mai sunteți.
A intervenit cineva între noi.
O femeie?
- V-ați duelat? - Nu.
Erați îndrăgostiți de ea?
Am iubit-o amândoi,
dar nu cum îți imaginezi tu.
Prințesa nu se poate mărita niciodată cu fiul fierarului.
Se face târziu.
Păstrăm programarea și pe mâine.
Categoric.
Merci.
Noapte bună.
Mersi de ajutor, Marina.
Voi plăti, desigur.
Le voi repara când voi fi în sala de croitorie.
Momentan fac curat pentru managerul Halecki.
Ai fost promovată?
Sunt sigur c-ai meritat-o.
Yasha, cred că ești mândru de mama ta.
Yasha, las-o acolo.
E în regulă. Poți s-o iei.
Haide.
Personalul dă o petrecere de revelion.
Ar trebui să vii.
Drăguț din partea ta.
Mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc.
La revedere, micuțule.
Am auzit că-i deja mort.
Te asigur, tovarășul Lenin e cât se poate de sănătos.
- Cât se poate. - Nu-i sifilis?
Poftim?
A fost mult timp în exil și nu prea ai ce face în Finlanda.
Ți-o spune cineva care a avut plăcerea.
Sau lipsa ei.
Te asigur că n-a fost sifilis.
Dar e adevărat c-a avut un atac?
Așa l-a prins prima dată.
E o minciună.
N-are nimic. Nu s-a întâmplat nimic.
Și ai face bine să vorbești mai încet.
Mulțumesc, Olga.
Glorie revoluției.
Asigură-te că-i ordine în cameră, dacă te rog mult.
Am verificat personal azi-dimineață.
Vă pot ajuta, doamnă?
Paltoanele?
Da. Mulțumesc.
Și dacă nu merge așa?
Va fi unul dintre Troțki și Kamenev.
Și amândoi recunosc importanța unui film
și amândoi sunt fanii tăi.
De unde știi asta?
Vizitează constant ministrul culturii.
Iar noi vorbim des.
Dar omul de oțel?
Nu, e o brută.
Nu-l ia nimeni în serios pe Stalin.
Troțki și Kamenov au directorii lor favoriți.
Iar eu sunt prieten cu toții
și-aș putea, desigur...
să-ți fac cunoștință cu ei.
Tot ce-i în lumea asta vine cu un cost.
Aș vrea să iau cina cu tine
iar după să bem ceva.
Vom lua prânzul.
Și vom bea ceva.
Trebuie s-alunece cumva mâncarea.
De abia aștept.
Ținem legătura.
Votcă.
Băiete, mai multă votcă aici. Acum.
Scuze, trebuie să aștepți ca toată lumea.
Ce?
Am zis că trebuie s-aștepți ca restul.
Repetă ce-ai zis.
Unde-i Vasily?
Doamnă, vă rog frumos!
Bun.
Calmați-vă, amândoi.
Nu, mă descurc.
- Dacă mă gândesc... - Da.
Tot nu știi să te bați.
Iar tu nu știi să eviți o bătaie.
Care-a fost motivul?
Maniere proste.
Și eu aș fi procedat la fel.
Cu complimentele de rigoare.
Mulțumesc.
Mersi, Audrius.
Pentru sănătate.
A fost periculos să te implici.
Ai fi făcut la fel pentru mine.
Cum te acomodezi cu noile schimbări de peisaj?
Majoritatea prietenilor mei sunt morți,
casa mi-a fost confiscată și incendiată,
bunică-mea-i în exil. Pe de altă parte...
Țarul a ordonat cazacilor
să treacă peste femeile și copiii nevinovați.
Petrov e mort.
El ce amenințare a fost?
Tot ce voia era să cânte la vioară.
Sasha, obișnuiam să vorbim până târziu despre cum am putea schimba lumea-n bine.
- Ne-am contrazis. - Nu, am fost de acord.
Ai crezut odată
că toți oamenii ar trebui să aibă șansa și libertatea
de-a deveni ceea ce-și doresc în viață.
Toți visează, Mishka.
Însă doar copiii le cred când se trezesc.
Știu ce iubire ai pentru Rusia,
pentru oamenii ei. Pentru oamenii tăi.
Putem privin înainte, nu-n spate.
Nu crezi c-am pierdut destul, Sasha?
- Scuză-mă. - Da, Vasily.
Un mesaj de la tovarășa Urbanova.
Proprietara celor doi câini mari.
Acordă-mi șansa unei noi impresii. Ora 6?
Mulțumesc.
Ai întârziat la programare.
S-a ivit o oportunitate rară
și mă tem că va trebui s-așteptăm până mâine.
Am avut o altă înțelegere și trebuie să vorbesc cu tine.
Da, dar ne-am înțeles pentru ziua de mâine.
Tu ai sugerat ziua de mâine. Ne-am înțeles pe astăzi.
Îți dau 20 de ruble. 50?
Dra Urbanova ar vrea să știe de ce te ascunzi după plantă.
Nina, orice-ar fi, sigur poate aștepta.
Te rog.
Conte Rostov?
Bună seara.
Mă bucur c-ai reușit să scapi de acel aranjament floral.
Plăcerea-i de partea mea, dră Urbanova.
Te rog.
Spune-mi Ana.
Mergem?
Patrupedele nu ni se vor alătura?
Nu.
Dar văd că bipedul tău ni se alătură.
E fiica ta?
- El? Nu. - Nu.
Nu știu cine-i.
Să mergem în altă parte?
Hotelul Britannia are un restaurant minunat.
N-are voie să plece din hotel fiindcă-i un criminal...
- Ajunge, Nina. - și-un pericol
- pentru cetățenii ruși. - Nina, ajunge. Mulțumesc.
- O cunoști până la urmă? - D-abia.
Mai mult decât aș vrea.
Camera 317.
Lasă-mă 20 de minute.
Nina?
Nina.
- Da? - Sunt așteptat.
Tovarășa Urbanova va veni curând.
Fetelor.
Răspunde tu, bine?
Bună seara.
Lasă-le acolo, mersi.
Am fost astăzi în două restaurante
și-un bar și n-am mâncat nimic.
Mor de foame.
Admiri probele teatrului?
Nu cred că-i cuvântul potrivit pe care l-aș folosi.
Aparent, Lenin va anunța formația noului stat Sovietic.
Dacă nu-i mort deja, desigur.
Să vedem ce avem?
Mulțumesc.
Și...
două restaurante și-un bar?
Cinci jurnaliști în trei ore,
aceiași poveste spusă mereu de parc-ar fi prima dată.
Apoi o întâlnire cu un director mai tânăr decât toți pantofii mei.
Golubev se crede un geniu,
dar norocul meu
e că știu să judec bine omul.
Tu, de exemplu.
Eu?
Un om ce le are pe toate.
Nu mai e cazul.
Dar în trecut nu-ți doreai nimic.
Doream multe lucruri de care n-am reușit să mă bucur.
Nu din lipsa banilor.
Și sunt sigură că sunt multe lucruri de care te-ai bucurat din plin.
Continuă.
Ești dintr-o familie înzestrată...
mai degrabă moștenită decât meritată?
La un moment dat a fost meritată.
Dar nu de către tine.
N-ai stofa unui mare lider militar.
Din fericire, altfel aș fi mort până acum.
Ținând cont de cine ești, ar trebui să fii.
În schimb, ești închis în hotelul Metropol.
De ce?
De ce te țin aici?
Rândul meu.
La fel cum ai dezosat peștele, aș zice că ești fiica unui pescar.
Am fost crescută într-un oraș de lângă Marea Neagră.
N-ai frați.
Nu din câte știu eu.
Ai locuit în oraș, visând la scăpare.
Asta te-a împins spre scenă,
un loc unde-ți poți uita viața.
Am fost foarte fericită acolo.
Mergeam pe plajă și-mi ajutam tata să lege plasele.
A murit când erai foarte tânără.
De aia ai vrut să scapi.
Înapoi la tine.
Am dreptate?
Înapoi la tine.
Soția ta a părăsit Rusia după revoluție și ți-a luat copiii.
N-am nici soție și nici copii.
Lipsa șansei sau a dorinței?
Nici una, nici alta, te asigur.
- Dar tu? - Copii? Nu.
Nu, ar fi fost o povară imposibilă.
De ce?
De ce te-au lăsat să trăiești?
De ce-ai vrut să fugi de acasă?
M-am săturat de vorbe pe astăzi.
- Lasă pantofii. - Nu. Cum rămâne cu așternuturile?
Pentru Dumnezeu.
Mereu ai locuit în Moscova?
Doar iernile.
Verile le petreceam în regiunea Nijni Novgorod,
la Idlehour, moșia familiei.
Să-nțeleg că ți-ai mâncat porția de mere.
Eram înconjurați de păduri întregi pline cu meri.
Conform folclorului local, există un pom
adânc în pădure ce are un fruct negru precum cărbunele.
Și dacă-l găsești și mănânci din fruct,
îți poți începe viața de la zero.
Și-ai mușca?
Ce anume?
Ai mușca din fruct?
Și cum aș putea să-mi mai amintesc de această seară?
Sau de toate prințesele și ducesele de dinaintea mea?
Unele, nu toate.
Mă mir c-ai acceptat să te culci cu o actriță necunoscută.
Cum zice toată lumea, vremurile se schimbă.
La ce te referi când zici asta?
Nu la multe.
Fiindcă n-ar fi demn de-un om ca tine?
N-aș spune că-i neapărat adevărat.
Neapărat adevărat?
Dacă nu te superi, închide ușa după tine.
Desigur.
Cred că-ți datorez scuze.
Aveam o înțelegere și trebuia s-o respect.
Trebuia.
Am neglijat prietenia noastră. Am greșit.
Așa e. Sunt pregătită acum.
Pentru ce anume?
Pentru scuze.
- Dar... - Ai spus că-mi datorezi scuze.
Îmi pare rău, Nina.
Scuze acceptate.
- Mergem la micul dejun? - Rămân aici.
Când ne întoarcem în Moscova de anul nou,
tata zice că trebuie să încep școala.
Aparent, sunt în pericol de-a o lua pe căi greșite.
Majoritatea oamenilor interesanți sunt deseori pe căi greșite.
Dacă stau aici, mă poți învăța tu.
Da, dar lecțiile de maniere ale unei prințese nu-s mai de folos.
O educație ți-ar oferi un înțeles profund al acestei lumi.
Dar îmi place aici. E distractiv.
Da, dar nu contează doar unde ești.
E vorba și de oamenii pe care-i întâlnești.
Și-ntr-o școală îți poți face prieteni pe viață.
Ca tine și Mishka?
Într-adevăr.
Te rog, intră.
Aș vrea să vorbim despre incidentul ce-a avut loc acum câteva zile.
Da. Război și pace, capodopera lui Tolstoi...
de fapt, capodopera tuturor.
- Ai citit-o? - Știu povestea.
Ai intrat într-o altercație cu unul din administratorii fabricii noastre.
N-aveam idee cine e,
nici n-ar fi făcut vreo diferență.
Te-ai mai gândit la discuția anterioară?
De ce ești așa interesat de Mishka?
Fiindcă și-a riscat poziția în partid pentru a-ți salva viața.
Nu-i nimic ce poți afla
despre Mikhail Fyodorovich Mindich de la mine
ce n-ai putea afla de la el dacă ați sta puțin de vorbă.
E foarte loial.
Omenirea nu poate oferi ceva mai bun.
Atunci de ce nu l-ai considerat demn de sora ta?
Fiindcă am crezut greșit că nobilitatea se naște.
Fiindcă un bolșevic n-ar putea fi un gentleman?
Nu-i adevărat.
Dar eu?
Crezi că sunt un gentleman?
Nu te cunosc.
Să zicem că sunt pus să urmăresc anumiți oamenii.
E ușor când sunt arestați la domiciliu.
E mai ușor când sunt culcați la pământ.
Vom mai vorbi, nu mă-ndoiesc.
Nici eu.
Stai.
Înainte să pleci...
Consideră-l un cadou de crăciun.
Sărbătorirea crăciunului e demodată.
Atât Lenin cât și Troțki sunt fanii lui Golubev.
O să mă asigur că te menționez data viitoare când ne vizitează.
Ai vrea să vii în camera mea?
Dac-aș vrea...
Cu tine?
Știu că nu prea sunt de convingerea ta,
- dar... - Chiar așa-i de evident?
Pentru mine.
Dar zvonurile zic că o aventură cu o femeie de cinema
ar distrage majoritatea oamenilor de la adevăr.
O schimbare bună merită o alta.
Da, masa mea obișnuită, mulțumesc.
Desigur.
Excelență.
La mulți ani.
Vă doresc tot ce-i bun, dle.
Mai târziu cinez cu tata,
așa c-am comandat deja înghețată.
Înghețată?
Da.
Doriți să verificați meniul?
Nu, mulțumesc, bunule domn.
Un pahar de șampanie și-o lingură.
Desigur.
Vei fi bine fără mine?
Nu trebuie să-ți faci griji pentru un bătrânel ca mine.
Din contră. Îmi fac.
- Cum e înghețata? - Superbă.
Să-nțeleg că ne veți părăsi.
Mare păcat.
Mulțumesc.
Pentru o prietenie cu adevărat frumoasă și neașteptată.
Și asta...
e o mică atenție
de care soră-mea se folosea des când era de vârsta ta.
Mereu mi-ai știut dorințele. O voi prețui.
Se face târziu.
Haide.
Nu vreau ca tatăl tău să te aștepte.
Iar tu vei merge la petrecere.
Ar fi un lucru nobil.
De la domnișoară.
Nina, e prea mult.
Promite-mi că nu-l deschizi decât după miezul nopții.
Îți promit.
La revedere, Aleksandr Ilici.
- Noroc. - La mulți ani!
Bună seara.
Sasha! Haide.
Mishka.
Mulțumesc.
Bună seara.
M-am gândi că vă place coniacul.
Hai, ia loc.
E o alegere excelentă, excelență.
Unde-s paharele, Mishka?
Regiunea Champagne.
Categoric.
Struguri albi pentru vin.
Acum urmează anul.
Aș zice 1906.
Foarte aproape. 1908.
Totuși...
E pentru îmbătarea cu prietenii.
Noroc.
El cine-i?
E fiul meu, Iliya, are trei luni.
Dumnezeule.
Mă întreb dac-ar mai fi în viață de nu interveneam între voi.
Poate aș fi devenit un nobil.
Ne-am fi căsătorit și acum amândoi am fi morți.
Îmi pare rău că m-am băgat între tine și Elena.
Știu ce-ai făcut pentru mine, Mishka, cu acea poezie.
N-aș fi aici dacă nu erai tu.
Mi-ai salvat viața.
Merg cât timp încă mai pot.
Mă vei mai vizita, Mishka?
Dacă mai dorești, da.
Traducerea și adaptarea Richard Nasta @ Subs.ro Team www.subs.ro
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.