Original subtitles

general tregar.

La ora 03:00 în această dimineață, racheta expediționară x-1,

dispărut de 61 de zile, a fost văzut de muntele Palomar,

plutind pe orbită la aproximativ 90.000 de mile în spațiu.

Toate încercările de a stabili o comunicație radio

au esuat pana acum.

Nu știm dacă a rămas cineva în viață la bord.

Mr-1 pare a fi o navă moartă.

Nu am avut niciun contact cu racheta

de când a intrat pe orbita lui Marte în urmă cu peste două luni

și a raportat că se pregătește să aterizeze pe planetă.

Se credea că nava s-a prăbușit în încercarea de aterizare.

Dar ea nu a făcut-o!

Domnilor, racheta Marte trebuie recuperată

și adus înapoi pe pământ intact!

E o comandă grea, George.

Știu, dar instrumentele de înregistrare de pe acea navă

conțin informații de neprețuit care acoperă întreaga călătorie.

Trebuie să-l avem.

Profesore Weiner, ce șanse avem?

Ele depind de mai mulți factori, generali.

Mr-1 este, desigur, echipat cu control robot,

care poate fi activat prin declanșare de la distanță de la pământ,

daca sunt operativi.

Baza din Nevada este alertată să se ocupe de asta.

- Sunt în standby. - Continuă, domnule profesor.

Dacă este suficient combustibil la bord,

putem trimite nava spre baza Nevada.

Dacă combustibilul rezistă prin decelerația de reintrare,

o putem pune jos în siguranță.

Iată altul dacă:

Dacă e cineva la bord, în viață?

Maior Ross, comunicațiile au stabilit vreun contact?

Nu, domnule. Nici unul.

Ar putea fi o defecțiune a radioului.

Cineva trebuie să fi luat nava de pe Marte.

Neașteptat, controlat de la distanță

accelerarea, uh, a...

Cinci, șase g.

Cinci, șase g ar putea fi periculoase pentru ei,

chiar fatal!

Și cât vor dura dacă le lăsăm acolo?

Atunci se decide. Decolăm imediat spre Nevada.

O primim acum, domnule, pe ecranul telescopului radar.

Acolo e.

Bun.

Sunteţi gata?

Da.

Activati!

Atenție vă rog.

Minus un minut.

Repeta. Minus un minut.

Începe numărătoarea inversă finală.

Urmărire, urmărire.

Pompe rotative de combustibil pornite.

Înregistrarea casetelor rulează.

Minus 30 de secunde,

minus 30.

Marcă!

Pornirea giroscopului principal de ghidare.

Rulează adevărat.

Rulează adevărat.

Minus 20 de secunde,

minus 20.

Comutatoare de declanșare cu telecomandă...

Pe!

Zece secunde.

Nouă, opt,

sapte, sase,

cinci, patru,

trei, doi,

un foc!

Ea a plecat!

Grozav. Apoi este combustibil la bord.

Dreapta! Dar există o singură întrebare: Cât de mult?

Bravo, domnule profesor.

Davis, vreau să fie calculată ora de sosire a navei.

Anunta-ma imediat ce il ai.

Da domnule.

Răspunsurile la aceasta și la multe alte întrebări

prezentate de oficiali anxioși ar putea veni în seara asta,

când se va încerca să aterizeze racheta Marte

la o bază îndepărtată a forțelor aeriene din Nevada.

Mai rămâne problema combustibilului:

Mai are nava suficient combustibil?

pentru o decelerare sigură?

Sau va arde în atmosfera noastră

ca un meteor arzător?

Lumea așteaptă cu suspans să învețe soarta

din patru membri ai echipajului navei,

văzut aici în fotografii de știri

înainte de plecarea lui Mr-1.

Colonelul Tom O'bannion,

Forțele aeriene ale Statelor Unite, pilotul navigator.

Dr. Iris Ryan, o tânără autoritate strălucită

despre științele biologiei și zoologiei,

fiica regretatului profesor Alfred Ryan.

Profesorul Theodore get tell, proiectantul rachetei

și cea mai importantă autoritate a lumii

pe spațiu și rachete.

Și ofițerul șef de adjudecare Sam Jacobs,

expert în electronică și radar.

Rugăciunile unei națiuni recunoscătoare în această seară

va fi oferit în speranța că acești patru au supraviețuit

zborul lor care face istorie.

- Încă cinci minute. - Da.

Ce crezi? Cineva la bord? În viață, vreau să spun?

- Vom ști destul de curând. - Da.

Hei uite!

- Ştii ce cred eu? - Ce?

Chestia aia de sus, e un sicriu zburător.

Arata bine pana acum.

Colonel Davis, ceva pe contorul de radiații îndepărtate?

Negativ.

Monitoare de radiații în poziție.

Monitoare de radiații, verificați.

Atenție vă rog.

Aceasta este o repetare a instrucțiunilor anterioare.

Nimeni nu trebuie să se apropie de navă decât dacă este comandat de control.

Repet, nimeni nu trebuie să se apropie de navă decât dacă este ordonat.

Monitoare de radiații, mergeți la rachetă.

Începeți verificarea.

Toate contează încă în zona verde.

Radiația carenei în zona de siguranță.

Bun.

Monitoare de radiații, dați înapoi.

Echipa de recuperare, treci sus.

Nu este nevoie de ecranare pentru a deschide ecluza.

Monitoare, așteptați pentru a verifica radiația interioară.

Ține-l! Uite!

Echipa de recuperare, stai!

Cineva este în viață.

Fata!

La naiba cu radiațiile! Să mergem!

Haide să mergem!

Brancardieri!

Hai, domnule sarge, dă-mi o pauză, vrei?

- Cine e? - Nu-i pot vedea fața.

Hei, ce este, omule?

Haide, Iris.

Orice se poate face pentru el se va face.

Cum poate cineva să facă față asta?

Haide, dr. Ryan, vă vom urmări.

I-am dat un sedativ. Ar trebui să-l țină liniștit.

Are o temperatură ridicată.

Dr. Gordon, acea... creșterea...

Cu ce ​​ne confruntăm?

- Nu știu. - Se răspândește rapid.

Ai idee despre ce ar putea fi?

Nu, încă nu am făcut-o.

Dacă am ști doar cum sau cu ce a fost infectat, am putea ști

cum să combatem boala, dar lucrăm în întuneric.

Dar cu casetele?

S-a învățat ceva de la ei?

Doar asta este.

General Tree Gar m-a informat că nu există înregistrări.

Fără casete?

Da, multe dintre ele.

Marcat și depus din prima zi.

Au examinat aproximativ jumătate dintre ele până acum, toate goale.

Nimic pe ei?

Tăcute, de parcă ar fi fost șterse

printr-o forță magnetică puternică.

Tree Gar se așteaptă ca toți să fie așa.

Atunci s-ar putea să nu știm niciodată.

Avem o singură șansă: Fata.

Ea este de fapt singura noastră speranță.

Dacă ea ar putea să ne dea un indiciu...

Care este starea doctorului Ryan?

Epuizare, șoc. Ea se odihnește.

Ar trebui să putem vorbi cu ea în câteva ore.

Avem foarte puțin timp.

Sper că va trece.

Dr. Ryan, vrei să vorbești cu noi acum?

Voi încerca.

Cum este el? Va fi bine?

Facem tot ce putem.

Ce s-a intamplat cu el?

Nu știu.

Nu-mi amintesc.

Iris, multe vor depinde de ceea ce ne poți spune.

Te rog, încearcă să-ți amintești.

Cum a fost infectat?

Cu ce?

Nu pot... Nu-mi amintesc.

De ce nu începi de la început?

Povestește-ne tot ce s-a întâmplat din ziua în care ai plecat.

Vă poate ajuta să vă limpeziți mintea.

Da. Da, da, voi încerca.

Decolarea a fost așa cum ne așteptam.

Am atins viteza de evacuare,

și tom a tăiat în rachetele cu accelerație constantă de 1 g.

Eram cu toții plini de spirit când ne-am terminat verificarea de zbor.

Nu este mult diferit de rularea uscată

în cabina de test spațial de pe bază, nu?

Mult mai ușor, dacă mă întrebați pe mine.

Nici un „gar copac dornic” care să ne arunce probleme imaginare.

Asta a spus bărbatul, Sam.

— Călătoria va fi probabil o rutină plictisitoare.

Doar ca să blamești călătorii în spațiu să nu se plictisească prea mult,

numărul de radiații este în creștere.

Meteor radioactiv?

Se pare ca.

Atât modelul lunetei radar, cât și numărul erratic gamma se potrivesc.

Ei bine, hai să verificăm, hm?

- Vizual direct, de asemenea. - Dreapta.

Meteor confirmat.

Curs care se intersectează.

Marja de siguranță adecvată.

Mi-aș fi dorit ca părinții mei să fi văzut asta.

Și-au petrecut viața făcând acest lucru posibil.

Marte, planeta roșie.

Destinația noastră.

Uite, ambele luni sunt vizibile.

Hei, două luni,

ce loc pentru romantism, nu?

Și compozitori.

♪ Două luni da da da da da da da da a'

hai să-ți închidem gura și paznicii portului, nu?

Nu are rost să zgârie plăcile de vizualizare de praful de meteoriți.

Știu, știu, bine, bine!

Mr-1 până la eb-9.

Mr-1 până la eb-9.

Intrati va rog.

Oh, Sam, pune totul pe bandă, vrei?

Îl am pe banda auxiliară, domnule.

Domnul-1, acesta este eb-9. Peste.

Dl-1 până la eb-9,

starea a, condiția a.

Totul e sub control. Peste.

Suntem încă în curtea noastră din spate.

Decalajul radio este de doar câteva secunde.

Așteaptă până sunt câteva ore.

Atunci conversația noastră va fi o adevărată obstacol.

Domnul-1, calculele de bază confirmă raportul.

Ești pe curs, conform programului.

Hei, arăți foarte bine acolo sus. Peste și afară.

Mulţumesc mult. Peste și afară.

Găină bună, bătrână, veghându-și cei patru pui.

Suntem la mii de mile în spațiu.

E greu de crezut.

Da, în orice moment, mă aștept să văd

Treegar general a venit prin trapa aia și spune: „Bine,

suficientă muncă pentru azi.

Să mergem toată lumea la Tony și să bem puțin.”

Ei bine, asta ar fi puțin greu de făcut.

Tony este la 30.000 de mile de aici.

Ei bine, vrem să putem face față realității pe ceasul nostru.

Haide, Sam. Hai să ne odihnim, nu?

Bine, profesore, sapă.

Se întâmplă cu adevărat.

Știi, irlandez, îmi amintește de când eram copil.

Pot doar să te văd.

Îmi amintesc când am primit primul meu câine.

Eram înnebunit după câinele ăla.

Am vrut să doarmă în camera mea,

dar familia mea nu mi-a permis.

Obișnuiam să cobor de zeci de ori în timpul nopții

pentru a se asigura că era acolo.

- Atunci erai sigur. - Uh-huh.

Și destul de curând, oamenii vor fi la fel de siguri de călătoriile în spațiu

cum eram de cainele meu.

Și așa cum aș vrea să fiu din partea ta.

Face Broadway să arate ca o alee întunecată.

Când ne întoarcem, irlandez...

Ce zici să explorezi aleea aceea întunecată...

Împreună?

Dvs, colonel, domnule...

Poate avea o întâlnire.

Mr-1 până la eb-9.

Mr-1 până la eb-9.

Raportul 7-9.

Timp: 17 zile, 1103 ore.

Poziţie:

„Triangle easy fox Baker”.

Desigur, conform programului.

Condiția a.

Peste și afară.

Hei, când e cea, nu?

Vin sus. Haide, Tom.

Mă poți ajuta cu rațiile.

Aș prefera să sculpt o friptură groasă la Tony's.

Fă-l mediu rar și mă voi alătura ție.

Vei face un control de ploaie?

Dacă nu va sări.

Hm. Iată-ne între două puncte.

Ne-ar putea lipsi oricare dintre ele,

și nu știi niciodată.

Racheta Marte unu, rația b.

Marte...

Planeta roșie furioasă.

Sună atât de prevestitor, nu-i așa?

Marte.

Zeu antic al războiului.

Ți-e frică, irlandez?

Puțin.

Îngrijorat, cred.

Oh, toți suntem sau nu am fi oameni.

Știu că acesta este un mod amuzant de a simți un om de știință, dar...

Mă întreb dacă unele lucruri nu sunt mai bine necunoscute.

Așa au spus pe Santa Maria

înainte de a descoperi lumea nouă.

Din greseala.

Știi, irlandez,

ești primul om de știință pe care l-am cunoscut vreodată

cu păr roșu lung și frumos.

Și ești primul pilot cu care am plecat vreodată pe Marte.

Și ascultă,

numele meu este Iris,

nu irlandez.

Nu știu niciodată dacă mă chemi pe nume sau naționalitate.

Când te voi chema pe nume, vei ști.

„Așa că oola a alergat țipând pe nisipurile marțiane arzătoare

în timp ce monstrul ongolur o urmărea fără milă,

cele cinci brațe ale lui întinzându-se flămând spre ea.

Va continua săptămâna viitoare.”

Și asta a fost ultima problemă înainte de a decola.

Marte...

Marțieni, monștri.

Mă întreb dacă voi ajunge vreodată să văd următorul număr.

Eb-9 către Mr-1. Raport numărul 7-6.

Orbitează Marte.

Repet, orbitând Marte.

Începe operațiunea de aterizare.

Rachete în marșarier pentru aterizare.

Condiția a.

Înregistrarea casetelor rulează.

Tracțiune gravitațională, 0,38, standard de pământ.

0,38, eS

Viteză, 3,1 mile pe secundă.

Raport de decelerare, 17,5.

Raport de decelerare, 17,5.

Factor de rezistență la densitatea atmosferei, 0-0, 1-2.

Factor de rezistență, 0-0, 1-2.

Deriva, 0.

Deriva, 0.

Axa longitudinală, 100 la sută.

Axa longitudinală, 100 la sută.

Abatere verticală, zero.

Abatere verticală, zero.

Rachete de frânare automată gata.

Rachete de frânare automată activate.

Lumini pentru instrumente.

Așteptare.

Țineți-vă pălăriile, copii! Începem!

Rachete pe!

Ei bine, să ieșim și să revendicăm planeta

în numele Brooklynului?

Nu încă, Sam. Deschide ferestrele, Tom.

(0k3)!-

pornește microfonul exterior, Sam.

Da domnule.

Ciudat.

Nimic nu se mișcă.

Totul pare a fi...

Aşteptare.

Trage orice se mișcă și ridică orice nu se mișcă.

O să accept acel sfat, mai ales la primul punct.

Dați volumul, Sam.

Ei bine, haide, Iris.

Să trecem la treabă la testele noastre, nu?

Luați numărul de microbi și radiațiile.

Voi lucra la compoziția atmosferică, la temperatură.

Fii atent, Sammy.

Orice se mișcă, strigă.

Știi, e așa de liniște acolo, dacă se mișcă ceva,

O să sar imediat din pielea mea.

Ceva va fi.

Cu toată vegetația de acolo,

sigur va fi ceva viu.

Adică, ca ongoluri cu cinci brațe?

Ce?

Nu-ți face griji, Sammy.

Noi o'bannions suntem fermecaţi.

Da, dar poate că noi, Jacobs, nu?

Tatăl meu, când eram copil, mi-a povestit despre bunicul meu.

Avea un fel de al șaselea simț,

în special în țara indiană.

Când erau indieni prin preajmă, urechile lui începeau să zvâcnească.

Se trage din familie.

Ei bine, sunt liniștit, colonele, domnule.

Numai, fă-mi o mică favoare, vrei?

Dacă urechile încep să zvâcnească, mă vei anunța repede?

O să trec cu tine.

- Mai s-a mutat ceva, Sam? - Nici un lucru.

Stai aici.

Hei!

Ți-am spus să nu lași chestia aia întinsă.

Iris s-a împiedicat de el.

A scăpat o tavă cu eprubete.

- Băiete, îmi pare rău, colonele. - E în regulă, Sammy.

Fără surprize, Tom.

Atmosfera este cam așa cum credeam:

Subțire, extrem de subțire.

Nu este suficient oxigen pentru a ne susține, dar, fără îndoială, suficient

pentru un fel de viață animală nativă.

Ei bine, așa cum ați spus, domnule profesor, fără surprize.

Ai văzut ceva încă, Sam?

Doar acele legume congelate.

Orice sunete?

Nici un pip.

Dacă acei marțieni sunt acolo, trebuie să fie invizibili.

Nicio mișcare.

„Weirdsville”, cum spunea bunica mea.

Ține-ți ochii deschiși, nu?

Da domnule.

Am aterizat lângă centura ecuatorială.

Acum, dacă există vreo inteligență nativă pe aici,

ar trebui să fie în această zonă.

Cred că trebuie să ai dreptate.

Scuze pentru efectele sonore.

Uită, irlandez.

Această tăcere nebună și lipsă de mișcare ne-au prins pe toți.

Nu are niciun sens, Sammy.

Ceva trebuie să se miște.

- Ce s-a întâmplat? Urechile zvâcnesc? - Aw, doar o bănuială.

Da? Ce?

Știu că e ceva acolo.

Sigur, ca marțianul invizibil?

Ești sigur că microfoanele exterioare sunt pornite, Sam?

Volum maxim.

Știi, atmosfera este foarte rară.

Nu ar conduce prea bine sunetul.

Desigur.

Asta ar putea explica și de ce plantele nu se mișcă.

Fără adiere.

Mă întreb...

Ar putea sa fie...

Intenționat?

Intenționat?

Știu că sună nerezonabil,

dar pur și simplu nu pare natural.

Adică crezi că e controlat?

Ce ființe ar putea exercita un control atât de fantastic?

Ei bine, există o modalitate de a afla. Eu plec acolo.

- Tom, stai, nu... - Nu, nu, vom merge cu toții.

Era timpul să folosim eu și Iris

unele dintre aceste echipamente scumpe de laborator ale noastre.

În regulă. Ia-ți costumele.

Știi ceva, domnule profesor?

Prima dată în viața mea mi-a fost vreodată foarte frică.

Nu e nimic acolo în afară de o grămadă de plante nebune.

Este nevoie de un om curajos să-și recunoască temerile, Sam.

Cu toții ne este frică de necunoscut.

Da.

Da.

- Ești bine, irlandez? - Mm-hmm.

De fapt, abia aștept să încep să lucrez.

Știi, nu pot spune că recomand

costume spațiale pentru păpuși tinere frumoase.

Ce s-a întâmplat cu toate curbele tale frumoase?

Nu, Sammy.

Unele dintre creațiile pe care le-am văzut în vitrinele magazinelor din New York

nu arăta prea bine.

Sunt convinsă că toți creatorii de modă sunt o persoană care urăște femeile.

Dr. Ryan, ce este? Ce s-a întâmplat?

Nu știu.

Nu-mi amintesc.

Tot ce știu este că a fost oribil.

În regulă,

în regulă.

Odihnește-te acum și vom vorbi mai târziu.

Asistentă, luminol de sodiu, două boabe și jumătate.

Da, doctore. intravenos?

Da.

Evident, a avut un șoc extraordinar.

Are un blocaj mental.

Mintea ei refuză să-și amintească ceva.

Ai observat că memoria ei începe deja să prindă

o calitate de irealitate.

Trebuie să știm ce sa întâmplat.

Viața unui bărbat, poate mai mult, depinde de asta.

Știu. Să presupunem că această infecție extraterestră se răspândește la noi toți.

Fiecare clipă contează.

Dar benzile? Vreun rezultat?

Am trecut prin aproape toate. Gol.

Dr. Ryan trebuie să-și amintească.

Dar narcosinteza?

Ei bine, este singura noastră speranță.

Dar ea este destul de slabă.

Ar trebui să se odihnească puțin înainte să consumăm droguri.

Mintea i s-ar putea rupe dacă am forța-o

pentru a-și aminti groaza

ea a șters atât de atent de la nivelul ei conștient.

Ar fi capabil să-și amintească ce s-a întâmplat de fapt?

Își va putea aminti ceva familiar în mod normal.

Deși, când pătrundem blocajul minții ei

în amintirile ei suprimate, amintirea ei va fi, fără îndoială

colorată de propria ei interpretare a minții

de ceea ce a trăit ea.

De fapt, ori de câte ori își amintește

orice era străin, înspăimântător pentru ea,

o vom vedea așa cum a văzut-o mintea ei.

Exact.

Și amintiți-vă, mintea ei a trebuit să se salveze uitând.

Dr. Gordon.

Cum este el?

Se înrăutăţeşte?

Ma tem ca da.

Nu știm cu ce ne luptăm, Iris.

Și eu sunt singurul care te poate ajuta,

prin amintirea.

Există o modalitate prin care mă poți forța să-mi amintesc, nu-i așa?

Există.

Apoi folosește-l.

Dr. Ryan, ai avut un calvar.

Trebuie să-ți construiești puterea. Trebuie sa te odihnesti.

Șocul amintirii forțate

sub influența drogurilor poate fi periculos pentru dumneavoastră.

Și cât poate să aștepte?

Vă rog, dr. Gordon.

Ah.

Ce este, irlandez?

Portul de afară.

Tom, a fost oribil.

Rămâi cu ea, Sammy.

- Nu e nimic acolo, irlandez. - Dar am văzut!

Ce ai vazut?

Era ca o față uriașă, distorsionată, cu...

Cu trei ochi bombați.

Dar acum nu e nimic acolo.

Vă spun, a fost acolo!

Hei, trei ochi! Ce nebun peeping tom, nu?

Se uita fix la mine.

Nu se mișcă nimic. Nu e nimic acolo.

Nu mă crezi, nu?

Buna tuturor.

Cu această așteptare, este de mirare că n-am apucat să văd chestia.

Am văzut-o, Sam, chiar am văzut-o.

Te rog, nu ai putea să faci să crezi că nu ai făcut-o?

Mi-aș fi mult mai puțin speriat.

Dacă acel lucru este acolo, nu vom afla despre el aici.

Ai atâta dreptate. Hai să ieșim și să aruncăm o privire, gettell.

Irish, tu stai aici cu Sammy.

Nu pe viața ta, colonele o'bannion!

Merg si eu!

Ei bine, așteaptă-mă!

Verifică-ți indicatorul de oxigen-

(0k3)!-

acum, acesta va fi sOP

Chiar dacă aceste interfoane transportă kilometri,

Vreau să stai mereu în vedere la mine.

Sam, pistolul tău ultrasonic de congelare a fost conectat, bine?

- Da domnule. - De ce nu o verificăm?

Planta aceea de acolo.

În regulă, nu?

Da!

Foarte bine. Wow!

Microfoanele sunt pornite, Tom. Am auzit că s-a spulberat.

- Şi tu? - Da, se verifică.

Tare și clar, patru câte patru.

Bine, hai să vedem ce e în junglă.

Haide, irlandez.

Așteptaţi un minut. Nu voi întârzia mult.

Este uimitor.

Lasă-mă doar să fac o examinare preliminară.

Dacă mă întrebați pe mine, cred că ar trebui să facem

o examinare preliminară pentru marțieni.

Putem rămâne aici o vreme.

Tu acoperi partea aceea și eu voi rămâne aici, Sammy.

(0k3)!-

fantastic.

Toate caracteristicile vieții plantelor,

dar aproape deloc clorofilă.

Și se pare că există indicii că...

A unui sistem nervos.

- Sistem nervos? - Ei bine, se pare.

Desigur, va trebui să fac niște teste mai specifice.

Dar mineralele?

Nu am găsit încă nimic care să contrazică teoria

că materia de bază în tot universul este aceeași.

Dar, am întâlnit unele combinații chimice cele mai neobișnuite.

Aceste viță de vie sunt aproape ca degetele.

Unde mergi, irlandez?

Urmăresc această viță.

Sunt curios să văd de unde vine.

- Ar fi bine să stai aproape de mine. - Oh, Tom, într-adevăr!

Știu că crezi că m-am comportat ca o femeie isterică la navă.

Sunt perfect capabil să am grijă de mine.

Nu voi scăpa din ochii tai.

Du-te cum vrei, irlandeză.

Tom! Tom!

Tom!

Tom!

Tom!

Tom!

Tom!

Acum, Sam! Ia-l!

Ești bine, irlandez?

Așa cred.

Lasă-mă să număr până la zece.

Numără până la 100 dacă vrei.

Sunt bine acum.

Hei, ce a fost chestia aia?

Este o plantă carnivoră uriașă, Sam.

Se hrănește prin capcana animalelor și digerându-le, viu.

Rușine noroc.

Iată, haide, aruncă o privire.

Dacă nu ai fi fost tu și Tom, aș fi putut fi eu.

Ei bine, cel puțin știm că aici sus există viață animală, nu?

Acum îmi spune.

Este remarcabil.

Ai avut dreptate, Iris.

Aceasta este mai mult decât o plantă.

Este o formă joasă de creatură vegetală neuromusculară.

Cum zici că o numim o zi și să ne întoarcem la navă?

Sunt de acord.

Am avut destulă emoție și capătăi pentru o zi, hmm?

Sunt pentru asta.

Orice „swash” pe care l-am avut vreodată tocmai a venit desfăcut.

Să mergem.

Sunt sigur că mă bucur că băieții din artilerie te-au dezvoltat, iubito.

Cred că o să-ți spun Cleopatra,

pentru că ești o păpușă atât de grozavă.

Și crede-mă, Cleo, tu și cu mine nu ne vom despărți niciodată.

Nu.

Aici, Sammy, pentru cartea ta de vechituri.

Hei, ce cuplu frumos.

Uite, colonele, eu și noul meu pinup.

Trebuie să fie și alte creaturi în jur.

Mai bine ai grijă de chestia aia.

Nu știi niciodată ce altceva vom găsi.

Sau ce ne va găsi.

Ei bine, bărbia sus, băiete Sammy, bărbia sus.

Știi, Sam, e doar o mică diferență

între a ține bărbia sus

și scoțându-ți gâtul afară.

Colonel, domnule, eu unul, știu asta...

Cum.

Chestia aia chiar încerca să o omoare pe Iris?

Nu a fost doar o îmbrățișare prietenoasă.

Dar de ce nu am fost atacați înainte?

Am trecut cu toții de asta... Acea creatură vegetală.

La ce conduci, profesore?

Ei bine, nu mă pot abține să simt că suntem urmăriți.

Că există un scop în spatele tuturor.

Ce se întâmplă, domnule profesor? Îți tremură și urechile?

Evident, aici există viață animală,

probabil și viață inteligentă.

Și totuși, nu am văzut niciunul.

Acum, această liniște,

lipsa asta de miscare...

Oh, încă crezi că e...

Intenționat, controlat.

Ei bine, eu... nu știu.

Dar de ce?

Poate, într-un fel, suntem și noi controlați,

prin acțiunile acestor forme inferioare de viață,

păstrat inofensiv, ca să spunem așa.

Ce ar putea controla toată viața de aici?

Ar putea fi ceva super-inteligent

mintea comunității, presupun.

- Mintea comunității? - Da.

La fel ca controlul inexplicabil, misterios pe care îl păstrează

o colonie de furnici care funcționează în perfectă unitate înapoi pe pământ.

Am vești pentru tine, profesore.

O să iau furnicile în orice zi.

Ei bine, mai avem patru zile să aflăm.

Contactul tău cu pământul nu e puțin târziu, Sammy?

Da este. Peste o oră întârziere.

Încearcă-ți echipamentul.

Nu este o defecțiune a echipamentului. Nu primesc decât aer mort.

Hmm.

Țineți linia deschisă și încercați să transmiteți.

Acesta este mr-1

și aceasta este o transmisie de test.

Nu e de folos. Semnalul nostru continuă să revină la noi.

Nu pot trece.

Trebuie să existe un strat ionizat în atmosfera marțiană,

împiedicând trecerea acestor unde radio.

Da, și împiedicând rapoartele pământului să ajungă la noi.

Nu am auzit niciodată de ceva care să oprească frecvențele pe care le folosesc.

Ei bine, acum auzi despre asta.

Continuă să ne înregistrezi rapoartele, Sammy.

Vom rămâne aici cinci zile întregi,

chiar dacă nu înseamnă contact cu pământul.

Saritor, irlandez?

Mi-e teamă că da, puțin.

Hmm. Vezi ceva?

Nimic.

Totul pare să fie mort acolo.

Este ca un coșmar al tăcerii nesfârșite.

Știu. O simțim cu toții.

Atunci nu sunt doar eu, pentru că sunt femeie?

Oh.

Femeile nu au niciun monopol asupra fricii.

Bărbaților le este mai frică să nu fie numiți lași.

Lașitatea este un lucru pe care cred că nu ne putem ierta niciodată.

Uite, soarele răsare.

Da.

Pare cam supărat.

Bine, toți, veniți și luați-l!

Micul dejun este gata!

Cafea fierbinte, aderență tare și pastile cu vitamine!

Ne vom îndrepta în direcția aceea.

Acum, amintiți-vă, rămâneți împreună.

Haide, irlandez.

Acest lucru cu siguranță arată diferit.

Uite! Pomii aceia de acolo! De asemenea, arată diferit.

Da, ca nimic din ce am văzut.

Să le aruncăm o privire mai atentă.

Bine. Sam și Gettell, rămâneți aici.

Ține-o pe Cleo la îndemână.

Voi merge cu tine.

Nu arata ca scoarta.

Lasă-mă să iau maceta ta, Tom.

Aici.

Oh, e viu!

Atentie, domnule profesor!

Atentie, domnule profesor!

Colonel! Îi dau tot ce are!

Nu o va mișca!

Cleo nu o clintește!

Stai aici.

Tinteste spre ochi, Sam! Oarbe-l!

Ia-l!

- Esti in regula? - Da, dă-mi o clipă.

Ești rănit?

Nu, nu, Iris. Voi fi bine.

Niciun oase rupte. Doar învinețit puțin.

Băiete, un tovarăș de joacă. Fratele mai mare al lui King Kong.

Chiar și Cleo i-a dat doar un mic răcoare.

Trebuie să aibă aproximativ 40 de picioare înălțime.

Haide, să ne întoarcem la navă.

Oh, nu, nu, nu. Stai, Iris.

Nu avem mult timp pentru a explora așa cum este.

Nu trebuie să pierdem mai mult din cauza mea.

Este prea important. Voi fi bine.

Am fost curios ce se află de cealaltă parte a acelui Ridge.

Să mergem.

Acum iată,

un lac martian.

Are același sentiment de moarte.

Da.

Nu, stai puțin, Iris.

E în regulă.

Fără radiații anormale.

Deci, până la urmă, există apă pe Marte.

Pe lângă calotele polare, vreau să spun.

Dacă este apă.

Ei bine, se simte cam uleios.

Pare... pare mai grea decât apa obișnuită.

Probabil are un conținut de minerale complet diferit.

Sunt sigur că nu ar putea susține viața,

cel puțin nu viața așa cum o cunoaștem noi.

Mă întreb ce e pe cealaltă parte?

Ei bine, mâine aducem barca.

Lacul nu este atât de lat. Vom arunca o privire.

Se face târziu.

Mai întâlnim creaturi ca ultima,

Mi-ar plăcea să fiu nevoit să mă lupt cu ei în întuneric.

Haide.

Un copil, acel coșmar de șobolan-liliac-păianjen, nu?

S-a îndepărtat de Cleo și chiar și după ce Cleo a pornit

toate farmecele ei, de asemenea.

Cel puțin ea a speriat-o.

Da, fată bună, Cleo aia, nu?

Hei, știi singurul lucru care mă deranjează?

Într-o zi, poate că va întâlni un monstru care o va ignora,

să-i rupă inima.

Si al meu.

Irlandez,

Sam, profesorul și cu mine am luat o decizie.

Da, având în vedere totul, ne-am hotărât

să nu rămână cele cinci zile pline.

- Nu? - Vom decola în seara asta.

- Astă seară? - Mm-hmm.

Sam, pregătește panoul pentru decolare, vrei?

- Da domnule. - Dar de ce?

Ei bine, Iris, probabil că este din cauza mea.

Vezi tu, se pare că nu pot să-mi scot asta din cap

că există aici un pericol și mai mare decât ne dăm seama.

Forța de control?

Da.

Ordinele mele de la generalul Treegar

trebuia să nu-și asume riscuri inutile.

Ne-am îndeplinit misiunea. Am aterizat pe Marte.

Mm-hm. Și am adunat o mulțime de informații,

multe de pregătit pentru următoarea expediție.

Acum pregătiți-vă pentru decolare. Curea în interior.

Gettell, închide porturile.

Dreapta.

Lumini pentru instrumente.

Minus 15 secunde. Marcă!

Întrerupătoare principale de tragere, pornite.

Minus zece, nouă,

opt, șapte, șase, cinci,

patru, trei,

doi, unu, foc!

Ce este, Tom?

Ne putem economisi combustibilul.

Nu mergem nicăieri.

Uite, fiecare ac este lipit de sus.

Suntem într-un fel de câmp de forță,

extraordinar de puternic,

ținându-ne chiar aici.

Controlul.

Oricine ar fi ei, nu vor să plecăm.

De ce nu ies în aer liber, oricine ar fi?

Această așteptare,

incertitudine,

nestiind; necunoscand...

De ce ne țin aici?

Ce vor ei de la noi?

Ce suntem noi? Porcușori de Guineea?

Ia-o ușor, irlandeză, ușor.

Acum, gândește-te un minut.

Ei nu pot să vrea cu adevărat să ne facă rău.

Dacă ar fi făcut-o, ne-ar fi putut distruge cu mult timp în urmă.

Trebuie să aibă un alt motiv pentru a ne ține aici.

Tom, am făcut câteva teste.

Acum, suntem ținuți de o atracție gravitațională atât de puternică,

ar fi nevoie de 100 de ori mai mult decât forța pe care o avem pentru a ne elibera.

Mă întreb. Ne vom întoarce vreodată pe pământ?

Ei bine, nu vom aștepta.

Sam, scoate barca.

Vom vedea ce este peste acel lac.

Nu am calculat că celălalt mal

era chiar peste orizont?

Noi am facut.

Ei bine, atunci ar trebui să-l vedem destul de curând.

Nu-mi place locul ăsta.

Eu sunt cu tine.

De ce?

E atât de mort.

Ei bine, e mai bine decât pădurea aceea plină de drum în care tocmai am dat.

Tom, uită-te la asta.

Ce crezi din asta?

Acum ajungem undeva.

Acele clădiri nu doar au crescut. Au fost făcute.

Să ne apropiem.

Da, vreau să iau una dintre acele fete marțiane.

Am crezut că l-am făcut.

Cât de înalte sunt acele clădiri?

De ce, cel puțin o jumătate de milă, aș spune.

Oh, uită-te la asta!

Iris, spune, întoarce-te pe navă.

Sam, încearcă din nou pe Cleo.

Da, sigur.

Iris!

Închideţi ușa!

Ține-l!

Închideţi ușa.

Sam, el doar...

Ușor, irlandez, ușor, nu?

Voi deschide porturile de vizualizare.

Uite!

Încercați ecranele.

Este peste tot în jurul nostru.

Tom, brațul tău.

O parte din acea creatură te-a atins.

- Mâncat chiar prin costum. - Ca... ca Sam.

Ar fi bine să pleci din costumul ăla.

Voi lua niște compus de niacină, pentru orice eventualitate.

Dă-mi costumul ăla, Tom.

O vom pune în unitatea de eliminare.

Iris... ce părere ai despre acea creatură?

Ei bine, sunt sigur că este un animal unicelular.

Cele două zone din interiorul ei trebuie să fie nucleul

și vacuola contractilă.

Acum, așteaptă un minut. Vai. Heh.

- Lasă-mă să intru, irlandez, nu? - E ca o ameba, Tom.

O ameba gigantica, o singura celula, fara inteligenta,

fără sistem nervos deloc.

Reacționează complet pe instinct la stimuli externi.

Ah, trebuie să fim în siguranță aici.

Ameba își înghite prada

și o digeră cu acizi extrem de puternici.

Încearcă să ajungă la noi.

Este incredibil.

Nu aș spune asta, Tom.

Nu după ce am văzut că îi face bietului Sam.

Da.

Va dura timp,

dar probabil că poate mânca chiar prin navă.

Ei bine, trebuie să scăpăm de el într-un fel.

Dar cum? Nici măcar nu poate fi atins cu nimic din ce avem.

Ai experimentat cu ameba pe pământ. Ce îi afectează?

Sunt aproape imposibil de ucis.

Chiar dacă le tăiați în jumătate, ambele părți vor trăi.

Acum, trebuie să existe o modalitate de a ajunge la asta.

Se poate enchista, Tom.

Adică secretă și formează un fel de înveliș protector.

Așa a rezistat pistolului Sonic.

Căldură, foc.

Aș putea porni racheta.

Nu poți face asta, Tom.

Cu acea creatură care ne înfunda camera de împingere

am avea o explozie internă.

Ei bine, trebuie să facem ceva!

Nu mă pot gândi la nimic.

Hei, stai un minut. Îmi amintesc.

Am experimentat cu electricitatea.

Ce s-a întâmplat?

Ei bine, puterea de la o baterie de lanternă mică

a ucis mii de amibe.

Asta este! Soc electric!

Pot genera o jumătate de milion de volți.

Dar cum ai de gând să ajungi la ea pentru a o electrocuta?

Nu poți să ieși afară și nici măcar să deschizi ecluza.

Nu va trebui.

Dar ceea ce am în minte s-ar putea întoarce înapoi.

Dacă amândoi nu sunteți de acord, nu voi trece până la capăt.

Care este planul tău, Tom?

Am nevoie de ajutorul tău. Verifica-ma.

Această navă are o cocă dublă, nu?

Este corect. Carcasa exterioară acționează ca o bară de protecție de meteoriți.

Și carcasa exterioară este complet izolată de cea interioară?

- Destul de eficient. - Bun.

Acum, există vreo modalitate de a ajunge la carcasa exterioară de aici?

Un singur loc,

canalul de acces al cablului instrumentului detectorului.

Vreau să alimentez puterea radarului prin carcasa exterioară.

Se poate face?

Ar fi nevoie de multă recablare, dar,

da, o putem face.

Ce am în minte: alimentarea curentului prin carcasa exterioară,

fără ca acesta să se reverse în cel interior.

Ce crezi?

Și dacă există o scurgere?

Atunci nu va trebui să așteptăm ca acel lucru să ne mănânce.

Ei bine, sunt pentru asta.

La fel şi eu.

Bun. Să mergem.

- Aproape gata. - Mm-hm.

- Deschideți plăcile de vizualizare. - Mm-hm.

Ei bine, asta este.

Întrerupeți generatoarele.

Haide, Tom.

Gettell.

- Gettell. - Ce este?

Este...

E în regulă. am fost j...

E în regulă.

Doar puțină durere, asta-i tot.

Efortul, presupun.

Hai, hai. Ia-o ușor, profesore.

Voi începe să-l rebranșez, în caz că ne ține aici ceva

decide să ne lase să plecăm în câteva zile.

Radioul funcționează.

Câmpul de forță trebuie să fie oprit.

Porniți reportofonul, irlandez.

Oamenii pământului, noi ai planetei Marte,

să vă dau acest avertisment.

Ascultă cu atenție și amintește-ți...

profesor gettell!

Oh... Iris,

Îmi pare rău.

Decolarea...

Presiunea de accelerare...

Nu vorbi acum.

- Lasă-mă să te ajut. - Nu Nu.

Stai, Iris.

Nava,

cablajul...

Tu... trebuie să încerci...

Uh...

Tom...

In cabina...

Cabina...

Tom!

Dr. Ryan, asta e tot?

Care a fost avertismentul? Ce a mai spus vocea?

Incearca sa iti amintesti.

Nu știu.

Dar Tom, m-a pus să pornesc magnetofonul.

Poate ultima casetă...

Asistentă, lumină, te rog.

Aici sunteți, doctore.

- Ce este? - Epuizare.

Va fi bine?

Cu multă odihnă.

O ameba gigantica.

Ea ne-a spus ce trebuie să știm.

- Despre Tom? - Da.

Este o infecție enzimatică.

O mică parte din creatura amebiană

trebuie să fi ajuns la pielea lui Tom.

Și crește, mâncându-și literalmente țesuturile.

Îl poți salva?

Acum știm cu ce ne luptăm.

Măcar avem o șansă.

Dr. Gordon.

Este în regulă acum.

Trei cc.

În regulă.

Sună-mă imediat dacă există vreo schimbare.

Da, doctore.

Dr. Gordon îmi spune că a rezistat la tot ce am încercat.

I-am încetinit creșterea, dar atât.

Știi mai multe despre această creatură decât oricine.

- Am crezut că... - General Treegar,

este un laborator biologic aici, nu-i așa?

Da, desigur.

Amenda.

Dr. Ryan, Dr. Ryan!

Dr. Gordon, cred că am găsit soluția.

Ce putem face?

O să-ți arăt.

Electricitate.

Ne-am gândit deja la asta, dr. Ryan.

Dar orice fel de șoc electric suficient de puternic

a ucide ameba va ucide și pe tom.

- Știu. - Atunci cum?

Am atacat amiba extraterestră

de parcă ar fi o boală, dar nu este, este un animal,

un animal cu instinct și cel mai important dintre toate,

vointa de a actiona.

Doar face mai greu de distrus.

Și îi conferă o vulnerabilitate pe care o avem și noi,

aceea de a face o alegere greşită.

Uite. Avem două culturi de țesuturi identice acolo.

Ambele infestate cu propria noastră amibă microscopică

și așezate foarte aproape unul de celălalt.

Unul pe care l-am lăsat singur.

Pe celălalt l-am supus la șocuri electrice ușoare, periodice.

În curând, toată ameba de pe cultura iritată

făcuseră alegerea lor.

S-au mutat în cultura netulburată din apropiere.

Atunci asta trebuie să facem.

Vom pregăti o cultură tisulară mare

si pune-l langa bratul infectat, apoi, supune-l pe tom

la șocuri electrice, chiar înainte de a fi dăunătoare pentru el.

Mai bine vă grăbiți și să vă dați jos din pat, domnule colonel.

Broadway așteaptă.

Broadway?

Vrei doar să știu dacă îmi pot încasa cecul de ploaie?

Depinde de tine, Iris.

Tom, Iris, am ceva ce vreau să auzi.

Ai avut dreptate.

Tot discursul a fost pe reportofon, ultima casetă.

Cred că ar trebui să asculți.

Sună important.

Judecă singur.

Profesorul Weiner.

Oamenii pământului, noi ai planetei Marte

să vă dau acest avertisment.

Ascultați cu atenție și amintiți-vă.

Ți-am cunoscut planeta Pământ

de când prima creatură s-a târât din nămolul primordial

a mărilor tale să devină om.

De milenii, ți-am urmărit progresul.

De secole, te-am urmărit,

a ascultat semnalele dvs. radio

și ți-ai învățat vorbirea și cultura.

Și acum, ne-ați invadat casa.

Adulți tehnologici, dar sugari spirituali și emoționali.

Te-am ținut aici, hotărându-ți soarta.

Dacă formele inferioare de viață de pe planeta noastră te-ar fi distrus,

nu ne-am fi amestecat.

Dar ai supraviețuit.

Civilizația ta nu a progresat dincolo de distrugere,

război și violență împotriva voastră și a altora.

Fă cum vrei pentru ai tăi și pentru planeta ta,

dar ține minte acest avertisment:

Nu te întoarce pe Marte.

Vi se va permite să plecați în acest singur scop:

Duceți avertismentul pe pământ.

Nu veni aici.

Vă putem distruge și vă vom distruge, toată viața de pe planeta voastră,

dacă nu ne iei în seamă.

Ne-ați văzut, ne-ați permis să vedeți lumea noastră.

Mergi acum.

Avertizați omenirea să nu se întoarcă fără chef.