Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
O nav� spa�ial� din alt sistem solar invadeaz� cerul nop�ii.
Dar acesta nu e cerul nostru �i noi suntem invadatorii.
A �nceput c�utarea vietii extraterestre.
Dr. James Gavin Cercet�tor-�ef la NASA
Noi credem c� exist� alte lumi. alte planete ca Terra.
�tim c� sunt sute de alte sisteme planetare.
�i e posibil ca acesta s� fie doar v�rful aisbergului.
George Lucas cineast
E imposibil s� nu existe via��. E via�� inteligent� ? Nu �tiu.
Asta e o cu totul alt� problem�.
Peste c�teva decenii. sonde f�r� echipaj uman.
conduse de o inteligen�� artificial�.
ar putea descoperi via�� pe planete din afara sistemului nostru solar.
Dr. Michio Kaku- fizician. autorul c�r�ii "Lumi paralele"
2014 e anul magic.
E anul �n care planul de descoperire a planetelor terestre
va fi lansat pe orbit�.
misiunea sa fiind aceea de a g�si dovezi ale existen�ei
a 500 de planete asem�n�toare Terrei. �n alte sisteme solare.
Jack Horner paleontolog. Universitatea Montana
Nu avem motive s� nu credem
c� pe unele dintre ele nu vom g�si organisme pluricelulare.
asemenea nou�.
Stephen W. Hawking - fizician. autoru c�r�ii "O scurt� istorie a timpului"
Via�a care exist� pe P�m�nt trebuie s� se fi autogenerat �n mod spontan.
Este. astfel. posibil ca via�a s� fi ap�rut spontan
�i �n alt� parte. �n univers.
Vom face acum o c�l�torie simulat�. aprobat� de exper�i marcan�i.
pe o planet� botezat� Darwin lV.
Organismele care tr�iesc aici vor testa limitele tehnologiei
�i inteligen�a celor mai mari min�i ale genera�iei noastre.
pentru c� aici. pe Darwin. via�a e cu adev�rat plin� de surprize.
PLANETA EXTRATERE�TRlLOR
O navet� interstelar� pe nume Von Braun p�r�se�te orbita Terrei.
c�tre o planet� aflat� la 6.5 ani-lumin� dep�rtare.
Suntem preg�ti�i s� dep�im provoc�rile tehnologice
ale unei misiuni ce va necesita decenii la r�nd ?
Pentru a afla. o echip� de cercet�tori.
ingineri �i arti�ti de v�rf au creat o misiune virtual� pe Darwin lV.
a patra planet� a unui sistem binar. pe nume Darwin.
Wayne Barlowe artist. autorul c�r�ii "Expedi�ia"
Mi s-a p�rut foarte important ca fundatia cre�rii unei asemenea lumi
s� fie acceptarea ei de c�tre comunitatea �tiin�ific�.
Victoria Meadows - cercet�tor princip la lnstitutul de Astrobiologie NASA
Am prezentat conceptul unei echipe de cercet�tori.
pentru a ne asigur� c� legile fizicii �i chimiei
erau respectate. �n acel model.
Azi. c�ut�m planete asem�n�toare P�m�ntului cu ajutorul telescoapelor.
Misiunea Darwin lV simuleaz� urm�torul pas uria�.
c�utarea f�r� echipaj uman a vie�ii. dincolo de propriul sistemul solar.
Von Braun are dimensiunile unui submarin nuclear
�i c�l�tore�te cu o vitez� de 59 545 km/ sec.
20% din viteza luminii.
Einstein spune c� exist� o limit� de vitez� �n univers.
Mama natur� e ca un poli�ist.
un poli�ist care spune c� nu po�i dep�i bariera vitezei luminii.
Cea mai apropiat� stea e la 4 ani-lumin�.
iar c�l�toria p�n� la Darwin.
c�l�torind cu 20% din viteza luminii. va dura 42 de ani.
Loca�ie: Darwin. 6.5 ani-lumin� distan�� de P�m�nt
Scutul din aliaj de metal care protejeaz� naveta
a suferit numeroase coliziuni cu obiecte spa�iale.
�n timpul c�l�toriei de 42 de ani p�n� la Darwin lV.
Planeta orbiteaz� �n jurul soarelui mai mare
al unui sistem solar binar.
�ntr-o zon� suficient de apropiat� de propria stea.
Un loc c�ruia astronomii �i spun "Zona Bucle Aurii".
Nici prea aproape. dar nici prea departe.
la distan�a cea mai potrivit�
pentru ca planeta s� aib� ap� lichid� pe suprafa�a ei.
Principala prioritate a lui Von Braun e s� emit� un apel spre cas�.
Un mesaj digital va fi trimis printr-o raz� laser.
dar limita de timp �i spa�iu
impune o tax� de "roaming" pentru un apel la distan�� lung�.
Chiar �i cu viteza luminii.
transmisiile lui Von Braun c�tre Terra vor dura 6.5 ani.
pun�ndu-i pe tehnicieni
�n imposibilitatea de a corecta problemele.
Von Braun �i sondele sale vor trebui s� g�ndeasc� singuri.
Prima etap� a misiunii e lansarea Sondei Orbitale de Recunoa�tere. DRO.
Randy Pollock - arhitect al sistemulu de instrumenta�ie spa�ial�
Aceasta va monitoriza luni la r�nd vremea.
va studia geologia �i va c�uta semne de via��.
Joan Horvath - director executiv al Takeoff Technologies
Va cartografia �ntreaga planet�. se va roti �n jurul ei
�i ne va transmite o topografie detaliat�.
Am aflat c�te ceva despre planet�
cu ajutorul telescoapelor de pe P�m�nt.
Dar acum. c� suntem acolo. vom studia planeta
�i vom confirma corectitudinea presupunerilor noastre.
C�nd vom lansa acele sonde.
care nu pot explora dec�t o mic� por�iune a planetei.
va trebui s� profit�m la maxim.
lmaginile sosesc prin lentilele camerelor de pe DRO.
lmaginile luate cu infraro�ii. radar. lumin� invizibil�.
dezv�luie un lant muntos ecuatorial
�i c�mpii mari. afectate de sisteme meteorologice.
Darwin lV nu are oceane. doar o mic� mare albastr�.
Computerele lui Von Braun verific� mii de destina�ii.
�nainte de a selecta un loc de aterizare
ce poate oferi cele mai multe date.
Von Braun lanseaz� o sond� de m�rimea unui camion.
pe nume Balboa. botezat� astfel dup� faimosul explorator.
Balboa intr� �n spa�iul aerian al lui Darwin.
primul nostru ambasador pe o planet� extraterestr�.
Primul contact dintre Terra �i Darwin se face buc�ti.
Dar proiectan�ii misiunii Darwin s-au preg�tit pentru o asemenea situa�ie.
Sonda Balboa: defectiune critic� la intrarea �n atmosfer�
Von Braun mai are dou� sonde aditionale.
Sonda Leonardo Da Vinci e poreclit� "Leo".
Leo e urmat� de o sond� geam�n�. lsaac Newton. alias lke.
Sondele intr� �n atmosfer� asemenea navetelor spa�iale pe P�m�nt.
Etapa final� de zbor e un tipar �n forma literei "S".
pentru a elimina excesul de vitez�. �nainte de aterizare.
Temperatura de la suprafa�� este de 21 grade Celsius.
Leo aterizeaz� prima �i iese din vehicul.
Capul ca de pas�re al lui Leo e plin de senzori.
Dirijat de protocoale din cadrul programului s�u.
Leo confirm� c� aterizarea lui lke decurge normal
�i trimite un raport al situa�iei c�tre Von Braun.
Salut�ri de pe Darwin lV.> Am ajuns.>
Vestea c� Leo �i lke au aterizat e transmis� spre Terra.
Cercet�torii care erau copii c�nd Von Braun a p�r�sit P�m�ntul
anun�� acum na�terea c�l�toriei interstelare.
Urm�rirea acestor sonde de pe P�m�nt va fi ca atunci c�nd stai �ntr-o sal�
�i ��i vezi copilul la un concurs de ortografie.
Tu cuno�ti r�spunsul �i speri c� el va lua decizia corect�
�i va da r�spunsul bun.
dar �tii c� nu �l po�i ajuta cu nimic �n acel moment.
Darwin lV are o atmosfer� mai dens� dec�t P�m�ntul
�i sondele vor fi proiectate pentru a face fat� acestei situatii.
Vom �ti �nainte de a ajunge acolo c� atmosfera e mai dens�.
Vom �ti observ�nd analiza spectral� a acestei planete
�i semn�tura oxigenului.
Semn�tura oxigenului fiind mai mare.
vom �ti c� Darwin lV are mai mult oxigen dec�t Terra.
Azi. cuno�tin�ele noastre despre univers au crescut exponen�ial.
Ne-am de�teptat. am �nv��at. ne-am f�cut temele.
Primul val de telescoape spa�iale ne-au ar�tat un lucru.
Telescoapele de pe P�m�nt ne-au ar�tat altceva.
Fizica. cibernetica. matematica s-au completat �ntr-un mod minunat
pentru a ne permite s� recunoa�tem ceea ce �nainte nu se putea m�sura.
�n continuare. sonda Da Vinci exploreaz� o balt�
�i descoper� un microunivers.
Dar formele de via�� de pe Darwin au mai multe dimensiuni.
lar unele dintre ele sunt letale.
Pe Darwin lV. sondele Da Vinci �i Newton
sunt ajutate de o �ntreag� menajerie de mini-sonde.
Dup� c�teva minute. senzorii lor detecteaz� o prezen�� misterioas�.
Recent. unii astronomi au spus c� sunt foarte rare
condi�iile optime pentru via��.
De exemplu. e nevoie de o lun� mare. pentru a stabiliza orbita P�m�ntului.
care altfel s-ar dezechilibra.
Ai nevoie de un Jupiter enorm.
care s� curete cometele �i meteori�ii sistemului solar.
Trebuie foarte multe zone de siguran��.
P�m�ntul trebuia s� aib� anumite condi�ii perfecte.
astfel �nc�t poate c� suntem singuri �n univers.
Ei bine. eu nu cred asta.
Dac� te uiti la num�rul de stele de pe cer.
poate zece miliarde de stele aflate �n raza telescoapelor noastre.
��i dai seama c� poate jum�tate dintre ele
au sisteme solare �n jurul lor.
Dac� faci calculele.
realizezi c� sunt miliarde de planete �n univers
care au condi�ii compatibile pentru via�� a�a cum o �tim noi.
Misiunea Darwin. ziua 2. verificarea sistemelor
Prima misiune a lui Leo e s� cerceteze o regiune
plin� de structuri �nalte. misterioase. asemenea unor t�rt�cu�e.
Dar �nainte de a le studia. el trebuie s� se pun� la punct.
Atmosfera lui Darwin lV e saturat� de vapori de ap�.
o surs� gratuit� de hidrogen.
pe care Leo o folose�te pentru a umfla un sac de pe spatele s�u.
Acesta e acoperit de panouri solare fotosintetice.
Sacul ia o nuan�� verde. un material ca ni�te alge
din celule gener�nd energie de la cei doi sori ai lui Darwin lV.
Capul de pas�re al lui Leo are doi ochi. dou� camere sensibile.
Bra�ele lui au mu�chi de plastic. cu senzori �n v�rf.
�i un instrument de manipulare
care poate smulge o petal� de pe o margaret� extraterestr�.
Sistemul de propulsie pe pivo�i �i asigur� o vitez� de 50 km/ h.
Leo sesizeaz� mi�care �n radarul lateral.
Dar nu poate cerceta sursa mi�c�rii.
lnteligen�a lui artificial� nu e programat� pentru asta.
�n acest moment.
Prioritatea lui Leo e s�-l g�seasc� pe fratele s�u cu coada galben�.
De�i sunt identici din punct de vedere fizic.
lke �i Leo au fost crea�i cu personalit��i complementare.
lke e �nclinat spre siguran��.
Leo e curios �i programat s�-�i asume riscuri.
Ei au o inteligen�� artificial� echivalent� cu a unor copii de 4 ani.
Misiunile lor pot fi redirec�ionate �n orice moment
de super-calculatoarele lui Von Braun.
Ele sunt asistate de mini-sonde ca acest p�ianjen.
El e proiectat s� exploreze spa�ii prea �nguste
sau prea periculoase pentru Leo �i lke.
Datele adunate de ei
sunt transmise c�tre Von Braun pentru a fi analizate.
Camere-discuri au rolul de iscoade de mare vitez�.
Discurile pot fi recuperate �i re�nc�rcate.
Modific�rile radicale ale vremii de pe Darwin lV pot distruge sondele.
a�a c� lke �i Leo lanseaz� un sistem de avertizare.
Mici baloane meteorologice monitorizeaz� atmosfera.
E momentul unei ultime verific�ri.
Dac� lke sau Leo vor �nt�lni organisme inteligente.
ei vor prezenta o carte de vizit� sub forma unei holograme.
Ecua�ii matematice. imagini ale galaxiei noastre.
ale sistemului solar. ale Terrei �i ale speciei umane
sunt oferite ca o str�ngere de m�n� interstelar�.
Leo a detectat iar ceva.
Verificarea sistemelor �ncheiat�
Von Braun decide c� Leo �i lke sunt preg�ti�i s� exploreze
structurile bizare care �i �nconjoar�.
Cercet�torii le vor numi "copacii-t�rt�cu��".
�nal�i de 35 de metri.
ei stau pe o matrice de catalige ca ni�te r�d�cini.
Computerele lui Von Braun stabilesc c� aceste catalige
pot suporta o asemenea mas� uria�� numai dac� t�rt�cu�ele sunt goale
sau umplute cu un material spongios.
Dar Leo �i lke nu sunt programate s� studieze imediat
obiecte precum copacii-t�rt�cu��.
Unii astrobiologi prezic c� singurele forme de viat� extraterestr�
pe care le vom g�si sunt microorganisme.
iar sondele sunt proiectate s� le studieze pe acestea.
Leo e programat s� le caute �n primul ochi de ap� pe care �l g�se�te.
Un microcosmos de forme de viat� uni �i pluricelulare
�i cople�esc senzorii.
Dar Leo e pe cale s� descopere c� via�a pe Darwin lV
are mai multe dimensiuni �i aspecte.
Aceast� form� de viat� are dimensiunile unui T-Rex.
dar. �n locul unui r�get.
ea directioneaz� o und� de sonar spre Leo �i lke.
Darwin lV i-a rezervat misiunii o surpriz�.
Sondele sunt �n mijlocul unui Serengeti extraterestru.
iar jocul se schimb� complet.
James Kirkland paleontolog
Descoperirea c� Darwin lV nu e doar o planet� capabil�
s� sus�in� via�a la un nivel simplu.
ci are o biosfer� complex�. interactiv�. multicelular�.
comparabil� cu ceea ce avem pe Terra.
e cea mai mare descoperire din istoria omenirii.
Curtis Clark biolog
Putem fi aproape siguri c� via�a pe care o vom g�si pe alt� planet�
va fi evoluat diferit de via�a de pe P�m�nt.
"Limba-s�geat�" e un pr�d�tor foarte mare.
�n ceea ce prive�te pr�d�torii de uscat de pe Darwin lV.
e cel mai mare descoperit p�n� acum.
Dac� ne uit�m la Darwin lV �i la un organism precum "Limba-s�geat�"
�i apoi la Terra �i la un organism precum Tyranosaurus Rex.
observ�m dou� c�i evolutive diferite.
care au �nceput cu materiale diferite. �n circumstan�e similare.
ajung�nd la dou� organisme �n unele aspecte foarte similare.
�n altele. foarte diferite.
Trebuie s� examin�m �ntregul lan� trofic de pe planeta asta.
de la cele mai mici animale p�n� la cele mai mari.
pentru a �n�elege ce au �n comun Terra �i Darwin lV.
C�nd am plecat de pe P�m�nt. nu �tiam mai nimic despre Darwin lV.
�tiam doar lucruri foarte vagi.
Nu �tiam c� are ap� la suprafa��.
nu �tiam c� suprafa�a sa e ml�tinoas� sau foarte ciudat�.
Dac� trimiti o sond� care s� zboare peste tot. foarte �ncet.
o sond� mai u�oar� dec�t aerul.
atunci po�i acoperi foarte bine toate aspectele de baz�.
Christopher A. Kitts
director al Laboratorului de Sisteme Robotice. Universitatea Santa Clara
lke �i Leo au o inteligen�� similar� cu a unui copil mic.
Un copil �tie c� poate face unele lucruri. dar nu altele.
�ns�. �n unele cazuri. el are nevoie de pedeaps�.
Un copil nu �tie neap�rat c� nu e bine s� ating� ochiul unui aragaz.
iar lke �i Leo probabil c� nu vor cunoa�te toate posibilele amenin��ri
din acel mediu �i vor trebui s� le �nve�e.
�n continuare. Leo �i lke intr� �n zona de atac
a unui pr�d�tor puternic de pe Darwin lV.
Un v�n�tor extraterestru care �i doboar� prada cu sunete.
O urm�rire �n vitez� �ncepe pe Darwin lV.
o planet� extraterestr� unde via�a �i moartea sunt la fiecare pas.
C�nd se las� noaptea. formele de viat� extraterestre
creeaz� un spectacol de lumin� bioluminiscent.
ldeea c� exist� forme de viat�
la un �nalt nivel pluricelular. adaptate la mediu.
ne va modifica profund modul de g�ndire.
ne va face s� ne d�m seama c� avem multe de explorat.
pentru c� micu�a noastr� ograd� nu e chiar a�a de izolat�
�i de protejat� pe c�t credeam.
�i cred c� asta va duce la oportunit��i uluitoare.
�nv���nd despre alte forme de via��.
ne vom recunoa�te mai bine propriile limite. propriile posibilit��i.
Poate c� vederea sa
e mai pu�in evoluat� dec�t a animalelor mari de pe P�m�nt.
a�a c� sonarul e folosit pentru a localiza mai precis
obiectele din jurul s�u. obiecte ca Leo �i lke.
Pete bioluminiscente acoper� spatele creaturii.
Astrobiologii ar putea numi aceast� creatur� "Limba-s�geat�".
Limba-s�geat� decide c� sondele nu prezint� vreo amenin�are
�i �i �ndreapt� aten�ia �n alt� parte.
Girosprinterul e un vegetarian cu dou� picioare
cam de dou� ori mai mare dec�t o antilop� african�.
"Limba-s�geat�" se prezint� ca un pr�d�tor de ambuscad�.
capabil de mari viteze. pe distan�e scurte.
�n timp ce pr�d�torul �i prada ajung la viteze de 65 km/ h.
sondele sunt l�sate �n urm�.
lke lanseaz� o camer�-disc. pentru a urm�ri ac�iunea.
Limba-s�geat� domin� drumul ca o camionet�.
Girosprinterul ia viraje foarte ascutite.
Noaptea se las� pe Darwin lV.
Misiunea Darwin: ziua 9
Benzi bioluminiscente �mp�nzesc suprafa�a
ca un sistem de iluminare extraterestru.
E posibil s� fie o form� de comunicare. pe Darwin lV.
Dar lke �i Leo ignor� spectacolul de lumini
�i pornesc spre principalul lor obiectiv.
Prioritatea lor e s� caute locul ateriz�rii lui Balboa.
sonda pierdut�. pentru a-i confirma soarta.
Misiunea Darwin depinde acum de dou� sonde cutez�toare.
cu inteligen�a unor pre�colari.
lmaginile lui Balboa �i ale formelor mari de via��.
surprinse de lke �i Leo. sunt evaluate de Von Braun.
Supercalculatoarele sale aduc acum modific�ri importante
programelor celor dou� sonde.
Sondele sunt �ndrumate s� se despart�.
Leo va c�uta creaturile mari de pe Darwin.
�n timp ce lke va explora ecosistemul.
�n c�utarea formelor de viat� similare plantelor.
La �nceputul c�ut�rii sale. Leo trece peste o fos� geotermal�.
Misiunea Darwin: ziua 15 Sonda Da Vinci
Aici. el va pune deasupra sacului cu gaz pu�in hidrogen din cea��.
Dar chiar �i �n timpul unui popas. o bun� sond� continu� s� exploreze.
Nici via�a pe Darwin lV nu se opre�te vreodat�.
�n acest cazan vulcanic. Leo g�se�te microorganisme
asem�n�toare celor din izvoarele termale de pe P�m�nt.
�n timp ce Leo caut� animale mari...
Sonda sa geam�n�. lke. exploreaz� o mic� p�dure izolat�.
Misiunea Darwin: ziua 19 Sonda Newton
Solul e acoperit de plante sub forma unor bile lipicioase.
jum�tate burete. jum�tate virus.
Mucegaiuri uria�e. numite "ro�ii de Darwin" cresc din solul dens.
Apoi. senzorii lui lke �l direc�ioneaz� brusc spre cer.
Numite "ventuze de trunchi". ele se aga�� de scoar�a acestor copaci.
sug�nd hrana din straturile bogate �n nutrien�i
aflate chiar sub �nveli�ul exterior dur.
Aici. misiunea ajunge la o alt� piatr� de hotar.
Dup� ce a v�zut via�� pretutindeni. lke vede prima moarte. pe Darwin lV.
Dar ce a cauzat aceast� moarte ?
David Moriarty biolog
"Limba-s�geat�" e un organism foarte interesant.
E similar cu unii dintre dinozaurii de pe Terra.
Nu are agilitatea unora dintre pr�zile sale.
E un formidabil pr�d�tor de mare vitez�.
E un pr�d�tor de ambuscad�.
Se furi�eaz� aproape de prad�. apoi o doboar� rapid.
E un pr�d�tor foarte eficient. foarte evoluat.
E un animal foarte interesant.
Girosprinterul e un animal foarte ciudat.
dac� ne uit�m la fauna de pe Terra.
E un animal care trebuie s� fug� de pr�d�tori.
El fuge �n zig-zag.
la fel ca �n urm� cu o sut� de milioane de ani.
Pr�d�torul s�u a devenit mai rapid. a devenit �i el mai rapid.
�i-a dezvoltat un incredibil simt al echilibrului.
Are picioare mari. pentru o aderen�� mai bun� pe iarb�.
Dac� ne uit�m la forma um�rului �i a �oldului.
ne d�m seama c� a evoluat dintr-un animal cu patru picioare.
Avem aici o contopire a celor patru membre. a membrelor posterioare.
E cu adev�rat extraordinar.
Nu am fi putut prevedea niciodat� a�a ceva la via�a de pe P�m�nt.
Plantele de pe Darwin lV par oarecum stranii.
dar c�nd ne uit�m pe Terra. vedem c� sunt �i acolo
multe plante ciudate. doar c� nu sunt at�t de r�sp�ndite.
Una dintre �ntreb�rile pe care le punem
�n leg�tur� cu copacul cu plac� e. �n primul r�nd.
dac� transport� nutrien�i �i ap�. �i credem c� da.
dar ne �ntreb�m �i unde le transport�.
Nu am trimis sondele s� verifice. dar putem afla mai multe
studiind comportamentul "ventuzelor de trunchi".
Sunt foarte similare
cu cioc�nitoarele pe care le avem aici. pe P�m�nt.
Ele zboar� �i coboar� pe trunchiul unui copac.
Se sprijin� �n coad� �i iau lichidul din copac.
Asta ne spune de unde �i iau "ventuzele" energia.
dar ne dau indicii �i cu privire la plante.
"Ventuzele de trunchi"
ne informeaz� at�t asupra plantelor. c�t �i asupra animalelor.
�n continuare. o turm� de "fantome" gonesc pe solul lui Darwin lV.
iar Leo �ncearc� s� stabileasc� un contact
cu un extraterestru moroc�nos.
Pe o planet� extraterestr�.
lke a descoperit creaturi de p�dure moarte dintr-o cauz� necunoscut�.
Un b�z�it pune cap�t unei conversa�ii.
iar leg�tura cu Leo e �ntrerupt�. pe Darwin lV.
J. Craig Venter. psiholog descoperitor al genomului uman
Dac� vezi diversitatea de specii de pe aceast� planet�.
�ti dai seama c� natura a g�sit forme mai bune
dec�t cei mai buni arti�ti SF sau al�i oameni care s-au g�ndit
la felul �n care ar ar�ta o specie extraterestr�.
Unele dintre aceste fiin�e. din ad�ncul oceanului.
sunt absolut uluitoare.
�ncep�nd cu acela�i material ADN.
amestec�nd genele. aproape orice form� fizic� e posibil�.
�n ultimele trei zile. Sonda Orbital� de Recunoa�tere
a urm�rit un obiect mare mi�c�ndu-se rapid pe suprafa�a planetei.
Leo a primit comanda de a studia
ceea ce cercet�torii misiunii numesc un obiect de interes.
Misiunea Darwin: ziua 32 Sonda Da Vinci
Se pare c� obiectul de interes nu e deloc un singur obiect.
Sunt mai multe.
Leo detecteaz� o turm� de creaturi numite Unth.
Cu c�t Leo se apropie mai mult de turm�.
cu at�t mai mult e atentia lui atras� de sunet. nu de mi�care.
Unth au n�ri �i pl�m�ni. dar �i pot umfla ni�te saci secundari
afla�i �n p�r�ile laterale ale corpului.
Unth �i-au primit numele de la sunetul pe care �l scot
atunci c�nd expir� prin fosele dorsale.
Ca �i bizonii de pe Terra.
Unth se lupt� pentru o pozi�ie dominant� �n turm�.
Ceva a speriat turma.
Leo detecteaz� mi�care �n apropiere. dar nu poate localiza sursa ei.
Senzorii lui scaneaz� simultan �n toate direc�iile.
c�ut�nd cel mai puternic semnal.
Cele mai noi date vin prin microfoanele lui Leo.
Dou� "B�ici cu Coarne" se lupt�.
Coarnele bioluminiscente au rolul de a speria adversarul.
Zgomotul produs de acest duel i-a speriat probabil pe Unth.
Leo interpreteaz� mugetele dintre ei ca o form� de comunicare.
Poate c� acest extraterestru moroc�nos
e mai inteligent dec�t pare.
Leo �i prezint� ecranul de comunicare.
Ca o carte de vizit�. e cel mai bun salut pe care �l putem oferi.
Dar dac� aceast� "Ba�ic� cu Coarne" spune ceva.
probabil c� �i spune lui Leo s� plece.
Extraterestrul se �ntoarce �i fuge.
�n timp ce senzorii lui Leo detecteaz� un alt semnal.
�n urm�toarele 2 4 de ore.
Von Braun face mai multe �ncerc�ri de a comunica cu Leo.
dar nu prime�te niciun r�spuns.
Un mesaj sumbru e trimis cu o raz� laser spre Terra.
S-a pierdut leg�tura cu sonda Da Vinci.
Cauza. necunoscut�.
Programele lui lke �i Leo ar fi diferite.
pentru ca ei s� reac�ioneze �n mod diferit.
Exist� posibilitatea ca una dintre sonde
s� nu reactioneze ideal �ntr-o situa�ie. pun�ndu-se �n pericol.
Dac� programele sunt diferite.
exist� �ansa ca una dintre sonde s� supravie�uiasc�
acolo unde cealalt� ar da gre�.
Unth sunt interesan�i. pentru c� apar �n turme sau �n grupuri.
E unul dintre animalele de pe Darwin lV
unde se vede evolu�ia social�. apar grupuri sociale.
lucru foarte important �i evident �n nenum�rate situa�ii. pe P�m�nt.
Aceste animale interactioneaz� �ntr-un mod sofisticat.
poate pentru a stabili o ierarhie �n cadrul turmei.
De�i nu suntem siguri care sunt masculi �i care femele.
vedem �n acest moment genul de interac�iuni
similare cu lupta masculilor pentru femele �n turmele de pe P�m�nt.
B�ica cu Coarne e un animal foarte interesant. din mai multe motive.
Un lucru pu�in nea�teptat e faptul c� e singurul animal
pe care l-am v�zut p�n� acum
�i care pare s� foloseasc� sunetul ca mijloc de comunicare.
Au unele aspecte pe care ne-am a�tepta s� le vedem
�n cazul unei rivalit�ti.
Animalele acestea interactioneaz� fat� �n fat�.
Poate c� aceste coarne
sunt fundamentale pentru modul �n care interactioneaz�.
�n continuare. lke se confrunt� cu un vampir de p�dure.
�i un cutremur viu scutur� solul lui Darwin lV.
Pe o planet� extraterestr�.
o �nt�lnire �n p�dure e aproape un dezastru. pentru lke.
E posibil ca. atunci c�nd vom intra �n contact
cu o form� de via�� inteligent�. aceasta s� fie un pr�d�tor.
Uita�i-v� la regatul nostru animal.
Avem vulpi. lei. tigri cu ochii �n fa��.
Apoi. iepuri �i c�prioare. cu ochii �n lateral.
Asta deoarece pr�d�torii trebuie s� se apropie de prad�.
Sunt vicleni. nu fac zgomot. �tiu s� organizeze o ambuscad�.
Dac� e�ti iepure. nu �tii dec�t s� fugi.
Care e mai inteligent ? Vulpea sau iepurele ?
Evident. vulpea e mai inteligent� dec�t iepurele.
Sunt mari �anse ca. atunci c�nd vom �nt�lni forme de via�� inteligent�.
�n spa�iu. aceasta s� descind� din pr�d�tori.
Misiunea Darwin: ziua 7 7 Sonda Da Vinci. situa�ie necunoscut�
Dac� nu va relua c�t mai repede transmisia.
Leo va r�m�ne doar un punct invizibil pe �ntinderea extraterestr�.
Sonda geam�n� a lui Leo. lke. merge mai departe.
Ea g�se�te o alt� p�durice.
r�m�i�ele unei p�duri care a prosperat
p�n� c�nd oceanele de pe Darwin s-au evaporat. modific�nd clima.
lke �ncepe s� scaneze copacii.
iar senzorii lui detecteaz� ceva la �n�l�ime. pe creanga unui copac.
Cercet�torii �i vor spune "�ncheietur� Cutit"
dintr-un motiv foarte bun.
C�nd lke lanseaz� o camer�-disc. "Cu�itul" nu e interesat s� pozeze.
Membrele anterioare ale "Cutitului" intr� at�t de ad�nc.
�nc�t seva plin� de nutrien�i curge la suprafa��.
lke nu e programat s� se apropie de un organism at�t de agresiv.
Asta era treaba lui Leo.
Studiul florei e misiunea lui lke p�n� la noi ordine de la Von Braun.
G�sirea apei e cea mai eficient� metod� de a g�si vegeta�ie.
lke scaneaz� un covor de mu�chi de la marginea unei mla�tini ad�nci.
Dar ceea ce se afl� dincolo de ea e �i mai interesant.
lke urm�re�te trei coline acoperite de �epu�e.
Dar aparen�ele sunt �n�el�toare pe Darwin lV.
Cu o �n�l�ime de 15 metri. apare un paradox uria�.
Spinarea-Cr�ng.
Ace�tia se �ngroap� pentru perioade lungi de timp.
Dar nu hiberneaz�. ci se hr�nesc.
"Spin�rile" absorb nutrien�ii din sol prin pielea de pe abdomen.
C�nd solul e secat. ei pleac� �n c�utarea altor regiuni cu hran�.
Cr�nguri de copaci cresc pe aceste creaturi imense.
"Spin�rile" le asigur� ap� prin �esutul spongios.
Copacii injecteaz� zaharide �n corpul animalelor.
suficiente glucide pentru a-i porni pe ace�ti titani de pe Darwin lV.
O serie de date fac calculatoarele lui Von Braun s� se gr�beasc�.
Leo. fratele lui lke. s-a reconectat.
Dac� lke sau Leo ar reveni. dup� ce au pierdut contactul.
primul lucru pe care ai vrea s�-l �tii ar fi motivul dispari�iei.
Ar trebui s�-ti trimit� informatii. Ce a cauzat repornirea sa ?
Tot ce �i-ar putea spune.
precum �i datele salvate de ei dinainte de apari�ia problemei.
te vor face s� �n�elegi ce s-a �nt�mplat.
Apoi. trebuie s� afli reac�ia lor.
ca s� �ncepi s�-�i dai seama ce s-a �nt�mplat.
"Spinarea-Cr�ng" e cel mai mare animal descoperit pe Darwin lV.
Dimensiunile sale extraordinare vin �n sprijinul teoriei mele.
teorie �mp�rt�it� �i de al�i cercet�tori.
c� densitatea corpului lor e foarte mic�.
"Spin�rile" sunt mai mari dec�t a orice dinozaur
cunoscut vreodat� pe Terra.
Prima mea impresie fa�� de "Cu�it" e c� e o c�lug�ri�� foarte mare.
Configura�ia membrelor aminte�te
de cele patru membre ale unei c�lug�ri�e.
de�i "Cu�itul" le folose�te pentru a urca �n copaci.
ceea ce e foarte interesant.
Deplasarea prin planare e foarte interesant�.
E un animal destul de mare. Membranele asigur� portan�a.
Aripa pare destul de mic�. dar s� nu uit�m c� gravita�ia de pe Darwin lV
e mai mic� dec�t pe Terra. iar noi venim dintr-o atmosfer� mai dens�.
a�a c� dinamica se schimb� cu totul.
Oamenii m� �ntreab� mereu de ce s� ne pese de noi descoperiri.
dac� nu le putem folosi ?
Dac� nu e de m�ncare sau nu putem scoate benzin� pentru ma�in� ?
De ce s� ne pese ?
Pot spune doar c�. dac� nu e�ti suficient de curios
pentru a afla r�spunsurile la tot ce po�i �ti.
atunci. nu e�ti om.
�n continuare. lke solu�ioneaz� un mister macabru �n p�dure.
�i aripile mari ale v�n�torilor aerieni
umbresc solul lui Darwin lV.
Von Braun a primit un semnal de la Leo. sonda pierdut�.
lke e trimis �ntr-o misiune s�-�i g�seasc� sonda geam�n�.
dar abia a �nceput c�utarea.
c�nd lke �nt�lne�te doi dintre cei mai mari pr�d�tori
pe aceast� planet� extraterestr�.
Din punct de vedere statistic. via�a e un imperativ cosmic.
Eu cred. din toate observa�iile f�cute de NASA �n ultimii 50 de ani.
c� un mediu propice vie�ii exist�.
Recunoa�tem acum pe Marte poten�iale habitate
unde se pot insera organisme de pe P�m�nt.
E uimitor. �n urm� cu 25 de ani. probabil c� nu am fi spus asta.
lar �ntrebarea e de ce nu vedem asta peste tot �n jurul nostru ?
�i cred c� ne putem �ntreba
chiar �i dac� �tim ce vedem �n jurul nostru.
Facem ni�te prim pa�i �n oceanul cosmic.
cu c��iva robo�i elegan�i �i c�teva c�l�torii cu oameni.
Abia am p�r�sit leag�nul.
�n timp ce Von Braun �ncearc� s�-l localizeze pe Leo.
sonda sa geam�n� lke porne�te spre poalele dealurilor de pe Darwin lV.
Asemenea unor p�duri de pin de pe Terra.
cr�ngurile de pe Darwin lV sunt pline de colonii de organisme pasive.
care se hr�nesc cu solul jilav. spongios.
�n timp ce lke continu� explorarea.
Sonda Orbital� de Recunoa�tere detecteaz� o tulburare atmosferic�.
Senzorii lui lke stabilesc viteza v�ntului la numai 50 km/ h.
dar atmosfera foarte dens� �i dau for�a cinetic� a unui uragan.
lke nu are de ales.
trebuie s� se ridice. pentru a sc�pa de furtun�.
lke lanseaz� o serie de baloane meteorologice
pentru a culege mostre din atmosfera superioar�. neexplorat�.
Spre deosebire de furtunile de pe Terra.
care sunt "hr�nite" de marile oceane.
atmosfera de pe Darwin lV e un labirint continuu de curenti termali
care se ridic� sub actiunea celor dou� puncte fierbin�i
create de cei doi sori.
Forta furtunilor ridic� o amenin�are nou� �i poten�ial letal�.
lke e doar pu�in mai mult dec�t un balon fragil de hidrogen.
pe o planet� unde chiar �i vremea pare pr�d�toare.
Dar acum. el trebuie s� re�nceap� c�ut�rile.
Senzorii de mi�care detecteaz� activitate �n cr�ng.
nu la sol. ci �n aer.
Leg�tura dintre un v�n�tor letal. prada sa �i copacii cu scoar�a dur�
devine deodat� evident�.
Regele �ntunecat al p�durii
e ultima pies� a enigmei pr�d�torului.
"Ventuzele" se hr�nesc cu seva extras�
prin golurile create de "Cu�ite".
Datele lui lke confirm� faptul c� "Cutitele"
extrag materialul predigerat din cadavrele pr�zii lor.
O strategie de supravie�uire macabr�. dar eficient� pe Darwin lV.
Vremea de pe Darwin IV e derutant�.
Au trecut 130 de zile de c�nd lke �i-a �nceput cercetarea
�i nu a plouat niciodat�.
Pe c�t posibil. senzorii lui lke determin� c� apa
de la suprafa�a lui Darwin are ca surs� izvoare subterane.
Asta ar putea explica de ce nu exist� dec�t mici p�lcuri de p�dure.
lke porne�te spre o paji�te �nalt�.
unde radarul s�u lateral detecteaz� noi tinte.
Semnalul unui sonar st�rne�te panica �ntr-o turm� de Littoralope.
Asemenea "Limbii-s�geat�",
ace�ti pr�d�tori aerieni v�neaz� cu ajutorul sonarului.
Nicio creatur� de pe Darwin lV nu e �n siguran��
�n fata "L�ncierului" zbur�tor.
Lancea e goal� �n interior �i dur� ca titanul.
�n centrul s�u se afl� o limb� cu ni�te lame
care poate str�punge �i cea mai dur� piele.
Prada neajutorat� e ucis� �i secat� de lichide.
Organismele scatofage numite "s�ge�i cu jet" se hr�nesc cu restul.
"L�ncierii" sunt ni�te animale neobi�nuit de mari pentru zbor.
De fapt. nu se folosesc de aer pentru a zbura.
ci par a avea o propulsie cu jet.
E cu totul nea�teptat s� �i vezi lovind prada cu lancea.
apoi ridic�nd-o.
For�ele implicate sunt enorme.
Dac� ata�ezi unui animal zbur�tor o asemenea greutate �n fa��.
echilibrul lui se va schimba. lucru critic pentru zbor.
De aceea. ei urc� drept �n sus. dup� atac.
pentru c� centrul gravita�iei s-a mutat �n fat�.
E foarte neobi�nuit s� arunce prada �i s-o prind� iar �n aer.
�mi aminte�te de ceea ce vezi c�nd arunci buc��i de pe�te pesc�ru�ilor.
c�nd e�ti la pescuit. felul �n care se bat pentru ele.
Noi am vrea s� �tim dac� e concuren�� sau cooperare.
Sunt ace�ti indivizi o familie ?
Avem tot felul de �ntreb�ri interesante cu privire la "L�ncieri".
�n continuare. un uria� face un pas �ntr-o direc�ie gre�it�.
iar lke intr� �ntr-o matrice mortal�.
Pe Darwin lV. sonda Da Vinci �ncearc� s� localizeze locul pr�bu�irii.
�ntre timp. lke. geam�na sa. descoper� c� m�rimea nu e o garan�ie
a supravie�uirii pe o planet� extraterestr�.
O dovad� care sugereaz� probabilitatea
apari�iei formelor de via�� primitiv� poate fi viabil�.
via�a ap�r�nd pe P�m�nt la scurt timp
dup� ce acesta s-a r�cit suficient.
Dac� via�a nu era probabil�.
poate c� ar fi ap�rut dup� zece miliarde de ani.
Pe Darwin lV. misiunea �nt�lne�te forme de via�� uria�e
�i organisme foarte mari. ajutate de o atmosfer� dens�. umed�.
�i o gravita�ie mai mic� dec�t pe Terra.
Cerul e dominat de pr�d�tori asemenea unor �oimi. numi�i "L�ncieri".
Forme de viat� aeriene care c�l�toresc �i v�neaz� �n perechi.
"L�ncierii" se deplaseaz�
schimb�nd forma aripilor cu o anvergur� de 15 metri.
Dar nu aripile lor �i propulseaz�.
"L�ncierii" creeaz� gaz metan. pe care �l ard �n patru propulsoare.
Littoralopele se ap�r� �mpr�tiindu-se �n toate direc�iile.
"L�ncierii" sunt obliga�i s� aleag� o singur� �int�.
Pr�d�torul aerian de pe Darwin e dobor�t din cer.
Dar de c�tre cine ?
Misiunea Darwin: ziua 135
Deasupra dealurilor lan�ului de mun�i ecuatorial.
senzorii lui lke detecteaz� un val neobi�nuit de energie.
Un roi de scatofagi. intitula�i "S�ge�i cu Jet".
intr� �ntr-o zon� mortal�.
Ceea ce pare o colonie de ciuperci uria�e e un labirint mortal.
lke e programat s� adune mai multe date.
pentru a afla cum func�ioneaz�.
R�spunsul trebuie s� se afle chiar �n aceste organisme.
Dar lke nu poate risca s�-�i pr�jeasc� circuitele.
O mini-sond� e singura op�iune viabil�.
Sonda va c�uta sursa de energie de dedesubt.
Ac�ion�nd ca un �ntrerup�tor.
el a umplut golul dintre dou� �nc�rc�turi electrice.
Senzorii lui lke detecteaz� un semnal familiar.
Simplul mers pe Darwin lV e periculos.
Chiar �i o "Spinare-Cr�ng" trebuie s� fie atent�.
O colonie de "Pene de Fag"
lanseaz� un atac asupra unei "Spin�ri" neatente.
Penele intr� ad�nc. �n pielea creaturii.
�i �i administreaz� o doz� fatal� de neurotoxine.
"Penele" consum� "Spinarea" de vie.
Departe de acest c�mp al mor�ii.
o alt� lupt� continu� �ntr-un col� izolat de pe Darwin lV.
Leo nu �i-a localizat pozi�ia.
Pentru asta. el trebuie s� lanseze o camer�-disc.
Ultima transmisie a lui Leo
permite calculatoarelor de pe Von Braun s�-i calculeze locatia.
lke e la aproximativ 320 de kilometri dep�rtare de Leo
�i continu� s� studieze dealurile.
Solul degradat e acoperit de c�mpuri str�vechi de lav�.
licheni �i vegeta�ie joas�.
Senzorii lui lke detecteaz� acum forme de via�� superioare.
Ca ni�te fantome extraterestre. ele par s� vin� de pretutindeni.
Dar toate aceste creaturi urm�resc acela�i miros.
Pe P�m�nt. avem lupii. Pe Darwin lV se numesc "Capete Furci".
S� lu�m aceste plante electrificate...
lat� un lucru care seam�n� cu o plant�.
dar doboar� animale din cer. curent�ndu-le.
�i te �ntrebi ce face cu ele. Le sperie ?
Le omoar� �i apoi le m�n�nc�. iar noi nu vedem asta ?
Revenim la �ntrebarea dac� e plant� sau animal.
Dar distinc�ia dintre plant� �i animal e foarte deosebit�
fa�� de modul �n care privesc oamenii viata.
Noi tr�im pe suprafa�a Terrei. iar �n acest moment.
exist� dou� mari categorii de organisme vii. aici.
Plantele. verzi. se hr�nesc prin fotosintez�.
Animalele. alearg� �i consum� diverse lucruri.
Noi consider�m asta o distinc�ie important�.
Nu ar trebui s� ne surprind� dac� vom g�si pe Darwin lV
un organism care combin� aspecte ale plantelor �i animalelor.
Pe Darwin lV vom c�uta dovezi ale felului �n care �i-au dezvoltat
aceste animale c�ile locomotorii
�i cum au ajuns la o locomotie eficient�.
lnterac�iunea dintre prad� �i pr�d�tor.
Dac� urm�rim atacul "Penelor" asupra "Spin�rii".
ajungem rapid la concluzia c� acest animal trebuie s� fi fost otr�vit.
Poate cu o otrav� similar� celei produse de melcul spiralat.
una dintre cele mai puternice toxine cunoscute.
Acest melc poate ucide rapid un pe�te mare. apoi s�-l consume.
Unul dintre lucrurile pe care am vrea s� le �tim. �n acest caz.
e s� ne �ntoarcem la locul unde "Penele" au ucis "Spinarea"
�i s� vedem ce s-a �nt�mplat apoi.
Vor trece la o etap� urm�toare a vietii lor ?
Sunt multe lucruri pe care vrem s� le �tim.
pentru a observa toate aceste posibilit��i.
�n continuare. �n c�utarea lui Leo.
lke trebuie s� traverseze o mare albastr� cu un secret �ntunecat.
lke descoper� c� vremea de pe Darwin lV
e la fel de periculoas� ca �i pr�d�torii de acolo.
C�nd ne ducem pe o alt� planet� �i c�ut�m forme de via��.
cred c� trebuie s� avem. �n primul r�nd.
o definitie a ceea ce este o form� de viat�.
Avem o definitie sau mai multe definitii
a ceea ce consider� oamenii a fi forme de via�� pe P�m�nt.
Dar acolo poate c� sunt forme de viat�
compuse din molecule care nu exist� aici. pe Terra.
Pentru a o numi "form� de via��".
trebuie s� avem o definitie a acesteia.
Misiunea Darwin: ziua 142
Girosprinterii sunt ni�te creaturi rapide �i timide.
Dar "Capetele Furc�" �tiu cum s� le intercepteze.
Ca �i �n cazul pr�d�torilor de hait� de pe P�m�nt.
nu toate v�n�torile se �ncheie cu un succes.
Dar descoperirea v�n�torii prin cooperare e un mare pas �nainte.
Locuitorii de pe Darwin lV sunt mult mai evolua�i dec�t se anticipa.
lnteligen�a artificial� de pe Von Braun
decide s� fac� ceva �n privin�a lui Leo.
Ca urmare. protocolul care controleaz� comportamentul lui lke
prime�te alte priorit��i.
lke prime�te comanda de a �ntrerupe imediat studiul.
El e instruit acum s�-�i asume riscuri mai mari.
Misiunea lui e de a-l g�si pe Leo.
C�l�toria �l va purta peste o regiune vast�.
neexplorat�. de pe Darwin lV.
Pe baza datelor adunate de Sonda de Recunoa�tere Orbital�.
�tim c� oceanele de pe Darwin s-au evaporat cu milioane de ani �n urm�.
transform�nd aerul �ntr-o p�tur� bogat� �n oxigen.
C�nd oceanele au disp�rut.
ele au l�sat �n urm� zone de teren neprimitor. cu spire �ntortocheate.
De-a lungul timpului. unele au ajuns la 1.5 kilometri �n�l�ime.
Spirele sunt acumularea de r�m�i�e
a miliarde de tone de s�ruri �i minerale oceanice.
lke descoper� un nou obiect interesant.
E o imagine cu totul nou� pe Darwin lV.
Formatiunile curbate nu se �ncadreaz� �n mediu.
Poate c� ele au fost l�sate de o creatur� �nc� nedescoperit�.
De�i Darwin �i-a pierdut oceanele.
p�streaz� �nc� o mare de dimensiunile statului Texas.
Dar ceea ce p�rea a fi ap�. din spa�iu.
se dovede�te a fi altceva. la o examinare apropiat�.
Marginea apei pare a fi o p�tur� groas� de gelatin�.
�nconjurat� de spirale de sare.
lke nu poate penetra suprafa�a. E ca o saltea cu ap� plin� de via��.
Ceea ce pare o mare e. de fapt. o colonie uria��.
O matrice de forme de viat� simbiotice.
Ele au evoluat dup� evaporarea oceanelor.
prinz�nd apa de mare �n interiorul membranelor lor transparente.
Von Braun a calculat c� traversarea m�rii de amibe
e calea cea mai rapid� de a ajunge la locul ultimei transmisiuni a lui Leo.
Dar la jum�tatea drumului.
lke descoper� o schimbare radical� �n textura suprafe�ei.
Marea de amibe se poart� brusc asemenea unui pr�d�tor gigant.
care se hr�ne�te cu prada ce zboar� la mic� �n�ltime.
Sonda de Recunoa�tere Orbital� trimite o avertizare de furtun�.
Un perete de praf se apropie cu mare vitez�.
Singura �ans� de supravie�uire a lui lke poate fi deja prea departe.
Pe marea amibelor exist� dune de nisip s�rat.
r�m�i�e ale oceanului care a acoperit c�ndva Darwin lV.
C�nd oceanul s-a retras.
s-a �nt�mplat un lucru extrem de ingenios.
Fauna din ocean a realizat propriul sigiliu.
pentru a �mpiedica pierderea ultimei buc��i de ocean.
iar aceast� r�m�i�� a oceanului acoperit� de via�� e marea de amibe.
Darwin lV e o planet� f�r� prea mult� ap�.
Pe P�m�nt. avem mul�i vapori de ap� capabili s� formeze furtuni.
apa av�nd proprietatea de a �nmagazina �i a elibera energie.
A�a se formeaz� furtunile pe P�m�nt.
Pe Darwin lV. �ns�. unde e ap� pu�in�.
furtunile sunt create de diferen�ele de temperatur�.
Acele furtuni incredibile. observate deasupra m�rii amibelor
sunt create de diferentele de temperatur�
care apar din cauza diferen�ei de absorbtie a c�ldurii solare
dintre dunele de nisip �i partea �ntunecat� a m�rii.
Comportamentul "Capetelor Furci" ne aminte�te de haitele de lupi.
c�nd pr�d�torii vin pe flancuri. foarte �ncet.
apoi �ncercuiesc prada �ntr-un loc.
Sugereaz� ideea de strategie de v�n�toare coordonat�.
V�n�toarea �n hait�
trebuie coordonat� de o inteligen�� superioar�.
a�a cum vedem la lupi
sau cum probabil c� se �nt�mpla cu dinozaurii Dromaeosaur Raptor.
E nevoie de o capacitate cranian� destul de mare.
Aceste organisme au �ns� �i comportamente instinctive.
Dup� ce s-au spus toate.
sper c�. atunci c�nd se va descoperi via�� �n spa�iu.
s� r�m�nem cu ideea c� via�a e pre�ioas�.
Via�a e foarte pre�ioas�.
A fost nevoie de miliarde de ani de accidente complexe.
pentru a ap�rea via�� pe Terra.
Avem oceane foarte mari. oceane cu ap� lichid�.
poate substan�a cea mai pre�ioas� din univers.
�i noi ce facem cu ea ? O polu�m.
Arunc�m toate gunoaiele noastre �n ocean.
Sper c� vom ajunge s� ne d�m seama c�t de pre�ioas� e existen�a noastr�.
C�t de pre�ios e faptul c� via�a poate ap�rea. se poate dezvolta.
lar noi trebuie s-o protej�m.
O furtun� perfect� love�te Darwin lV.
iar lke �nt�lne�te extraordinarii monarhi ai m�rii de amibe.
Cei mai mari locuitori de pe Darwin lV
�l �ndrum� pe lke spre un loc �n afara pericolului.
Apari�ia vie�ii unicelulare
e evenimentul cheie �n evolutia vietii.
Cu siguran�� nu ar exista macroorganisme pe Darwin
sau pe orice alt� planet�.
dac� nu ar fi fost mai �nt�i organismele unicelulare.
Dac� nu ar fi fost la �nceput microorganismele.
care au format colonii. apoi re�ele
�i. �n final. organisme multicelulare.
nu ar exista fiin�e mari. vizibile cu ochiul liber.
Toate organismele sunt construite din acelea�i "c�r�mizi".
dar. din cauza capacit��ii noastre vizuale.
punem mai mare accent pe cum arat� lucrurile
�i dac� arat� diferit sau nu.
Punem un accent mai mare pe asta dec�t pe diferen�a de metabolism.
Misiunea Darwin: ziua 150
Sonda lsaac Newton e lovit� de un ciclon de minerale de sare.
lke s-ar fi putut feri de furtun� ridic�ndu-se deasupra ei.
Dar noua directiv� e s�-�i asume riscuri mai mari.
�n c�utarea lui Leo.
Traversarea m�rii de amibe e cel mai scurt drum.
Senzorii lui lke detecteaz� o anomalie.
Dar nu e furtuna.
E forma cea mai mare de viat� �nt�lnit� vreodat�. Oriunde...
"Pas pe Mare" are 20 de metri �n�ltime.
lke detecteaz� alte mi�c�ri.
Organismele zbur�toare par s� orbiteze �n jurul uria�ului.
atrase de o surs� de energie aflat� chiar sub capul s�u f�r� gur�.
"Pas pe Mare" nu p�e�te doar pe suprafa��.
el ia buc��i uria�e din ea.
Furtuna se potole�te la fel de brusc cum a �nceput.
"Pas pe Mare" apuc� aceea�i direc�ie urmat� de lke �n c�utarea lui Leo.
lke �i va �nso�i �i va aduna date despre extratere�trii uria�i.
Astrobiologii vor afla probabil c� gigan�ii se hr�nesc
prin guri aflate �n talpa picioarelor.
plimb�ndu-se de-a lungul �i de-a latul m�rii.
�ntr-un festin �n mi�care.
Ceva i-a deranjat pe uria�i.
dar dispare rapid din raza senzorilor lui lke.
Zbur�torii sunt puii ca ni�te nimfe ai lui "Pas pe Mare".
Ei au o rela�ie �i cu marea.
�n sf�r�it. ��rmul apare la orizont.
Ajun�i aici. uria�ii pa�nici de pe Darwin fac cale �ntoars�.
Pe baza transmisiilor lui Leo c�tre Von Braun.
lke �i va lua urma ca un dul�u robotizat.
Dup� c�teva ore.
lke se apropie de una dintre ultimele locatii ale lui Leo.
Turma de Unth nu s-a �ndep�rtat de locul unde i-a �nt�lnit Leo.
Un adult sap� un �an� �n p�m�nt.
Poate c� tiparul descoperit l�ng� spire
a fost creat de o turm� ca aceasta.
lke vede o str�lucire metalic� care nu poate veni dec�t de la Leo.
Dimensiunile uria�e ale lui "Pas pe Mare"
sugereaz� faptul c� aceste animale sunt mai pu�in dense
dec�t cele pe care le cunoa�tem pe Terra.
Pentru a purta o asemenea greutate imens� pe dou� picioare.
ar fi imposibil. din punct de vedere mecanic.
s� aib� aceea�i densitate cu a animalelor de pe Terra.
Unul dintre celelalte lucruri surprinz�toare
e c� vedem aceste organisme �n furtun�.
Sunt ni�te animale foarte mari. Cum de nu sunt spulberate.
mai ales dac� sunt suficient de u�oare
pentru a nu se scufunda pe fundul m�rii ?
Sunt multe lucruri pe care am vrea s� le cunoa�tem.
Scriitorul SF Arthur C. Clark
a spus c�. fie c� exist� via�� inteligent� �n spa�iu. fie c� nu.
oricare dintre aceste g�nduri e �nfrico��tor.
Cu toate astea. mie mi se pare extraordinar.
Eu cred c�. atunci c�nd vom intra �n contact
cu o alt� form� de via�� inteligent�.
vom avea o multime de informa�ii �tiin�ifice.
se va face un schimb cultural incredibil.
Ca cercet�tor. a�tept cu ner�bdare ziua �n care vom stabili un contact
cu alte forme de via�� inteligente. din univers.
�n loc s� ne fie fric�. cred c� vom primi ideea cu bra�ele deschise.
cu mintea deschis�.
ne vom da seama c� e un punct de cotitur� �n istoria rasei umane.
Un indiciu al dispari�iei lui Leo
dezv�luie dovezi ale unei inteligen�e extraterestre pe Darwin lV.
Pe o planet� extraterestr�.
lke descoper� indicii ale dispari�iei lui Leo
�i e urm�rit de un "L�ncier".
Primele noastre c�l�torii dincolo de sistemul solar
vor fi robotizate. Ele trebuie s� fie robotizate.
A�a e logic. noi vom fi cei care vom observa.
Mult mai mult dec�t a�a cum facem azi.
cu emisarii no�tri robotiza�i.
Dar asta e bine pentru c� eu cred c� a�a vom preg�ti acele ma�ini
pentru a adopta un comportament asem�n�tor celui uman.
Nu s� fie ca noi. asta nu se va �nt�mpla niciodat�.
Dar vor ac�iona asemenea nou�.
vor observa. vor extrage date. vor �n�elege anomaliile.
Vor g�si punctele propice �i ne vor transmite datele cu viteza luminii.
Pe m�sur� ce vor avansa.
ne vor deschide ochii cu privire la calea de urmat.
Nu camera-disc deruteaz� calculatorul lui lke.
ci ceea ce zace �n jurul ei.
lke nu poate determina dac� acest loc a fost construit de cineva.
lke detecteaz� mi�care.
c�nd porne�te spre locul ultimei transmisii a lui Leo.
"B�ica cu Coarne" ap�r� acela�i loc.
Dar Leo nu e de v�zut.
Sonda nu poate fugi �i nu are timp s� se ascund�
de cel mai periculos pr�d�tor de pe Darwin.
Sonda nu e capabil� s� scape de pr�d�tori asemenea "L�ncierului".
Dar asta nu e o problem� acum.
Senzorii lui lke detecteaz� o nou� form� de via��.
iar el urm�re�te semnalul.
"L�ncierul" a disp�rut.
Urma se sf�r�e�te la baza unei pante muntoase abrupte.
Sau nu ?
Orice ar fi omor�t "L�ncierul".
a reu�it s�-l ridice la 15 metri �n�l�ime. pe o st�nc� abrupt�.
lke nu detecteaz� mi�care.
De la Leo. sonda geam�n�. nu vine niciun semnal.
lke detecteaz� mi�care peste tot. �n jurul lui.
Brusc. din direc�ia lui Leo e detectat� mi�care.
Contactul cu viata pe o alt� planet�
ar fi momentul cel mai emotionant
pentru orice cercet�tor.
Via�a pe Terra ar fi putut fi cu totul altfel,
dac� nu ar fi avut loc ni�te evenimente specifice.
oarecum accidentale.
Probabil c� cel mai cunoscut e asteroidul care a lovit Terra
la sf�r�itul Cretacicului �i a cauzat dispari�ia dinozaurilor.
F�r� acel eveniment. organismele care au supravie�uit �n prezent
ar fi fost diferite de cele pe care le vedem.
�n aceast� privin��.
g�sim pe Darwin lV organisme asem�n�toare celor de pe P�m�nt.
Asta e uluitor.
deoarece ne spune c� a fost ceva mai mult dec�t un simplu noroc.
Exist� un motiv pentru care arat� astfel. nu au ap�rut a�a din senin.
Cred c� simpla con�tiin�� a faptului c� nu suntem singuri.
chiar �i la nivel celular. ar schimba modul �n care ne privim pe noi.
sistemul nostru solar �i universul.
Dar �ntrebarea este c�t de lega�i suntem de acea form� de viat� ?
Suntem alc�tuiti cu totii din acelea�i elemente ?
Sagan a spus-o at�t de bine...
"Suntem to�i f�cu�i din praf de stele �i chiar a�a e.
�n continuare. lke va intra �n contact
cu cea mai mare descoperire a omenirii.
Pe o planet� extraterestr�.
lke �ncearc� s� comunice cu forme de via�� ce par inteligente.
Caracati�a are ni�te ochi foarte slabi.
Are tentacule cu care poate manipula mediul. dar nu are cultur�.
Nu poate transmite informa�ia de la o genera�ie la alta.
Dar dac� ai putea cre�te caracati�ele milioane de ani.
poate c� ele vor dob�ndi capacitatea de a vorbi.
de a transmite informa�ii.
ar fi poate chiar o alt� ras� de fiin�e inteligente pe Terra.
De ce ar trebui extratere�trii s� arate ca noi ?
Misiunea Darwin: ziua 160
Acest extraterestru ar fi putut distruge sonda cu mare u�urin��.
El. �ns�. a�teapt� ca lke s� fac� urm�toarea mi�care.
C�nd lke proiecteaz� simboluri numerice.
extraterestrul pare gata s� r�spund�.
Prima parte e un test pentru a determina
dac� creatura poate folosi concepte. fiind astfel inteligent�.
lke transmite trei simboluri.
Extraterestrul r�spunde �n mod corect. cu patru semnale.
Acest r�spuns �l face pe lke s� transmit� restul mesajului.
C�nd se apropie o a treia fiin��.
lke lanseaz� o camer�-disc. pentru a estima pericolul.
Au trecut 160 de zile de la �nceputul misiunii pe Darwin lV.
�i ultima imagine cu lke �i Leo e transmis� c�tre Von Braun.
Calculatoarele reiau datele �n urm�toarele 7 2 de ore.
Dar interpretarea acestui eveniment profund
e dincolo de puterile programului de inteligen�� artificial�.
Pentru a evalua importan�a primului contact cu extratere�tri
e nevoie de o inteligen�� uman�.
Dup� decenii de cercetare. solu�ia �ncepe s� se contureze.
Cercet�torii denumesc creaturile "Eosapiens".
forme de via�� cu o inteligen��
similar� probabil cu cea a primilor oameni.
Eosapiens par a fi foarte mobili. capabili de zbor.
Ei se mi�c� cu ajutorul unor sisteme de propulsie organice
�i al unui sac delicat de metan.
Probabil c� Eosapiens
au v�zut �n camera-disc lansat� de sonde o amenintare.
Aceast� ne�n�elegere a dus probabil la distrugerea lui Leo.
Misiunea simulat� pe aceast� planet� extraterestr� se �ncheie.
dar �ntreb�rile ridicate de ea sunt la fel de mari ca universul.
Vom g�si forme de via�� dincolo de planeta noastr� ?
Ce trebuie s� facem ca s� ajungem la ele ?
�i cum ne putem preg�ti din punct de vedere psihologic
pentru a face fa��
momentului descoperirii unor forme de viat� extraterestr� ?
G�sirea vie�ii �n spa�iu e doar o chestiune de insistent�.
Probabil c� va trebui s� trimitem numeroase sonde.
Suntem abia la �nceput.
Lumea �i universul sunt pe cale s� ni se deschid�.
Abia ie�im din grota noastr�. E perioada cea mai frumoas�.
Urm�torii 300 000 de ani vor fi fantastici.
E minunat s� tr�ie�ti acum.
Cred c� descoperirea vie�ii pe o alt� planet�
va fi unul dintre cele mai extraordinare lucruri pentru oameni.
Dac� vrem s� g�sim forme de via�� avansat�.
cel mai sigur e s� ascult�m semnale radio. ca �n cadrul proiectului SETl.
Distan�ele stelare sunt prea mari pentru a c�l�tori mai departe
de cele mai apropiate stele. dac� vrem s� explor�m galaxia.
Mai bine trimitem robo�i.
dar probabil c� nu vom tr�i suficient pentru a primi ve�ti de la ei.
Dac� vom g�si via�� pe o alt� planet�.
vom �ti c� nu mai suntem centrul universului.
Cred c� e important s� �n�elegem care e locul nostru �n univers.
Cred c� asta e foarte important. pentru c� vom �ncheia un ciclu.
vom respecta lumea �n care tr�im.
vom �n�elege care sunt distan�ele �i ce �nseamn� universul.
Dac� exist� condi�ii pentru via��.
via�a poate ap�rea �n mai multe locuri din univers
�i tr�im �ntr-un univers pe care suntem preg�ti�i s�-l explor�m.
Cred c� revolutia st�rnit� de �tiin��.
c�nd privim sistemul nostru solar. va continua.
C�nd vom duce pe orbit� urm�toarea genera�ie de telescoape.
nu vom vedea doar dovezi indirecte ale altor planete.
dar �i perioade anterioare ale universului
�i vom putea �n�elege cum au fost populate universul. galaxiile.
�nc� nu am v�zut nimic. dar situatia se va �mbun�t�ti.
lar distan�a dintre SF �i �tiin�� se va scurta.
Nu am �nt�lnit niciun fapt �tiin�ific care s� nu fie la fel de interesant
ca unele dintre cele mai bune povestiri SF.
Cred c�. distan�a dintre SF �i �tiin�� va disp�rea.
�n c�utarea vietii.
Thomas Huxley. marele biolog din secolul trecut.
spunea c� poate unul dintre cele mai nobile scopuri
ale �tiin�ei �i filozofiei
e s� descopere adev�ratul nostru rol �n univers.
Cine suntem noi ? Care e locul nostru �n acest plan m�re� ?
Asta. spunea el. e o �ntrebare central�.
care une�te filozofia. �tiin�a �i arta.
Cred c� azi putem da r�spunsul la aceast� �ntrebare.
pentru c� suntem pe punctul de a face
cea mai mare descoperire din istoria �tiin�ei:
descoperirea altor forme de via�� �n spa�iu.
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.