All language subtitles for Upgraded.2024.2160p.AMZN.WEB-DL.DDP5.1.Atmos.HDR.H.265-FLUX

af Afrikaans
ak Akan
sq Albanian Download
am Amharic
ar Arabic Download
hy Armenian
az Azerbaijani
eu Basque
be Belarusian
bem Bemba
bn Bengali Download
bh Bihari
bs Bosnian Download
br Breton
bg Bulgarian Download
km Cambodian Download
ca Catalan
ceb Cebuano
chr Cherokee
ny Chichewa
zh-CN Chinese (Simplified)
zh-TW Chinese (Traditional) Download
co Corsican
hr Croatian Download
cs Czech
da Danish
en English Download
eo Esperanto
et Estonian
ee Ewe
fo Faroese
tl Filipino
fi Finnish
fr French Download
fy Frisian
gaa Ga
gl Galician
ka Georgian
de German Download
gn Guarani
gu Gujarati
ht Haitian Creole
ha Hausa
haw Hawaiian
iw Hebrew Download
hi Hindi
hmn Hmong
hu Hungarian
is Icelandic
ig Igbo
id Indonesian Download
ia Interlingua
ga Irish
it Italian
ja Japanese Download
jw Javanese
kn Kannada
kk Kazakh
rw Kinyarwanda
rn Kirundi
kg Kongo
ko Korean Download
kri Krio (Sierra Leone)
ku Kurdish
ckb Kurdish (Soranî)
ky Kyrgyz
lo Laothian
la Latin
lv Latvian
ln Lingala
lt Lithuanian
loz Lozi
lg Luganda
ach Luo
lb Luxembourgish
mk Macedonian Download
mg Malagasy
ml Malayalam Download
mt Maltese
mi Maori
mr Marathi
mfe Mauritian Creole
mo Moldavian
mn Mongolian
my Myanmar (Burmese)
sr-ME Montenegrin
ne Nepali
pcm Nigerian Pidgin
nso Northern Sotho
no Norwegian
nn Norwegian (Nynorsk)
oc Occitan
or Oriya
om Oromo
ps Pashto
fa Persian Download
pl Polish
pt-BR Portuguese (Brazil)
pt Portuguese (Portugal) Download
pa Punjabi
qu Quechua
ro Romanian Download
rm Romansh
nyn Runyakitara
ru Russian
sm Samoan
gd Scots Gaelic
sr Serbian Download
sh Serbo-Croatian
st Sesotho
tn Setswana
crs Seychellois Creole
sn Shona
sd Sindhi
si Sinhalese Download
sk Slovak
sl Slovenian
so Somali
es Spanish Download
es-419 Spanish (Latin American) Download
su Sundanese
sw Swahili
sv Swedish
tg Tajik
ta Tamil
tt Tatar
te Telugu
th Thai
ti Tigrinya
to Tonga
lua Tshiluba
tum Tumbuka
tr Turkish Download
tk Turkmen
tw Twi
ug Uighur
uk Ukrainian
ur Urdu
uz Uzbek
vi Vietnamese Download
cy Welsh
wo Wolof
xh Xhosa
yi Yiddish
yo Yoruba
zu Zulu

Original subtitles

Priviți-l!

Priviți-l cu atenție.

Un tablou din 1914 de Hilma af Klint,

care vrea să evoce sentimentul contradicției.

Unii spun că linia verticală din mijloc

simbolizează granița dintre două forțe opuse.

Îngemănarea necesară creației, dualitățile luminii și întunericului,

masculinul și femininul, viața și moartea.

Și, chiar dacă pare abstractă, pictura reprezintă, de fapt, o lebădă.

Ce vedeți? Ce simțiți?

Când șefa mea se uită la ea, simte invidie,

fiindcă unul de la Sotheby's a vândut colecția

pentru o sumă greu de imaginat.

Iar eu? Când mă uit la ea, am un sentiment imposibil de descris.

Când o văd, simt...

Despre ce dracu' vorbești?

- Ce? - Vorbește de reproducere.

Vă vorbesc despre pictură.

O ador. Ador roșul. E grozav!

- Roșul e plăcut. - Roșul, zici?

Știi ce simt eu când o văd?

Simt că tu nu locuiești aici,

deci pare ciudat că atârni tablouri pe pereții noștri, știi?

Te înțeleg.

Doar că, de vreme ce dorm aici,

m-am gândit să aduc puțină cultură în casă.

- Cultură? E doar un cerc. - Ronnie, e frumos.

Ba nu. Iar eu am impresia

că sora ta încearcă să se mute de tot aici.

Vezi? Exact la asta mă refer.

La experiența unică pe care ți-o dă tabloul.

- Mersi că ne-ai zis. - Azi e o zi mare pentru Ana.

Au o licitație din alea importante.

Bine. Baftă la vândut forme!

Formele alea, Ronnie, valorează milioane de dolari.

Zeci de milioane, mai exact.

Iar azi, unii dintre cei mai mari colecționari

din lume vor fi prezenți acolo, iar eu voi sta cu ei.

Grozav. Dar tu te alegi cu ceva?

Fiindcă ar fi extraordinar.

Numai agenții iau comision. De aceea dorm eu pe sofaua voastră.

Dacă vreau să lucrez la o galerie de top, îmi trebuie recomandări bune

și nu e alta mai bună decât cea de la Claire Dupont.

Crede-mă.

Nu cred că înțelegeți

ce noroc am că sunt în programul de pregătire Erwins.

Nu cred că înțelegi ce noroc ai că locuiești în casa asta.

- Ronnie! - Ce?

Ea poate sta, dar eu n-am voie câine?

E sora mea. Nu e același lucru.

Așa e. De față cu câinele poți să faci sex.

Ba nu. Taci din gură!

Urma să stea câteva săptămâni, nu luni.

- Boașele îmi arată ca un calzone. - Boașele tale arată bine.

Ana, ascultă, nu-mi place să fiu de acord cu el,

dar are un pic de dreptate.

Trebuie să facem un plan,

- ... fiindcă așa nu mai merge. - Da.

Te înțeleg. Doar că...

New Yorkul e scump și stau prost cu bonitatea.

- Promit să plec curând. - Da.

Ne-am gândit

că ai putea să te întorci în Florida și să intri în narină.

Nu începe iar!

Nu mă întorc în Florida.

Călătorești, ai asigurare stomatologică. Cunoști un Maverick.

- Stomatologică? - Îți plătesc și școala.

Am fost la școală! De două ori! Am un masterat în istoria artei!

Eu am unul în filme kung-fu, dar nu-mi plătește facturile.

Ce facturi? Chiria e subvenționată

de pe vremea bunicii tale. Adică de prin 1957.

Bunica a murit aici. Știai? Și mama a murit aici.

Și, cu voia lui Dumnezeu, eu și sora ta vom muri aici.

Știi cine nu va muri aici? Tu.

Fiindcă nu e casa ta. E casa noastră.

Iubi!

- „Iubi”! Îl auzi ce spune? - E romantic. E un tip romantic!

Isuse Hristoase!

Ca să știți și voi, un masterat în istoria artei este foarte util.

La ce? Tot pe canapea dormi.

În primul rând, nu e canapea. E sofa.

Iar asta nu e casă. E o cameră.

Și ăla nu e cerc, ci o lebădă!

Isuse!

- Tu vezi o lebădă? - Nu, nu văd o lebădă.

Slavă Domnului!

Clasa întâi

124,06 DOLARI

Îmi place să-l pictez...

Ana, arăți foarte, foarte bine!

- Și tu! - Știu, știu, știu.

Azi e ziua cea mare, Amy. Ziua licitației.

E timpul să mă fac remarcată.

Ce?

- La ce te uiți? - Nu e bine.

Ce e acolo în spate?

E o nimica toată, nu?

Că doar nu lucrăm pentru o sociopată perfecționistă.

- Doamne! - Va fi bine.

Bună dimineața tuturor!

Ziua licitației.

Clienții agenției Erwins vor intra imediat pe ușă

și vor da milioane de dolari pe o colecție găsită, îngrijită

și adusă de mine aici.

Când vor sosi, nu le voi permite să vadă ceva mai prejos decât perfecțiunea.

Asta include și aspectul vostru.

Tu, tu și tu. În spate!

Ascundeți-vă până nu vă vede cineva!

Restul, în sala licitației. La treabă!

Da!

Stați!

Tu.

Cum te cheamă?

Eu?

Ana. Ana Santos.

Ce e cu deversarea aia de petrol pe spatele bluzei tale?

O nimica toată.

Insinuezi că am halucinații?

Nu! Scuze.

S-o fi întâmplat în tren.

La ce departament ești?

Mi-am terminat stagiul la Cataloage

și m-am mutat la Licitații, deci... sunteți noua mea șefă.

Vom vedea cât va ține.

Tu, cea scundă și ciudată.

Dă-i bluza ta. Pata aia mă deprimă.

- Bine. - Acoper-o!

- Da. - Desigur.

Poftim!

De ce să-ți pui așa ceva pe trup pentru totdeauna?

Iubesc arta.

Dă-i bluza înapoi.

Voi două veți sta într-un loc mai puțin vizibil.

Haideți! Ați auzit ce-a spus.

Azi trebuia să fie prima mea zi acolo.

Să devin indispensabilă, să-mi clădesc viitorul, să-mi fac un nume.

Rahat!

Scuze. Catalog?

O zi bună! Să ne spuneți dacă doriți ceva.

Ce trist! Claire are dreptate.

Sincer, nu te putea lăsa acolo,

plină de murdărie.

Zău, Suzette! „Plină”?

E o pată mică, nici nu se observă.

Ține gura închisă și ochii deschiși.

Deși sunt convinsă că amândouă sunteți obișnuite să faceți invers.

- Pa! - Voia să zică...

Da. A vrut să spună că sugem multă...

Mergeți la birou.

Nu rămânem la licitație?

Ba da. Dar la birourile voastre.

Bine ați venit la Erwins!

Nu văd cum poți să ajungi un artist respectat

și să fii încă în viață, știi?

Nu văd cum îmi voi face eu galerie de artă.

Chiar și un spațiu mic costă zece mii pe lună.

Și tu nu ai niciun ban,

în schimb ai o personalitate grozavă și buzunare pline de visuri, fată.

Poate și Claire a fost falită.

Nu te lăsa păcălită de accentul fițos.

Am auzit că se trage din Minnetonka, în Minnesota.

Ce?

E o nebunie, nu?

Oricum, dacă toți marii artiști sunt morți sau prin muzee,

eu ce sunt?

Sunt o fantomă?

Amy!

Uite! Amarillo este pictată cu acrilice.

Zice „ulei pe lemn”, dar este „acrilice pe lemn”.

Ești sigură?

E un Carmen Herrera. Știu ce vorbesc.

Trebuie să mă duc acolo. Claire trebuie să afle.

Eu am impresia că vrei să ajungi într-un loc

în care ți s-a spus clar să nu mergi.

Cred că o voi face.

- Nu te sfătuiesc. - O voi face.

- Cred că e o idee foarte rea. - Mă duc.

- Nu! Te rog! - Uite cum mă duc!

După ce Claire te omoară, îți voi spune povestea.

Continuăm, doamnelor și domnilor. Suntem la 2.400.000 de dolari.

2.400.000, 2.500.000, 2.600.000 la domnul acela.

2.700.000, doamna de aici.

Orice avans peste 2.800.000...

Ce faci?

Trebuie să vorbesc cu Claire. Există o eroare.

Ești nebună? Dacă nu pleci chiar acum,

următorul cu care vei vorbi va fi medicul de la Urgențe.

Ce caută jegoasa asta aici?

- Isuse! - Nu te mai pot ajuta.

- E o greșeală în catalog. - Imposibil. Care articol?

Nu mai e timp. Mă duc la Claire.

Nici vorbă. Du-te înapoi chiar acum! Cine te crezi?

- Ce mama mă-sii se întâmplă? - E o greșeală în catalog.

Articolul 17 e greșit. Trebuie să fie „acrilice pe lemn”.

- Dacă te înșeli, ești terminată. - Nu mă înșel.

Du-te și nu face zgomot! Acoperă pata!

- Bine. - Du-te!

... Amarillo Dos pictat în 1971, ulei pe lemn.

- Scuză-mă, Reginald. - Mă scuzați.

O mică greșeală. Este cu acrilice pe lemn, nu cu ulei.

Începem să licităm...

...foarte greu. Da, îți spun...

Cafeaua, domnule?

O mică greșeală.

O mică greșeală?

Nu există greșeli mici.

Există doar greșeli imense!

A luat cineva droguri recent?

De când avem cataloagele astea? De șase zile.

Reginald, cel mai bun licitator din New York, a rămas fără cuvinte.

- S-a simțit foarte stingherit. - Îmi pare rău.

Asta ar fi putut să distrugă reputația lui, a firmei Erwins și a mea.

Cine a făcut asta?

N-aveți scăpare. Cine a fost? Haideți!

Tu.

Bună!

Cum te cheamă?

Bobby? Bronson?

Blake.

Blaire.

Basil. Benedict.

Billy. Da, Billy.

E un nume perfect,

fiindcă nimic nu emană mai multă sofisticare decât numele Billy.

Deci, Billy,

înțelegi că tabloul Dos al lui Carmen Herrera valorează un milion de dolari?

Dacă tu ai vrea să dai un milion pe o pictură,

iar cel care ți l-ar vinde habar n-ar avea

ce fel de vopsele s-au folosit, cum te-ai simți?

Ai avea impresia că agenția de licitații Erwins

nu știe ce mama mă-sii face!

Deci, Billy, astăzi este ziua

în care te întinzi în mormântul carierei tale și te descompui.

Nicio casă de licitații de pe planetă nu te va mai angaja

după ce le voi trimite e-mailuri, așa că fă-ți cheful de pensionare!

Ura!

Aduceți șampanie!

Pensionare fericită!

Bea!

Așa.

Gata!

Pleacă! Gata! Acum!

Ana Santos.

Ana.

Mersi că ai făcut minimul necesar cerut în această profesie,

mai mult decât majoritatea celor de aici.

Bravo!

În cinstea minimului necesar!

Haide, Ana!

Ana.

Ce s-a întâmplat?

Faptul c-am impresionat-o pe Claire este cel mai mare triumf.

Și?

În loc de salariu, am primit un „bravo”.

Nu pot plăti chiria cu „bravo”.

Nu poți. Chiria se plătește cu bani.

Amy, dacă...

Dacă programul ăsta nu-mi iese, totul s-a sfârșit.

Trebuie să mă întorc în Tampa

și să vând pensionarilor tablouri cu bărci.

Pot dormi la tine mai încolo?

Dragă, vine cineva la mine.

- Ticăloasa! Din nou? - Ronnie, taci!

- De ce-mi spui să tac? - Fiindcă te aude!

Știi prea bine că mă supără sciatica.

Glumești?

Nu mai suport.

M-am trezit.

Fiindcă a dat buzna în apartament.

- Fir-ar al naibii! - Scuze!

Ce babuin te sună la șapte dimineața?

Alo? Cine e?

Alo?

Alo? S-a întrerupt? Ești acolo?

Nu. Îmi cer scuze. Pot să știu cu cine vorbesc, vă rog?

Sunt Claire.

Pardon?

Sunt șefa ta.

- Bună ziua! Da, știu cine sunteți. - Asta și presupun.

Cred că de asta m-am constipat.

- Ești ocupată? - Fiindcă nu dorm.

Nu sunt. Scuze, dar care-i treaba?

- „Care-i treaba”? - Nu! Scuze, cu ce vă pot ajuta?

A apărut ceva urgent la filiala din Londra.

Voi fi foarte ocupată. Mai am nevoie de un asistent.

Vreți să vin la Londra?

Pașaportul tău este valabil?

Da! Sigur.

Bun! Deci, poți veni la Londra.

Da, sigur. Grozav! Când?

Acum.

Acum?

Trebuie să pleci imediat la aeroport.

Nu întârzia! Suzette îți va da detalii. La revedere!

La revedere!

Am fost invitată să merg la Londra cu Claire Dupont.

Asta îți doreai, nu?

Da!

Mă duc la Londra cu Claire Dupont!

- Stai așa! Te ajut la bagaj. - Mă duc la Londra cu Claire Dupont!

Îți punem toate lucrurile în bagaj, fiindcă nu știi cât vei sta acolo.

Știam eu că vei da lovitura. De aceea te-am lăsat să stai atât.

- Lasă-mă să te ajut. - Mersi.

- Voi lipsi doar câteva zile. - Da. Nu cobi.

Să nu uiți un lucru.

- Londra nu este New York, da? - Corect. Da.

Nu vreau să fii sedusă de ceasurile mari și accentul de pirați.

Ascultă! Ești newyorkeză acum.

Get-beget. Chiar dacă nu ai unde să stai.

Iar dacă ești newyorkeză, lupți.

În fiecare zi.

Indiferent cu ce te confrunți.

Nu uita! Nimic nu este real dacă nu crezi în ceea ce ești.

Drăguț din partea ta, Ronnie.

Rocky Balboa a spus asta.

Dar el nu e din Philly?

S-a mutat acolo din Brooklyn.

- Te iubesc! - Te iubesc!

- Da? - Te iubesc!

- Te iubesc, Viv! - Te vei descurca.

- Da. - Va fi bine.

- Ronnie! - Stai puțin!

- Poftim! Cu plăcere. - Mulțumesc.

- Bine! - Așa.

- Bun! - Pa!

- Dă un SMS după controlul la bagaj. - Bine.

- Te iubesc! - Bine.

- Vă iubesc! Mersi! - Pa!

- Ieși din casa mea! Mersi. - Pa!

Bună!

De ce n-ai adus cărucior?

Cărucior! Da!

Mii de scuze!

Ne vedem înăuntru!

Alo?

- Dă-mi pașaportul pentru check-in. - Da.

- Doamne! - Te grăbești? N-avem timp toată ziua.

Bine. Poftim!

Uite ce poză tragică!

Drăguț!

Nu prea călătorești.

L-am folosit o singură dată, la studii în străinătate.

Va fi mișto, atunci, pentru tine.

- Puneți bagajele sus. - Da.

CHECK-IN CLASA ECONOMIC

Pune bagajul aici.

Aici le cântăresc ca să vadă dacă nu sunt prea grele.

- Mersi, Renee. - Doamne!

Ce durează atât?

Rostul nivelului „gold” este eficiența.

Nu. Tu nu vii cu avionul ăsta.

Nu zbor cu voi?

Avionul nostru e plin. Tu vii cu unul care pleacă peste patru ore.

- La economic. - Eu, în locul tău, aș dormi.

- Vei începe lucrul imediat. - Claire nu crede în inadaptarea orară.

De ce m-ați pus să vin așa devreme?

Să ne ajuți la bagaje, prostuțo!

Zbor plăcut!

Mersi.

Ești între mine și primul meu martini.

Imprudent.

Ai buton de pornire?

Avionul meu pleacă peste câteva ore, deci...

- Complet rezervat. - Da.

Da? De ce-ai venit așa devreme?

În caz că aveați nevoie de ajutor la bagaje sau la... ținut lucruri.

Bine. Îndrăzneață alegere. Pupat în fund. La Forza.

Totuși, te vreau gata de acțiune dis-de-dimineață.

Să n-aud de fusul orar!

Voi crea un cont de e-mail și voi redirecționa apelurile.

Renee, scutește-mă de detalii! Haideți!

Sper să-ți placă să stai lângă telefon nonstop.

Londra. Abia aștept! Ne vedem acolo.

Am dori să vă invităm...

Nu știu cum de le suporți pe astea trei.

Mă duc în Anglia pentru prima dată în viață.

Dacă trebuie să aștept, asta voi face.

- Îmi arăți pașaportul, te rog? - Da.

Spațiu minim la picioare și lângă toaletă?

Cineva știe cum să strice un zbor transatlantic.

Trebuie să te odihnești.

Cel mai bine o faci în salonul pentru clasa întâi.

Dacă-mi plătește computerul ăla taxele universitare, da.

Ți-am dat un upgrade.

Upgrade?

Ce? De ce?

Eu nu prea am de-a face cu nesuferiții.

Dar tu trebuie să-i suporți tot timpul.

Clasa întâi?

N-am mai fost la clasa întâi. E incredibil! Mersi mult!

N-am cuvinte. Am primit un upgrade!

Ți-am spus că nu este un mit.

- Bună! Bun-venit în salon. - Bună! Mersi.

Te ducem la spa. Îți facem un masaj lung.

După aceea, niște tratamente.

Apoi, ne luăm rămas-bun cu un Bloody Mary.

Da, vă rog. Accept tot.

- Bună! - Ce faci?

La spa e minunat. Da, ar trebui să încerci.

- Alo? - Aș dori să vorbesc cu Claire Dupont.

- Ești Suzette? - Nu. Sunt Ana, a treia asistentă.

Claire este în avion. Vă pot ajuta cu ceva?

Vreau adresa de la Londra. Pentru livrări.

Adresa? O clipă, să...

Doamne!

Doamne Dumnezeule!

Da.

- Sunt din velur. - Da.

- Nu-ți face griji. - Vreți să veniți cu mine?

- Pot plăti eu curățatul? - Nu.

- Sunteți sigur? - Da.

Scuze.

Alo? Mai ești acolo?

Dră Santos, ne bucurăm să vă avem la bord.

Începeți cu o șampanie?

Cum să nu! Mulțumesc.

Așa.

Îmbrăcată complet în halat din partea casei

și Dumnezeu știe câte creme avea pe față...

O clipă. Scuze.

Se tot fâțâia prin salon și nu se uita pe unde merge.

Și-a vărsat băutura pe mine. Avea fața lipită de telefon.

Nu i-a păsat deloc. Da, probabil este alcoolică.

Bună idee.

Pa! Scuze.

Cu ce vă servesc? Vin, bere, Bloody Mary?

Dacă vreți un Bloody Mary, stoarceți-mi sacoul.

Vor ieși vreo două pahare.

Nu. Două pahare de șampanie.

- Două cu șampanie. Imediat, domnule. - Mulțumesc.

Mai vrei și altceva?

Nu. N-am nevoie. Mersi.

Sigur?

Un Bloody Mary?

Nu. Nu mi-a plăcut niciodată.

Bine.

Îmi cer scuze. Miros de parcă am vărsat apa de colonie pe mine.

Credeam că e intenționat.

Apropo, eu sunt William.

Ana.

Îmi pare bine, Ana. Ce te aduce la Londra?

Munca. Tu te întorci acasă?

Ce m-a dat de gol? Șarmul englezesc sofisticat?

Da, cred că asta.

De fapt...

am fost la un interviu de angajare în New York.

Acum mă întorc la ziua de naștere a mamei mele.

Bine. Vei primi puncte pentru asta.

Puncte? Nu știam că ne jucăm.

- Ce primesc dacă câștig? - Un Bloody Mary.

Da. În acest caz, nu voi mai înscrie puncte.

Ce fel de muncă te aduce în Anglia?

Lucrez pentru o casă de licitații, aici în oraș.

Filiala de la Londra

a chemat-o pe directoarea filialei din New York ca să rezolve situația.

Directoarea?

Impresionant.

Așa cred.

Iartă-mă,

dar pari prea tânără să fii directoare.

Ce? Ți se spune des asta?

Da. Da, mi se spune des.

O fi din cauză că sunt...

cel mai tânăr director din istoria companiei.

Da.

Isuse!

Bravo ție! E bine să te știe omul.

Am lucrat din greu pentru asta, Will. Îți pot spune Will?

Mă înșel, totuși?

Nu. Nu-mi vine să cred că ai spus-o.

Ești diabolic.

Se pare că vă distrați.

Asta crezi tu.

Mi-a atacat viața în ultima jumătate de oră.

Mai aduc un rând?

Da. Du-te!

- Te rog. Mersi. - Desigur, domnule.

Ce drăguțe sunt!

Bine. Uite ce e...

Încerc să demonstrez

că, pentru a face ce fac eu, trebuie să interacționezi zilnic cu arta.

Iartă-mă, dar cum interacționează cu arta cineva care lucrează în publicitate?

Nu face asta.

Doar fiindcă ești directoare de artă

nu înseamnă că stabilești ce este arta.

- Nu asta înseamnă. - Ba exact asta înseamnă.

Numește ceva remarcabil care provine dintr-o reclamă.

N-aș exista fără reclame.

Nu zău!

Bine. O să-ți demonstrez.

Mama a făcut o reclamă la iaurt în anii '90.

Tata a văzut-o

și nu s-a lăsat până nu s-a însurat cu ea și i-a făcut un copil.

Ea e mama ta?

IAURT GRECESC DIN LAPTE CRUD ESTE TOT CE-MI DORESC.

E frumoasă.

Ești drăguță, dar băieții din școală ziceau altfel.

Deci la asta se rezumă toată existența ta?

Tatăl tău excitat de la iaurtul grecesc?

Dacă vrei să-mi provoci o criză existențială,

atunci, da, la asta se rezumă.

Asta arată că momentele întâmplătoare îți pot schimba viața.

Doamnelor și domnilor, începem coborârea spre Londra.

Bună!

Ridicați scaunul, fiindcă aterizăm.

Bine.

Și trebuie să-mi dați înapoi solnițele de sare și piper.

Ce?

Solnițele de sare și piper.

Regret.

Mulțumesc.

Incredibil.

Voi avea o discuție cu cei de la Imigrări după ce aterizăm, nu crezi?

STANDARD - 99,75 LIRE, PREMIUM - 111,75 EXECUTIV - 130,1 LIRE

Rahat!

Știi unde trebuie să ajungi?

Da. La The Carlson.

- Sofisticat. - Cel mai bun.

- Dacă vrei... - Will!

Will! Willy!

O clipă.

- Bună, dragul meu! - Bună, mamă!

De ce miroși așa?

Doamne, cum arăți! Ce-ai făcut?

- Da. - De ce arăți așa obosit?

- Cum a fost zborul? - A fost bine...

Ai adus acasă o femeie frumoasă la o mamă care îmbătrânește rapid?

Încă sper să prind niște nepoți.

Ea este Ana. Este americancă. Vine prima oară la Londra.

Ea a vărsat Bloody Mary pe pantofii, pantalonii și sacoul meu.

Willy, nu fi bădăran!

Ana, ți-o prezint pe mama mea, Catherine.

- Îmi pare bine. - Și mie îmi pare bine.

Sunteți superbă.

Păreți desprinsă dintr-o pictură de Jean Béraud.

Ce compliment fermecător!

Jean Béraud e unul dintre preferații mei.

Și al meu.

Unde te duci? Aștepți pe cineva?

Nu, sunt singură. Dar mă duc la Carlson.

Nu, nu, nu!

Nu la Carlson. E la patru străzi de casa mea.

Vrei să te duc?

Nu. N-aș putea...

Vino cu noi. Te rog.

Mi-ar fi de mare ajutor.

Ia-i bagajul!

Asta voiam să fac.

Bună ziua, domnule.

- Bună, Joe. Ce faci? - Bine. Mă bucur să vă văd.

Ea este o prietenă nouă, Ana.

- Vă ajut eu. - Bună! Doar...

- Iau asta cu mine. - Bine.

Vom face o scurtă oprire la Carlson ca s-o lăsăm pe Ana.

Drăguț! Se pare că vă merge bine.

De fapt, cu ce te ocupi, draga mea?

Doamne! N-o provoca.

Lucrez în domeniul artelor.

Minunat! Știam eu că te plac.

Domeniul artelor. Ce paradox!

La fel cum ai spune domeniul ciocolatei, drogurilor sau sexului fenomenal.

Felii de paradis.

Dar ce anume?

- Ce anume? - Da.

- Cu ce anume mă ocup? - Da.

Doamne! Ce plictisitor!

În principiu, promovez și vând

colecții de elită cu piese de artă superbe din toată lumea,

către diverși...

... oligarhi, despoți militari sau miliardari.

Clienți care cred că înțeleg arta mai bine decât mine,

la fel ca șarmantul tău fiu.

- Cu ce te ocupi, Catherine? - N-o să ghicești.

Sunt și eu o artistă, oarecum.

O excentrică la fel ca tine.

Deși, până la urmă, muzele

au ales să mă facă vedetă atât pe scenă, cât și pe marele ecran.

- Și în reclame la iaurt. - Doamne!

Au ajuns și în Statele Unite?

Adoram reclamele alea.

I-am arătat, mamă.

Ești un lăudăros.

Asta înseamnă că ești faimoasă?

Din Dover până în Hebride.

Dar mă tem că munca mea nu i-a cucerit pe americani.

Sunt prea complicată pentru gustul lor.

E vestită doar în Regatul Unit.

E cel mai bine așa.

Nu mi-ar plăcea să împart același continent cu Florida.

De acolo sunt eu.

Draga mea! Pari cu capul pe umeri.

Mulțumesc.

Bine. Dacă nu ești prea ocupată

să faci pe directoarea fițoasă din New York sau ce-oi fi tu acolo,

mi-ar plăcea să ieșim și să-ți arăt orașul.

Da, numai că voi fi foarte ocupată cu munca.

În regulă.

Dar ne putem da numerele de telefon.

Ana.

Dă-mi numărul tău de telefon.

Sigur. Bineînțeles.

Vreau s-o mai văd.

Da. Drăguț și subtil. Mersi, mamă.

Poftim!

Acum tac și vă las să vă înțelegeți.

- Mersi. - Pa, dragă!

- Mersi că m-ați adus. - Nu e nevoie.

Cred că voi...

- Poți lua numărul de la mama ta. - Da, exact.

Mă duc acasă să mă schimb.

- Îmi pare rău din nou... - E în regulă. Glumeam.

- Bine. - Bine. La revedere!

La revedere!

Bine. Vreau să vă fie clar!

Colecția Brovil a fost mutată și verificată?

Vreau să mă țineți la curent.

Ai ajuns, în sfârșit!

Știi că așteptarea te face total inutil?

Dacă trebuie să-mi rearanjez viața ca să-ți repar greșeala,

ceea ce poți face

este ca măcar să nu mi-l aduci la birou pe amfibianul ăla super-gelat.

Nu te lăsa păcălită.

În mod normal, nu e așa frumos.

De vreme ce ești prima oară la Londra, hai să-ți dau niște sfaturi.

Fii mereu pregătită pentru ploaie!

Nu uita că ai venit să lucrezi, da?

Nu să te joci.

Orice ai face, nu încerca să-i întreci la băut pe localnici.

Nu te culca cu ăia care arată ca Jude Law.

La ce te uiți?

E inclus în pachet.

- E un fel de majordom? - Îl cheamă Percy.

Da, doamnă?

Nimic, Percy.

Mulțumesc, doamnă.

Îți schimbi camera?

Nu. Mă duc la Roma.

Filiala din Roma e în rahat acum.

Mergem la Roma?

Nu. Eu mă duc la Roma!

Voi trei rămâneți aici.

Vă ocupați de licitație. Eu mă întorc mâine. Notează!

Da. Îmi iau laptopul.

La ora 13:00 este ședința cu angajații de la Erwins.

Rahat!

Mergi direct la birou. Nu vorbești decât cu Suzette.

- Te duce ea la biroul tău. - Suzette.

Uite!

Dosarul ăsta

conține toate obiectele de artă pe care le-am păstrat și vândut la Erwins.

- E cam mare. - E vreo problemă?

Nu. Este incredibil!

Vreau să iei fiecare obiect la rând și să-mi spui valoarea lui actuală.

Vreau cifre exacte pentru orice eventualitate.

Ce eventualitate?

Între noi fie spus, nu te privește.

Da. Deloc.

Du-te! Eu am terminat.

N-ar trebui să mă cazez înainte...

Tu nu vei sta aici.

Suzette ți-a rezervat ceva mai ieftin.

Amintește-i de bilete.

- Bilete. Bilete pentru ce? - Știe ea.

Dacă vrei să nu întârzii și mai mult, în locul tău aș fi plecat acum 15 minute.

Da, plec.

Rahat!

Bine.

Rahat!

Scuze, mi-am lăsat cumva laptopul la tine?

Voi întreba, dar sunt sigur că altceva nu mai avem.

Rahat! L-am uitat în mașină.

Îmi pare rău.

E în regulă. Mulțumesc.

Rahat!

CASA DE LICITAȚII ERWINS

- Claire Dupont? - La etaj.

Rahat!

Am ajuns. Am reușit.

Te-ai ghidat după busolă?

N-am întârziat la ședință, nu?

Bine, asta nu e ceva cu care Claire să fie vreodată asociată.

Ce?

Aranjează-te și ascunde valiza sub biroul meu.

Bine.

Să mergem!

Nu uita: doar noi îți suntem prietene aici.

Și nici măcar noi nu-ți suntem prietene.

Super! Abia aștept.

Probabil vă întrebați

de ce v-am adus aici atât de repede.

Avem acces la o colecție la care nimeni nu are acces.

Doar câteva persoane au avut ocazia s-o vadă...

Pentru numele lui Dumnezeu, Arnold, ce colecție?

Colecția Brovil.

Colecția Brovil a fost sub cheie zeci de ani.

- Ce este Brovil? - Da. Acum nu mai este.

Cred că l-ai convins tu, șefule.

Nu. A murit.

Dar soția i-a cheltuit averea

într-un ritm care, sincer, mă uimește.

Are nevoie de bani și îi trebuie acum.

Colecția va aduce împreună cei mai importanți clienți.

Răspândiți vestea cu discreție. Vreau doar „balene”.

- Ar trebui să notez? - Încetează!

Cine este proprietarul?

Asta știu doar câțiva oameni.

Pentru a ne asigura succesul, am apelat la brokeri de top.

- Gerard, director la filiala din Paris. - Bună!

Și Claire Dupont din New York.

Claire este în drum spre Roma pentru o altă criză.

Sper să se întoarcă la timp ca să sărbătorim succesul, prieteni.

Vreau să lucrați în echipă.

Vreau să strălucim.

Dați lovitura de grație!

Bună! Tu trebuie să fii Ana.

Bună! Da. De unde știți cum mă cheamă?

Una dintre atribuțiile mele este să-i cunosc pe nou-veniți.

Am auzit că ești mare vedetă la New York.

Nu. Sunt doar asistentă.

Toți am început de undeva.

Sunt sigur că te vei descurca grozav.

- Da? - Mulțumesc.

Te rog să mă anunți dacă ai nelămuriri

sau dacă vrei să discuți cu cineva.

Da? Știu cum este Claire.

- Este... Știi? - Gerard. Bună!

Mă bucur să te văd.

Ana, vino cu noi. Te ducem la biroul tău.

- El e dușmanul. - Mai rău decât dușmanul.

Claire spune mereu:

„Concurăm cu Sotheby's și Christie's, dar ne războim cu Gerard și Parisul. ”

- Ce-a făcut? - Ce n-a făcut?

A vândut un Van Gogh tâmpitului ăla cu NFT-ul.

El a fost?

Zice că a vândut artă unui artist care a îmbunătățit piesa.

- A vopsit o față zâmbitoare pe ea. - Exact.

Dacă Gerard pune piciorul în America,

tatăl meu îl va aresta și-l va trimite la Guantánamo.

- Ce? - Tu ce-ai de gând?

Speri s-o impresionezi pe Claire ca să fim înlocuite?

În acest caz, nu știi ce te așteaptă.

Vreau doar să absolv programul de pregătire

și să-mi deschid o galerie de artă.

O galerie?

Zic doar că nu vreau să vă fur slujbele.

Mă rog.

După ce Claire îi va lua locul lui Arnold, noi două mergem cu ea. Tu nu.

Arnold unde merge?

Vrea să se pensioneze. Și, când o va face...

Claire va fi prima președintă de la Erwins.

Iar noi vom fi alături de ea.

Ce este aici?

Claire nu aduce, de obicei, trei asistenți,

așa că tu nu ai loc la etaj.

Ce miroase așa?

Formaldehidă?

Lemn putrezit?

Anglia. Fără supărare.

Claire voia să-ți reamintesc de bilete.

Biletele la Visul unei nopți de vară.

S-au vândut toate demult. Ia-ți gândul.

Drăguț.

Deci, ăsta e biroul meu.

Da.

- Bănuiesc că hotelul... - O magherniță.

- Magherniță. Da. - Bucură-te de azbest!

- Pa! - Pa!

Will? Se înregistrează?

Da, înregistrează. Ține telefonul.

Scumpo, sunt Catherine.

Laptopul tău e la mine.

Ascultă, iubito, trebuie să vii și tu. Este o întâlnire spontană.

Câțiva prieteni.

Îți trimit adresa chiar acum.

Ne vedem curând, dragă! Pupici.

Nu!

PITULICI

HOTEL PITULICI

Cum merge? Spune-mi tot.

Uite care e planul meu.

Mă duc la chef, îmi iau laptopul,

nu vorbesc cu nimeni acolo,

iau taxiul și mă întorc în magherniță.

Sau bei pe gratis cât poți duce.

Te distrezi cu celebrități britanice fițoase

și ți-o trage propriul tău prinț William.

Este cel mai bun lucru care ți s-a întâmplat vreodată.

Nu, Amy. I-am mințit prea mult pe el și pe maică-sa.

Ai mințit în avion.

În plus, chiar crezi că ți-ar fi dat numărul ei

dacă ar fi știut că ești boschetară?

Fără supărare.

Eu sunt invidioasă pe stilul tău de viață Hannah Montana.

Și tipul din avion pare super sexy.

Tu ce crezi?

Nu trebuie să-ți fie teamă să te faci remarcat.

Bob este de acord.

Dacă Bob este de acord...

Din cauza ta. Ești oribil.

- Ești oribil. - Nu mint.

- Doar am întrebat. - Îl trimit eu.

Da? Te iubesc.

Ana!

Catherine.

- Doamne! Arăți superb. - Da!

- Bună! - Intră!

Nu stau. Îmi iau laptopul și plec.

Nu sunt bine îmbrăcată.

Ești foarte drăguță. Superbă. Nu fi prostuță!

Mersi. Doamne! Este ziua ta de naștere?

Ziua mea de naștere e săptămâna viitoare.

Îmi place să sărbătoresc mai devreme.

Nu? E păcat să ai la dispoziție doar o zi.

La mulți ani toată săptămâna! Trebuia să-ți aduc ceva.

Tu ești cadoul meu.

Organizez mereu mici petreceri.

Serate de ultim moment în care prietenii își reamintesc de ce te adoră.

Mersi.

Casa asta e incredibilă.

Te rog, servește-te cu orice.

Mă duc să-i spun lui Will că ai venit.

THE LAST FONDUE CU CATHERINE DELAROCHE

Ai venit!

Da, n-am vrut să-ți dezamăgesc mama.

Credeam că vrei să mă revezi.

De ce-aș vrea să te revăd?

Am un fizic superb, tocmai am făcut 100 de flotări

- ... și am citit despre impresionism. - E bună asta cu flotările.

Se pare că a fi englez e singurul meu atu cu tine.

Deloc.

Mâncare gratis, băutură gratis, oameni eleganți. Tot tacâmul.

Nu știu exact cine a venit, dar asta înseamnă să fii actriță.

Will, salvează-mă! E un dezastru!

Michael Faust își întreține fanii la bar, iar eu vreau încă un rând.

Scuze. Ana, el este Julian Marx.

Acel Julian Marx?

Unicul.

Doamne! Vă admir munca.

Luptătorii beți? Doamne!

Erotic și amuzant?

Lucru greu de făcut.

V-am văzut retrospectiva la New York.

- Doamne! - O clipă.

Retrospectiva...

Nu trebuia să fiți mort?

E destul de jenant și trebuie să-mi cer iertare,

dar mă gândeam că, mort, puteam cere mai mult.

- Ai cerut mai mult. - Da.

Ana, ai perfectă dreptate.

Multă lume nu vede partea amuzantă din opera mea.

Nu știu de ce.

O fi din cauza aspectului erotic.

Găsesc că penisurile pot fi foarte amuzante.

William, visul tatălui meu s-a împlinit.

În sfârșit, iubesc o femeie.

Te iubesc. Hai să ne îmbătăm!

Hai să ne îmbătăm!

Mulțumesc foarte mult.

Lasă vulpea în pace, te rog. Nu ți-a făcut nimic.

Îmi place de tine când ești jenat.

- Imaginează-ți! - Mă distrează enorm.

Toată viața cu ăștia doi. Nimeni nu ar...

Scuzați-mă.

Bună! Sunt Ana Santos.

Știu cine este, tâmpito, fiindcă eu te-am sunat.

Da, scuze.

Unde ești? La o petrecere?

Nu. Sunt la hotel, cel pe care l-ai rezervat...

Cel în care m-ați cazat și care este lângă un bar.

Ascultă, mă tot chinui de 18 ore

să iau rahaturile alea de bilete la Visul lui Shakespeare.

Da.

Vreau să-mi termini tu treaba cât timp eu mai încerc.

Îți trimit detaliile.

Sunt cam ocupată cu ce mi-a dat Catherine...

Adică Claire.

Îmi pare rău.

Nu vrei să ai o slujbă?

Ești a treia asistentă. Mă ajuți pe mine.

Sigur. Mă bucur să te ajut. Ce trebuie să fac?

Ți-am spus, literalmente. Citește e-mailul. Du-te!

Bine. Vrei să...

Aici erai!

Voi doi v-ați cunoscut în avion?

Da.

Nu știi unde este Will? Trebuie să-mi dea laptopul.

L-am trimis după absint.

Un pictor mort nu poate trăi fără el.

Ai ceva palpitant de făcut cât timp ești aici?

Nu știu. Voi fi ocupată cu munca.

Ce păcat! Londra este un oraș vibrant.

De fapt, aș vrea să fac ceva cât timp sunt aici.

Vreau să iau bilete la Visul unei nopți de vară,

dar s-au vândut toate, iar asistenții mei nu le pot cumpăra.

Îți fac eu rost de bilete.

Catherine!

Julian!

- Bună! - Salut! Văd că ai cunoscut-o pe Ana.

- Nu-i așa că-i adorabilă? Da. - Da, e minunată.

Ce discutam?

Julian, îmi pare rău, dar absintul s-a terminat.

Acum am două probleme pe care cred că le poți rezolva.

Numărul unu, scumpa noastră Ana

nu găsește bilete la Visul unei nopți de vară.

Îl sun mâine pe Kenneth, dragă. Nicio problemă.

Nu vreau să te deranjez cu asta la petrecere.

Biroul lui Will este mai jos de teatru.

Le poate lua el.

Eu?

Da, sigur că le iau. Nicio problemă.

Numărul doi, am nevoie de absint.

Înțeleg.

Cred că am o sticlă pusă la păstrare...

în bibliotecă.

Scuze, nu vreau să vă stric atmosfera,

dar mai am multă treabă în seara asta...

- Da. - Laptopul tău!

Îl aduc eu și ne întâlnim în bibliotecă.

- El... - Ar trebui să vin cu tine.

- Nu! - Nu. Da.

Stai aici cu ăia distractivii, apoi mergem împreună.

Stai puțin!

Sunt originale?

Ăla este un Renoir.

Atârnă în camera asta în care nu intri niciodată?

Ăla e un Cézanne!

Da.

De ce nu vii niciodată aici?

Aici a fost biroul lui Boris.

Mi-a fost al treilea soț. A murit anul trecut.

Îmi pare rău.

Mi-a lăsat mie tablourile.

Mi s-au părut mereu... întunecate.

Nu. Nu sunt întunecate deloc.

Fiecare pictură de aici înfățișează dragostea.

Dragostea?

Este evident că soțul tău a fost romantic.

Ba nu. Era rus.

Colecția asta spune o poveste de dragoste.

Pe bune.

Aici, de exemplu, avem dragoste neîmpărtășită.

Iar cele trei de aici, nudurile, reprezintă dragostea pasională.

Iar femeia asta de lângă iubitul muribund, dragostea nemuritoare.

Numai dragoste.

Eu nu le-am văzut așa.

Chiar știi despre ce vorbești.

Așa sper, având în vedere profesia ei.

E directoarea unei case de licitații din New York.

Oamenii din conducere sunt tot mai tineri.

Care casă?

Pardon?

Care casă?

Erwins.

Incredibil!

Sincer.

E mâna sorții aici.

Recent, am cerut casei Erwins să scoată la licitație aceste tablouri.

Le vinzi?

Bine. Oricum, nu ne plăceau, nu-i așa?

Erwins scoate la licitație colecția?

Da! Nu e amuzant?

Foarte amuzant!

Da!

Scuze. Numele tău de familie este Brovil?

Credeam că este DeLaroche.

Practic, este Brovil.

Dar DeLaroche mi s-a părut mai potrivit pentru cinema.

Asta este colecția Brovil.

Sunt nelămurită. Nu știai?

Ba da...

Nu sunt eu persoana care se ocupă de această colecție.

M-au trimis aici să mă ocup de alți clienți.

Efort de echipă.

Mi-au dat-o pe Claire Dupont, dar eu aș vrea să lucrez cu tine.

Îi spun mâine lui Arnold să-ți dea ție colecția mea.

Nu! Te rog, nu!

Dl Penck... Arnold, sau Arnie, cum îmi place să-l numesc,

este acum foarte grijuliu cu colecția

și aș avea probleme mari

dacă cineva ar afla că am vorbit cu tine.

Da. Așa mi-a explicat și el.

Totul e foarte...

discret.

Da, foarte discret.

Îți promit, Catherine, ești pe mâini foarte bune cu Claire.

Nu e nimeni mai potrivit ca ea.

Deși, sincer, e de modă veche,

iar eu sunt tânăra care o cam calcă pe bătături

și n-aș vrea să creadă...

Că vreau să fur sau să n-o respect.

Mi-ar face mult rău. Mie și companiei.

Da.

Foarte rău.

Toți sar la gât în domeniul artelor.

Da.

Ana, dacă nu te poți ocupa de licitația mea,

măcar vino iarăși cu noi mâine-seară.

La un eveniment în South Bank.

O altă petrecere „artistică”, mă tem, dar vor veni toți.

Ana trebuie să vadă galeria. O duci tu.

Altfel se va amoreza de alt băiat,

iar tu unde vei fi?

La pub.

Sună grozav, dar în pofida acestei seri incredibile,

n-am venit aici în vacanță, deci...

Dacă nu veniți, toată seara mea s-a dus. Pe bune.

Relaxează-te, da? Te descurci spectaculos în condiții de stres, zic eu.

Oricum, îmi pare bine că ai venit.

Îi las lui Will biletele.

Și, apoi, vă descurcați voi, nu?

Mersi mult pentru tot, Catherine.

Te rog, încearcă să nu-i pomenești nimic lui...

Ana Santos? N-o cunosc. N-am auzit de ea.

- Exact. Noapte bună, Catherine. - Noapte bună.

La mulți ani!

Să nu uiți ăsta.

- Cum să uit? Bine. - Noapte bună.

Noapte bună! Mi-a părut bine, Julian.

Pa, pa!

WILL DELAROCHE AM BILETELE

Du-te!

Pasează!

Bine.

Aici!

Ieși din careu. Bine apărat!

Încă una!

Încă o încercare!

Bine jucat.

Adunarea!

Așa.

Ați lucrat bine azi.

Ați progresat cu toții și asta e grozav.

Avem meci mare în weekend

și trebuie să câștigăm dacă vrem să fim campioni.

A fost o plăcere

- ... să vă fiu antrenor... - Cine e ea?

Ești cam bătrân să te joci cu copiii.

Joc doar la antrenamente,

în rest sunt antrenor principal, manager, șef de galerie...

Multe responsabilități. Ce nume are echipa?

Leii!

Mai ales el, care mușcă pe bune.

Haideți!

Nu vă mai holbați la femeia frumoasă și faceți încă un tur de final.

Nu mormăiți!

Ca să fiți campioni, trebuie să lucrați, da?

La fluierul meu...

- Ce e ăsta? - Un fluier.

- Ce fac cu el? - Sufli.

- Haideți! - Bine.

Aici trebuie să vii ca să iei bilete la teatru?

A trebuit să-mi fac timp pentru tine în programul meu încărcat.

Când nu lucrezi în toiul zilei?

Chestia cu marketingul?

Aia este doar de distracție. Asta este slujba mea reală.

- Știu ce faci. - Ce fac?

Haide! Știi prea bine.

Știi ce faci.

M-ai pus să vin aici când...

Ce? Când antrenez o echipă de copii săraci

sau când arăt ca fotbalistul tău de vis din liga întâi?

Nu e genul meu.

Diplomă în istoria artelor, ai uitat?

Toate tocilarele iubesc fotbaliștii.

Tocilara asta trebuie să se întoarcă la muncă.

Dă-mi biletele și plec.

- Apropo de bilete... - Nu.

Sunt la mine. Dar mă gândeam să luăm prânzul mai întâi.

- Prânzul? - Da.

- Abia dacă am avut timp să vin aici. - Nu ai timp de prânz?

Trebuia să trimiți un asistent, atunci.

Nu știu. Voiam să te văd.

În cazul ăsta, te însoțesc înapoi.

Bine.

Urmează-mă!

Îți dau biletele

dacă îmi promiți că ieși cu mine deseară.

Spune-i mamei tale că îi mulțumesc

și că mă mai gândesc dacă să ies cu tine deseară.

Este la South Bank.

E genul tău

și, în plus, n-o să-mi placă nimic dacă n-o să fii acolo.

Să văd dacă scap mai devreme.

Suntem foarte ocupați cu colecția Brovil.

Ascultă! O pun pe mama să anuleze toată treaba asta

dacă îți mai ușurează programul.

Nu e nevoie. Voi putea merge.

Atunci, te iau de la hotel la opt.

Nu veni la hotel. Dacă merg, ne întâlnim acolo.

Bine.

Să nu uit.

Nu. Păstrează-l!

Ca suvenir. De fiecare dată când sufli în el să te gândești la mine.

Mai taci!

Am terminat totul.

Miroși a iarbă.

Urât! Claire!

Ai venit!

Mersi că remarci realitatea.

Du rochiile astea la călcat. Mare atenție la tiv.

Dacă le strică, este vina ta.

Suzette, este rândul tău.

Spune-mi că ai biletele. Altfel, nu mai respiri.

Claire, îmi pare rău. A fost imposibil. Am sunat pe toată lumea.

- Ai spus imposibil? - Scuze.

La Visul unei nopți de vară, nu?

V-am luat două bilete pentru deseară.

Ce tot vorbești?

Nou-venita lovește din nou.

Și proiectul ăla special pe care ți l-am dat?

E gata. Am trimis fișierul cu cifrele finale.

Avem confirmarea cu Catherine DeLaroche, luni la zece.

- Catherine DeLaroche vine aici? - Asta a spus!

Am confirmat invitații,

am corectat catalogul și am făcut toate descrierile.

Nu știu cum să-ți mulțumesc, Claire.

Abia aștept.

Ai făcut treabă fantastică la Roma. M-ai salvat. Bravo!

Nu fi atât de surprins, Arnold. Cu asta mă ocup.

Tu nu-mi faci surprize niciodată.

- Cum rămâne cu cina? - Anulează!

Bine.

Slujba este a mea, ticălosule.

Ești cam paranoică. Vreau doar să ajut.

Ca atunci când mi-ai luat clienții?

Doamne! Putem trece peste asta?

Când voi fi eu șefa și te voi da afară din companie.

WILL DELAROCHE - NE VEDEM CURÂND! SUNT MAI BINE ÎMBRĂCAT DECÂT TINE.

- Ce bine arăți! - Uită-te la tine! Arăți minunat, dragă.

- Doamne! Ești ravisantă. - Nu-i așa?

- Încetează! - Haideți, dragilor.

Arăți bine.

Cred că asta este seara cea mare.

Simt că-mi voi găsi sufletul-pereche.

Al câtelea suflet-pereche ar fi ăsta?

Am pierdut șirul demult.

- John! - Catherine.

- Mersi mult că ne-ai primit. - Întotdeauna o plăcere.

Îi știi pe Julian și pe Will. Ea este invitata noastră, Ana Santos.

- Bună! - Ana.

Mă tem că lumea se va uita la tine în rochia asta,

și nu la picturile mele.

Mulțumesc.

Bine lucrat la picturile astea.

- Mersi. - Da.

John, hai să-ți prezint pe cineva.

Mă scuzați. O seară plăcută!

Ce părere ai?

Îmi place.

Serios?

Ba nu. Cred că e ceva mare și albastru...

Willy, vino să aducem de băut.

Ce bei?

Dragă?

Ce-ai spus aseară la petrecere nu mi-a ieșit toată ziua din minte.

Doamne! Ce-am spus?

Despre colecția mea.

Ce anume?

Doar uitându-te la acele picturi,

mi-ai arătat latura delicată a lui Boris pe care eu n-am văzut-o.

M-a făcut să-mi fie dor de el.

Știind că mă voi despărți de ele atât de curând...

m-a făcut nostalgică.

Înțeleg.

Dar totul va fi bine, nu?

Da, desigur.

Zâmbiți!

Încă una.

Poftim!

- Cred că trebuie să plec. - Ce?

Ce?

Am un puseu de oboseală după zbor.

- Dragă! - Mă simt epuizată,

dar îți mulțumesc mult, Catherine.

- Mi-a părut bine. - Pa!

- Catalog? - Nu, mersi.

Ce...

Cine e prietena voastră? Tot actriță și ea?

Nu. Este Ana Santos.

Lucrează la Erwins. Directoare la filiala din New York.

Ana.

Ce se întâmplă?

Nimic. Mă simt... obosită.

Serios?

Nu știu. Merg mereu la astfel de evenimente în New York.

M-am gândit că am putea face ceva diferit astăzi.

Ne luăm liber.

Scuze, nu știam că-ți iei liber seara.

În seara asta, da.

Bine.

Am o idee.

Mă bucur că ți-a trecut brusc oboseala după zbor.

Da. Se pare că ai găsit tu soluția.

Atunci, ce-a fost? Ai alergie la Mayfair?

Ce?

Am zis: „Ai alergie la Mayfair? ”

Nu. Nu vreau să fiu văzută cu tine.

- Scuze. - Dar încă nu s-a terminat.

Cum adică? Nu?

Nu. Haide!

Mulțumesc.

Chemăm un taxi?

Da, am putea.

N-ar fi mai rapid?

Ba da. Cu siguranță.

Dar așa nu ne-am putea plimba împreună.

Îmbracă asta.

Am ajuns.

Da.

Hotelul tău frumos.

Hotelul meu frumos.

Nu mă inviți înăuntru?

Pardon? Ce direct ești!

Unde-ți sunt manierele, Downton Abbey?

Eu sunt mai degrabă genul Bridgerton.

Scuze, trebuie să plec. Am multă treabă în seara asta.

Și eu care credeam că-ți iei liber.

Mi-am luat.

Bine.

Atunci, așteptăm până la întâlnirea numărul trei.

Vom vedea.

Ultima dată când am fost aici, voiam să-ți spun ceva...

Ce anume?

Nu mi-ai plătit curățatul pantofilor.

Până aici!

Bine. Trebuie să urc.

Mă omori, să știi.

Bine.

Noapte bună, Will.

RECEPȚIE

Scuze.

Nu-i nimic.

O nimica toată.

Bine.

M-am sărutat cu un tip de zece curat.

- Zece? - Zece.

- Drăguț. - Da.

Te servesc cu ceva?

Nu. Aștept să plece.

Nu-ți place de el?

Îmi place mult. Dar el crede că sunt cazată aici, însă nu-i așa.

- Așa. - Da.

Îți chem un taxi?

Ar fi grozav.

Mulțumesc.

Te mai vezi cu el?

Nu știu.

Nu sunt sigură că am timp.

TATE MODERN GRATUIT ȘI DESCHIS TUTUROR

Bună! Aș vrea să fac o rezervare pentru două persoane

săptămâna asta.

Miercuri ar fi perfect.

Scuze. Peste două luni?

- Da. Nu e bine. - Ana, dă-mi telefonul.

- O clipă. - Dă-mi puțin telefonul.

Bună! Vorbesc cu Cassie?

Cassie, sunt Will DeLaroche.

Crezi că îmi poți face o favoare?

V-am făcut rezervarea.

Deci... Slujba asta din New York...

Dacă primesc oferta.

Dacă primești oferta.

Te gândești s-o accepți?

Mi se pare din ce în ce mai atrăgătoare.

De ce să te muți la New York

când ai o viață incredibilă aici la Londra?

Eu nu...

La petrecerea mamei de ieri...

Așa a fost toată viața mea.

Știi cum este... decorul...

oamenii încearcă să profite de tine ca să obțină ce vor,

iar, în cazul meu, deși sună stânjenitor, o vor... pe mama.

Și devine plictisitor.

De asta tu ești o anomalie.

Ce mă face să fiu o anomalie?

Ești bogată, ai succes,

ești cea mai tânără directoare din istoria companiei.

Totuși, te poți ca un om normal.

Am văzut cum banii îi schimbă pe oameni.

I-am văzut transformându-se în monștri pe loc...

Tu ai rămas... reală.

Asta înseamnă mult.

Așa. Pentru speranța...

de a obține slujba.

Pentru speranță!

Noroc!

Am vorbit cu William DeLaroche la South Bank, vineri seară.

- Fiul lui Catherine? - Nu mă slăbea deloc.

Nimănui nu-i pasă cu cine-ai vorbit.

Bună dimineața, Ana!

Bună dimineața!

Vrei să vii la mine în birou și să închizi ușa după tine?

Cineva are probleme.

Știam că nu va dura.

Oricum, eu și Will am face niște copii superbi.

Văcuță norocoasă!

Deci...

Ce mai faci?

Pardon?

Viață, chestii... Cu ce te mai ocupi?

Da. Cu ce mă mai ocup?

Mă ocup cu...

muncitul.

- Pentru tine. - Bun.

Sunt foarte fericită. Foarte recunoscătoare că sunt aici.

Bun.

Da.

Da.

De ce mă privești așa?

Sunt... Sunt confuză.

Ce se întâmplă?

Stăm la taclale. Ia o bomboană de ciocolată!

Bine. Grozav!

Știu ce ai făcut.

- Cum adică? - Credeai că nu-mi dau seama?

Văd cât de mult lucrezi.

Văd asta în fiecare zi.

Vreau să știi că te apreciez.

Și, când voi prelua șefia,

vei fi răsplătită.

Mersi, Claire. Este... incredibil.

Știu.

Da?

Este Catherine DeLaroche.

Poftește-o înăuntru.

Nu e aici. E la telefon.

Vă las să vorbiți.

Sunt Claire.

DeLaroche tocmai a anulat licitația.

Ce? Ce a spus?

A devenit foarte atașată de picturi.

Ceva în legătură cu dragostea interioară.

Un rahat hipiot!

Dar știu...

că nimeni nu renunță la milioane de dolari fără motiv.

Cineva i-a turnat povești.

Sotheby's.

Futu-i!

Ar putea fi un alt colecționar care încearcă să se bage

și să cumpere tot de la ea, dar fără noi.

E nevoie de un singur idiot și un singur comentariu stupid

ca ea să-și piardă încrederea în noi.

Tu!

Ai zis că l-ai văzut pe William, fiul ei, la galerie aseară?

Ți-a spus ceva de vreo anulare?

De fapt...

N-am vorbit cu el. A fost ceva inventat.

Ce e în neregulă cu tine?

Foarte multe lucruri.

Bine.

Treaba fiecăruia în parte

este să afle cine a pus la cale această anulare.

Picturile au fost scoase de pe piață de zeci de ani.

Dacă le-a luat Sotheby's, vor fi fericiți în drum spre bancă.

Tu! Spune-mi că rezolvi asta.

Voi rezolva asta.

Așa cum fac mereu.

Ana?

Te caută un anume Willy la recepție.

- Cine e? - E pentru Claire. Nu vă faceți griji.

Am făcut un gest îndrăzneț.

Vino!

Stai puțin!

- Nu te opri! - Ce?

Ce cauți aici?

Voiam să-ți fac o surpriză la prânz.

Nu poți să apari așa, neanunțat.

Ce? Nu înțeleg.

Nu înțelegi?

Nu înțelegi cât de nepotrivit este să vii aici în ziua

în care mama ta a retras colecția de la licitație?

Ana, n-are legătură cu mine.

Habar n-am ce face.

N-are legătură? Ești fiul ei. Eu lucrez la Erwins.

A fost o idee proastă încă de la început. Sunt o idioată!

Să n-o luăm razna. A retras câteva tablouri.

Nu este sfârșitul lumii.

Ești obișnuită cu lucrurile astea, oricum.

Doar fiindcă ție nu-ți pasă, Will, nu înseamnă că nu contează.

Rahatul ăsta contează pentru mine.

Îmi pasă. Foarte mult.

Cea mai mare licitație din cariera mea

pusă în pericol fiindcă credeam că tu și mama ta înțelegeți asta.

Îmi pare rău. Nu știam că va conta atât, Ana.

Contează.

Sincer, am venit să-ți spun că am primit oferta de la New York.

Grozav! Extraordinar.

Aș vrea să mă bucur,

dar tu ai primit o slujbă de care, efectiv, nu aveai nevoie,

iar slujba mea este în pericol.

Nu aveam nevoie?

A fost o mare greșeală.

Nu. Singura greșeală este că nu mi-am dat seama

că toată această relație s-a bazat

pe ceea ce primeai tu la schimb.

Will.

Bilete, invitații, atenție, glumă.

Will?

Baftă!

SUZETTE TE-AM PRINS, NEMERNICO

Dră Santos!

Vreau să vorbim, te rog.

Frumoasă poză!

DIRECTOAREA DE LA ERWINS NEW YORK ANA SANTOS

FRUMOASA BALULUI

- Claire, îți explic. - Nu. Explic eu.

În poza asta, porți rochia mea.

Ești directoarea filialei Erwins din New York.

Ce bine te simți cu clienta noastră!

Straniu, fiindcă eu sunt directoarea filialei Erwins din New York.

Dar mă bucur mult că ești tu în poza asta.

De vreme ce Catherine a retras colecția,

faci o treabă de mare rahat.

Știu că totul pare o nebunie acum,

dar jur că nu intenționam să se întâmple așa.

L-am cunoscut pe fiul ei în avion, iar el a înțeles greșit spusele mele.

A fost un accident.

Nu este un accident.

Ai mințit.

Ai mințit ca să-i câștigi încrederea lui Catherine.

Ai pretins că ești în poziția mea.

Te-ai băgat în „stofele” mele.

Păcat că n-ai avut și competența mea.

Catherine nu răspunde.

Mă ocup eu de Catherine. Rezolv eu. Aveți încredere!

„Încredere” nu e cuvântul potrivit, dragă.

Suzette, o vreau în avion. Scoate-o acum de aici.

Cu plăcere.

Chemați paza.

Scuză-mă, Claire, dar n-ai știut că s-a pus în locul tău?

Du-te naibii, Gerard!

Mulți vor să fie în locul meu.

Cum de ți se întâmplă ție asta, Claire?

M-au chemat la Roma.

- Sugerezi că e vina mea? - Nici de mare ajutor n-a fost.

Scuză-mă. Trebuie să-ți curăț mizeria.

Gerard se ocupă de licitație până găsesc o soluție.

Faci ca totul să fie prea ușor.

Bravo, Gerard! Scoateți-o de aici. Nu mai lucrează la Erwins.

Claire.

Îmi pare extraordinar de rău.

Ești o risipă teribilă de potențial.

Îmi pare rău. Mi-aș dori să fiu lângă tine și să te ajut.

Știu, Viv. Și eu mi-aș dori.

Ce a fost asta?

Nu-mi place să-ți spun asta în cea mai proastă zi din viața ta, dar...

- Eu și Ronnie ne-am luat un dog danez. - Da!

Ce?

El este Mario.

El ți-a luat locul.

Mario este puiul nostru și știi că avem spațiu mic.

Atunci, de ce v-ați luat un dog danez?

Nu-i problemă.

Ți-am pus toate lucrurile într-o cutie, pe hol.

Ronnie, are o zi proastă.

Nu-i nimic.

Am fost, efectiv, aruncată în stradă

și acum îmi ia locul un dog danez?

- Nu. - Ai varianta marinei.

Cea mai bună decizie? Este ușor. M-am înrolat în marină.

Nu.

Nu m-au concediat fiindcă ieșeam la distracții

cu un client pe care nu trebuia să-l cunosc.

M-au concediat fiindcă...

Fiindcă m-am dat drept șefa mea.

Nu sunt directoare la Erwins.

Nici pe departe!

Înainte să vin la Londra, împărțeam cataloage,

palete și scaune pliante.

M-au concediat fiindcă am mințit.

Acum văd că, prefăcându-mă că sunt pe o poziție mai bună,

am obținut mai multe într-o săptămână decât într-un an fiind eu însămi.

Am mințit fiindcă voiam să trăiesc viața altcuiva măcar o dată.

Fiindcă nu sunt sigură pe mine.

Sunt surprinsă de toate astea, Ana.

Credeam că te cunosc.

Din câte știm, putea să-și inventeze și numele, Ana Santos.

Nu. Ana e numele meu. Ana Santos.

Slavă Domnului că ne putem baza pe ceva real.

Nu știu ce să spun, sinceră să fiu.

Ce părere ai, Julian?

Sunt șocat.

Zdruncinată. Da.

- Necrezut de șocat. - Incredibil de șocată.

Bis!

Bravo!

Bine lucrat!

Eu sunt cea care își câștigă existența din a se da drept altcineva.

N-o iei razna?

Unii zic c-o iau razna. Tu mă crezi nebună?

De legat.

Sunt o admiratoare a unei prestații bune.

Ar trebui să fii actriță.

Tot săracă ai fi, dar n-ai avea atâtea probleme.

Dragă, să știi, nu este deloc vina ta.

Ești drăguță, Catherine, dar...

Nu sunt drăguță.

Eu m-am folosit de tine.

Te-ai folosit de mine?

Totul a fost o strategie de vânzări.

Ce?

Când eram tânără, stăteam în Casablanca.

- Excelent film. - Taci, Julian!

Am locuit în Maroc.

Am învățat să negociez la marele bazar.

Cel mai important, înainte de încheierea unei afaceri,

este să refuzi.

Dacă îi convingi că vrei să pleci,

s-ar putea să-ți facă o ofertă mai bună.

Și Boris?

Credeam că toate astea au fost din pricina spuselor mele.

L-am știut pe Boris mai bine, dragă.

Am fost soția lui, ce naiba!

Omului îi păsa doar de bani, iubea doar banii.

Nu m-am gândit că voi răni pe cineva.

Deci, nu este deloc vina mea.

Ești talentată,

dar nu este suficient să-mi spui câteva vorbe dulci despre picturi

ca să refuz 85 de milioane de lire sterline.

M-am decis că vreau casă pe plajă.

În Spania.

Serios!

Deci, ce vrei să spui?

Cred că e timpul să mergem acolo și să reluăm licitația.

Pentru un comision mai mic.

- Desigur. - Nu mă pot întoarce la Erwins.

M-au scos de-acolo cu paza.

Ai perfectă dreptate. Nu te poți întoarce la Erwins

plină de vopsea pe posterior.

Îmi permiteți o razie în dulap?

Vă permit.

Paza!

Bună ziua!

Catherine.

Mă bucur c-ai ajuns.

Julian, bătrâne, arăți splendid.

Am auzit că ești mort.

Nu la fel de mort ca afacerea asta înainte să mă facă Ana să mă răzgândesc.

Ce caută aici?

Ana este cu mine.

- Cu ce te pot ajuta? - Păi...

Aș vrea să reluăm licitația.

Cu o mică modificare.

Bine.

Sunt prea atașată emoțional.

Voi numi pe cineva care se va ocupa de licitație în numele meu.

Cineva de încredere.

Pe cine vrei tu.

Ana Santos se va ocupa de licitație în locul meu.

Vreau s-o tratați așa cum m-ați trata pe mine.

Dacă aud că nu-i așa,

îmi mut colecția la Sotheby's.

Glumești?

Suntem încântați să lucrăm cu Ana.

Este o tânără uimitoare din programul nostru de pregătire.

Este vreo problemă?

Nu. Absolut niciuna.

Nu-i așa, Claire?

Bine ai revenit, Ana!

- Te iubesc. - Te iubesc. Mersi.

Îți mulțumim pentru încredere.

Ana, vrei să iei biroul lui Suzette?

- Ce? - Vrem ca Ana să se simtă confortabil.

Ceva de băut? Apă? Șampanie?

Nu este nevoie, Arnold. Dar îți mulțumesc.

Înainte să începem, aș vrea ca o persoană să fie scoasă din echipă.

Gerard.

Ce?

Nu. Dragă, nu poți face asta.

Ba pot. Dragă.

Claire s-a purtat urât cu tine. Nu vrei să te răzbuni?

Nu. Nu vreau să mă răzbun. O vreau pe Claire.

A făcut mai multe pentru această companie decât toți cei de aici.

A avut încasări duble față de tine.

- Ei bine, Gerard... - Da.

Se pare că nimeni nu te vrea. Să mergem!

Scuze. Claire rămâne?

Claire rămâne, da.

Haide!

Ce dracu' se întâmplă?

Le-am spus adevărul.

Povestește.

Le-am spus că tu ești singura persoană potrivită pentru licitație.

Și că vei distruge pe oricine care stă în calea ta sau a companiei.

Ai luptat pentru locul tău,

la fel ca mine.

Continuă!

Aș vrea să încep cu ofertele inițiale.

Cred că unele tablouri sunt subevaluate.

Ce crezi?

De fapt, sunt de acord.

Știam că te plac dintr-un anumit motiv.

Nu mă înșel niciodată.

Trecem la treabă?

Haideți!

Voiam să spun că, fiind și eu femeie de culoare,

ești o adevărată inspirație.

Doamne, Renee! Are doar tenul închis.

Ce? Este din Guatemala. Trebuie să te informezi mai bine.

Bine.

Sunt din Florida.

Scaune!

Florida, le-ai pus pe treabă. Este... impresionant.

Tu! Cu ciorapii ăia bizari!

Putem discuta o clipă?

Ultima piesă din colecția Brovil. Începem de la 75 de milioane de lire.

Am dori 85.

90 de milioane. Mulțumim, doamnă.

O sută de milioane de lire aici, la doamna.

Dă cineva mai mult de 100? Ne oprim la 100?

110 la domnul de aici.

110 milioane, 120. Bravo!

Mergem la 130? Da, 130.

Avem 130 de milioane, la domnul din dreapta mea.

Respirați adânc! 140!

Un record al artistului. 140.

Vindem... Nu este încă al dvs., domnule. 140.

Atât, domnule? La telefon, nimic? Nu.

Doamnă, sunteți sigură?

Vândut! Ultima vânzare!

Încasări totale, 250 de milioane.

Cea mai mare licitație din istoria casei Erwins.

Când pleci?

În seara asta.

Trebuie să mă văd cu niște clienți în New York.

Ești de neoprit, nu-i așa?

Exact cum trebuie să fie viitoarea președintă de la casa Erwins.

Mulțumesc, Arnold.

Hai să vorbim despre asta!

Aștept de mult.

Pregătește-te de plecare la șapte seara.

Acum nu-ți va trebui un upgrade,

fiindcă vei sta în primul rând, acolo unde meriți.

Nu-i așa că a fost palpitant?

Ana, felicitări!

Comisionul n-a fost mic, până la urmă.

Nu, nu a fost.

Will n-a venit?

- Bineînțeles că nu. - Da.

Bărbații și fotbalul lor!

Așa e! Am pariat 20 de lire.

Voiam foarte tare să-i explic că...

Stai! Ce?

Leii joacă finala,

iar copiii de șapte ani nu se pot antrena singuri.

Da!

Ați mințit.

Eu accept multe în viață. Dar nu suport minciuna.

Viața e destul de grea și fără să mă tot uit în spate.

Presupun că asta nu contează la voi.

Iar asta... îmi rupe sufletul.

M-ați făcut să cred

că voiați să câștigați și să fiți campioni.

Jucătorul lor cel mai bun are astm.

Sunteți la egalitate cu o echipă

al cărei jucător are nevoie de inhalator ca să intre pe teren.

Nu voiam să spun asta, dar, dacă tot suntem aici, o voi face.

Da? După joc, vă fac cinste la Pizza Express.

Ați muncit din greu în campionat și o meritați.

Dar, dacă câștigați, vă garantez personal câtă înghețată vreți voi.

Dacă eu vreau șase cupe?

Câte vrei tu.

Da? Acum, ieșiți pe teren

și dați totul în aceste ultime minute.

Nu pentru voi, nici pentru mine.

Nu pentru mama sau tata din tribune sau cei care au venit să vă vadă.

Pentru ciocolată, vanilie, fistic și aroma aia bizară care-i place lui Zain.

Agrișă!

Exact! Puneți mâinile!

Gata?

- Unu, doi, trei, Leii! - Leii!

Haide!

Pentru înghețată!

Da!

Credeam că mita este interzisă în sport.

Nu este deloc momentul potrivit.

Da, numai că avionul meu decolează peste trei ore

și nu puteam să plec fără să-ți vorbesc.

Cu tot respectul, dar jucăm ultimele minute.

Am înțeles.

În apărare, Tommy!

Speram să vorbim după licitație,

dar n-ai venit.

Am auzit că a fost bine.

Am auzit și de strategia mamei.

Și de marea ta mărturisire.

Da. Se pare că amândouă am spus câte o minciună.

Teatru. Mama face multe, dar nu e mincinoasă, da?

Dar nici eu nu sunt. Cel puțin, în general.

Will, îmi pare foarte rău că te-am mințit.

Dar, deși te-am mințit despre profesia mea,

nu te-am mințit despre cine sunt și ce simt.

N-aș putea nici dacă aș încerca.

Mi-ar plăcea să o luăm de la capăt.

Cu toată sinceritatea, de data asta.

Apreciez asta, dar, dacă tot vorbim de sinceritate,

tu vei pleca în zbor la mii de kilometri de viața mea.

Ce s-a întâmplat cu slujba din New York?

Am refuzat-o.

Ai refuzat-o? De ce?

Ryan, nu te miști! Trezește-te!

Ana, mă bucur că toate ți-au ieșit bine, că ai câștigat

și că mama își ia casă pe plajă în Spania.

E grozav că ești iarăși drăguță cu mine,

acum că ai obținut tot ce voiai.

Dar te-ai purtat urât cu mine când nu-ți convenea situația.

Iar peste asta este cam greu de trecut.

Voiam să-ți spun adevărul, până la urmă, jur.

Voiam s-o fac fără să par nebună, lucru aproape imposibil.

Situația m-a depășit și totul s-a complicat.

Dar, sincer, Will, nu cred că ai mai fi discutat cu mine

dacă știai adevărul.

Adevărul care spune că eu nu sunt ca tine.

Nu am relații de familie, nu am bani,

am datorii pe card de ani de zile.

Locuiesc într-o garsonieră cu sora mea și logodnicul ei

și mă trezesc în fiecare dimineață pe sofaua lor ca oaspete nedorit,

sperând că voi avea șansa de a-mi impresiona șefa câtuși de puțin,

având astfel șansa de a impresiona pe cineva ca tine.

Și nimeni nu ar ști că...

Că nu am nimic.

Și că sunt...

Un nimeni.

Este clar că nu sunt persoana care credeai că sunt.

Nu știu pe cine ai vrut să impresionezi, dar pare un nemernic.

Doamne! Da! Micuța mea frumusețe.

Da! Așteptați o clipă, da?

Ana, tu ești cineva.

Probabil, cineva extraordinar.

- Dar n-am avut ocazia să aflu. - Will...

Aș fi vrut să am șansa să te cunosc de-adevărat.

Cu tot cu sofa. Să ai un zbor plăcut, da?

Mergem la pizza?

Haideți! Sunt mândru de voi.

Ai văzut cum le-am scos?

Da. Așa cum v-am promis, înghețată și pizza.

Suntem gata de decolare.

Asigurați-vă că măsuța și monitorul

sunt fixate corect

și că spătarul scaunului...

Șampanie?

Mulțumesc.

ȘASE LUNI MAI TÂRZIU

- Bună! - Bună!

Știți, cred că m-am prins acum.

Da?

Aș fi fost milionar la grădiniță.

- Ronnie! - Ce?

- E frumos. - Este un pătrat, Viv.

Ai mâncare și băutură pe gratis acolo.

De unde știi că e gratis?

Este galeria mea.

Clasă, Ana!

Clasă.

Faceți-vă de cap!

Ți-am spus că va reuși, nu, Viv?

Dacă aș primi asemenea comision, aș zbura cu Maverick.

Cum este să ai galeria ta?

Foarte bine, Amy.

- Ai bani. - Da.

- Ești sănătoasă. - Da.

Ai putea să intri pe Raya.

Rețeaua lui Claire mă ajută mult.

A venit.

- Frumos. - Da. Nu acela.

Sincer, nu credeam că va veni.

E prea ocupată cu șefia lumii.

Îmi pare rău că știi-tu-cine n-a venit.

Nu-i nimic.

A fost o prostie să-mi fac speranțe.

Hai să ieșim deseară!

Știu că sunt mii de persoane în oraș cărora le-ar plăcea să te fu...

... să vorbească cu tine.

El a avut șansa lui.

Poate altă dată.

Trebuie să rămân ca să închid.

Felicitări! E minunat!

- Ai făcut o treabă fantastică. - Mersi.

- Mersi mult. - Da.

Felicitări!

- Mersi că ați venit. - Bravo!

- Este grozav, Ana. Mersi. - Mersi și vouă.

Știi ce greu mi-a fost să le fur?

Will.

Ce cauți aici? Ai acceptat slujba din New York?

Nu de aceea am venit.

De ce-ai venit?

Nu mi-ai plătit curățatul.

Îți cumpăr pantofi noi dacă recunoști că ți-a fost dor de mine.

Știi să te târguiești.

Ăsta e momentul în care refuzi o afacere proastă?

Nu cred că o voi face din nou.

Acum ce facem?

Să începem prin a-ți duce bagajul la mine.

Drăguță sofa!

Dan Butuza

Redactor Robert Ciubotaru

Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.