Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Czech
Danish
Dutch
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
Frisian
Ga
Galician
Georgian
Greek
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
DISPARIŢIA NOREI
Traducerea şi adaptarea RADU VLĂDESCU
Subrip: SPteam
Nu bea aşa de repede, dragă. O să ţi se facă rău.
Te rog !
Cum te numeşti ? Doar ai un nume, nu-i aşa ?
- Nu-mi amintesc. - Dar ce-ţi aminteşti ?
Nimic de mai de mult de o oră.
Dar documente ai ? Permis de conducere, card ?
Pe soţul tău ţi-l aminteşti ?
- Nu sunt măritată. - Dar porţi verigheta pe deget.
- Nu mă simt prea bine. - Dă-mi voie să te ajut.
- Nu, mă descurc. - Toaleta e după uşa aceea.
E vina ta.
Am înţeles că aveţi o mică problemă.
E o femeie care pare că a avut un accident destul de urât.
Are faţa zgâriată şi toate hainele rupte.
Ce dracu', cucoană ?! Vrei să fii ornament de capotă ?!
- Mergi spre Reno ? - Da, dar... Ce problemă...
Trebuie să ajung acolo. E o urgenţă. Te rog !
În ordine. Hai !
Domniţă ! Ce-o să faci acum ?
Mişcă-te !
- 350. - Trebuie să valoreze mai mult.
Doar atât vă pot oferi, ca să câştig şi eu ceva la vânzare.
De ce nu mergeţi acasă ? Rezolvaţi problema cu soţul dv.
Bine, 350. Accept !
Denton ! Ia fii atent aici !
- Vă pot ajuta cu ceva ? - Aş dori...
- Camera 442. - Să verific dacă e disponibilă.
Aveţi noroc. Completaţi formularul ăsta.
Bridgette ! Ce mai faci ? Tipa care tocmai s-a cazat...
Aş vrea să văd formularul de înregistrare.
Ai face bine să te grăbeşti. A plătit doar pentru o seară.
- Aveţi şi o altă cameră 442 ? - Nu. Aceea e singura.
Atunci, aş vrea să plec.
Mă scuzaţi, doamnă. Ţinuta nu e obligatorie, dar încălţămintea, da.
- Tu cine eşti ? - Denton !
Paza hotelului.
Te rog să mă scuzi !
Mulţumesc.
Aş dori un hamburger. Nu, un cheeseburger cu de toate.
Şi o salată.
- Care e supa zilei ? - Cea de scoici.
O porţie de supă de scoici, pâine, usturoi... Şi poate comand şi desert.
Domnişoară !
Nu, dă-mi drumul !
E-n ordine, calmează-te. Nu păţeşti nimic.
Ai avut o contuzie. Nişte copci. Ai leşinat pe stradă.
- Credeam că mă urmăreşti. - Asta făceam.
N-ai plătit nota de la restaurant.
M-am gândit ori că eşti bolnavă, ori că vrei s-o păcăleşti pe ospătăriţă.
Îţi mai aminteşti cum mă cheamă ?
- Denton, paza hotelului. - Exact.
Am un amic doctor. O să-ţi facă nişte radiografii. Trebuie să vină.
Nu e necesar. Chiar mă simt bine.
Ar trebui să-l laşi să-ţi facă un control. Ca să fim siguri.
- Deja pe picioare, dră Green ? - Da.
Sunt dr. Stein. Vino să te aşezi aici, ca să te putem examina.
- Cum te simţi ? - Bine.
Fixează-ţi privirea şi ţine ochii deschişi.
- Ai dureri de cap ? - Nu.
- Ameţeli ? - Nu.
- Greaţă ? - Nu.
Bun. Cum stai cu memoria ? Ai lapsusuri ?
Nu.
- Eşti sigură ? - Da, sunt. De ce ?
Contuziile sunt mai mereu însoţite de amnezie.
De obicei, temporară. Nu există inflamaţii serioase, fracturi...
Aş zice că eşti în formă ! Povesteşte-mi cum s-a întâmplat.
- Am căzut. - Pe stradă sau...
Nu. Pe munte.
Denton mi-a zis că te numeşti Paula Greene. Eşti din L.A. ?
- Am verificat la recepţie. - Corect.
- Adresa ? - Momentan, n-am.
- Ultima adresă ? - Chiar e necesar ?
Pentru ca firma de asigurare să plătească.
Plătesc cash. Vreau să mă îmbrac şi să plec. Se poate ?
- Achiţi la casierie. - Mulţumesc.
Pe curând !
- Ai grijă de tine ! - Mersi, şi tu.
Câţi bani ai la tine ?
Destui cât să plătesc nota de la restaurant, fără bacşiş.
Ce ai de gând să faci ?
Nu ştiu.
Uite ce e... Am o cameră liberă.
Se încuie, şi depinde de tine dacă vrei s-o foloseşti.
- Am ajuns. - Tocmai m-am mutat aici ?
Suntem în Reno, Nevada. Oamenii vin şi pleacă.
Supravieţuim cu toţii. Vino !
- Şi tu te-ai mutat recent ? - Nu, am scăpat de surplus.
Mă duc să caut aşternuturi.
- Ţi-am adus ceva în care să dormi. - Mulţumesc.
- Când îmi găsesc o slujbă... - Sigur că da, facem cum vrei tu.
Ce fel de slujbă cauţi ?
Orice găsesc.
- Ai vrea să lucrezi la hotel ? - Ce să fac ?
Să fii ospătăriţă. Am nişte relaţii la restaurant.
- Dacă vrei, nu te presez. - De ce mă ajuţi ?
Nu ştiu, poate într-o zi faci şi tu ceva pentru mine.
Noapte bună.
Două whiskey cu gheaţă, Hal.
- Cum se descurcă, Phyllis ? - N-a avut tangenţă cu meseria.
- Altceva ? - Ai răbdare. E prima ei seară.
- S-a rezolvat, dle D. - Mersi.
E sexy.
Simt că Paula Greene nu e numele real, aşa că vreau s-o verifici.
- N-am lucruri mai bune de făcut ? - Nu, n-ai.
Bine, dar o să te coste.
Eşti cel mai bun detectiv particular. Ţi-aş cere eu să faci ceva gratis ?
Mi-ai cere.
- Ai şi tu un procent din profit. - Ce profit ? Pleacă de-aici !
Ernie ! Apare o tipă stilată, îmbrăcată într-o rochie elegantă,
care se înregistrează sub un nume fals !
E clar că fuge de ceva. Mie îmi miroase a bani.
- Altă presimţire celebră de-a ta ? - Te rog doar să verifici.
- Dacă e o recompensă, o împărţim. - Absolut.
- Lasă-mă vreo săptămână. - S-a făcut.
Ce mai face Jenny ? E bine ?
Viaţa mea s-a schimbat. Nebunia e de domeniul trecutului.
Mai bine mai târziu decât niciodată.
- Jenny e bine. - Şi tipul cu care s-a măritat...
- Da, sunt foarte fericiţi. - Mă bucur.
Chiar mă bucur. Pe curând, Ernie !
Poftiţi !
- Iar te uiţi la emisiunea preferată ? - Ştii că-mi plac misterele.
De cine îţi aminteşte ?
De Phyllis.
Acum o săptămână nu era aşa. Parcă are altă personalitate.
Ai terminat tura ? Norocoaso !
Îmi împrumuţi spatele tău până termin şi eu ?
- Îţi fac un masaj ? - Mersi.
E minunat !
- Unde ai învăţat să faci masaj ? - Nu ştiu.
Tocurile înalte te omoară. Încerc să nu-mi cadă rochia de pe mine.
- Pe mine nu mă deranjează. - Poate, dacă arătam ca tine...
- Nu la asta mă refeream. - Ai un trup... Întreabă-l pe Denton.
De ce ? Ce-a zis ?
Nu trebuie să spună nimic. Cunosc privirea aia.
Paula ?
Eşti bine ?
E-n ordine, nu-i nimic.
- Văd că munceşti din greu. - Ernie...
- Ai ceva pentru mine, nu ? - Se poate spune şi aşa.
- Bună ! - Trebuie să vorbim.
Două whiskey cu gheaţă şi o votcă cu lămâie.
- Acum ! - Am treabă.
Nu vei mai avea dacă nu-mi explici de ce numărul asigurării tale
îi aparţine lui Leonard Blalock, un profesor din Minnesota.
- Leonard ţi-e prieten ? - Probabil am inversat cifrele...
Am verificat persoanele cu numele Paula Greene, şi nu eşti niciuna dintre ele.
- De ce faci asta ? - Asta mi-e meseria.
- Vrei să vorbeşti cu mine ? - N-avem despre ce.
Dacă nu vrei cu mine, sunt destui cu care va trebui să vorbeşti. Pa !
- Nu înţelegi ! - De ce nu-mi explici ?
- Nu pot. - Mai bine mie decât poliţiei.
- Ţi-aş spune dacă aş putea. - Nici măcar nu te cheamă Paula !
- Cum te cheamă ? Zi-mi ! - Nu pot !
- De ce ? - Fiindcă nu ştiu.
Nu mai ştiu nimic dinainte de acum două săptămâni.
- Ai amnezie ? - Da.
- Să nu faci şmecherii cu mine ! - Du-te dracu' !
Stai puţin !
Nu te mint ! Şi nu fac nicio şmecherie.
Ia-o uşor ! Nu face asta. Te rog să nu plângi.
Te cred. Bine ?
Hai, mergem să stăm de vorbă !
Nu ştiu. Nu pot să-ţi răspund.
Nu ştiu ce s-a întâmplat.
M-am trezit în deşert şi am făcut autostopul până aici.
Am avut senzaţia c-ar trebui să fiu în camera 442, dar nu în cea de-aici.
Tot nu ştiu de ce-am venit aici.
De ce nu mi-ai spus asta la spital ?
Doctorul a zis că amnezia e temporară. Am sperat să-mi revină memoria.
Până acum n-a revenit.
Ar trebui să mergem la poliţie. Îţi vor verifica amprentele, şi vedem ce aflăm.
Fără poliţie. Vreau să fac asta singură.
- Ai vreun sistem pe care nu-l ştiu ? - Poate.
- Eu cred că nu vrei să-ţi aminteşti. - E ridicol.
De ce ţi-e teamă să mergi la poliţie ?
Lăsaţi-l !
Ai întârziat plata, Denton.
Să nu mai întârzii altă dată. Frumos bodyguard ai !
- Te simţi bine ? - Da.
Îmi aduci un prosop ?
Lasă-mă pe mine. Bine ? Vino să te aşezi pe scaun.
Lasă-ţi capul pe spate !
Paula, trebuie să vorbim. Îţi sunt dator.
Nu-mi eşti dator cu nimic.
Eşti un om bun. Un gentleman.
Ai idee câte femei mi-au zis genul ăsta de porcării ?
Câte ?
- Niciuna. Tu eşti prima. - Lasă-mă pe mine !
Ce bine este ! Cred c-o să-i chem pe Eddie şi pe-ai lui să mă bată zilnic.
Ai de gând să-i împuşti pe toţi cei care se iau de mine ?
Fii sigur !
Unde ai învăţat să tragi aşa de bine ? Şi ţi-ai amintit ceva !
- Lasă-mă în pace. - Bine, fie.
- Cine erau tipii ăia ? - Eddie Prattford. Un cămătar.
Ceilalţi doi erau bătăuşii lui.
- Îi datorezi mult ? - Destul.
- Ce înseamnă "destul" ? - Ce-i ăsta, un test ?
Nici ţie nu-ţi plac întrebările.
Da, dar tu eşti în avantaj. Nu-ţi aminteşti răspunsurile.
- Eu nu i-aş spune avantaj. - Nu m-ar deranja să am amnezie.
Sunt câteva lucruri pe care aş vrea să le uit.
- De exemplu ? - Vrei să nu mai vorbim despre tine ?
- Da. Hai, vorbeşte ! - Am datorii la jocurile de noroc.
Am împrumutat bani de la Eddie şi am întârziat să-i dau înapoi.
- Vrei ceva de băut ? - Îţi aduc eu.
- Am renunţat la tărie. - Mi-a zis Phyllis.
Şi ce ţi-a mai zis ?
- Că jucai. - Asta ţi-am zis şi eu.
Şi că asta ţi-a distrus căsnicia.
Uneori trebuie să pierzi tot ca să descoperi ce merită să păstrezi.
Ar trebui să-mi revin în curând.
- Aia e o poză de-a soţiei tale ? - Da.
- Cum o cheamă ? - Jenny.
Ţi-ai amintit ceva important. Ce anume ?
De ce-ţi pasă ?
Îmi pasă.
- Ce s-a întâmplat ? - Nimic.
- Ţi-ai adus aminte ceva ? - Nu.
- Ce este ? Nu fugi. - Nu fug. Mi-e frică !
De ce ?
Un bărbat. Tot am o viziune cu un bărbat grizonant.
E soţul meu. Şi cade.
Cămaşa lui e plină de sânge. A fost împuşcat, e pe moarte, şi e vina mea.
- De ce e vina ta ? - Fiindcă eu l-am împuşcat.
S-o luăm de la capăt. Zi-mi despre cameră. Trebuie să-ţi aminteşti ceva !
E albă. O cameră albă.
Şi totul e acoperit, ca o casă de vacanţă. Văd toată mobila...
E acoperită cu pânză sau...
Sau stofă şi... Nu ştiu.
Văd...
Nu mai pot să fac asta, sunt prea obosită !
Sunt prea obosită.
Linişteşte-te, ne oprim o perioadă.
Dacă mi-am omorât soţul, nu vreau să te implic şi pe tine în asta.
Sunt deja implicat.
Mâine o să căutăm prin toate ziarele din oraş.
Vom vedea dacă s-a raportat vreo astfel de crimă pe undeva.
Orice am descoperi,
lucrurile se vor schimba între noi doi.
Ştiu.
Vin imediat.
Paula ! Am verificat toate ziarele. Nu s-a raportat o astfel de crimă.
Mi-am sunat un amic poliţist. Nu e nimic nici în baza lor de date.
Amicul meu, Ernie, zice că nu e neobişnuit în cazurile de amnezie
ca fanteziile să fie interpretate ca evenimente întâmplate.
- E posibil să-mi imaginez ? - Absolut.
Dră... Nora Fremont, mi s-a părut că tu eşti !
- Cred că mă confundaţi. - Ba nu.
Te-am văzut vorbind de multe ori, aşa că pot să te recunosc.
Eu şi gura mea mare !
De unde o cunoaşteţi pe Nora ?
- Phyllis, unde e Paula ? - A plecat. A zis că se simte rău.
Paula !
Centrala Mountain Grove. Aveţi în listă un Jack Fremont ?
Aveţi ?
Pe unde ai fost ? Ai plecat pur şi simplu ?
Ai avut dreptate. Nu mai pot fugi.
E cineva înăuntru, care vrea să te vadă.
Bună !
Ce costumaţie !
El e Jack Fremont. Este soţul tău.
Ai avut dreptate.
- Nici nu mă mai recunoaşte. - Îmi pare rău.
Doar că... Am crezut c-ai murit.
Mă duc să fac o cafea.
- Nu, mă duc eu. - Voi doi aveţi multe de discutat.
- Nici măcar nu mi-ai spus pe nume. - Jack...
- Ce uşurare să te văd ! - Cu ce nume să mă obişnuiesc ?
Nora.
Îmi pare rău.
- Trebuie să fie greu pentru tine. - Greu pentru mine ?
Ai idee cine este ? Nu e ospătăriţă în Reno.
Ai fost votată printre primii patru avocaţi din California.
Trebuia să fie una dintre principalele participante la convenţia de aici.
Poate...
Poate că asta te-a adus în oraş. Sperai să te recunoască cineva.
Am găsit-o acum două săptămâni. Convenţia a început de ieri.
- Nu-ţi aminteşti nimic ? - Îmi pare rău !
Am amintiri disparate... Sânge...
- Paula e bântuită de... - Nora.
Doctorii mi-au zis că nu sunt deloc amintiri
şi că amnezicii au un imens spaţiu gol în creier,
pe care-l umplu cu fantezii şi cu coşmaruri, care nu sunt...
Nu. Am tras cu pistolul. Pistolul era în mâna mea.
Stai puţin ! Ce fel de pistol ? Poţi să-l descrii ?
- Mic, negru. - Bine, e Beretta.
- Deţine un pistol ? - Îl purta la ea tot timpul.
Şi cât de bine ştie să tragă ?
Poate nimeri o piatră de pe un bolovan de la 15 m.
Uneori, mergeam în deşert şi trăgeam ore întregi cu pistolul.
Asta îţi aminteai, cum trăgeai în nişte ţinte prin deşert, pe undeva.
Omul are dreptate. Momentan, eşti foarte stresată.
Nu. Am ucis pe cineva. Ştiu asta. Văd mereu nişte...
Când ai văzut-o ultima oară ?
- Acum două săptămâni. - Ce-a făcut ?
Ai plecat la o strângere de fonduri, iar eu aveam întâlnire cu un client.
- Şi tu eşti avocat ? - Da. Aş vrea eu !
Sunt constructor. Adică eram. Pe vremea când oamenii construiau.
Ce s-a întâmplat în ziua aia ?
Am venit acasă. Ea nu era acolo. Am aşteptat.
Am aşteptat, am dat câteva telefoane. În final, am anunţat poliţia.
Dispăruseşi.
Cum de n-a apărut nimic în ziare ?
A apărut în ziarele locale. Am pus toată lumea în alertă.
50 000 de dolari ? Atât de mult valorez ?
Valorezi mult mai mult. Doar atât am putut strânge.
Că veni vorba... Ăsta e un cec pentru tine.
Sunt convins că e-n regulă.
- Ştiai că există o recompensă ? - Nu.
I-am spus azi-noapte.
Înainte sau după ce ţi-a zis unde mă găseşti ?
Denton a făcut tot ce-a putut ca să ne ajute.
A angajat şi un detectiv particular în astea două săptămâni.
Serios ?
E doar un prieten de-al meu, care mi-a făcut un serviciu.
- Amândoi aţi contribuit. - Da.
Nora !
- Vrei să vii acasă ? - Da, cred că da.
O să-ţi iau lucrurile şi ţi le duc în maşină.
Nora, ascultă-mă ! Nu e chiar aşa cum a spus el.
- Cum adică ? - Am nevoie de bani !
Dar nu de-asta m-am implicat. Poate că şi de-asta, dar nu...
Nu contează, Denton. Oricum locul meu nu e aici.
Cred că nu.
Eşti gata ?
Da.
- Mulţumesc încă o dată, amice. - Cu plăcere.
- Avem copii ? - Nu.
De ce nu ?
Am fost doi adulţi foarte ocupaţi. Poate şi cam egoişti.
Am fost preocupaţi numai de muncă, de alte lucruri...
Am fost aşa de preocupaţi de succes, că n-am văzut cum zboară timpul.
Deşi am fost cel mai "fierbinte" cuplu, să ştii !
- Acum ştiu. - Da ! Am călătorit, am cumpărat...
Am câştigat mulţi bani. Mergeam la Paris pentru weekenduri prelungite.
- Pare a fi la trecut. - Suntem în anii '90, scumpo !
- Vezi casele de acolo ? - Care ?
Cele neterminate, nevândute şi goale !
Eu le-am construit. Pe toate ! Bună sincronizare !
Aşa se pare.
Să ştii că tu câştigi mult mai mult decât mine !
Avocaţii câştigă foarte bine, mai ales în procesele de faliment.
Antreprenorii nu se descurcă foarte bine.
Ce s-a întâmplat ?
Nu vreau să te surmenez. Ştiu că eşti fragilă.
Altcineva de la firma ta a dispărut în aceeaşi zi cu tine.
Leland Sinclair. E partenerul tău principal.
S-a vorbit mult despre asta. Despre cazurile voastre.
- Ce înseamnă "cazurile noastre" ? - El n-a fost găsit încă.
Înţelegi ?
Dnă Freemont, aveţi veşti de la Leland Sinclair ?
Dnă Freemont, vreţi să faceţi vreo declaraţie pentru presă ?
- Bună ziua, dnă Freemont. - Bine aţi revenit !
- Putem discuta puţin înăuntru ? - Sigur ! Aveţi mandat de percheziţie ?
- Cu doamna am vrea să vorbim. - Aveţi mandat de percheziţie ?
- Nu. - Atunci, cred c-o să vorbim aici.
- Dnă Freemont, vreţi să ne ajutaţi ? - O să fac tot ce pot.
Unde v-aţi dus cu Leland Sinclair ?
Nu ştiu să fi mers undeva cu el.
E ciudat că dv. şi dl Sinclair aţi dispărut în aceeaşi zi,
iar dv. aţi reapărut nevătămată, dar singură.
Dar nu sunt nevinovată ! Am o contuzie, sufăr de amnezie.
Înţeleg ! "Subiectul prezintă amnezie."
- Aveţi vreo problemă ? - Gura, Freemont !
Dacă ne-aţi vorbi despre dv.,
ce ne-aţi putea spune despre dv. şi Leland Sinclair ?
V-am spus deja ! Nu ştiu cine e Leland Sinclair !
- Aţi fost foarte apropiaţi ! - Ce încercaţi să insinuaţi ?
Să vă spun ceva, domnule ! Povestea asta cu amnezia n-o să ţină !
Să vă spun eu ceva, domnule !
Sunteţi pe proprietatea mea. Vreau să plecaţi !
Dnă Freemont, în curând veţi răspunde acestor întrebări sub jurământ !
E interesant de văzut ce simţi când l-ai făcut pe altul să simtă la fel.
La dracu' ! Cred că te pot călca în picioare de câte ori vor ?
Ne-ar prinde bine ceva de băut. Du-te în cabinet, vin şi eu acum.
La dreapta sau la stânga ?
Doamne ! Îmi pare rău ! Am uitat.
- Haide ! - Lasă-mă puţin, să mă obişnuiesc !
- Aici chiar locuiesc oameni ? - Da. Atunci când îi lasă poliţia.
Ce are poliţia cu mine, Jack ?
- Îţi spun la un pahar. - Nu ! Spune-mi acum !
Nemernicii ! Eram sigur că o să ţi-l pună în cârcă pe Leland !
Va fi un test de memorie.
Ce anume ?
Tu şi Leland vă pregăteaţi pentru cel mai important caz din California.
- Împotriva departamentului poliţiei. - Ce fel de caz ?
Soţul, fost poliţist, îşi bate soţia aproape până o omoară.
Ea cere ajutor, vechii prieteni nu vor să se bage,
aşa că e paralizată pe viaţă.
Asta e specialitatea mea ? Cazuri în care sunt implicate femei ?
Cele mai importante cazuri sunt specialitatea ta.
Tu şi Leland aţi luat deja toate mărturiile.
Mâine trebuie să mergem la birou, să ne asigurăm că n-au dispărut.
Dacă te elimină, poliţia s-ar putea să creadă că poate câştiga speţa.
Dar acum, că te-ai întors, încearcă să acţioneze primii !
- Nu cred că mă pot descurca, Jack. - Acum nu crezi că poţi, scumpo.
Dar memoria îţi poate reveni mâine.
E jenant !
Sunt nebun după tine. Deşi sunt un fotograf amator.
Iar o femeie frumoasă e cel mai frumos subiect !
E pistolul pe care l-am văzut în vis !
- E pistolul tău Beretta. - Ce caută aici ?
Aici îl lăsai mereu când nu-l ţineai în geantă.
Ce s-a întâmplat cu Leland Sinclair ? Unde este ?
Nora ? Ascultă-mă !
Orice s-ar fi întâmplat... nu e vina ta !
Lasă pistolul !
Cred că-mi pierd minţile !
Cum arăta Leland Sinclair ?
E făcută la o gală la care aţi câştigat un premiu important.
Leland a spus că poza asta e cel mai bun lucru care s-a întâmplat firmei.
- Jack, cred că l-am omorât ! - Nora !
- Astea sunt fantezii ! - Nu ! Jack, nu înţelegi !
Te rog ! Gândeşte-te prin ce ai trecut !
Azi te-ai trezit cu un nume şi cu o identitate, iar acum ai altele.
Ţi s-au întâmplat multe lucruri. Trebuie să te odihneşti !
Nu te mai gândi la nimic până mâine !
Mâine-dimineaţă te duc la birou, dar acum trebuie să te odihneşti.
O să trag jaluzelele.
Şi o să închid telefonul.
În seara asta o să dorm în camera de oaspeţi.
Mulţumesc, Jack.
Mă bucur că eşti acasă !
16, 17,
18, 19, 20.
- Cred că acum suntem chit ! - Nu !
Nu ?! Mai trebuie ?!
Linişteşte-te, omule ! N-a fost nimic personal !
Termină, tocmai m-am înnoit !
Nora Freemont s-a întors azi acasă, în California.
Încă nu se ştie nimic despre Leland Sinclair, asociat şi prieten,
care a dispărut în aceeaşi zi cu ea.
Dna Freemont pretinde că suferă o amnezie totală.
Poliţia nu a făcut încă acuzaţiile în acest fascinant.
Alo ? Cine ?
Denton... Da ! Ce mai faci ?
Nu, acum se odihneşte. Doarme.
Doamne, chiar nu vreau s-o trezesc, fiindcă...
Mai ai puţină răbdare ! Bine ?
Da ! Nu... Da... Înţeleg ! Sigur că da !
Înţeleg !
Sunt îngrijorat pentru ea. Ai văzut aseară, la televizor ?
- Sun-o ! - Am încercat s-o sun !
- Soţul ei s-a debarasat politicos. - Atunci, sun-o din nou !
Ai dreptate.
Vrei să conduci ?
A fost destul de bine !
Dacă nu erai tu, ajungeam în Yucca Flats.
- Cum ţi-ai amintit de Yucca Flats ? - Nu ştiu. Pare o nebunie !
- Care clădire ? - Cum îţi dai seama de diferenţă ?
- Nu te uita, nu le-am construit eu ! - Sunt numerotate ?
- Nu cred. - Biroul meu e 442 ?
Eşti la etajul 8 !
- Dră Freemont ! - Bună dimineaţa.
Eileen...
Bine aţi revenit, dră Freemont ! Am toate mesajele pentru dv.
- La ce vă uitaţi ? - Nu credeam să revină aşa de repede.
Pe bune ?
Dră Freemont ! Dacă ştiam că veniţi...
- Nora, ea e secretara ta, Meg. - Meg...
Parcă nu m-aţi mai fi văzut niciodată !
Te rog să mă ierţi, Meg. Sunt sigură că ţi se pare foarte ciudat.
A fost îngrozitor ! Ziarele, televiziunile, poliţia...
Nora, trebuie să rezolv nişte probleme.
Nu stau mult. Te las în mâinile pricepute ale lui Meg.
Vă conduc în biroul nostru !
- Meg, ăsta e biroul meu ? - E al dlui Sinclair. Al dv. e aici.
- Mă laşi puţin singură aici ? - Nu e o idee foarte bună.
Vrei să scoţi dosarele mele şi pe cele ale dlui Sinclair ?
Vin în câteva minute.
O să bem o ceaşcă de cafea şi o să ne prefacem că totul e bine.
Flori... Mulţumesc, Meg.
Nu ! Jack s-a întors cu ele ca să vă surprindă.
- Aveţi un soţ pe cinste ! - Ai dreptate.
Depoziţiile în cazul Harley vs. Poliţia din Mountain Grove
- Meg ? - Da, dră Freemont !
Dacă lui îi spui Jack, eu trebuie să fiu Nora, nu ?
Da...
Ţi se pare că sunt o extraterestră ?
Da.
Stai jos, Meg !
- Eram apropiate ? - Inseparabile. Lucram până târziu.
M-ai pregătit ca asistent de avocat. Voiai să mă ajuţi să plătesc şcoala.
Oferta rămâne valabilă.
Meg, cineva de aici mă consideră o criminală ?
Nu ştiu ce cred, dar cu siguranţă speră.
De ce ?
Dacă intri la închisoare, firma va avea parte de un parteneriat.
Înţeleg.
Te simţi bine ? Ce s-a întâmplat ?
- Ai vreo hartă a zonei ? - Da ! Mă duc să ţi-o aduc.
Pot să împrumut maşina ta ?
Regret, dar a plecat cu maşina mea.
- Doamne ! - Sper că nu eşti supărat !
- Sunt sigur că se descurcă. - Sper că e-n ordine !
N-am putut s-o refuz ! Părea destul de preocupată.
Desigur ! Meg, sună-mă imediat ce se întoarce.
Doamne !
Nu !
Ce coincidenţă ! V-aţi întors, aţi urcat pe munte, a apărut cadavrul !
Adică inconştienţa v-a condus la locul crimei ?
Trebuie să fie drăguţ să ai clienţi bogaţi !
Cât timp pleacă în Europa, îţi lasă casa, să te "joci" în ea !
Recunoaşteţi astea ? Le-am găsit în mica dv. ascunzătoare.
E arma crimei ? L-a strangulat cu mărgelele ?
Ţi-a trecut prin cap că soţia ta e într-o mare belea ?
Da ! Grozav ! Formidabil !
Cei doi avocaţi pe care poliţia nu-i voia la proces !
Unul e suspect, celălalt e mort !
Ce căutaţi la adresa aia imediat ce ea a ieşit pe uşă ?
Dacă ştiaţi de cadavru, de ce aţi lăsat-o pe ea să-l găsească ?
- Vrei să ne acuzi de ceva, Jack ? - Aveţi un avocat pe cinste !
În tot timpul pe care l-aţi petrecut în pat cu Leland Sinclair,
l-aţi fi putut convinge să-l numească pe Jack partener în firmă.
Îmi pare rău. Soţia mea e şocată ! Şi-a pierdut memoria.
- Pe cea selectivă, aş spune. - Iar eu aş spune că e o minciună.
O arestaţi sau nu ? Chemăm avocatul sau plecăm acasă ?
Dnă Freemont, vreun comentariu ?
Vă rog să mă scuzaţi ! Nu avem nimic de declarat !
Sună-mă ! Camera 17. Te aştept. Denton.
Vreau să-ţi spun ceva...
Orice s-ar fi întâmplat între tine şi Leland e de domeniul trecutului.
S-a terminat. S-ar putea nici să nu ştim ce este.
Nu contează.
Te iert, dacă vrei să auzi lucrul ăsta.
Întrebarea este dacă tu ai dorinţa să te ierţi.
Vom vedea.
Vrei să bei ceva ?
Nu, mulţumesc, sunt cam obosită. Cred că o să urc să mă odihnesc.
Du-te ! Eu pregătesc cina.
Fir-ar al dracului !
Ce faci ? Parcă voiai să te odihneşti.
Cred c-ar trebui să laşi cutia aia cu pistolul.
Ai încuiat-o.
Văzând în ce stare eşti, m-am temut să nu-ţi faci vreun rău.
Am aruncat toate pastilele pe care le-am găsit sus...
M-am gândit să ascund şi toate cuţitele din bucătărie.
Atunci când mi s-a explicat starea ta, mi s-a spus că amnezicii
sunt de 10 ori mai predispuşi la sinucidere decât alţi oameni.
Sunt îngrijorat în privinţa ta !
Vrei să mă sinucid sau vrei s-o faci tu pentru mine ?
Ce ?
Ai pistolul pe care sunt amprentele mele. Aşa că... ce ?
Soseşte poliţia... "Nu m-am gândit că soţia mea ar face aşa ceva !"
Am dreptate, Jack ?
- Ce tot vorbeşti ? - Uită-te la mine, Jack ! Priveşte-mă !
Eu sunt. M-am întors !
Jack, încetează ! O să-l omori, Jack ! Opreşte-te !
Jack ! Opreşte-te !
Bine ! O să mă omori ca să-ţi salvezi amantul.
Haide, e foarte bine !
E vina ta !
E numai vina ta !
Vrei să mă omori ? Va trebui s-o faci privindu-mă în ochi !
Poţi face asta ? Va trebui să mă împuşti în piept.
Poţi să faci asta privindu-mă în ochi ?
Dacă vrei pistolul, Jack, ţi-l aduc eu.
Te-am iubit la nebunie, am venerat locul pe care călcai !
Nu ştiu dacă ai avut timp să observi, dar nu mai reprezint nimic.
Numai că tu fugi de mine ! Atunci când te-au găsit,
mi-am spus: "Asta nu e Nora. Nora e moartă."
Ştiu că n-ai vrut să omori pe nimeni ! Pot susţine că a fost crimă pasională.
Poate chiar autoapărare ! Nu ştiu...
Dar n-a fost crimă cu premeditare !
Sunt singura persoană în viaţă care ştie asta. Singurul tău martor !
- Ce vrei să spui ? - Că te pot ajuta.
- Te pot reprezenta la tribunal. - Ai face asta ?
Moartea lui Leland a fost vina mea. Te rog să mă ierţi !
Mi-e foarte frică, dar ştiu că putem reuşi. Te pot scoate nevinovat !
- Chiar poţi ? - Ştii că da !
Ce gust bun ai !
E şampanie în frigider. Şi o să bem !
- Te iubesc ! - Şi eu te iubesc.
Adu paharele !
- Mai primeşti străini ? - Da ! Hai înăuntru !
- Jack e ucigaşul, nu-i aşa ? - Da.
Am ştiut ! Am simţit de la început !
N-a vrut să-ţi aduci aminte !
- Îmi pare rău pentru recompensă. - Mie îmi pare rău că te-am implicat.
- Unde e ? - Acasă. Cine ştie ce va face ?
- Trebuie să mergem la poliţie. - Nu ! Fiindcă nu mă vor crede !
- De ce nu te-am crede ? - A făcut să pară că eu l-am ucis.
După ce l-a împuşcat pe Leland, am vrut să fug. M-a împins de pe stâncă.
Pot demonstra ce s-a întâmplat doar dacă găsesc rămăşiţele maşinii.
- S-ar putea să ştiu unde este. - Eu ştiu deja.
- Sunt trei râpe la est de Cliffside. - Ţi-a revenit memoria.
Am uitat să-ţi spun !
Poftim ! Asta e ziua ta norocoasă. Păstrează restul !
Eu şi Jack nu ne-am înţeles aşa cum părea. Leland era remarcabil.
Ce echipă ! Ne terminam frazele unul altuia.
Apoi, afacerea lui Jack s-a stricat, el a început să bea...
- Dar n-ai vrut să-l părăseşti ! - Nu am atâta curaj !
Nu e atât de simplu.
Ar fi mai bine să mergem.
Uitasem cât de bine este să vorbesc cu cineva.
Eu uitasem cât de bine este să vorbesc cu tine !
Mai bine veneam cu aparatul de fotografiat !
Aş fi numit fotografia "Camera 17, motelul Supreme".
Dar am mai văzut imaginea asta !
Numai că voi nu dansaţi. Cu Leland dansai !
Dansează, clovnule !
Jack, nu e vorba despre el ! E vorba despre noi !
E-n ordine. E în regulă, ai grijă !
Jack, amice, ai înţeles greşit în legătură cu soţia ta.
Cum te cheamă ? Denton ? Dacă vrei să trăieşti,
să-ţi reiei cariera de paznic de noapte, stai jos şi taci !
Da...
Mulţumesc. Acum, priveşte spectacolul !
Nora, dă-i omului un pahar de şampanie !
Deci băiatul a venit tocmai din Reno ca să te vadă ! Ce drăguţ !
Spune-mi... Îţi place să te culci cu soţia mea ?
Se mişcă mult ? Face zgomotele ei preferate ?
Dar el ? Cu el cum este ? Cum s-a descurcat ?
E ceva mai aspru ? O aromă puţin diferită ?
Am dreptate ? E diferit de bătrânul Leland, nu ?
Dar, la vremea aceea, în Reno, nici măcar nu ştiai cine eşti.
Cred că asta a sporit plăcerea. A fost mai pervers !
Am dreptate ?
Am sperat că vei face asta ! Nu te mişca !
Scoate-ţi hainele ! Nu înţelegi ?
Nu am nimic de pierdut.
Stai !
Poftim ! Ai grijă, e încărcat !
- Dă-i drumul ! - N-o s-o fac, Jack !
Mi-ai arătat că n-am puterea să te împuşc.
Dar tu, scumpo ? Faţă în faţă ?
Omul de al cărui corp nu te mai săturai acum zece ani !
Acum, o ameninţare pentru societate !
Hai, fă-o !
Împuşcă-mă !
Sau îl împuşc pe el. Asta e înţelegerea.
Asta e !
Următorul, direct în inimă ! La trei, Nora ?
Unu, doi...
Cum ai putut face asta ? Cum ai putut să-mi faci asta ?
Termină treaba !
Te rog !
E o minune că ai scăpat cu viaţă.
Erau găuri de gloanţe pe geamul din spate.
L-am fi prins ! Erau tot felul de probe.
- Dar ea ar fi fost moartă. - Ştiu.
Condoleanţe, dnă Freemont !
- Ce-o să faci ? - Nu ştiu.
Uite ce este... Nu e gratis, dar am o cameră în plus.
Îţi dau şi o cheie... Vii şi pleci când vrei...
Fără obligaţii ! Depinde de tine.
O să mă gândesc la asta !
Subrip: SPteam
Traducerea şi adaptarea RADU VLĂDESCU
Aţi urmărit filmul DISPARIŢIA NOREI
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.