Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Greek
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
Downloaded from YTS.MX
Official YIFY movies site: YTS.MX
[muzică ambientală]
[sunet portieră]
Sărut mâna!
Bună dimineața!
- Gata, am făcut-o! - Da?
Merge băț!
Stai așa!
Sper că nu se mai strică.
- Nu! Am pus aia invers și… - Zău?
- Hai că mă grăbesc. - Bine! Hai!
- Sărut-mâna! - Ai grijă de tine! Pa!
[sunet motor pornit]
[oftează]
[plăcere]
[plăcere]
Ah! Ioi!
[suflă]
[plăcere]
[sunet telefon]
[durere, efort]
Stai! Paștele mă-tii!
[furie]
[durere]
[durere]
[durere]
Șefu', ați pățit ceva?
[polițist] Te bag în mă-ta!
[durere]
[ușurare]
[durere]
[polițist] Paștele mă-tii!
[foșnet hârtii]
[ușurare]
[muzică alai nuntă]
[muzică alai nuntă]
[muzică alai nuntă]
[cântat cocoș]
- Ce cauți tu acolo? - Pe tăticu'.
Ia, uite-l, mă, pe ăsta! Cât s-a făcut!
Pe ăsta… nu ți-l dau.
L-am luat pentru crescătorie…
că-mi fac crescătorie aici, în spate.
Eu îl caut pe tăticu'.
E îngropat aici și nu știu unde.
- [bărbat 1] Vrei să-ți arăt? - [bărbat 2] Da.
[zgomot apă]
[foșnet pungă]
Mi-a furat banii.
'Tu-ți gura mă-tii de curvă nenorocită!
Nu te prind eu, mă?!
Te prind! Dumnezeu mă-tii! [furie]
[efort]
[muzică alai nuntă]
[sunet telefon]
[polițist] Alo, da! Eu sunt.
Hai, tăticule! Ieși din mormânt și zi că nici de asta nu-s în stare.
- Dumnezeu să-l ierte! - Să-l ierte Dumnezeu!
Șefu', nici nu te-am întrebat… Îți dau un pește?
Ce?
Pește. Uite, am din ăștia, de baltă. Proaspeți. Carași, bibani.
Nu!
- O icoană sfințită de la Cernica? - Nu.
- Niște mir? - Nu vreau.
- Pește? - Nu vreau, măi, omule!
Tăticu' tău cumpăra tot timpul de la mine pește.
- Tăticu' nu mânca pește. - Păi… și ce făcea cu el?
Probabil îl confunzi cu cineva. Nu știu ce făcea.
Se poate.
Da' nu… Nu cred. Eu știu când pierd un client că se simte la buget.
Înainte eu fumam Viceroy și acum fumez de-astea moldovenești.
Adică mai ieftine. Deci se simte la buget.
Da' nu vrei două garoafe să-i…
Nu vreau, mă, omule! Lasă-mă în pace! Te rog eu frumos!
Să-i pui două garoafe lui nea Gigi pe mormânt.
Bine, mă! Dă două garoafe! Cât vrei pe ele?
A, nu! Nimic! Să-i pui așa lu' nea Gigi.
Hai, dă cinci lei! Să nu dai pomana de pomană că nu e bine!
Uite, numa' așa am.
Mă duc la magazin și schimb. Și mă aștepți?
Normal că te aștept!
Ce, plec? Îți dau o sută de lei pe două garoafe?
- Nu… Mă întorc! - Hai!
[muzică ambientală]
[sunet telefon]
Da! Da, puiuț! Vin! Sunt la tăticu' la mormânt.
Da, bine! Păi, unde te duci?
Ce faci acolo?
Stai! Nu te duci nicăieri!
Nu pleca nicăieri că vin. Vin repede! Vin!
- Un' te duci, șefu'? - Mă grăbesc!
Păi… și restu'? N-am ajuns să schimb!
- Mă-ntorc! - Aici mă găsești!
Stai liniștit! Te găsesc eu!
Vecine!
Vecine! Hai la o țuică!
Lasă lopata aia că oricum vine ploaia!
Ce e?
Hai că vreau să vorbesc cu tine la o țuică!
Intru în tură, mă!
Păi, despre asta voiam să vorbim.
Hai, te rog! Hai până la mine! Hai!
Hai!
[zgomot frână]
- Garoafe, mă?! - M-am grăbit.
- Ți-am zis să nu vii după mine. - Păi, de ce?
Păi, nu-mi plac despărțirile.
Mă, puiuț, mă… Ce s-a întâmplat?
- Nimic! - Și atunci?
Cum „și atunci”, mă, Bâtfoi, mă?!
Păi, ăsta-i, bă, necazu'… că n-ai făcut nimic de când ai ieșit.
Ți-am zis să-ți găsești de lucru, n-ai găsit.
Ți-am zis să mă duci la agenție la București, nu m-ai dus.
Ți-am zis să mă iei de nevastă…
Uite, asta-i o promisiune pe care am ținut-o.
Era aici, mă. Stai! Aici era.
A căzut…
Bă, era aici!
- Mă, tu faci mișto de mine? - Nu, mă!
Cum să fac mișto, mă?! Îl aveam.
Era la mine! Stai, că ți-l dau mai încolo!
Nici să nu te gândești!
Da' ce, mă? Da' ce? Îs proasta satului, mă?
Sunt bătaia ta de joc, mă? Fără inel nici nu vreau să te văd, mă!
Eu te iubesc și cu inel, și fără, mă, puiuț!
Despre asta crezi, mă, tu, că e vorba aici, mă? Despre iubire, mă?
Inelul e o garanție, bă, boule! E un depozit, bă! E un avans!
În caz că te răzgândești și mă faci de râs în sat,
măcar rămân dracu' cu inelu'!
Știu unde e! Mă duc să-l aduc.
[muzică ambientală]
[oftează]
Și când trebuia să trimiți banii ăștia?
[polițist] Azi.
Cel târziu, mâine.
Eu n-am de unde să-ți dau atâția bani până mâine.
[oftează]
Păi, nici nu ți-am cerut.
Și… ce o să faci?
Eu?
[ciocnit pahare]
- Nimic. - Și?
[oftat, își trage nasul]
Am să te rog pe tine să…
Sunt sigur că ea i-a luat! Îi aveam în torpedou.
Păi și de ce nu te duci tu să-i iei?
Chestia îi că dacă mă duc la ea la poartă și mă vede careva…
Începe nevastă-mea cu întrebările și știi cum e nevastă-mea…
Și iar mă aleargă cu ligheanu'.
Te rog! Du-te, tu, la ea la poartă…
și ia-i banii!
Și cum o să fac?
Ajung acolo, o văd, îi cer banii și ea mi-i dă?
Păi…
Intri puțin în ea și o să ți-i dea.
Boromire,
m-am săturat să strâng după tine.
Băi, gândește-te…
Am pierdut banii statului!
[Boromir] O să se facă anchetă.
Rămân fără muncă.
Fără pensie.
[suspinând] Te rog! Nu mă lăsa acum, când mi-e cel mai greu!
[Boromir, plânge]
Bine.
Mă duc.
Vino să te pup. Dă să te pup, mă!
[muzică ambientală]
[zgomot frână]
[respiră greu]
[bătaie în poartă]
- Să trăiești, Goguță! - Să trăiți!
- Ce faci? - No, p-aci!
- Acasă-i fata? Nu-i zici să vină un pic? - Nu-i acasă.
- Nu-i acasă? - Nu.
- Da' ce știi de ea? - Nimic.
Și-o luat valiza și-o plecat.
[aprobă]
Bine. Hai.
- Sănătate! - Să trăiți!
[sunet telefon]
[sunet telefon]
- Sărut-mâna! - Bună ziua!
[polițist] Cumva o domnișoară așa…
brunețică, cu o sacoșă pe aici?
Nu am văzut nicio domnișoară.
- Da' trenu' la cât e? - La cinci.
La cinci… Mulțumesc!
[efort]
[zgomot metalic]
[sunet telefon]
Zi!
Păi, nu, mă, că nu-s la secție.
Sunt cu… cu o treabă.
Vin acum!
- Doamna! - [femeie, se sperie]
Aveți să-mi schimbați și mie o sută de lei?
Fi-ți-ar suta de lei să-ți fie! Pleacă, mă, de aici, mă, că n-am, mă!
[muzică de suspans]
[zgomot ușă]
[muzică de suspans]
Bâtfoi!
Lucrezi aici?
Da.
Păi, când te-ai eliberat?
Două…
- Două luni? - Săptămâni.
Două săptămâni și ți-ai și găsit serviciu, așa repede?! Bravo!
Norocu'!
Păi, chiar că ești norocos!
Alții ca tine ies de acolo,
nu-și găsesc de lucru, fac ce fac și tot înapoi se duc.
N-au ambiție!
Eu am zis: „Ies și mă fac om!”
[aprobă] Și te-ai făcut.
Da' să știi că și eu am contribuit la treaba asta.
- Da? - Păi, da!
Nu i-am spus lu' nea Marin:
„Angajează, dle, un om s-avem și noi un nonstop aici, în comuna asta.”
Ultimul om… știi ce a făcut?
Nu.
A fugit cu banii.
Ce lume rea!
Și să nu zică el nimic?
Să mă trezesc cu tine aici, în casă.
- În casă?! - Mă rog! Vorba vine…
Aici!
[scârțâit podea]
Ce te uiți așa, ciudat?
Nu mă cunoști?
Mâinile sus!
Hai, mă, Bâtfoi, ce mama naibii? Că eu te-am arestat acum doi ani.
N-am cum să uit chestia asta!
Ai fost primul și ultimul meu caz adevărat.
Poliția!
Culcat!
De atunci,
n-am mai scos arma.
[polițist] Ăăă…
Nici nu știu cum să-ți spun, dar…
am o problemă cu doamna.
Adică, nu am o pro… Ea are o problemă.
Nici ea nu are o problemă, doar că… na…
Și e ceva natural. E normal.
Cu nea Mărin aveam un semn și înțelegeam.
Pac!
Patru?
Patru. Picături absorbante de patru picături.
Băi, ce tare ești!
Parcă ești din desene animate.
Dacă îți cer un pian, tot de la spate îl scoți?
Piane nu mai avem. S-au vândut.
Ia!
- N-ai mai mici? - Nu.
Păi, n-am să-ți dau rest.
Da' cât ai?
- Șaptezeci. - [polițist] Șaptezeci?
Astea sunt șase lei.
Deci tre' să cumpăr ceva de douășpatru de lei, nu?
Bun. Ia-i.
Și dă-mi două chips-uri…
Gumă…
Optișpe cincizeci… O Cola…
- Mică? - Mare.
[efort]
Unșpe… Două Ciucaș.
La jumate.
Și acum ce fac? Că nu mai am de pungă…
Punga ți-o dau eu, cadou.
Ești drăguț!
Berile lasă-le pe masă!
Păi, nu! N-o desfaci?
Nu, că…
Că nu-s… Dacă-s nou… Nu știu unde…
- Ce? N-ai desfăcător? - Da.
Cum, mă, n-ai?! Uite, câte ai acolo!
Uite, sunt o grămadă!
Nea Mărin face colecție.
Nu bei și cu mine o bere?
Nu, că-s în timpul serviciului. Cum să beau?!
Hai, că ești simpatic! Păi, ce?! Nea Mărin nu bea cu noi toată ziua?!
Cred că cea mai mare vânzare și-a făcut-o el, lui.
Vrei să-l sun să te lase să bei o bere cu mine?
- Nu! Că mi-a zis… - Îl sun acum.
Mi-a zis: „Bea cât vrei, da' să-ți faci treaba!”
Da, asta-i vorba lui nea Mărin: „Bea cât vrei, da' să-ți faci treaba!”
Da!
Păi, hai! Bem?
Și doamna?
Ce treabă ai, mă, tu, cu doamna?
Îmi faci programu' acum sau ce?
Băi, am glumit!
[oftează]
Ce naiba-i cu tine? Cum te iau mai tare, cum te iau transpirațiile.
Las-o pe doamna.
Doamna are tot ce îi trebuie.
De obicei, nu-i fac cumpărăturile, dar azi…
Noroc că am văzut mișcare la fereastră, că altfel nu intram.
- Norocu' meu! - Da.
[ciocnit sticle]
Mă duc la WC.
Stai tu aici până mă-ntorc?
- [Bâftoi] Poate vine cineva? - Stai liniștit!
Poliția Română veghează pentru tine!
Ce faci?
- Mă duc la WC. - Pe acolo?
De când muncești tu, mă, aici?
De când am venit eu?
M-am… M-am încurcat.
- Stai că vin și eu. - Unde?
La WC. Mergem amândoi, ca băieții.
Cum să mergem amândoi la WC? Așa merg fetele.
Eu nu las baru' de izbeliște!
Pe aici, la Pomezeu, nu se fură.
[suflă]
Eu zic să te duci tu primul că la mine durează mai mult.
Eu știu ce se întâmplă aici.
E prima ta zi și nu ai chef de…
Cheflii.
Te las…
Să te obișnuiești cu viața de om cinstit!
[zgomot ușă]
Iubita!
Vii puțin, te rog?
[durere]
Hopa!
De unde te știu eu pe tine, mă?
[întrebare]
- Eu… Lucrez… - Tu?
- Eu… - Ce faci, mă? Mă filmezi?
- Nu! - Cum „nu”?
Bă, tu te știi cu fata asta?
Da. E… Eu… I-am cerut…
Da'… Da' tu de unde te știi?
Ați fost în cârdășie, fir-ați ai dracului de jigodii, care sunteți!
Hai, du-mă la ea!
Du-mă la ea că dacă nu, te duc la secție și te umflu până mă plictisesc!
Ai auzit? Haide, mă, odată! Mișcă!
Paștele mă-tii!
♪ Iar mă uit, iar mă uit, iar mă uit ♪
♪ Iubire, în urma ta ♪
♪ Și nu știu cum aș putea trăi ♪
♪ Dacă n-ar fi ♪
♪ Umbra ta, umbra ta, umbra ta ♪
♪ Urma ta, urma ta, urma ta, urma ta ♪
♪ Umbra ta, umbra ta, umbra ta, umbra ta ♪
♪ Urma ta, urma ta, urma ta ♪
- [sunet telefon] - [uimire, neputință]
Să vezi că a plecat curva dracului! Băga-mi-aș…
Nu, că-i aici! Mi-a dat mesaj.
Să nu-i faci rău, șefule! Te rog eu frumos să nu-i faci rău!
Băi, eu în locul tău mă rugam de mine s-o calc în picioare!
Da, da' e mică și ea și nu știe cum îi…
Mă, taci, mă, din gură că te bat până îți scot prostia din cap!
[mârâit câine]
Ai făcut rost?
De ce taci, mă? Dă-i, mă, încoa', mă!
Zi, fă, unde sunt banii mei! Hă?
În geantă.
- Păi, lipsesc zece lei. - Mi-am luat mâncare.
De zece lei? Ce dracu' ți-ai luat? Eugenii?
Și o apă.
De aia ții, mă, la ea? Că-i ieftină?
Nu, șefu'!
E, nu! Îți zic eu că de aia, că-i curvă ieftină și proastă.
Ați vrut să mă faceți de râs!
Hai, zi după mine! E curvă ieftină și…
Nu pot să zic, șefu'! Nu pot!
Zi, mă! N-auzi?! Repetă după mine: „Că e…”
Cum?
[polițist] Zi, mă! N-auzi?!
- Curvă… - Hă?
- Ieftină… - [polițist] Și?
- Și… - Hai! Și?
[polițist] A?
Proastă.
Proastă!
Paștele mamii voastre!
Mă, puiuț, mă! Eu tot pentru tine am făcut ce am făcut, mă!
Al dracu' să fii de pușcăriaș ordinar…
cu ziua și minutu' când ai pus ochii pe mine!
Asta ai vrut, mă, să vezi? Asta ai vrut?
Că nu mai am inimă? Că depind de tine, mă?
Mă, mă duc pe centură și tot fac rost de bani și plec
și scap dracu' de tine și de satu' ăsta nenorocit!
- Stai… - Ia mâna de pe mine!
Am bani, mă, puiuț! Am bani!
Mă, mai e un tren, mă, la ora cinci, mă!
Dacă nu mă urc nici în ăla, nu mă mai vezi în viața ta, mă!
Pui! Puișor! Îți promit eu! O să vezi!
[zgomot mașină]
♪ A fost frumos la început ♪
♪ Când ne-am iubit atât de mult ♪
♪ Aș vrea să cred ♪
♪ Că tu glumești ♪
♪ Când spui că nu mă mai iubești ♪
♪ Când o să vezi ♪
♪ Că nu mai pot de dorul tău ♪
♪ Să nu mă lași, viața mea! ♪
[Boromir, suspină]
♪ Îți amintești cât ne-am iubit ♪
♪ Și am suferit ♪
♪ Că ne-a fost greu ♪
♪ Iubirea mea! ♪
[linie melodică]
[zgomot mașină]
♪ Îți pare rău că m-ai rănit ♪
♪ Tu știi ce mult noi ne-am iubit ♪
♪ Te văd cu ochii înlăcrimați ♪
[bărbat] Bă!
♪ Vrei să rămânem ca doi frați ♪
♪ Îți pare rău că m-ai rănit ♪
♪ Tu știi ce mult noi ne-am iubit ♪
♪ Te văd cu ochii înlăcrimați ♪
♪ Vrei să rămânem ca doi frați ♪
♪ Când o să vezi ♪
♪ Că nu mai pot de dorul tău ♪
♪ Să nu mă lași, iubirea mea! ♪
Bă!
[sărut, râde]
Ia, uite! [râde]
Ia, uite!
Au!
Hai să bem!
[oftat]
Ce prost ești, mă, când bei!
Zi-o pe aia, care-mi place mie!
Care?
Cu luna.
♪ Dacă mă iubești ♪
♪ Rămâi lângă mine ♪
♪ Că știi cât de mult eu țin la tine ♪
♪ De vrei să mă lași, lasă-mă acum ♪
♪ Să fim amândoi ♪
♪ Ca soarele și luna! ♪
Pentru toți colegii care sunt la serviciu acuma!
[Boromir] Hei!
[Boromir, chiuit]
[Boromir, chiuit]
[Boromir, chiuit]
[sunet telefon]
- Da, puiuț! - Bâtfoi, ce faci, mă?
Ai rezolvat cu banii?
Păi, normal c-am rezolvat! Bineînțeles c-am rezolvat!
Avem bani și plecăm împreună la București.
Adu' și mie niște absorbante de alea cu patru picături. Știi de care?
Bă, cu patru să fie! Să nu te prind cu altceva.
Hai, grăbește-te odată că te aștept aci, la gară.
- Bună ziua! - Bună ziua!
Ce, mă?! Cine-i, mă, aia acolo? Cine-i, mă, aia acolo?
Te-ai dus la amantă, mă? Să faci rost de bani, mă?
Cum să-mi zică mie „Bună ziua” dacă mi-i amantă? Cum să fie amanta mea?
Du-te, mă, de-aci, mă, de mincinos ordinar ce ești!
Iubitule, spune-mi, te rog, unde ții prezervativele?
Ce a făcut, mă?!
Cu aia mă-nșeli, mă? Aia-i, mă, amanta ta, mă?
Nu! Îi o doamnă care… Nici nu mă cunoaște… Eu n-o cunosc!
Ea crede că eu lucrez aici. Puiuț!
Și nu lucrezi aici?
Ba da! Cum să nu lucrez aici? Vă servesc cu ceva?
Un coniac.
Păi, mai devreme voiați prezervative.
Mai devreme vorbeai cu nevastă-ta. Acum nu mai are niciun haz.
Ce glumă e asta?
Nu e nicio glumă. Mă vezi că râd?
Sper să mergi acasă și să-ți găsești bagajele pe prag.
Să ajungi pe străzi și să mori în șanț, ca un câine!
Ce ai făcut, mă, Bâtfoi?
Ai supărat-o pe doamna?
Nu.
Cu ce v-a supărat infractoru' ăsta, doamnă?
Eu… Eu nici n-o cunosc măcar.
Are dreptate. Nu m-a supărat el. Am o problemă cu genu' lui de oameni.
Care gen?
Masculin.
[sunet telefon]
Hai, dă să vorbesc cu ea. N-ai tu nicio vină că te-ai născut bărbat.
- Vă rog să rezolvați situația! - Promit că rezolv.
Ascultă aici, panaramă!
Să nu te mai prind că-l suni pe bărbatu-meu,
că îți smulg părul din cap! Ai auzit?
Alo! Puiuț!
[ton ocupat]
A închis.
- Bun! Am rezolvat. - Ce ai rezolvat?
Am salvat-o.
Eu te strâng de gât! Te strâng de gât!
Băi! Ce faci, mă, Bâtfoi? Ce faci, mă, Bâtfoi?
Așa te comporți tu cu o doamnă?
Asta-i Satana!
Nu vezi că are ochelari de soare ca să nu se topească de la lumină?
[pufnește]
Eu văd doar că doamna e puțin supărată și dacă i-ai oferi o băutură…
Poate se mai relaxează puțin
și rezolvă această confuzie.
Ce să fie, doamnă?
Un…
Un coniac călduț cu boabe de cafea.
Coniac cald cu boabe de cafea să bei acolo unde stai tu,
în hotelurile alea scumpe!
Hai, termină că nu stau mult.
Aștept pe cineva. Trebuie să vină imediat.
Bâtfoi, prietene…
Coniac rece.
Cafea să-ți faci acasă, că n-avem.
Avem, mă, și noi cafea.
Acum lucrezi și tu aici?
Băiatu' ăsta habar nu are de nimic.
Ia, măi, gata! Am închis! Gata! Ia, plecați! Lăsați-mă pe mine în pace!
- Cum să-nchizi, mă? - Uite, închid! Ce?!
- Închizi la non-stop? - Închid, da!
Și ce o să-i spui lu' nea Mărin dacă închizi?
Cum ce-i spun? Îi spun…
Să-mi taie din salariu, să facă ce vrea că eu am o problemă în familie.
- Ce problemă de familie ai tu? - Uite, asta! O vezi? Asta!
[polițist, aprobă]
O iau de păr și o duc în genunchi la iubita mea să-și ceară scuze.
Ce să fac?
Vine coniacu'!
Ia, mai zi o dată!
Te iau de păr și te duc la prietena mea, în genunchi, ca să-ți ceri iertare.
Bâtfoi, ai întrecut măsura.
Băi, frate, toți aveți pistoale aici… Ca în Texas!
Tu cu cine crezi că vorbești?
Vrei să-ți pun și scorțișoară în coniac?
Da, te rog!
Ai piedica pusă.
Vrei și nucșoară în coniac? Ai încercat cu nucșoară vreodată?
Nu. Și nu vreau să experimentez chestii noi azi.
Măi, omule, de ce n-o arestezi, că ești polițist.
Dacă o arestez acum, nu ia mare fâs pentru că e doar tentativă…
Da' dacă o las să te omoare mai întâi…
[polițist, râs ușor] E altceva!
Ajung și eu la știrile locale, apoi județene
și dacă nu dau ăștia vreo ordonanță de urgență,
poate am loc la știrile naționale.
Doamnă…
Mai-nainte voiai să mă târăști de păr și acum mă domnești?
Trebuia să spună „domnișoară”?
A fost o glumă proastă.
Voiam doar să știu unde ne situăm astăzi.
Ești bună să-mi spui cum te cheamă?
Livia.
Ai văzut, bă, Bâtfoi, cât aduce vorba dulce?
Livia, te rog frumos să mă ierți!
[Bâtfoi] Am greșit că eram nervos.
Dar să știi că eu am vrut s-o… s-o cer de nevastă pe fata aia, astăzi.
- Arată-mi inelu'. - Poftim?
Inelu'! Ai zis că vrei să te-nsori cu ea. Arată-mi inelul'!
- Da' n-am… - N-ai?
- Nu… - M-ai mințit.
Nu. L-am pierdut.
- L-ai pierdut? - Da.
Ce scuză bună! Ai zis c-o iubești pe fata asta…
- De când sunteți voi împreună? - De doi ani.
Uite, așa mori tu ca prostu', mă!
Cum, mă, de doi ani?!
Când tu te-ai eliberat de două săptămâni… Dă-i ăsta!
De doi ani pentru că eu am fost coleg de… celulă cu fratele ei
și ea venea la el la vorbitor și eu am văzut-o,
și ea m-a văzut, și el mi-a zis…
Mi-a zis că ea mă iubește din liceu.
- Ai înșelat-o? - Nu, că de abia m-am eliberat.
Dă-mi telefonul!
- Stai jos, cu mâinile pe masă. - Eu?
Da, tu. Stai jos pe scaun.
Știi ce? Stai acolo că-i mai bine.
Ai parolă la telefon. Ce parolă ai?
„Am pula mică.”
Ce ai?
Nu e mică. E mare. E medie.
Cum, mă… Ai parola la telefon „Am pula mică”?
Da… Nu e… E medie, nu e mică,
da' am un nepot care și-a bătut joc de mine și mi-a pus parola asta
că i-am vândut PlayStation-ul și acum…
- Am rămas cu… - Pula mică.
E mare.
Mersi!
Parola. Nu încape.
„Ampulamică” legat, fără spații.
[sunet tastatură telefon]
- Cine e „Puiuț”? - Iubita mea.
- E frumoasă. - Da.
Paula? Cine este?
- O clientă. - [mirare]
I-auzi aici. Cică…
„A fost mult mai bine cu cracii în sus. Te pup dulce.”
Pot să-ți explic.
[oftat]
Paula îi o fată, care-i croitoreasă și care are o mașină de cusut electrică.
Mie-mi place să repar motoare electrice de când eram mic.
Eram foarte îndemânatic. Mașina ei agață ața și rupe materialu'.
Mama avea o mașină de cusut identică și știu care-i problema.
Aceste mașini au doi papuci cu niște craci în jos,
care se uzează în timp și nu se găsesc.
Și atunci, eu am întors papucii cu cracii în sus și nu se rupea ața.
Meriți un premiu pentru inventică, mă!
- „Te pup dulce”? - Păi, dacă așa vorbește ea…
Hai s-o sunăm!
Măi, omule, tu vrei să mă vezi mort? Altă treabă n-ai?
S-o sunăm. Dacă spune că te pupă dulce, te-ai scos.
Adică viața mea atârnă de cum răspunde femeia asta la telefon?
Ai spus că așa vorbește ea. Sau ce?! M-ai mințit?!
Nu că eu nu mint.
Vezi că am apelat.
[ton apelare]
- Nu răspunde. - Răbdare!
[zgomot mașină de cusut]
Da!
Paula, sunt eu, Nicu!
[Paula] Da! Ce e? Ce s-a întâmplat?
Te sun într-o problemă de viață și de moarte.
Mai ții minte mașina aia de cusut cu cracii în sus, pe care ți-am adus-o?
[Paula] Da, așa…
Merge?
Nu știu că trag la cealaltă acum.
Pot să te rog ceva? Poți să mi-o dai împrumut?
Pe bune?! Bâtfoi, asta-i o glumă proastă, să mor eu!
Bine! Vorbim! Te pup!
Hai! Bine, pa!
[închidere apel]
- Eu n-am auzit „Te pup dulce”. - Nici eu.
S-o mai sunăm o dată!
[sunet telefon]
- Da! - Paula…
Tot eu sunt, Nicu.
Te-am sunat să te rog ceva dacă se poate. Să mă ajuți cu…
Ai nevoie de bani, nu?
[Bâftoi] Da, bani!
Vreau să o cer pe Alina și…
[Paula] S-o ceri… Adică de nevastă?
Da. Se fac doi ani de când ne cunoaștem
și vreau s-o cer de nevastă.
[Paula] Mamă, da' asta-i super drăguț!
Și eu cu ce pot să te ajut?
Am înțeles, bine. N-o înșeli cu asta.
[sunet telefon]
Sună. Nu răspunzi?
[sunet telefon]
[muzică de suspans]
Doamnă, am înțeles.
Ești nervoasă și supărată și vrei să te răzbuni pe mine
că semăn cu bărbatul la freză, la mers, la ce o fi.
Da' de ce nu te gândești?
De ce nu te gândești?
De ce vrei să mă omori pe mine pentru un bou?
Ai fost vreodată la pușcărie?
Ai fost?
[Bâftoi] Crezi că știi cum e acolo?
Crezi că la pușcărie e ca în filme, cu gardieni care sunt bone?
Nu!
Nu!
La pușcărie îți bagă cuțitu' pe la spate…
Când nu te aștepți.
Așa, din senin… Sau fără motiv.
Ești o scârbă…
Și meriți să fii acolo.
Ce să zic… Te-a înșelat bărbatu'.
Cum te mai duci tu acum la coafor să te întâlnești cu fufele alea?
Cum să te duci tu în mall cu capu' plecat?
Ca să-ți umpli sufletul gol cu haine, genți, unghii făcute…
Te-a înșelat bărbatu' că ești o pațachină de doi bani,
care umblă cu ochelari de cinci sute lei, în baruri ieftine.
N-ai suflet și îți place să chinui oameni.
Îți ceri scuze acum, pușcăriaș nenorocit!
- Pușcăriaș nenorocit? - Da.
Da' asta care a vrut să omoare, ce-i?
Asta are un nume.
Cere-ți scuze.
Îmi cer scuze.
Îți bați joc de mine?
Te rog frumos să mă ierți.
Nu știu nimic despre tine și mă grăbesc să te judec.
„Nu știu nimic despre tine și mă grăbesc să te judec.”
Lasă-l în pace. Are dreptate.
Sunt o pițipoancă.
Eu am zis „pațachină”. Nu-mi pune vorbe în gură.
Bâtfoi…
Cea mai proastă din toate proastele de pe lume sunt eu.
[polițist] Nu-i adevărat.
Tu ești doar obosită.
Tu ce faci acum? Te dai la mine?
- Am vrut să te consolez. - De ce?
Sincer, nici eu nu știu de ce dracu' mai fac asta.
E un fetiș de al tău? Te excită femeile neconsolate?
Nu.
O faci din milă?
În niciun caz.
E doar ca să mă bagi în pat.
Ha! Îi nebună!
Mă, nebună-i mă-ta! Ți-am zis să nu mai vorbești așa?
Tu nu ești însurat?
Ba da! Și jumătate din timp sunt chiar fericit.
Și cealaltă jumătate?
Cealaltă jumătate e noapte.
Îți iubești nevasta?
N-ai idee cât de mult!
Ai mințit-o vreodată?
Risc să mă-mpuști.
Nu mai împușc pe nimeni.
N-are rost.
O mint în fiecare zi.
Păi, dacă o iubești, de ce o minți?
O mint pentru că o iubesc.
- Asta nu există. - Ai să fii surprinsă!
Va trebui să-mi explici.
Și pentru asta, am nevoie să-mi reîncălzești coniacul.
Du-te! Ce te uiți așa?
Las' că merg eu.
Să pui și nucșoară! Data trecută ai spus că nu pui și ai pus.
De ce nu-l împuști că a mințit? E bărbat!
Mi-a plăcut.
Vezi? A fost o minciună bună.
La genu' ăsta de minciuni te referi.
Și la ăsta.
[sunet telefon]
- Mai întâi, eu. - De ce?
Încă n-am încredere în tine.
Da' în el ai încredere că își minte soția în fiecare zi.
Tu ai ceva de ascuns și vreau să înțeleg ce.
Ia să vedem ce mesaj ai primit și de la cine.
- Ai parolă. - Da.
Care e?
Ți-am zis-o acum cinci minute.
Dacă îi place s-o audă, i-o mai spui o dată.
„Am pula mică”.
Apreciez sinceritatea.
Te întreabă puiuț, „Ce dracu' ai făcut cu aia?”
Așa vă învață pe acolo, la Școala de Poliție, să glumiți?
Nu.
Acolo ne învață să dăm cu pulanu'. Vrei să-ți arăt?
Nu, că știu.
Cu investigațiile și interogatoriile nu prea vă obosiți acolo, nu?
- Ai zis ceva? - Da. Nu s-a auzit?
Te întreabă puiuț dacă „Ai rezolvat cu aia?”
S-a auzit, da' am avut impresia că faci mișto de mine. Așa-i?
Nu. Vorbesc serios.
Te-ai lăudat că m-ai arestat. Mai știi de ce?
Da.
De ce?
Furt.
Mai știi ce am furat?
Bijuterii.
De la cine?
De la un vecin le-ai furat.
Te faci că n-auzi? Te-am întrebat: cine-i „aia”?
Știi cum îl chema?
Nu.
„Bâtfoi” îl chema.
Și nu era vecin. Era un unchi.
Tu m-ai arestat fără să mă-ntrebi nimic.
Hai că-ți dau niște răspunsuri acum.
Eu n-am furat. Venisem să-mi iau bijuteriile înapoi.
Care erau moștenire de familie de la bunica, pentru tata.
[Bâftoi] Ca să nu le bea unchiu' meu într-o săptămână.
[Bâftoi] Nici măcar nu te-ai sinchisit să mă-ntrebi ceva.
Ai intrat acolo ca Charles Bronson și m-ai arestat.
[sirenă poliție]
[polițist] Poliția!
Ai o dovadă că ce zici e adevărat?
Nu.
Deci nu ai nici acum, așa cum n-ai avut nici acum doi ani.
Doi ani de pușcărie pe degeaba și ție îți arde de glume.
Nu glumesc. Mă vezi că râd?
Legea e lege.
Nu mă interesează ce și cum s-a întâmplat. Te-am prins acolo.
Eram obligat să te arestez. Restul rezolvi în instanță.
Te-am întrebat: cine-i „aia”?
Nu acum, iubita! Te rog! Taci un pic!
Cum mi-ai zis?
Am zis „iubita”.
Așa să vorbești cu fetele din satu' tău, prietene.
Iartă-mă! Așa vorbesc eu când vorbesc urât.
Când țipi la femei.
Iartă-mă! Am spus. Iartă-mă!
Lasă-mă să rezolv problema cu omu' ăsta care se crede un sfânt.
Care este un martir, care a stat degeaba în pușcărie doi ani de zile,
în loc să vindece bolnavii de ciumă.
Tu mie nu-mi spui „iubita”, „păpușă”
sau ce-ți mai trece ție prin capu' ăla plin de țărână
de pe ulița pe care ai crescut, cu mucii pe piept.
Ai înțeles? Pe mine să mă respecți.
Mă duc să fumez o țigară.
[zgomot ușă]
Tot nu mi-ai răspuns. Cine-i „aia”?
E „ăia”. Cu căciuliță, în pana mea!
E vorba de niște bani pe care trebuie să-i primesc.
[Livia] Iar încerci?
Ce încerc?
[Livia] Tu chiar mă crezi proastă? Crezi că nu știu ce faci?
Ce fac?
[Livia] Prima oară m-am făcut că nu văd, da'…
[Livia] Acum chiar întreci măsura.
[Livia] Să știi că am văzut mulți de-ăștia ca tine.
[Livia] Ai impresia că dacă ești ospătar prost,
eu mă supăr și plec, și gata, ai scăpat.
Chiar sunt ospătar prost. E prima mea zi aici.
Hai, lasă vrăjeala și du-te și mai adu-mi unu'.
[muzică ambientală]
[sunet telefon]
[Bâftoi, oftat]
Ia!
[Boromir, lăutar, cântă] ♪ Bun la inimă ♪
♪ Ăsta-i omu' care-mi place mie ♪
♪ De viață se bucură ♪
♪ Petrece mereu cu veselie ♪
♪ Omu' bun la inimă ♪
♪Ăsta-i omu' care-mi place mie! ♪
Dacă-ți face rău, de ce nu te lași?
- Pentru că… - Nu te obosi. E un banc.
Ăla cu scheletu'?
Da, îl știi?
[polițist, aprobă]
Mi-l spunea bărbatu' meu de câte ori își aprindea o țigară.
[pilițist] Ce faci, mă, Bâtfoi? Te grăbești undeva?
Și?
Îți mai spune soțu' bancu'?
Nu va mai avea ocazia.
De ce?
- Se lasă de fumat? - [Livia] Nu.
Nu. Mă las eu de el.
[muzică ambientală]
Ai pierdut ceva?
De ce ziceai că te lași?
De bărbatu-său zicea că se lasă.
[Bâtfoi] Asta era evident de când a intrat pe ușă.
Pot să te întreb de ce?
Da. La fel ca fumatul, îmi face rău.
[Bâtfoi, aprobă]
Mai exact?
Mai exact… Uite!
Nu înțeleg.
A dat în mine!
Ei, nu se poate!
Cum adică să dea în tine? Păi, ce? Suntem pe vremea lu' tataia?
Când femeia era bună ca fasolea bătută? Inadmisibil așa ceva!
Păi, mai-nainte nu voiai s-o strângi de gât, mă?
E altceva! Cu totu' altceva.
Nicio femeie nu tre' să treacă prin ce a trecut ea.
Așa e! Nu trebuie.
Și nu mai zic că dacă faci ceva, îți faci un bine acum…
- Și faci un bine și altor femei. - Cum?
Da, uite!
Poliția! E aici. Îl iei de mână si mergeți la secție.
- [Livia] Hmm… - Faceți analizele medicinale.
- Medico-legale. - Așa, medico-legale.
Aoleu, ce noroc a dat peste mine!
Pot să mă duc la un polițist,
să îi spun că bărbatu' meu, care e tot polițist, mă bate.
Poftim?
Pam-pam!
„Pam-pam”? Stai acolo și zici „Pam-pam”?
Păi ce vrei să fac?
Ai aici așa frumusețe de femeie, bătută de… abuzată de un…
Un neandertalian.
Da, o brută. Și tu stai și faci mișto.
Poate că și doamna exagerează puțin.
Chiar așa?
Adică tu mă faci pe mine mincinoasă?
Am vrut să spun doar că nu se vede.
Știi ce? Ia, scoate un pix și o foaie.
- Avem extemporal? - [Livia] Da.
Ce ar fi să depun eu o plângere pe numele lu' bărbată-miu?
Ar fi o mare greșeală.
Ai strica tot.
Vreau un pix și o foaie, imediat!
Nu!
Nu scrie aici, că se șterge cu ea la fund și o aruncă.
Îl iei de mână, te duci la poliție,
ceri număr de înregistrare și după aia, stai liniștită.
- Asta n-am timp. - Păi? Acum te grăbești?
Aștept pe cineva.
Bine. Dacă o să vină, o să-i spun să te aștepte aici până te-ntorci. Hai.
- Bun! Hai la secție! - Hai la secție!
Eu zic că nu are niciun rost să mai batem drumu' până la secție.
O să îți iau declarația aici și gata.
Nu! Uite, ăștia-s mai hoți ca noi, polițaii.
Ai fost destul de clar:
număr de înregistrare.
Dar dacă ești tu aici și ești martor, nu mai trebuie. Înțelegi?
Bun. Conform procedurii, trebuie să începem cu o reconstituire,
prin care să demonstrăm că rănile suferite de victimă
sunt conforme cu plângerea.
Da.
Bun. Eu o să fiu soțul Liviei,
iar tu, Bâtfoi, vei fi Livia.
Păi, de ce nu e ea Livia? Că îi aici.
Pentru că Livia a mai trecut prin trauma asta.
Vrei să mai treacă o dată?
[Bâtfoi] Da' de ce n-o faceți voi asta, la secție?
Ce rost mai are, mă, să mai facem drumu' ăsta până la secție?
Nu tot eu sunt și la secție, și aici?
Fata are nevoie de mine și e pe tura mea. Nu?!
Așteaptă pe cineva. Văd că se grăbește… Așa că…
O să începem reconstituirea aici.
Ce ți-a făcut soțul?
Mai întâi, m-a prins de gât.
Așa?
Da, așa.
Și? După aceea?
Ce a mai făcut?
Bruta!
Mi-a dat o palmă.
- [Bâtfoi, durere] - Așa? Sau așa?
- Exact! Așa! - Așa?
[Livia] Da, așa, exact!
Și? După aia?
M-a… M-a dat cu capu' de perete.
Ești sigură?
Da, foarte!
Cum nu avem pereți conform cu declarația,
o să te dau cu capu' de masă.
- [Bâtfoi, durere] - [polițist] Și?
Mai departe, ce a făcut animalu'?
Mi-a dat cu pumnul.
Ce a făcut, iubita?
Mi-a dat cu pumnul.
- Unde ți-a dat cu pumnu'? - Aici. Așa.
- Ți-a dat o palmă. - [Bâtfoi, durere]
O singură palmă ți-a dat.
O palmă, o viață întreagă și tu asta ai ales să ții minte?
O palmă?
Da' cum s-a certat cu toți ai lui pentru tine, de ce ai uitat?
De ce ai uitat că a luat-o de la zero cu tine și pentru tine?
A renunțat la toate visele lui ca să le-ndeplinească pe ale tale.
Da' florile de la micul dejun de ce le uiți?
Da' câinii pe care îi adună de pe câmp pentru că ție ți-e frică de ei,
când vii noaptea singură acasă, de ce îi uiți?
De ce ai uitat, iubita, c-a stat pe casă, la minus 27 de grade, pe viscol,
să țină o antenă în mână, să vezi tu finala de la patinaj artistic?
Cum poți să le uiți pe toate astea și să ții minte o palmă?
[muzică ambientală romantică, tristă]
Mi-a dat cu pumnul.
- Aici. - [polițist] Minți! Te rog!
Trezește-te!
Ți-a dat o palmă.
Îi pare rău!
Și, oricum, a fost prea puțin.
[polițist] A fost un scuipat într-un ocean.
Altu' te-ar fi călcat în picioare pentru ce ai făcut.
- Mi-a crescut glicemia. - [Livia, neîncredere]
Bâtfoi,
am o trusă cu insulină lângă seif.
Adu-o încoace, te rog!
Nu acolo, mă! După ușă, unde l-ai pus.
[polițist, expiră]
Lasă-mă pe mine!
Trebuie să ies puțin.
[zgomot ușă]
[sunet telefon]
Da, puiuț!
Sunt la magazin cu niște băieți. Nu pot să vorbesc.
[Bâtfoi] Te sun eu mai târziu.
Poftim?
Păi…
Păi, i-am spus Paulei pentru că era o situație, da' nu pot să ți-o explic.
O să-ți spun când ne întâlnim. Sigur, o să vin să ne întâlnim. Nu pleca nic…
Da' eu vreau să-ți explic ca să înțelegi, nu să te su…
Mă, puiuț, te rog eu frumos să înțelegi că… Da'…
[încheiere apel]
Puiuț?
Ce?
M-a părăsit.
Hai să fugim! Am bani mulți.
N-o să ne găsească niciodată.
Numa' noi doi. Uite! Fugim în lume.
Altfel, o să te omoare.
Așa rău e bărbatu-tău?
[Livia] Nu-l cunoști!
[Livia, oftează]
Doamne, în ce m-am băgat?! În ce m-am băgat?!
[se vaită]
[geme]
Gata!
Oricum nu mai am nimic de pierdut.
N-am nimic de pierdut.
Mă arestează oricum. M-a prins la furat.
Oricum nu mai am nimic de pierdut.
Hai! Să mergem!
[zgomot ușă]
Plecați undeva?
Nu…
Nu. Uite cum stă treaba, șefule.
[Bâftoi] Noi nu te-am văzut, tu nu ne-ai văzut.
Ea nu mai dă declarație împotriva lu' bărbatu-său la poliție,
iar eu mă fac că n-am văzut ce e în curte.
- Ce te faci, tu, mă? Că ce? - Că n-am văzut ce e în groapă.
Ce crezi, tu, mă, că e în groapă?
Asta zic. Mă fac că n-am văzut.
Ce e, mă, în groapă?
Vino încoace să-ți arăt ce e în groapă.
- Au, mă, șefu'! - [Livia] Lasă-l!
- [polițist] Să-ți arăt ce e în groapă! - [Livia] Lasă-l!
- [polițist] Vino! - [Bâtfoi] Șefu', nu mă interesează.
- [polițist] Hai să vezi ce e în groapă! - [Bâtfoi] Șefu', nu mă…
- [polițist] Să-ți arăt eu ce e în groapă! - [Livia] Lasă-l!
- [Bâtfoi] Șefu', nu mă interesează! - [polițist] Gura! Vino după mine!
[Bâtfoi] Te împușc, șefu'! Eu chiar te împușc!
[polițist] Nu împuști pe nimeni! Vino încoace să vezi ce e în groapă!
[polițist] Șefu', te împușc!
[polițist] Hai să-ți arăt! Te faci tu că nu știi ce-i în grădină?
[polițist] Ce e în grădină, mă?
- [Bâtfoi] Nu mă interesează! - [polițist] Ce e, mă, în grădină?
- [Livia] Lasă-l! - [Bâtfoi] Eu te împușc!
- [Bâtfoi] Nu mă interesează, șefu'! - [polițist] Vino, mă, să vezi!
- Spune, mă, tu ce e în groapă! - [Livia] Lasă-l în pace!
- [polițist] Ce e în groapă? - [Bâtfoi] Nu pot!
- [polițist] Desfă sacu', am zis! - Nu mă interesează!
Desfă sacu' că-ți rup gâtu', mă, ca la găină!
- [Bâtfoi] Hai! - [polițist] Ce e, mă, în sac?
- Un câine, șefu'. Un câine. - Sunt câini vagabonzi, boule!
Așa-i! E un câine. Lasă-mă să plec, șefule!
Îi adun de pe câmp pentru că ei îi e frică de ei.
[Bâtfoi] Te rog, lasă-mă!
[Bâtfoi] Că eu nu mai am de ce să mă mai întorc aici!
Serios! Nu mai vin niciodată!
Și așa, lasă-ne pe amândoi să plecăm și toată lumea o să fie fericită.
Tu vrei să fugi cu nevastă-mea, mă, boule?
Iubita…
L-ai ales pe el?
Îl iubesc!
[muzică de suspans]
- Pe cine? - [polițist] Pe tine.
- Pe mine? - [polițist] Te-a ales pe tine, da.
[polițist] Te-a ales pe tine astăzi, dar se va întoarce la mine
pentru că mereu, mereu se întoarce la mine.
- Bă, ia mâna de acolo! - Ce vrei, mă?
- [Bâtfoi] Te împușc! - Împușcă-mă!
[polițist] Trage, mă!
[melodie telefon]
♪ Iar mă uit, iar mă uit, iar mă uit ♪
♪ Iubire, în urma ta ♪
♪ Și nu știu cum aș putea trăi ♪
♪ Dacă n-ar fi ♪
♪ Umbra ta, umbra ta, umbra ta ♪
♪ Urma ta, urma ta, urma ta, urma ta ♪
♪ Umbra ta, umbra ta, umbra ta, umbra ta ♪
♪ Urma ta, urma ta, urma ta ♪
♪ Și am scris acest cântec ♪
♪ Să-ți amintesc iar și iar ♪
♪ Cât de mult eu te iubesc ♪
♪ Să nu uiți până diseară ♪
♪ Până diseară ♪
Ce e, iubita?
Am obosit.
Așa-i…
Ești obosită.
De ce nu mergi să te culci un pic?
[Livia] Tu nu vii?
Ba da. Mai stau cinci minute.
- [Livia] Cinci minute. - Cinci minute. Promit!
[polițist] Ai văzut, mă, vreodată, o femeie mai frumoasă decât ea?
De-aia n-am putut să-i dau drumul niciodată.
Femeia asta e mai mult decât frumoasă.
[polițist] Ea…
Înfrumusețează!
Știi vorba aia cu „Omul sfințește locul”?
[polițist] Știi?
[polițist] E…Ea îl înfrumusețează!
Ceea ce e cam tot același lucru.
Șefule, ce e jocu' ăsta?
Nu e niciun joc.
Nu se distrează nimeni. Asta e viața noastră de zi cu zi.
- Ea e… - Nu.
Nu e nebună. E doar blocată.
Trăiește de cinci ani, aceeași zi din viața ei…
Când a luat toți banii din casă și a fugit cu amantu'.
[muzică ambientală]
Numai că amantu' a lăsat-o pe marginea șoselei și a fugit cu banii.
[muzică ambientală]
[polițist] Visul meu era să…
Să avem o casă…
Roșii în grădină, ardei, un câine prost care să ne strice răsadurile
și un copilaș care să iubească atât de mult câinele
încât să nu ne lase să-l pedepsim.
[Bâtfoi] Da' ea voia altceva, nu?
[polițist] Da. Ea n-a avut niciodată legătură cu locurile astea.
Mie mi-a plăcut întotdeauna Pomezeu,
locurile de aici și oamenii ăștia frumoși, da' ea, nu.
Noaptea e un chin pentru mine.
Nu știu ce se întâmplă în mintea ei,
da' își amintește exact cine sunt și mă părăsește.
Vine, plânge și îmi spune că trebuie să mă părăsească pentru că e nefericită.
Uneori, atât plânge, până adoarme…
Și dimineața o luăm de la capăt.
Dar astăzi, c-ai apărut tu,
am vrut să văd dacă m-ar alege și pe mine.
Și te-a ales pe tine.
Eu cred că m-alege pe mine numai când nu are încotro.
Ea e blocată, tu ești nebun.
- Crezi? - De ce nu o internezi?
S-o internez și s-o las acolo, între străini?
Oricum, pentru ea, tu ești un străin. Nu știe cine ești.
Ea nu știe cine sunt, dar eu știu cine e ea.
Și faptu' că m-alege câteodată
înseamnă că undeva, acolo, mai e o fărâmă de iubire.
Te alege pe tine că n-are încotro. Tu ai zis, mai devreme.
De cinci ani de zile,
noaptea nu dorm, ziua nu cred.
Am obosit.
Pot să te rog ceva?
Ce?
Ai putea să vii și mâine?
Poftim?
Vreau să mă aleagă și pe mine măcar o dată.
Ești nebun!
[zgomot poartă]
[sunet telefon]
Zi-o pe aia, cu nevasta!
♪ Măi, nevastă, măi, nevastă ♪
♪ Astăzi merg, mă duc de acasă ♪
♪ Că m-am săturat de tine ♪
♪ Ești tot cu gura pe mine! ♪
♪ Măi, nevastă, măi, nevastă ♪
♪ Astăzi merg, mă duc de acasă ♪
♪ Ești tot cu gura pe mine ♪
Unde e?
- Cine? - [Livia] Știi cine.
Știi cine. L-ai omorât, așa-i?
[Livia] Te-am văzut.
Tu nu suporți să mă vezi fericită, așa că l-ai omorât.
Te urăsc!
Asta nu mi-ai mai spus-o niciodată.
Ți-o spun acum. Te urăsc din tot sufletul!
Iubita, tu ești nefericită.
Da.
[polițist, oftează]
[zgomot casetofon]
[melodie casetofon]
♪ Iar mă uit, iar mă uit, iar mă uit ♪
♪ Iubire, în urma ta ♪
♪ Și nu știu cum aș putea trăi ♪
♪ Dacă n-ar fi ♪
♪ Umbra ta, umbra ta, umbra ta ♪
♪ Urma ta, urma ta, urma ta, urma ta ♪
♪ Umbra ta, umbra ta, umbra ta, umbra ta ♪
♪ Urma ta, urma ta, urma ta ♪
♪ Am scris acest cântec ♪
♪ Să-ți amintesc iar și iar ♪
Îmi faci și mie insulina, te rog?
[Livia] Sigur.
♪ Să nu uiți până diseară ♪
Ești atât de frumoasă!
♪ Am scris acest cântec ♪
♪ Să-ți amintesc iar și iar ♪
♪ Cât de mult eu te iubesc ♪
♪ Să nu uiți până diseară ♪
♪ Până diseară ♪
Am uitat de insulină. Îmi faci și mie insulina, te rog?
Sigur!
Uitucule!
Ce te-ai face fără mine?
Aș muri.
Alta!
♪ Păi, ascultați-mă ce spun ♪
♪ Am un șogor, prieten bun ♪
♪ Când mergem la horă-n sat ♪
♪ Mândrele pe noi să bat ♪
♪ Șogore, măi șogore, șogore ♪
♪ Îmi plac șogorițele ♪
♪ Dă-le, Doamne, sănătate, șogore ♪
♪ Să le șogorim pe toate! ♪
- [Livia] Ești bine? - Da…
Îmi faci și mie insulina, te rog?
Da…
Da!
[Livia] Da.
Ești atât de frumoasă azi!
[zgomot poartă]
[zgomot ușă]
Bâtfoi!
[polițist] Bâtfoi, nu merită!
[zgomot ușă]
[muzică ambientală antrenantă]
[polițist] Nu chema salvarea!
[polițist] Te rog! Boromir!
[zgomot împușcătură]
[zgomot împușcătură]
[Livia, suspină]
Hai!
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.