Original subtitles

subtitrari romanesti: subtitrari.alege.net

AVARUL de Moliere

Traducerea TUDOR ARGHEZI

Subtitrarea CATABEG

Ce ai, �nc�nt�toare Eliza, c� pari trist� acum,

c�nd ai avut bun�tatea s�-mi dai at�tea dovezi de �ncredere �n mine?

Eu m� bucur, �i tu oftezi.

Spune-mi, regre�i c� m-ai f�cut fericit?

Te c�ie�ti c-ai r�spuns ardorii mele?

Nu, Valeriu, nu-mi poate p�rea r�u de ceea ce am f�cut pentru tine.

Dimpotriv�, m� simt st�p�nit� de o putere nespus de dulce.

�i nici n-a� fi �n stare s� doresc altceva.

Dar m� nelini�te�te c� nu vom izb�ndi

�i mi-e team� c� te iubesc mai mult dec�t ar trebui.

Ce te-ar mai putea face s�-�i fie team�, Eliza?

Sumedenii de lucruri:

m�nia unui tat�

mustr�rile familiei �i gura lumii.

Dar, mai presus de toate, schimbarea inimii tale

�i r�ceala uciga�� cu care b�rba�ii �nghea��

m�rturisirile prea �nfl�c�rate ale iubirii nevinovate.

Cru��-m� de judecata prin al�ii.

B�nuie�te-m� de tot ce vrei, dar nu c� nu a� face ce-�i datorez.

Eu te iubesc mult, �i dragostea pentru tine va �ine toat� via�a mea.

Valeriu, oricine ar spune acela�i lucru.

�n vorbele rostite, to�i b�rba�ii sunt la fel.

Singure faptele �i deosebesc...

Dac� doar faptele arat� cine suntem, a�teapt� �i judec�-mi inima dup� ele.

Nu m� face vinovat prin nedreptele temeri ale unei pruden�e sup�r�toare.

Te rog, nu m� ucide cu arma b�nuielilor jignitoare

�i d�-mi r�gazul s� te �ncredin�ez de sinceritatea sim�irilor mele.

Cu c�t� u�urin�� ne l�s�m convinse de cei pe care �i iubim!

E-adev�rat, nu cred c� e�ti �n stare s� te joci cu inima mea.

Cred c� m� iube�ti cu adev�rat �i c� o s�-mi fii credincios.

Nu vreau s� m�-ndoiesc �i �mi opresc m�hnirea

p�n� �ncepe grija de ce va zice lumea.

�i de ce aceast� �ngrijorare?

N-a� fi �ngrijorat� dac� toat� lumea te-ar vedea cu ochii mei.

Eu g�sesc �n fiin�a ta �ndrept��ire �n tot ce fac.

Inima mea se ap�r� cu meritele tale,

se sprijin� pe recuno�tin�a ce trebuie s�-�i port.

�mi aduc aminte ne�ncetat primejdia ciudat�

care ne-a scos pe unul �n calea celuilalt.

Surprinz�toarea generozitate cu care �i-ai pus via�a �n joc

ca s� m� scapi c�nd m�-necam.

�mi aduc aminte �nsule�irea-�i dr�g�stoas�

dup� ce m-ai scos la mal

�i dovezile neostenite ale acestei iubiri,

pe care nici timpul, nici piedicile n-au putut s-o mic�oreze

�i care, f�c�ndu-te s�-�i ui�i �i p�rin�ii, �i patria,

�i-au oprit pa�ii �n locurile acestea.

Ca s� m� po�i vedea de-aproape, �i-ai ascuns numele �i rangul

�i ai intrat �n serviciul casei tat�lui meu.

Toate astea sunt prea m�gulitoare pentru mine

�i justific� �ndestul f�g�duiala pe care �i-am f�cut-o.

Dar poate c� nu sunt de-ajuns fa�� de ceilal�i

�i nu sunt sigur� c� ei m� vor putea �n�elege.

Dup� tot ce mi-ai spus, nu cer s�-mi faci un merit

din nimic, �n afar� de dragostea mea.

C�t despre temeri �i �ngrijor�ri,

tat�l t�u ��i u�ureaz� �n ochii lumii orice justificare.

Groaznica lui avari�ie �i felul cum tr�ie�te cu copiii lui

pot autoriza �i lucruri nepermise.

Iart�-m�, fermec�toare Eliza, dac�-�i vorbesc a�a.

�tii prea bine c�, pe aceast� tem�, nu se poate vorbi mai frumos,

dar dac�-mi voi reg�si p�rin�ii, n-o s� ne fie prea greu s�-l �nduplec�m.

A�tept cu ner�bdare ve�ti �i, dac� �nt�rzie, voi pleca eu �n c�utarea lor.

Valeriu, te rog, nu te mi�ca de-aci

�i g�nde�te-te doar cum s�-i placi �n toate privin�ele tat�lui meu.

Ai v�zut cu c�t� dib�cie m-am b�gat slug� la el.

Ce masc� de simpatie mi-am pus, cum m-am travestit ca s�-i plac

�i ce fel de persoan� joc ca s�-l c�tig.

Fac admirabile progrese

�i constat c� nu e mijloc mai bun ca s�-i c�tig pe oameni

dec�t s� te �mpodobe�ti cu sl�biciunile lor,

s� le citezi principiile, s� le t�m�iezi p�catele �i s�-i aplauzi �n tot ce fac.

S� nu te temi c� �i-e prea alb� a�a cu care co�i.

Cu c�t se z�re�te mai mult, cu at�t e mai bine.

Cei mai �ire�i sunt cel mai u�or de lingu�it.

�i nu e neobr�zare, �i nu-s caraghiosl�curi

care s� nu poat� fi �nghi�ite, c�nd sunt bine servite.

Sinceritatea n-are c�utare �n meseria asta,

dar c�nd ai nevoie de oameni, e bine s� te potrive�ti dup� ei.

�i dac� nu-i po�i trage altfel de partea dumitale,

vina nu e a celor ce lingu�esc, ci a celor ce ascult� lingu�eala.

De ce nu cau�i s� dob�nde�ti �i sprijinul fratelui meu,

dac� servitoarea ar avea de g�nd s� ne dea de gol?

Nu-i po�i �mp�ca pe am�ndoi. Firea tat�lui �i a fiului sunt at�t de opuse,

�nc�t e greu s� le-mplete�ti �ntr-un singur scop.

Vorbe�te-i tu fratelui t�u �i folose�te-l �n interesul nostru.

Uite-l c� vine, eu m� retrag.

Vorbe�te cu el �i spune-i despre noi numai at�t c�t crezi c� este nimerit.

Nu �tiu dac� voi avea puterea s�-i fac m�rturisiri.

M� bucur c� te g�sesc singur�, surioar�.

Ardeam de ner�bdare s�-�i vorbesc �i s�-�i dezv�lui un secret.

Sunt gata s� te ascult, fr��ioare. Ce vrei s�-mi spui?

Multe de tot, surioar�, cuprinse-n dou� vorbe:

sunt �ndr�gostit.

E�ti �ndr�gostit?

Da, sunt �ndr�gostit.

Dar, �nainte de-a merge mai departe, �tiu c� at�rn de-un tat�

�i c� titlul de fiu m� supune voin�ei lui.

Nu putem s� ne leg�m sufletul f�r� voia celor ce ne-au dat via��.

Cerul i-a f�cut st�p�nii dorin�elor noastre

�i nu ni le putem �ndeplini f�r� �ncuviin�area lor.

Nefiind st�p�ni�i de patima noastr�, ei se pot �n�ela mai pu�in dec�t noi

�i pot vedea mai limpede ce e �n interesul nostru.

Trebuie s� ne �ncredem mai mult �n judecata lor dec�t �n orbirea noastr�,

fiindc� pripirea tinere�ii ne poate duce deseori �n pr�pastie...

�i-am spus toate astea, ca s� nu te mai ostene�ti s� mi le spui tu.

C�ci dragostea mea nu vrea s-aud� de nimic

�i te rog s� nu te apuci s�-mi �ii predici.

�i-ai dat cuv�ntul, fr��ioare, aceleia pe care o iube�ti?

Nu, dar sunt hot�r�t s-o fac.

�i te rog �nc� odat�, nu �ncerca s� m� faci s� renun�.

S� fiu eu, oare, o fiin�� at�t de crud�, frate?

Nu, surioar�, dar, vezi, tu nu iube�ti.

Tu nu cuno�ti cutremurul dulce pe care dragostea �l d� inimii noastre

�i m� tem de cumin�enia ta.

Drag� fr��ioare, s� nu mai vorbim de cumin�enia mea.

Nimeni nu poate spune c� nu duce lips� de ea, m�car o dat� �n via��.

Dac� mi-a� deschide sufletul,

poate a� ap�rea �n ochii t�i mai pu�in cuminte dec�t tine.

Fac� Cerul ca sufletul t�u, ca �i al meu...

S� ispr�vim �nt�i cu tine. Spune-mi, de cine te-ai �ndr�gostit?

De-o fat� care st� de c�tva timp prin apropiere

�i care e f�cut� s� aprind� inima oricui o vede.

Natura nu a f�cut nimic mai dulce

�i mi-am pierdut capul de cum am z�rit-o.

O cheam� Mariana

�i st� cu maic�-sa, o b�tr�nic� mai tot timpul bolnav�,

fa�� de care fata are un devotament �i o ging�ie de ne�nchipuit.

O �ngrije�te, o pl�nge �i o m�ng�ie

cu o bl�nde�e �nduio��toare.

Tot ce face cap�t� farmec

�i toate mi�c�rile �i sunt �nso�ite de un har luminos.

O bun�tate care te c�tig�, o cinste des�v�r�it�, o...

Drag� surioar�, a� vrea s-o vezi.

Din ce-mi spui tu, frate, parc-a� fi �i v�zut-o.

�i ca s� �n�eleg cum este, �mi e de-ajuns s� �tiu c� o iube�ti.

Am aflat c� nu prea le ajunge ce au �i, cu toat� economia �n care tr�iesc,

cu mare greutate pot face fa�� nevoilor vie�ii.

Ce bucurie poate fi mai mare, dec�t s� aju�i fiin�a care �i-e drag�,

dec�t s� po�i contribui, cu discre�ie, la veniturile modeste

ale unei familii cinstite?

Dar po�i s� vezi c�t mi-e de mare am�r�ciunea.

Din pricina zg�rceniei tatei, nu pot gusta aceast� bucurie

�i nu-i pot da iubitei nici o dovad� a iubirii mele.

Da, ��i �n�eleg foarte bine, frate, m�hnirea.

M�hnirea e mai mare dec�t po�i crede.

C�ci poate fi ceva mai r�u dec�t zg�rcenia �n care suntem �inu�i,

dec�t mizeria la care suntem os�ndi�i?

La ce ne folose�te o avu�ie care va veni

c�nd v�rsta frumoas� a trecut �i c�nd nu ne putem bucura de ea,

dac� acum trebuie s� alerg dup� �mprumuturi, ca s� pot tr�i,

�i dac� suntem sili�i am�ndoi

s� c�ut�m sprijin la negustori, ca s� avem cu ce ne �mbr�ca?

�n fine, am �inut s� vorbesc cu tine, ca s� vedem �n ce ape se scald� tata.

Dac�-l voi vedea �mpotrivindu-se, sunt hot�r�t s� plec

cu aceast� �nc�nt�toare fiin��, pe alte meleaguri,

�i s� m� mul�umesc cu ce d� Dumnezeu.

De aceea caut peste tot bani cu �mprumut.

Surioar�, dac� asemenea lucruri �i se �nt�mpl� �i �ie,

�i dac� tata se �mpotrive�te dorin�elor noastre, s� plec�m odat� am�ndoi

�i s� sc�p�m de robia �n care ne �ine nesuferita lui calicie.

E drept c� nu e zi s� nu ne par� r�u c� mama a murit...

Hai s� st�m de vorb� �n alt� parte

�i, cu puteri unite, s� lovim apoi �n sim�irea lui �mpietrit�.

Domnul fie cu voi!

Pleac� numaidec�t �i �ine-�i gura!

C�r�b�ne�te-te din casa mea,

pezevenchiule, punga�ule, vedea-te-a� cu �treangul de g�t!

N-am v�zut mo� mai blestemat. Parc� are-n pielea lui pe dracul.

- Murmuri printre din�i? - De ce m� da�i afar�?

�ndr�zne�ti s� m� �ntrebi, sp�nzuratule? Car�-te c� te bat!

Dar ce-am f�cut?

Ce mi-ai f�cut, ce nu mi-ai f�cut, ie�i!

St�p�ne, fiul dvs mi-a poruncit s�-l a�tept.

A�teapt�-l pe strad�, nu mai sta �nfipt �n casa mea, ca un st�lp,

s� iei seama la toate �i s� tragi din toate un folos.

Nu vreau s� m� izbesc mereu de un spion, de un tr�d�tor, cu ochii pe mine,

care s� m� m�n�nce de viu, strecur�ndu-se peste tot

ca s� vad� ce poate fura.

- Cum naiba... - Ca s� furi!

Cum naiba v-ar putea fura cineva? Cum a�i putea fi furat,

c�nd �ncuia�i fiecare lucru �i sta�i zi �i noapte de santinel�?

Pot �ncuia ce vreau �i pot sta de santinel� dup� plac.

Uite spionul cum m� urm�re�te!

�mi vine r�u c�nd m� g�ndesc c� o fi b�nuind ceva despre bani...

Ai fi �n stare s� ba�i toba c� �in �n cas� bani ascun�i.

- Ave�i bani ascun�i? - N-am spus a�a, haimana!

M-apuc� turbarea.

Te-am �ntrebat dac�, din du�m�nie, nu te-ai apuca s� spui a�a ceva.

Dar ce m� prive�te c� ave�i sau nu, dac�-i totuna pentru mine?

Faci pe de�teptul. O s�-�i scot eu de�tept�ciunea pe urechi!

- ��i spun o dat�, ie�i! - Foarte bine. Plec!

Ia stai!

- N-ai furat ceva? - Ce s� fur?

Vreau s� v�d.

- Deschide m�inile! - Poftim.

- Pe celelalte. - Pe celelalte?

Poftim.

- N-ai pus nimic �n c�ptu�eal�? - C�uta�i-m� dvs.

�n burta n�dragilor �stora pot �nc�pea o gr�mad� de lucruri �terpelite.

Nu m� las p�n� nu sp�nzur pe unul.

Ce-ar merita s� p��easc� de ce �i e fric�.

Ce poft� a� avea s� fur ceva de la el!

M� rog?

Ce vorbe�ti s� furi?

Am spus c� m� scotoci�i de parc� v-a� fi furat ceva.

Ba bine c� nu!

Dracu' s-o ia de zg�rcenie �i s�-i ia dracu' pe zg�rci�i!

Ce-ai zis?

Ce-am zis?

Da, ce-ai zis de zg�rcenie �i de zg�rci�i?

Am zis c�-i dau dracului pe to�i.

- De cine vorbe�ti? - De oamenii zg�rci�i.

�i cine sunt oamenii �tia zg�rci�i?

Ni�te sc�rbo�i, ni�te oameni care-�i m�n�nc� de sub unghii.

- Dar pe cine ai �n vedere? - �i ce v-ar putea sup�ra pe dvs?

- �tiu eu de ce m� sup�r. - Crede�i c� m� g�ndesc la dvs?

M� prive�te ce cred! Vreau s� �tiu cu cine vorbe�ti c�nd vorbe�ti a�a.

- Vorbesc cu p�l�ria mea. - �i dac� vorbesc �i eu cu chica ta?

- M� opri�i s�-mi fie sil� de zg�rci�i? - Te voi �mpiedica s� tr�nc�ne�ti.

- N-am rostit nici un nume. - Vezi s� nu te plesnesc!

Cui �i curge nasul s� �i-l �tearg�.

- Nu vrei s� taci? - N-am ce face.

Uita�i-v�, mai am un buzunar. Sunte�i mul�umit?

Haide, scoate f�r� s� te mai caut!

- Ce s� scot? - Ce mi-ai luat.

- Nu v-am luat nimic. - E-adev�rat?

Foarte adev�rat.

S� ne vedem s�n�to�i. Du-te la dracu'!

Frumos, sunt dat afar�!

S�-�i fie de cap ce mi-ai luat!

S� m� st�njeneasc� pe mine un t�lhar de lacheu,

o javr� pe care nu mai pot s-o v�d �n ochi!

Negre�it, nu-i o grij� mic� s� �ii acas� o sum� mare de bani

�i fericesc pe acela care a �tiut s�-i dea cu �mprumut,

p�str�nd la el numai at�t c�t �i trebuie de cheltuial�.

Nu-i u�or s� n�scoce�ti o ascunz�toare sigur�.

Casele de bani mi se par suspecte. N-am �ncredere �n ele.

Nici nu le po�i face poft� mai lesne ho�ilor,

care se reped de-a dreptul la ele.

Nu �tiu dac� am f�cut bine s� �ngrop �n gr�din�

cei zece mii de galbeni care mi-au fost pl�ti�i ieri.

Zece mii de buc��i de aur!

E o sum� destul de...

Doamne, m-am tr�dat singur!

M-am aprins �i mi se pare c� am vorbit prea tare.

- Ce vre�i? - Nimic, tat�.

- Era�i de mult aici? - Abia am sosit.

- A�i auzit? - Ce s-auzim, tat�?

- Ce-am spus eu. - Nu �tiu.

- Ba da, ba da! - Iart�-m�...

V�d eu bine c� a�i auzit ceva.

�mi spuneam c�t e de greu ast�zi s� mai g�se�ti bani

�i c�t trebuie s� fie de fericit cine are zece mii de galbeni �n casa lui.

Pregetam s� vorbim, ca s� nu te �ntrerupem.

V-am l�murit, ca nu cumva s� fi �n�eles pe dos

�i s� v� �nchipui�i c� a� fi spus c� cei zece mii de galbeni sunt ai mei.

Nu ne b�g�m �n treburile dumitale.

Unde nu d� Dumnezeu s� am eu zece mii de galbeni!

- Ce s� mai vorbim! - Ar fi un noroc pentru mine.

- Lucrurile astea... - A� avea mare nevoie.

- Cred c�... - Mi-ar pica foarte bine.

- Dumneata... - Nu m-a� mai pl�nge c� e greu.

Doamne, tat�! Nu ai de ce s� te pl�ngi. Se �tie c� ai destul� avere.

De unde p�n� unde? Cei care spun a�a ceva mint.

Nimic mai fals. Zvonurile astea vin de la ni�te sec�turi.

Nu te mai m�nia a�a.

Ciudat c� tocmai copii mei m� tr�deaz� �i sunt du�manii mei.

Cine spune c� ai avere e du�manul dumitale?

Dup� vorbele �i cheltuielile tale o s� vin� cineva s�-mi taie g�tul,

crez�nd c� sunt putred de bogat.

Dar ce cheltuieli fac eu?

Ce e mai scandalos dec�t luxul orbitor cu care v� fuduli�i prin ora�?

Ieri o certam pe sora ta, dar tu te �ntreci cu firea.

Nu v� e fric� de pedeapsa lui Dumnezeu?

Dac� v-a� dezbr�ca, a� face din zorzoanele voastre o adev�rat� marf�.

�i-am zis de zeci de ori, nu-mi place cum te por�i.

Prea calci a marchiz.

�i, ca s� te g�te�ti a�a, nu se poate s� nu m� buzun�re�ti.

Cum s� te buzun�resc?

De unde iei bani ca s� te �mbraci a�a?

De la joc.

Mi-e m�na norocoas�, tat�, �i tot ce c�tig, pun pe mine.

Foarte r�u. Dac� ai noroc la joc, ar trebui s� profi�i

�i banii c�tiga�i s�-i dai cu o dob�nd� cinstit�,

ca s�-i po�i g�si la nevoie.

La ce folosesc toate panglicile cu care te �nzorzonezi?

Nu �i-ai putea prinde pantalonii de hain� cu c�teva �ireturi?

E nevoie s� arunci banii pe peruci,

c�nd po�i purta foarte bine p�rul t�u din n�scare,

Numai �n panglici �i �n zulufi ai b�gat o avere.

F� socoteala �n aur, �n argint �i �n gologani c�t ar aduce pe an,

dac� i-ai da cu �mprumut, cu numai patruzeci la sut�.

Ai dreptate.

Dar s� mai vorbim �i de altceva.

Ce-i asta? κi fac semne, ca s�-mi fure punga.

Ce v� tot str�mba�i a�a, unul la altul?

Ne �ndemn�m care s� vorbeasc� �nt�i.

Avem fiecare de spus c�te ceva.

Am �i eu ceva s� v� spun, am�ndorura.

Vrem s� vorbim cu dumneata despre c�s�torie.

Tot de c�s�torie vreau �i eu s� v� vorbesc.

- Z�u, tat�? - Ce te miri?

Ce te sperie, feti�o? Cuv�ntul, ori fapta?

C�s�toria ne poate speria pe am�ndoi,

dup� felul cum o vei �n�elege dumneata.

Ne e team� c� inima noastr� nu se va potrivi cu planurile dumitale.

Pu�intic� r�bdare. Nu v� ie�i�i din fire.

�tiu ce v� trebuie fiec�ruia �i nu o s� ave�i nici unul s� v� pl�nge�i

de ce am pus de g�nd s� fac. S� �ncepem cu �nceputul.

Spune�i-mi, a�i v�zut o persoan� t�n�r� pe nume Mariana,

care nu st� departe de aici?

Da, tat�.

- Dar tu? - Am auzit de ea.

- Cum �i se pare, b�iatule, fata asta? - �nc�nt�toare.

- Fizionomia ei? - Inspir� cinste �i inteligen��.

- Aerul �i felul ei de-a fi? - Admirabile, fire�te.

Ce crede�i de o fat� ca asta? Merit� s� te g�nde�ti la ea?

Da, tat�.

- Ar putea s� fie o partid� bun�? - Foarte bun�.

Pare �ntr-adev�r f�cut� pentru o c�snicie serioas�?

F�r� �ndoial�.

- Un so� ar putea fi mul�umit de ea? - Fire�te.

O singur� piedic�: mi-e team� c� tot ce are e pe ea.

Averea nu trebuie avut� �n vedere, c�nd e vorba s� faci o astfel de c�s�torie.

Ba s� m� ier�i. �ns� este adev�rat c� �i lipsa unei averi dorite

poate fi compensat� �ntr-un fel sau altul.

Bine�n�eles.

Sunt foarte mul�umit c� sunte�i de p�rerea mea,

c�ci purt�rile ei frumoase �i bl�nde�ea ei m-au c�tigat

�i m-am hot�r�t s� m� c�s�toresc cu ea, numai s� aib� ceva zestre.

- Ce vrei s� zici? - Te-ai hot�r�t zici?

- S� m� �nsor cu Mariana. - Cine? Dumneata.

Eu, eu, eu. Ce �nseamn� asta?

M-a apucat a�a, deodat�, o ame�eal�...

�i a� vrea s� ies.

Nu-i nimic. Du-te repede la buc�t�rie �i ia un pahar mare cu ap�.

Domni�orii �tia sub�irei sunt slabi ca ni�te g�ini.

Asta am hot�r�t-o pentru mine.

Fratelui t�u �i voi da o v�duv� despre care mi s-a vorbit chiar azi de diminea��.

- Pe tine te dau dup� dl Anselm. - Dup� dl Anselm?

Da, un om copt la minte, prudent �i �n�elept,

care n-are mai mult de 50 de ani �i de a c�rui mare avere se vorbe�te.

Tat�! Nu vreau s� m� m�rit, te rog!

Eu �ns�, feti�a mea mititic�, vreau s� te m�ri�i, te rog!

- S�-mi fie cu iertare, tat�. - S�-mi fie cu iertare, fata mea.

Sunt preaplecata slug� a dlui Anselm, dar nu m� m�rit cu el.

Sunt preaplecatul dumitale servitor, dar te m�ri�i cu el chiar ast�-sear�.

- Ast� sear�? - Chiar ast�-sear�.

- Asta nu se va �nt�mpla, tat�. - A�a va fi cum zic eu, fata mea.

- ��i spun c� nu. - ��i spun c� da.

- Nu m� voi da b�tut�. - Ai s� te dai b�tut�.

- Mai bine mor. - N-ai s� mori �i ai s� te m�ri�i cu el.

Dar c�t� �ndr�zneal�! A�a vorbe�te o fat� cu tat�l ei?

- Dar a�a �i m�rit� fiica un p�rinte? - E o partid�.

Oricine va zice c� am ales bine.

Nici un om �ntreg nu va fi de p�rerea dumitale.

Uite-l �i pe Valeriu.

- Vrei s�-l facem judec�tor �ntre noi? - Primesc.

- Te supui judec��ii lui? - M� voi resemna la ce va zice el.

Bine.

Vino aici, Valeriu.

Te-am ales pe tine ca s� ne spui cine are dreptate, fata mea sau eu?

Dvs, f�r� nici o �ndoial�.

- P�i �tii despre ce este vorba? - Nu, dar dvs nu pute�i gre�i.

Vreau s�-i dau ast�-sear� de so� un om bogat �i �n�elept

�i ea �mi spune batjocoritor, �n fa��, c� nici n-are de g�nd s�-l ia.

- Ce spui de asta? - Ce spun eu?

- Ce zici? - Sunt de p�rerea dvs.

Dvs. nu pute�i s� nu ave�i dreptate. Dar nici ea nu e lipsit� de dreptate.

Dl Anselm e o partid� �nsemnat�,

un gentilom care e nobil, blajin, a�ezat, �n�elept, avut.

Din prima c�s�torie nu are nici un copil.

- Poate s� dea peste ceva mai bun? -E foarte adev�rat.

Dar domni�oara ar putea s� spun� c� graba e prea mare

�i c� ar fi nevoie de un timp,

s� se �ncredin�eze c� s-ar putea potrivi...

Ocazia trebuie prins� numaidec�t. E f�r� de pereche.

�i, se angajeaz� s-o ia f�r� nici o zestre.

- F�r� zestre? - Da.

Nu mai pot zice nimic. E la mintea omului, nu mai e de �ov�it.

- �mi face o mare economie. - Desigur, nu �ncape �mpotrivire.

Dar domni�oara ar putea s� spun� c� m�riti�ul e o treab� grea,

c� e vorba de fericire sau de nenorocire pentru toat� via�a.

O leg�tur� care trebuie s� �in� p�n� la moarte

trebuie f�cut� cu mare b�gare de seam�.

- F�r� zestre! - �n�eleg, asta e totul, e limpede.

Unii v-ar spune c�, �n astfel de cazuri,

voia unei fete, este un lucru de care, desigur, trebuie s� se �in� socoteal�.

Nepotrivirea de v�rst�, de fire �i de sim�ire e o amenin�are pentru c�s�torie.

F�r� zestre!

Nici vorb�, e �tiut! Cine naiba ar putea t�g�dui?

Dar sunt mul�i p�rin�i care ar �ine mai mult la mul�umirea fetelor

dec�t la banii de zestre, care n-ar voi s� jertfeasc� fetele pentru astfel de foloase

�i care ar c�uta mai mult, dec�t orice, �ntr-o c�s�torie, �n�elegerea bl�nd�

care men�ine cinstea, lini�tea �i bucuria, �i care...

F�r� zestre!

�ntr-adev�r, aceste cuvinte �nchid gura la toate: "F�r� zestre!"

Poftim de te �mpotrive�te.

Parc� aud un c�ine l�tr�nd. S� �tii c� cineva umbl� la banii mei.

Ce-�i veni s�-i vorbe�ti a�a?

Ca s� nu-l �n�cresc �i ca s-o scot mai bine la cap�t.

A lovi f��i� �n p�rerile lui e un mijloc de a strica totul.

Sunt oameni pe care e bine s�-i iei pe ocolite,

vr�jma�i ai oric�rei �mpotriviri, firi �nc�p���nate.

Adev�rul �i a����, se �n�epenesc �n drum �i nu-i duci unde vrei

dec�t de-a curmezi�ul.

F�-te c� te �nvoie�ti �i o s� izbute�ti mai bine.

- Dar c�s�toria asta, Valeriu? - Vom c�uta chichi�e ca s-o rupem.

Dar ce-o s� n�scocim dac� se �nf�ptuie�te �n seara asta?

- Cere un r�gaz. F� pe bolnava. - Medicii vor descoperi pref�c�toria.

Glume�ti? Mult se mai pricep ei!

Po�i avea orice boal� ��i alegi, ei vor g�si mereu de unde vine.

Ultima noastr� sc�pare, fuga, ne poate pune la ad�post de orice,

�i dac� dragostea ta, frumoas� Eliza, este �n stare s� fie tare...

O fat� trebuie s� asculte de tat�l ei, nu s� se uite cum arat� b�rbatul!

�i c�nd mai e vorba �i de norocul "f�r� zestre",

ea trebuie s� fie gata s� ia orice i se d�.

Foarte bine. A�a �n�eleg.

V� cer iertare dac� v-am nec�jit c�-i vorbesc a�a.

Ba sunt �nc�ntat �i doresc s� cape�i asupra ei putere absolut�.

Po�i tu s� te lepezi. �i trec lui autoritatea dat� de Dumnezeu.

�i vreau s� faci tot ce-�i va spune el.

Poftim �i te mai �mpotrive�te dojenilor mele!

- O urmez, ca s� continuu lec�ia. - Da, m� �ndatorezi.

- C�p�strul trebuie �inut din scurt. - E drept.

S� nu v� mai bate�i capul. Cred c� voi birui.

Te rog! Eu m� duc ni�el p�n� �n ora� �i m� �ntorc �ndat�.

Da, banii sunt mai pre�io�i dec�t toate pe lume.

�i mul�ume�te lui Dumnezeu pentru minunatul tat� pe care �i l-a dat.

Domnia sa �tie ce �nseamn� a tr�i.

C�nd o fat� e cerut� "f�r� zestre", nu te mai ui�i.

Totul e spus aici. �i "f�r� zestre" �nseamn� frumuse�e, tinere�e,

noble�e, cinste, �n�elepciune �i bun� r�nduial�.

Ce b�iat cumsecade! Vorbe�te ca la carte.

Fericit cine poate s� aib� o asemenea slug�.

Unde te-ai v�r�t, tic�losule!

�i-am poruncit s�...

Am venit, �i v-am a�teptat cum trebuia,

dar tat�l dvs, om ne�n�eleg�tor, m-a luat la goan�.

- Era c�t p-aci s� fiu �i b�tut. - Cum merge treaba?

Sunt mai gr�bit ca niciodat� �i, de c�nd nu te-am v�zut,

am f�cut descoperirea c� tata �mi este rival.

- Tat�l dvs, �ndr�gostit? - Da.

M-am c�znit s�-mi ascund tulburarea care m-a cuprins afl�nd aceast� veste.

S� se pun� pe iubit! Ce dracu l-a apucat? κi bate joc de lume?

Ce, iubirea e f�cut� pentru oameni ca el?

Mi-a fost scris pentru p�catele mele, s�-i intre patima asta �n cap.

- De ce ascunde�i dragostea dvs? - Ca s� aib� mai pu�ine b�nuieli.

Ca s�-mi p�strez mijloace pentru a �nl�tura c�s�toria asta.

Ce r�spuns �mi aduci?

Domnule, cei care �mprumut� sunt ni�te nenoroci�i.

- Nu se face afacerea? - Dimpotriv�.

Cum�trul Simon, samsarul ce vi s-a recomandat,

om neobosit �i plin de zel, zice c� s-a spetit alerg�nd pentru dvs,

�i c� numai fizionomia dvs i-a c�tigat inima.

Pot s� am cei 15.000 de franci pe care-i cer?

Trebuie s� primi�i c�teva mici condi�ii, dac� ave�i de g�nd s� ias� bine.

"Din 15.000 de franci, c�t se cere,

�mprumut�torul nu va putea num�ra �n bani dec�t 12.000,

iar pentru restul de 3.000 de franci va trebui ca �mprumutatul s� ia

obiectele �i bijuteriile cuprinse �n memoriul al�turat

�i pe care zisul �mprumut�tor le-a pus cu pre�urile cele mai mici cu putin��."

- Ce mai e �i asta? - Asculta�i memoriul.

"�nt�i, un pat cu patru picioare, cu broderii de jur �mprejur,

aplicat frumos pe un macat verzui,

plus �ase scaune �i o velin�� la fel,

toate bine p�strate

�i c�ptu�ite cu m�tase b�t�nd �n dou� culori, albastr� �i ro�ie."

- Ce vrea s� fac eu cu ele? - Mai asculta�i ni�el!

"Plus o tapiserie de perete reprezent�nd o idil� pastoral�.

Plus o mas� mare de nuc,

cu dou�sprezece columne sau st�lpi da�i la strung,

care se �ntinde la am�ndou� capetele, cu o garnitur� de �ase scaune f�r� spate."

- M-apuc� turbarea! - �ncet, v� rog!

"Plus o vioar� de Bologna, cu toate coardele ei... sau aproape.

Plus o piele de �op�rl�, de trei co�i �i jum�tate, �mp�iat�,

curiozitate pl�cut�, de at�rnat �n tavanul unei od�i.

Toate acestea mai sus men�ionate,

au o valoare cinstit� de peste patru mii cinci sute de franci,

mic�orat� la trei mii de franci, prin discre�ia �mprumut�torului."

S� dea ciuma �n discre�ia lui de tic�los �i de c�l�u!

S� m� sileasc� s� iau de trei mii de franci zdren�ele lui din gunoaie?

Toate nu fac nici dou� sute de franci,

�i totu�i trebuie s� m� hot�r�sc s� primesc tot ce vrea el,

c� a�a e �mprejurarea �i mi-a pus blestematul, cu�itul la g�t.

Nu v� sup�ra�i, dar v�d c� a�i apucat pe drumul lui Panurge,

care se ruina lu�nd bani �nainte, cump�r�nd scump, v�nz�nd ieftin

�i m�nc�ndu-�i gr�ul abia �ncol�it.

Ce vrei s� fac? Aici e adus tineretul de zg�rcenia p�rin�ilor.

�i s� te mai miri c� tinerii doresc moartea b�tr�nilor.

E un b�iat care are nevoie de bani.

Nevoia �l sile�te s�-i g�seasc�

�i el se va supune la toate condi�iile cu putin��.

Crezi, maestre, c� nu e nici o primejdie?

�i cuno�ti numele, averea �i familia aceluia de care vorbe�ti?

N-a� putea s� v� dau toate am�nuntele,

c� numai din �nt�mplare am fost pus �n leg�tur� cu el.

Despre toate acestea ve�i fi l�murit chiar de d�nsul.

Omul lui mi-a spus c� ve�i fi mul�umit c�nd o s�-l cunoa�te�i.

Tot ce a� putea s� v� spun este c� familia lui e foarte bogat�,

c� mama lui nu mai tr�ie�te

�i c� el se poate obliga, dac� voi�i,

ca tat�l s�u s� moar� �nainte de opt luni.

Este �i asta ceva.

Dragostea de oameni, maestre, ne oblig� s� fim �ndatoritori, c�nd putem.

Bine�n�eles.

Ce �nseamn� asta? Maestrul Simon al nostru st� de vorb� cu tat�l dvs.

- Cum? - Tat�l dvs vorbe�te cu maestrul Simon.

Tare mai sunte�i gr�bi�i! Cine v-a spus c� �nt�lnirea e aici?

Domnul vrea s� ia �mprumut cei 15.000 de franci despre care v-am vorbit.

Tu e�ti tic�losul care se las� prad� acestor vinovate traficuri?!

Dumneata, tat�, e�ti autorul acestor fapte neru�inate?

Tu vrei s� te ruinezi prin �mprumuturi condamnabile?

Dta cau�i s� te �mbog��e�ti printr-o c�m�t�rie t�lh�reasc�?

�i mai �ndr�zne�ti s� te ar��i �naintea mea?

�i dta mai �ndr�zne�ti s� ie�i �naintea lumii?

Nu-�i crap� obrazul de ru�ine c� ai ajuns �n halul �sta?

C� te-ai v�r�t �n cheltuieli �nsp�im�nt�toare?

C� dai pe g�rl� o avere pe care p�rin�ii t�i au adunat-o cu at�ta sudoare?

M� mir c� nu ro�e�ti, scobor�ndu-te p�n� la treapta de zaraf

jertfind slav� �i renume poftei nes��ioase

de a �ngr�m�di franc peste franc �i dep�ind, �n ceea ce prive�te dob�nda,

�i cele mai murdare tertipuri n�scocite de cei mai renumi�i c�m�tari.

Piei din ochii mei, pu�lama!

Care din noi e mai t�lhar, cel care cump�r� un ban de care are trebuin��

sau cel care fur� un ban cu care n-are ce face?

Pleac�, ��i zic, �i nu-mi mai bate capul!

Nu sunt sup�rat de aceast� �nt�mplare.

V�d numai c� de acum trebuie s�-l supraveghez �ndeaproape.

Domnule, scuza�i!

Stai ni�el, m� �ntorc numaidec�t s� st�m de vorb�.

Tu e�ti, drag� La Fleche?

Cum se face c� ne �nt�lnim?

Tu e�ti, Frosina? Ce faci pe-aici?

Ceea ce fac peste tot locul:

m� folosesc c�t pot mai bine de micile mele �nsu�iri.

Ai ceva cu st�p�nul acestei case?

Da, umblu dup� niscai nevoi de-ale lui �i n�d�jduiesc s� cap�t ceva.

De la el? Ca s� sco�i ceva de la el, ��i trebuie mult �iretlic.

Te �n�tiin�ez c� aici banul e foarte scump.

Sunt anumite servicii care aduc bun profit.

Sluga dtale, dar �nc� nu-l cuno�ti pe jup�n Harpagon.

Jup�n Harpagon este omul cu cea mai pu�in� omenie,

muritorul cel mai �mpietrit �i mai str�ns dintre to�i muritorii.

Nimic nu e mai uscat �i mai sterp ca o bun�tate sau ca o m�ng�iere de-a lui.

�i de cuv�ntul "dau" �i este at�ta sil�,

�nc�t nu zice "��i dau bun� ziua" ci "��i �mprumut bun� ziua".

Eu cunosc me�te�ugul s� mulg oamenii,

�tiu secretul s� le devin simpatic�,

s� le g�dil inima

�i le g�sesc coarda sim�itoare.

Astea sunt fleacuri aici.

Nu cred c� o s�-l �nmoi �n privin�a gologanilor pe omul cu pricina.

�ine la ban mai mult dec�t la faim�, la cinste �i la virtute,

�i numai la g�ndul c� i-ar putea cineva cere, se cutremur�.

Asta �l love�te de moarte, �i str�punge inima, �i smulge m�runtaiele.

Uite-l c� vine! Plec.

- Ce mai e nou, Frosina? - Doamne!

Ce bine ar��i!

Ai o figur� plin� de s�n�tate.

Cine, eu?

Niciodat� nu te-am v�zut at�t de proasp�t �i at�t de vesel.

- Serios? - Cum s� nu!

Niciodat� n-ai fost at�t de t�n�r ca acum.

�tiu tineri de 25 de ani care sunt mai b�tr�ni ca dta.

�i cu toate astea, Frosina, am 60 de ani �n cap.

Ce are a face? Ce �nseamn� 60 de ani?

E�ti �n floarea v�rstei �i intri acum �n timpul frumos al vie�ii de b�rbat.

E-adev�rat, dar cu vreo 20 de ani mai pu�in nu mi-ar sta r�u.

Glume�ti.

N-ai nevoie,

ai o cherestea... s� tr�ie�ti o sut� de ani.

A�a crezi tu?

Desigur.

Arat�-mi palma.

Nu pot...

- Doamne ce mai linie a vie�ii! - Ce spui?

- Ia uit�-te p�n� unde se �ntinde! - �i ce �nseamn� asta?

Uite, uite, uite...

M� doare!

Pe cinstea mea! Ziceam o sut� de ani, �i se arat� o sut� dou�zeci!

E cu putin��?

Nu scap� at�t de u�or du�manii de dumneata.

Ai s�-�i �ngropi copii �i copii copiilor dumitale.

Cu at�t mai bine!

Cum merge afacerea?

Mai trebuie s� �ntrebi?

M� bag eu �n ceva f�r� s� izbutesc?

Mai ales la c�s�torii am o pricepere deosebit�.

Dac� mi-a� pune �n cap, l-a� �nsura pe sultan cu Republica Vene�iei.

Nu erau, f�r� �ndoial�, piedici prea mari �n aceast� treab�.

De vreme ce m� duc pe la ele,

le-am vorbit am�ndorura de dumneata

�i i-am spus mamei g�ndul dtale pentru Mariana,

pe care ai v�zut-o trec�nd pe strad� �i st�nd la fereastr�.

- �i ce a r�spuns? - A primit propunerea cu bucurie.

�i c�nd i-am spus c� dumneata �ii ca fata s� ia parte,

disear�, la logodna fiicei dumitale,

a primit numaidec�t �i mi-a spus c� o las� ast� sear� cu mine.

Frosina, dar ai vorbit ceva, cu maic�-sa, despre zestre?

I-ai spus c� va trebui s� se osteneasc� ni�el?

S� fac� un efort pentru o asemenea ocazie...

C� nu iei o fat� de nevast�, f�r� s�-�i aduc� nimic.

Fata asta �i aduce dou�sprezece mii de livre rent�.

- Dou�sprezece mii? - Da.

�nt�i, fata este hr�nit� �i crescut� �ntr-o mare economie.

E obi�nuit� cu salata, cu lapte, cu br�nz� �i cu mere.

Nu va fi nevoie, prin urmare, nici de mas� bine servit�, nici de sup� gras�,

nici de tot felul de delicatese pretinse de alte femei.

�i acestea nu sunt ne�nsemnate, urc� anual la cel pu�in trei mii de franci.

Apoi, nu simte nevoie de elegan��, nu-i plac rochiile ar�toase,

nici bijuteriile scumpe, nici mobilierul bogat, dup� care altele se pr�p�desc.

Asta face mai bine de patru mii de franci pe an.

�n plus, ur�te groaznic jocul de c�r�i, lucru neobi�nuit la femeile de azi.

�tiu una din cartierul nostru care a pierdut anul �sta 20.000 de franci.

S� socotim doar un sfert din sum�. Cinci mii de franci de la c�r�i, pe an.

�i patru mii de la �mbr�c�minte �i bijuterii... fac nou� mii de franci.

�i �nc� trei mii de franci de la co�ni��...

Iat� 12.000 de franci pe an, dintr-un singur condei.

Nu zic, este ceva, dar �n calculul t�u nu e nimic concret.

Ba s� m� ier�i dumneata!

Nu e nimic s� �i se aduc� la �nsur�toare, o mare cump�tare,

tradi�ia iubirii pentru simplitatea �n �mbr�c�minte,

�i un mare capital de ur� �mpotriva jocului de c�r�i?

Nu-�i ba�i joc?

Faci o zestre din toate cheltuielile pe care nu le va face.

Nu pot s� dau chitan�� pentru ce nu primesc.

�i trebuie oricum s� iau ceva.

Doamne...

O s� iei, fii pe pace, destul.

Mi-au vorbit �i de o proprietate, �ntr-o provincie, care o s� fie a dumitale.

Vom vedea ce va fi.

Dar mai e un lucru care m� �ngrijoreaz�, Frosina.

Fata e t�n�r�, cum vezi,

�i tinerilor le place tot tineretul, caut� numai tov�r�ia lor.

M� tem c� un om de v�rsta mea nu-i va fi pe plac.

�i s� nu se iveasc� vreo neor�nduial� care s�-mi strice lini�tea.

Ce pu�in o cuno�ti!

Tocmai voiam s�-�i vorbesc de aceast� tr�s�tur� a ei.

Are fa�� de to�i tinerii, un dezgust nemaipomenit

�i-i plac numai �i numai b�tr�nii.

- A�a e ea? - Da, a�a e.

A� vrea s-o auzi vorbind.

Nu poate suferi s� dea cu ochii de vreun b�iat, dar spune c� e �nc�ntat�

s� vad� un b�tr�ior frumos cu barb� impun�toare.

Cei mai b�tr�ni sunt pentru ea cei mai fermec�tori

�i te avertizez s� nu te faci mai t�n�r dec�t e�ti.

�ine s� fii un b�rbat de cel pu�in 60 de ani.

Nu s-au �mplinit 6 luni de c�nd, fiind gata s� se m�rite,

a rupt brusc c�s�toria, fiindc� pretendentul avea numai 56

�i pentru c� nu �i-a pus, pentru isc�lirea contractului, ochelarii.

- S� fi fost singura pricin�? - Da.

Ea spune c� 56 de ani nu o mul�umesc,

�i, mai ales, prefer� nasul cu ochelari pe el.

Vezi, asta nu mi-ai spus-o p�n� azi.

Mai mult dec�t se poate spune!

�n odaia ei sunt c�teva tablouri �i gravuri.

Ce crezi c-ar putea s� fie? Adonis? Paris? Apollo?

Nu. Frumoase portrete cu Saturn, regele Priam, b�tr�nul Nestor

�i cu bunul tat� Anchise, purtat pe umerii fiului lui.

Admirabil! Nici nu m-a� fi g�ndit!

�ntr-adev�r, dac� a� fi fost femeie, nu mi-ar fi pl�cut tinerii.

Cum s�-�i plac� ni�te maimu�oi spilcui�i, ni�te muco�i, ni�te paia�e?

Nu pricep deloc �i nu �tiu de ce femeile �in la ei a�a de mult.

Culmea nebuniei!

S�-�i par� tinere�ea pl�cut�! E lips� de bun sim�.

Sp�l�ci�ii �tia sunt b�rba�i? Cum s�-�i plac� astfel de caricaturi?

Asta spun �i eu mereu: g�lbeji�ii �tia ginga�i, cu trei tuleie zb�rlite

la col�ul gurii, ca la pisici, cu peruci de c�l�i, cu pantaloni la mod�,

cu pieptul c�m�ii umflat peste cing�toare...

Uite o persoan� bine f�cut�!

Spre deosebire de un om ca dumneata.

Astfel de b�rbat, �n�eleg �i eu. ��i satur� privirea.

A�a trebuie s� fii cl�dit �i �mbr�cat ca s� fii iubit.

- Va s� zic�, m� g�se�ti bine? - Mai �ntrebi?

E�ti r�pitor �i ai o figur� demn� de pictat.

Te rog, �ntoarce-te ni�elu�.

Nici nu se poate mai bine.

F� doi, trei pa�i.

Poftim! Corp bine croit, liber, u�or, a�a cum trebuie!

�i zdrav�n!

Nu prea pot, slav� Domnului, s� m� pl�ng.

Dac� nu m-ar apuca tusea, din c�nd �n c�nd...

Asta nu e nimic. Tusea nu-�i �ade r�u �i ai un fel de a tu�i foarte pl�cut.

A� avea, domnule, o mic� rug�ciune la dta!

Sunt �ntr-un proces, gata s�-l pierd din lipsa unei ne�nsemnate sume de bani.

Nu po�i s� crezi cu c�t� pl�cere o s� te vad�.

C�t ai s�-i placi de mult!

�i ce influen�� o s� aib� asupra ei modelul antic al gulerului dtale!

V� spun drept, procesul are pentru mine ni�te urm�ri cumplite.

R�m�n pe drumuri dac�-l pierd.

- Domnule, te rog. - Nu, nu pot.

Nu te-a� fi sup�rat niciodat�, de n-a� fi fost silit� de o mare nevoie.

��i faci o mare poman�, nu m� refuza.

Nici nu ��i �nchipui pl�cerea pe care ai s� i-o...

Ce mult o s�-i placi!

Domnule... Domnule!

Lovi-te-ar damblaua de c�ine calic!

Al dracului, nu s-a l�sat!

Dar nici eu nu m� las, �i duc lucrurile �nainte.

Cel pu�in de dincolo sunt sigur� c� o s� scot ceva.

Haide�i, veni�i cu to�ii s� primi�i poruncile mele

�i s� v� lua�i locul pentru disear�.

Apropie-te, lele Claudia.

S� �ncepem cu dumneata. Bun, e�ti cu arma �n m�n�.

��i dau �n grij� s� deretici peste tot,

dar s� nu freci scaunele �i dulapurile prea mult, c� se tocesc.

Intr�, acolo.

Te mai pun, �n timpul mesei, s� supraveghezi sticlele.

Dac� dispare vreuna sau se sparge ceva, r�spunzi cu leafa.

Du-te!

�ie, Brindavoine, �i �ie, La Merluche, v� dau sarcina s� sp�la�i paharele

�i s� turna�i vin, �ns� numai la sete,

�i nu dup� obiceiul unor feciori obraznici,

care st�rnesc musafiri �i �i �ndeamn� s� bea c�nd nici nu se g�ndeau.

S� a�tepta�i s� vi se cear� de mai multe ori.

�i s� nu uita�i s� pune�i c�t mai mult� ap�.

Vinul curat se urc� la cap.

�i p�zi�i-v� hainele, s� nu le murd�ri�i.

�ti�i bine, domnule, c� pe haina mea e o pat� de gaz de la lamp�.

�i fundul pantalonilor mei e g�urit �i, s� m� ierta�i, se vede prin el.

Nu-i nimic.

Pune frumos gaura la perete �i arat�-te numai cu fa�a.

Serve�te cu p�l�ria �i �ine-o tot mereu a�a.

Tu, fata mea, fii cu ochii deschi�i asupra serviciului

�i vezi s� nu se fac� nici o risip�. A�a-i st� bine unei fete.

�i preg�te�te-te s-o prime�ti bine pe iubita mea,

care vine �n vizit� �i s� te ia cu ea la b�lci.

- �n�elegi ce-�i spun? - Da, tat�.

�i nici dtale, domni�orule, fiul meu, c�ruia am bun�tatea

s�-i iert daravera de mai �nainte, s� nu-�i vin� s�-i faci cumva mutre.

Eu, tat�, s�-i fac mutre? �i de ce?

Cam �tim ce se petrece �n capul copiilor al c�ror tat� se �nsoar�

�i cu ce fel de ochi se uit� la mama lor de-a doua.

Dar dac� dore�ti s� pierd amintirea ultimei tale ispr�vi,

��i recomand s� prime�ti cu o figur� mul�umit� persoana

�i s�-i faci primirea cea mai bun� cu putin��.

Nu-�i pot f�g�dui s� m� simt bine c� o s�-mi fie mam�.

Dac� a� spune asta, a� min�i.

Dar c�t prive�te buna primire �i figura,

��i f�g�duiesc s� te ascult cu de-am�nuntul.

Bag� de seam�!

O s� vezi c� n-ai de ce s� te pl�ngi.

A�a e cuminte!

Haide�i!

Valeriu, d�-mi o m�n� de ajutor!

Jup�ne Jacques, vino mai l�ng� mine, te-am p�strat pentru la urm�.

Cu cine voi�i s� vorbi�i? Cu vizitiul, sau cu buc�tarul dvs?

- C�ci eu sunt am�ndoi. - Cu am�ndoi.

- Dar �nt�i, cu care din doi? - Cu buc�tarul.

A�tepta�i, v� rog!

Ce naiba de ceremonie mai e �i asta?

Spune�i acum.

M-am angajat, jup�ne buc�tar, s� dau disear� o mas�.

Minune mare!

- D�-ne s� m�nc�m bine! - V� dau, numai da�i-mi bani.

Ce naiba, numai bani!

N-are niciodat� altceva de spus dec�t "Bani, bani �i iar bani!".

Asta-i perna lor de c�p�t�i, banii.

N-am mai pomenit un r�spuns at�t de obraznic!

Mare scofal� s� faci m�ncare bun� cu bani mul�i.

Nimic nu-i mai lesne, orice nerod se pricepe la asta.

Dar un om de�tept face m�ncare bun� cu bani pu�ini.

- M�ncare bun� cu bani pu�ini! - Da.

Dle intendent, �i-a� fi recunosc�tor s� ne �nve�i secretul

�i s� iei asupra dumitale sarcina mea de buc�tar,

dac� pe toate le �tii �i le po�i.

Tac�-�i gura! Ce ne trebuie?

Dl intendent v� va face m�ncare bun� cu bani pu�ini.

R�spunde la �ntrebare!

C��i ve�i fi la mas�?

C��i ve�i fi la mas�?

Opt sau zece persoane, �ns� socote�te numai opt.

- Unde m�n�nc� opt, m�n�nc� �i zece. - De la sine �n�eles.

Ar trebui patru castroane cu sup� �i cinci t�vi...

Bucate... Mezeluri...

Ce dracu'! Ajunge s� saturi un ora� �ntreg.

Frip...

Tic�losule, o s�-mi m�n�nci tot ce am!

- Suplimente... - Mai sunt?

Ce, vrei s� omori lumea?

Domnul a poftit musafiri ca s�-i ucid� cu m�nc�ruri?

�ntreab�-i pe medici dac� poate fi ceva mai r�u pentru om

dec�t m�ncarea prea mult�.

Are dreptate.

O mas� cu prea multe feluri de bucate e ca o curs� �ntins�.

Prietenia fa�� de musafiri se arat� prin frugalitatea mesei

la care �i pofte�ti �i, dup� o vorb� veche,

"trebuie s� m�n�nci ca s� tr�ie�ti, nu s� tr�ie�ti ca s� m�n�nci."

Ce bine zis� e vorba asta!

Vino s� te s�rut!

E cel mai frumos proverb pe care l-am auzit �n via��.

"Trebuie s� tr�ie�ti ca s� m�n�nci, nu s� m�n�nci ca s� tr�..."

Nu, nu e a�a. Cum ai zis adineauri?

C� trebuie s� m�n�nci ca s� tr�ie�ti, nu s� tr�ie�ti ca s� m�n�nci.

Ai priceput? Cine e marele om care a spus asta?

- Nu-mi amintesc acum numele lui. - Nu uita s�-mi scrii aceste cuvinte.

Vreau s� le sap cu litere de aur pe peretele din sal�.

C�t prive�te masa de disear�, l�sa�i pe mine, voi face tot ce se cuvine.

- F� cum crezi. - Voi avea mai pu�in� b�taie de cap.

Trebuie ni�te feluri care nu se prea m�n�nc� �i care satur� repede.

Vreo tocan� bun�, foarte gras�,

cu c�teva pateuri umplute cu castane multe,

S� baloneze...

L�sa�i pe mine.

Acum, jup�ne Jacques, trebuie cur��at� tr�sura.

O clip�. Aceste cuvinte sunt adresate vizitiului.

Ce a�i spus?

C� trebuie cur��at� tr�sura �i caii preg�ti�i ca s� merge�i la b�lci.

Caii dvs, domnule?

Veni�i s�-i vede�i.

Nu mai sunt �n stare s� umble.

N-am s� v� spun c� zac pe paie, c� bietele animale nici at�t nu au.

N-a� vrea s� vorbesc de r�u, dar le-a�i pus la un post at�t de aspru,

c� nu mai sunt dec�t ni�te idei sau ni�te fantome, ni�te umbre de cai.

S-au �mboln�vit c� nu fac nimic.

�i dac� nu fac nimic, trebuie s� nu m�n�nce nimic?

Le-ar merge mai bine bietelor animale, s� munceasc� mult �i s� m�n�nce mult.

Mi se rupe inima c�nd le v�d at�t de sleite de puteri,

c�ci am pentru caii mei o adev�rat� sl�biciune.

Mi se pare c� suf�r eu c�nd �i v�d c� sufer�.

�mi iau pentru ei p�inea de la gur�.

�i trebuie s� fii de piatr� ca s� nu-�i fie mil� de aproapele t�u.

Un drum p�n� la b�lci nu e o munc� grea!

Nu, domnule, nu m� simt �n stare s�-i duc,

m-ar mustra cugetul s� dau �n ei cu biciul.

Cum s� poat� trage la tr�sur�,

c�nd ei nu pot nici s� se t�rasc� singuri?

O s�-l pun pe capr� pe vecinul Picard, c�ci de el avem nevoie la buc�t�rie.

Prea bine. Mai bine s� moar� de m�na altuia dec�t de-a mea.

- Jup�nul Jacques face pe �n�eleptul. - Dl intendent face pe grozavul.

- Lini�te! - Nu.

Nu-i pot suferi pe lingu�itori �i tot ce face �sta m� �nfurie.

Control mereu la p�ine �i la vin, la lemne, la sare �i la lum�n�ri,

ca s� v� g�dile �i ca s� v� desfete.

M-apuc� turbarea �i m� sup�r �n fiecare zi, auzind cum sunte�i b�rfit.

C�ci de fapt am dragoste de dumneavoastr�, oricum.

Dup� cai, sunte�i persoana pe care o iubesc cel mai mult.

A� putea afla de la dta ce se vorbe�te pe socoteala mea?

Da, dac� a� fi sigur c� nu v� sup�ra�i.

De ce s� m� sup�r?

- Ierta�i-m�, �tiu c� v-a� nec�ji. - C�tu�i de pu�in.

Dimpotriv�... Mi-ar p�rea bine s� aflu ce se zice despre mine.

Pentru c� �ine�i s� v� vorbesc,

v� voi spune pe fa�� c� sunte�i b�taia de joc a tuturor,

c� din toate p�r�ile sunte�i �njurat, c� fiecare v� spurc� cum �i vine la gur�

�i c� nu e vorba dec�t de zg�rcenia �i l�comia dvs.

Unul zice c� tip�ri�i calendare pentru casa dvs,

cu zilele de post �i ajunare �ndoite,

ca s� trage�i folos din nem�ncarea la care supune�i personalul.

Altul, c� ave�i �ntotdeauna pentru servitori o ceart� gata preg�tit�

de s�rb�torile c�nd se dau daruri sau de ziua plec�rii din serviciu,

ca s� ave�i cuv�nt s� nu le da�i nimic.

�sta spune c� odat� a�i dat �n judecat� pisica unui vecin

pentru c� v-a m�ncat o r�m�i�� de pulp� de berbec.

Cel�lalt zice c� v-a prins �ntr-o noapte fur�nd ov�zul

chiar al cailor dvs, �i vizitiul care era �naintea mea v-a tras, pe �ntuneric,

nu mai �tiu c�te ciomege, despre care nici n-a�i voit s� vorbi�i.

�i vre�i s� v� mai spun ceva?

Oriunde te duci, toat� lumea v� face cu ou �i cu o�et.

Sunte�i gluma �i b�taia de joc a tuturor

�i niciodat� nu se pomene�te de dvs dec�t numindu-v� zg�rcitul,

tic�losul, murdarul �i c�m�tarul.

E�ti un t�mpit, un punga� �i un neobr�zat!

Stai aici!

N-am ghicit eu bine? Nu m-a�i crezut

c�nd v� spuneam c� v� sup�ra�i dac� v� spun adev�rul.

S� te �nve�i minte!

Dup� c�te v�d, jup�ne Jacques, sinceritatea e r�spl�tit� prost.

Domnule nou-sosit, care faci pe omul de �nsemn�tate, asta nu te prive�te.

R�zi de bastoanele pe care le vei primi dta, nu de-ale mele.

Dle jup�n Jacques, te rog s� nu te superi.

O ia cu bl�nde�ea!

Stai s� fac pe viteazul �i, dac� �i e fric�, o s�-l frec ni�elu�.

I-ascult�, domnule care �tii s� r�zi.

Eu nu r�d deloc

�i, dac� m� mai plictise�ti, o s� te fac s� r�zi �ntr-alt fel.

- Ei, mai �ncet! - Cum mai �ncet? Ce, a�a merge?

- Te rog. - Neobr�zatule!

Dle jup�n Jacques...

Nu m� lua sub�ire, cu "dle jup�n Jacques"!

S� nu pun m�na pe un b�� �i s�-�i trag c�teva!

- Ce-ai zis? Un b��? - P�i n-a fost vorba a�a.

P�i, �tii dta, dle Prost, c� pot s�-�i trag �i eu c�teva?

Nici nu m� �ndoiesc.

- C� nu e�ti dec�t o javr� de buc�tar? - Asta o �tiu bine.

- �i c� �nc� nu m� cuno�ti? - Te rog s� m� ier�i.

- Zici c� vrei s� m� ba�i? - Ziceam �n glum�.

Eu n-am poft� de glumele dtale.

Afl� c� e�ti un glume� prost!

S� mai fii sincer, poftim! Greu me�te�ug!

O s� renun� �i n-am s� mai spun adev�rul.

Din partea lui st�p�ne-meu, mai merge. El are dreptul s� m� bat�.

Dar pe acest domn intendent m� voi r�zbuna, numai s� pot.

Po�i s�-mi spui, jup�ne Jacques, dac� domnul e acas�?

Este acas�, �tiu foarte bine.

- Spune-i te rog, c� am venit. - Da.

Nu-�i pot spune, Frosina, �n ce stare m� aflu

�i c�t m� tem s� dau ochii cu el!

Dar de ce? �i ce te �ngrijoreaz�?

Mai �ntrebi? Nu-�i po�i �nchipui starea sufleteasc� a cuiva

care se preg�te�te s� vad� lan�urile ce-i vor at�rna de picioare?

�mi dau bine seama c� pentru un chin ce-�i place,

n-ai voi s� alegi c�tu�ele lui Harpagon.

�i ghicesc c� tinerelul de care mi-ai vorbit �i-a cam c�zut la inim�.

Nici nu �ncerc s� m� ap�r, Frosina.

Vizitele lui cuviincioase au l�sat urme �n sufletul meu.

Ai aflat cine era t�n�rul?

Nu, nu �tiu cine este, dar �tiu c� are ceva care te face s�-l iube�ti,

c� dac� ar merge lucrurile dup� dorin�a mea,

l-a� alege mai degrab� pe el dec�t pe altul

�i c� acest g�nd nu e str�in de marea tulburare

�n care m� aflu fa�� de so�ul ce mi s-ar da.

E drept c� sim�urile nu sunt prea mul�umite din partea asta

�i c� �ncerci momente de dezgust cu un asemenea so�.

Dar durata nu este lung� �i moartea lui ��i d� prilejul

s�-�i iei unul mai dr�g�stos, care va acoperi toat� paguba.

Doamne, Frosina! Ce treab� este asta s� dore�ti �i s� a�tep�i

ca s� fii fericit�, moartea cuiva, care nici nu ascult� de g�ndurile noastre?

Glume�ti?

Nu te m�ri�i cu el dec�t ca s� te lase v�duv� �n cur�nd.

Paragraf de contract!

N-o s� aib� obr�znicia s� nu moar� �n primele trei luni.

Nu te sup�ra, frumoasa mea, c� vin cu ochelari.

�tiu c� frumuse�ea dumitale izbitoare se arat� privirilor numaidec�t

�i c� nu e nevoie de sticle ca s� fie z�rit�.

Dar nu-i a�a c� prin sticle se urm�resc a�trii?

�i eu m�rturisesc �i garantez c� dumneata e�ti un astru,

�i anume astrul cel mai frumos din �ara a�trilor.

- Iat�-l �n persoan�. - Frosina, ce figur�!

Frosina...

V�d c� tace, nu scoate nici un cuv�nt,

nu simte nici o bucurie c� m� vede.

Din pricin� c�-i �nc� uimit�.

Fetelor le e ru�ine s�-�i dea pe fa�� ceea ce simt �n suflet.

Ai dreptate.

Iat�, mititico, fiic�-mea vine s� te salute.

Vizita mea, doamn�, a �nt�rziat.

A�i f�cut, doamn�, ceea ce trebuia s� fac eu de mult timp.

Vezi c�t e de mare? Buruiana cre�te iute.

Tare-i resping�tor!

- Ce spune frumoasa? - V� g�se�te admirabil.

Prea mult� onoare, adorabil� mititic�!

Ce dobitoc!

V� sunt foarte recunosc�tor pentru aceste sim��minte.

Nu mai pot s� rabd!

Iat�-l �i pe fiul meu, care vine s� v� aduc� �nchin�ciunea lui.

Frosina, ce �nt�lnire! E chiar acela despre care �i-am vorbit.

Nemaipomenit!

V�d c� te miri c� am copii at�t de mari. �n cur�nd m� despart de am�ndoi.

Doamn�, drept s� spun, nu m-am a�teptat la aceast� �nt�mplare.

Tat�l meu m-a uimit, c�nd mi-a spus ce urm�re�te.

Pot spune acela�i lucru. E o �nt�lnire care m-a surprins c�t �i pe dvs.

Nu eram preg�tit� pentru aceast� �nt�mplare.

Este adev�rat c� tat�l meu, dn�, nu putea alege mai bine

�i simt o mare bucurie la onoarea c� v� pot vedea.

Dar, cu toate acestea, nu a� putea s� v� dau asigur�ri

c� m� bucur de �mprejurarea c� pute�i deveni mama mea.

Felicit�rile ar veni din partea mea cu greu �i titlul acesta nu vi-l doresc.

Ceea ce v� spun poate p�rea unora o brutalitate,

�ns� dvs ve�i �n�elege ce trebuie. V� �nchipui�i negre�it c� nu-mi place

aceast� c�s�torie �i �ti�i, dat fiind cine sunt, c�t m� jigne�te.

Binevoi�i s�-mi permite�i s� v� spun, cu voia tat�lui meu,

c� dac� ar at�rna de mine, c�s�toria aceasta nu s-ar putea face.

Intrarea �n vorb� e destul de obraznic�. De�ucheat� spovedanie!

Ce s� v� r�spund? Cam acela�i lucru. Dac� nu v� convine

ca eu s� v� fiu mam�, nici mie nu-mi convine s� fi�i fiul meu vitreg.

S� nu crede�i c� eu a� c�uta s� v� fac sup�rarea aceasta.

M-a� c�i foarte mult s� v� pricinuiesc o nepl�cere.

�i dac� nu voi fi silit�, nu voi primi c�s�toria care v� m�hne�te.

Are dreptate. La un omagiu prost, se r�spunde la fel.

Te rog s� m� ier�i, frumoasa mea, pentru obr�znicia fiului meu.

E un b�iat nerod, care nu-�i d� seama de urm�rile cuvintelor lui.

V� asigur c� nu m-a jignit deloc cu ceea ce mi-a spus.

Dimpotriv� m� bucur c� m-a l�murit asupra sim��mintelor sale.

�mi place m�rturisirea lui �i nu l-a� pre�ui at�t dac� mi-ar fi vorbit altfel.

E mult� bun�tate �n voin�a dumitale de a-i ierta gre�eala.

Cu timpul se va cumin�i �i o s� se schimbe �n bine.

Nu, tat�, nu sunt �n stare s� m� schimb.

�i rog pe doamna s� m� cread� pe cuv�nt.

�ntrece orice m�sur�! �i-i d� �nainte!

- Inima nu pot s� mi-o am�gesc. - Iar? N-ai altceva de vorbit?

Foarte bine, dac� vre�i s� vorbesc altfel, permite�i-mi, doamn�,

s� m� pun �n locul tat�lui meu

�i s� v� m�rturisesc c� n-am v�zut ceva mai �nc�nt�tor ca dvs.,

c� nimic nu-mi pare mai bun ca fericirea de a v� fi pe plac

�i c� titlul de so� al dvs, este o glorie, o fericire

pe care a� prefera-o destinului celor mai mari prin�i.

Fericirea de a fi a mea este cea mai frumoas� avere din lume

Toat� dorin�a mea at�rn� de ea. Sunt �n stare de orice pentru o cucerire

at�t de scump� �i nici piedicile cele mai grele...

Mai domol, fiul meu, te-a� ruga.

Vorbesc cu doamna ca din partea dumitale.

Las�-m� s� m� l�muresc cu gura mea, nu simt nevoia de un t�lmaci ca tine!

Hai, aduce�i scaune!

Mai bine s� ne ducem la b�lci,

ca s� ne �ntoarcem �i s� putem avea timp s� st�m de vorb�.

S� pun� caii la tr�sur�!

Iart�-m�, frumoasa mea, c� nu m-am g�ndit la o gustare �nainte de a pleca!

Am avut eu grij�, tat�. Am adus c�teva t�vi cu portocale din China,

cu l�m�i dulci �i dulce�uri luate din ora� �n numele dumitale.

Valeriu!

Te temi c� nu sunt de ajuns?

Doamna o s� aib� bun�tatea s� ne scuze dac� binevoie�te.

Nu ar fi fost nevoie.

A�i mai v�zut vreodat�, dn�,

un diamant mai aprins dec�t acesta din degetul tat�lui meu?

- Privi�i-l de aproape. - �ntr-adev�r, e str�lucitor.

E foarte frumos, desigur, �i arunc� mii de sc�ntei.

Nici vorb�, dn�! Se g�se�te �n ni�te m�ini prea frumoase!

- E un dar pe care vi-l face tata. - Eu?

Nu vrei s�-l p�streze dna, din dragoste pentru dumneata?

- �mi face semn s� v� spun s�-l primi�i. - Nu-l pot primi.

Nici nu se mai g�nde�te la inel.

Innebunesc!

- Ar fi... - Nu trebuie s�-l ofensa�i!

- V� rog... - Nicidecum!

- S-a �nfuriat c�-l refuza�i. - Blestematule!

- E dezn�d�jduit. - Neru�inatule!

Fac tot ce pot ca s-o silesc s�-l ia, dar se �mpotrive�te.

Tic�losule!

Din pricina dvs., dn�, tata s-a m�niat pe mine.

Punga�ule!

O s�-l �mboln�vi�i. Nu v� mai �mpotrivi�i.

C�te mofturi, frate! Ia inelul �i gata, dac� domnul vrea a�a.

Ca s� nu v� nec�jesc, deocamdat� �l iau,

dar voi c�uta prilejul s� vi-l �napoiez.

A venit un om, dle, �i are s� v� spun� ceva.

Spune-i c� n-am timp. S� vin� alt�dat�.

- Zice c� v-a adus ni�te bani. - M� ierta�i, m� �ntorc numaidec�t.

Domnule...

M-ai omor�t!

Ce s-a �nt�mplat, tat�? Te-ai lovit?

Tic�losul a fost desigur pl�tit de datornicii mei ca s�-mi rup� g�tul.

Cred c� nu e nimic.

V� cer iertare, dle, credeam c� fac bine s� m� gr�besc.

- Dar ce cau�i aici, t�lharule? - Caii sunt nepotcovi�i.

Du-i repede la potcovar.

P�n�-i potcove�te, o s� fac, �n numele dumitale, onorurile casei

�i o voi conduce pe dna �n gr�din�, unde vom lua gustarea.

- Nu �n gr�din�! - Bine, tat�!

Valeriu!

�ine ochii deschi�i, ai grij� s� dai deoparte c�t mai multe portocale

ca s� le trimitem la pr�v�lie �napoi.

S-a f�cut.

Aici o s� ne sim�im mai bine.

Putem sta de vorb� �n lini�te.

Fratele meu mi-a m�rturisit dragostea lui pentru dvs.

V� asigur c� iau parte din toat� inima la iubirea voastr�.

E o m�ng�iere s�-�i sim�i legate sim�irile de o persoan� ca dvs.

�i v� rog s�-mi p�stra�i totdeauna aceast� bun� prietenie

f�cut� s� �ndulceasc� asprimile sor�ii.

Frosina, n-ai vrea s� ne dai o m�n� de ajutor?

Mai �ntrebi? Cu tot sufletul! Vreau s� fiu de folos

c�nd v�d c� ni�te oameni �in unul la altul cu temei �i cinste.

- Ce-ar trebui s� facem? - G�nde�te-te ni�el, te rog.

- Scoate-ne la lumin�. - G�se�te ceva, s� strici ce-ai f�cut.

E destul de greu. R�ul vine din aceea c� tat�l dumitale e tat�l dumitale.

Bine�n�eles.

Vreau s� spun c� nu uit� dac� se vede refuzat

�i c� n-o s� mai aib� chef s� se�nvoiasc� la c�s�toria voastr�.

Ca s� lucr�m bine, ar trebui ca refuzul s� vin� de la el

�i s� �ncerc�m cumva s� fie dezgustat de dumneata.

- Ai dreptate. - �tiu bine c� am dreptate.

A�a ar trebui, dar cum naiba g�sim mijlocul potrivit?

Ia stai ni�el!

Dac� am avea la �ndem�n� o femeie mai �n v�rst� �i dibace ca mine,

care s-ar preface ca s� par� o doamn� din lumea mare

�i c�reia i s-ar putea aranja la repezeal� o via�� luxoas�

�i un nume �ntortocheat, de marchiz� sau de vicontes�, de prin Bretania,

m-a� pricepe s�-l fac s� cread� pe tat�l dumitale c�...

...e o persoan� bogat�!

�n afar� de propriet��i...

...are o sut� de mii de galbeni sun�tori.

E nebun� dup� dumneata �i �ine at�t de mult s�-�i fie nevast�,

�nc�t �i-ar d�rui toat� averea prin actul de c�s�torie.

Nu m� �ndoiesc c� va pleca urechea la o asemenea propunere.

C�ci te iube�te tare pe dumneata, dar iube�te banii ceva mai mult.

Odat� orbit de aceast� p�c�leal� �i dup� ce a renun�at la dumneata,

nu ne mai prive�te dac� va ajunge s�-�i dea seama

de adev�rul asupra marchizei noastre.

Planul e foarte bun.

Fii sigur�, Frosina, de recuno�tin�a mea, dac� izbute�ti.

L�sa�i pe mine!

S� �ncepem, drag� Mariana, prin a ne asigura de concursul mamei tale.

�i nu uita, te rog, nici una din vorbele care merg la inim�,

c�rora, sunt sigur, c� nu li s-ar putea refuza nimic.

Voi face tot ce pot �i nu voi uita nimic.

B�iatul s�rut� m�na pretinsei mame vitrege,

�i pretinsa mam� vitreg� se las� u�or. S� fie ceva aci, dedesubt?

Uite-l pe tata!

Tr�sura e gata. Pute�i pleca.

Dac� nu te duci dumneata, tat�, m� duc eu s� le �nso�esc.

Nu, stai pe loc! Se pot duce �i singure. Am treab� cu tine.

Mam� vitreg�, ca mam� vitreg�, dar cum �i se pare persoana?

Cum mi se pare?

Da, felul ei, corpul, frumuse�ea, inteligen�a ei.

- A�a �i a�a. - �i mai cum?

Dac� vrei s�-�i spun adev�rat, n-am g�sit ceea ce credeam.

Felul - neserios, corp - destul de st�ngaci. Frumuse�e - foarte mediocr�,

inteligen�a - de r�nd. Nu-�i spun a�a ca s� te sc�rbesc,

c�ci �n chip de mam� vitreg�, parc� asta �mi place mai mult dec�t alta.

Ce-i spuneai adineaori?

I-am spus c�teva cuvinte dr�gu�e, �n numele dumitale, ca s�-�i fac pl�cere.

Va s� zic� n-ai avea nici o sl�biciune pentru ea?

Eu? C�tu�i de pu�in.

�mi pare r�u, mi-a venit ceva �n minte �i v�d c� nu se poate.

V�z�nd-o aici, m-am g�ndit la v�rsta mea.

Mi-am zis c� o s�-mi ias� vorbe dac� m� �nsor cu o persoan� at�t de t�n�r�.

�mi vine s� m� las p�guba�.

Dar pentru c� am umblat eu dup� ea, �i pentru c� �mi d�dusem cuv�ntul

�i-a� fi dat-o �ie, dac� nu aveai fa�� de ea dezgustul m�rturisit.

- Mi-ai fi dat-o mie? - Da, �ie.

- �n c�s�torie? - �n c�s�torie.

S�-�i spun ceva. E adev�rat c� nu e prea pe gustul meu,

dar ca s�-�i fac pl�cere, m-a� hot�r� s-o iau de nevast�, dac� vrei.

Sunt mai cu judecat� dec�t ��i �nchipui. Nu vrea s�-�i silesc voin�a.

Iart�-m�, din dragoste pentru dumneata, a� face-o �i pe asta.

Nicidecum. F�r� dragoste, o c�s�torie nu poate fi fericit�.

E un lucru, tat�, care poate veni de la sine.

Se �i zice c� iubirea e fructul c�s�toriei.

Nu. B�rbatul nu trebuie s� ri�te. Dac� ai fi sim�it ceva pentru ea, nu zic ba.

Te-a� fi �nsurat cu ea, �n locul meu, dar cum nu s-a �nt�mplat a�a,

�mi voi urma g�ndul meu dint�i �i m� �nsor eu cu ea.

Tat�, de vreme ce am ajuns aici, trebuie s� m� dau de gol

�i s�-�i dezv�lui o tain�.

Adev�rul este c� o iubesc din ziua c�nd am v�zut-o la plimbare

�i c� voiam, �nc� de atunci, s�-�i cer consim��m�ntul ca s-o iau de so�ie.

M-a oprit, �ns�, declara�ia sim��mintelor dumitale

�i teama de a nu-�i fi pe plac.

- Te-ai dus pe la ea pe acas�? - Da, tat�.

De multe ori?

De destule ori fa�� de timpul de c�nd o cunosc.

Ai fost primit bine?

C�t se poate de bine, dar f�r� s� se �tie cine eram.

De aceea a fost at�t de surprins� Mariana venind �ncoace.

I-ai spus c� o iube�ti �i c� ai avea de g�nd s� te �nsori cu ea?

F�r� �ndoial�. �i �ntruc�tva am vorbit �i cu mama ei.

- A luat �n seam� propunerea ta? - Da, cu toat� cuviin�a.

Dar �i fata r�spunde cum trebuie la dragostea ta?

Dac� m� iau dup� cele ce v�d, m� �ncredin�ez c� simte ceva pentru mine.

�mi pare bine c� am aflat secretul �i e tocmai ceea ce-mi trebuie.

Ascult�, b�iatule, cum merge treaba:

trebuie s�-�i ias� din cap dragostea asta,

s� �nceteze orice st�ruin�� pe l�ng� o persoan� pe care o vreau eu

�i s� te �nsori cu aceea care �i-a fost h�r�zit�.

Va s� zic� a�a m� iei, tat�!

Fiindc� am ajuns aici, afl� de la mine c� nu voi renun�a la Mariana,

c� voi merge p�n� �n p�nzele albe ca s� fie a mea

�i c� dac� dumneata ai consim��m�ntul mamei,

eu voi avea, poate, alte ajutoare...

- Ai tupeul s� umbli pe urmele mele? -Dta umbli, nu eu. Am fost cel dint�i.

Oare nu-�i sunt tat�? �i nu e�ti dator s� m� respec�i?

�n lucrurile astea, copii nu sunt obliga�i s� �in� seama de ta�i.

O s� te fac eu s� m� cuno�ti, cu c�teva bastoane.

Toate amenin��rile dumitale nu duc la nimic.

- Ai s� renun�i la Mariana! - Nici g�nd!

Vai, domnilor, dar ce-i asta? Ce v-a apucat?

- Nu-mi pas� de bastonul dumitale! - At�ta neru�inare!

- Pentru numele lui Dumnezeu, dle! - Nu m� las nici mort!

- ��i ar�t eu �ie! -Fiului dumitale?! Nu �n�eleg nimic.

Uite, Jacques, o s� te fac pe tine judec�tor, ca s� vezi c�t� dreptate am.

Primesc.

Da�i-v� ni�el mai departe.

Iubesc o fat�, pe care vreau s-o iau de nevast�

�i blestematul �sta are neobr�zarea s-o iubeasc� �i el.

Nu face bine!

Nu e �ngrozitor ca un fiu s� intre �n concuren�� cu tat�l?

�i nu are el datoria, din respect, s� nu se ating� de sim��mintele mele?

Este drept.

Las�-m� s�-i vorbesc, �i dumneata nu te mi�ca din loc.

Foarte bine, fiindc� te-a ales judec�tor, fii judec�tor, oricine-ai fi.

Vreau �i eu s�-�i dau pe m�n� ne�n�elegerea dintre noi.

�mi face�i mult� cinste.

Sunt �ndr�gostit de o t�n�r� care r�spunde la dragostea mea

�i prime�te cu drag darurile inimii mele. Dar tata g�se�te potrivit

s� ne tulbure dragostea cu cererea lui �n c�s�torie.

Desigur c� nu face bine.

Nu-i e ru�ine, la v�rsta lui s� se g�ndeasc� la �nsur�toare?

Cum �i �ade s� fie amorezat?

N-ar trebui s� lase asta pe seama tinerilor?

Foarte drept, e b�taie de joc. Las�-m� s�-i spun doar dou� vorbe.

Fiul dumitale nu e at�t de ciudat pe c�t spuneai. �ncepe s� judece.

Spune c�-�i cunoa�te datoria �i c� te respect�,

c� s-a m�niat numai pentru c� s-a �nfierb�ntat �i c� o s� asculte

�i se supune la tot ce pofte�ti, numai s� te por�i mai bine cu el

�i s�-l �nsori cu o persoan� de care s� poat� s� fie mul�umit.

Spune-i jup�ne Jacques, c� poate s� n�d�jduiasc� orice de la mine

�i c�, afar� de Mariana, �l las liber s�-�i aleag� nevasta care-i va pl�cea.

- Afar� de Mariana? - Afar� de Mariana.

D�-mi voie s� vorbesc eu.

Tat�l dumitale nu-i at�t de lipsit de judecat� pe c�t crezi.

Mi-a m�rturisit c� s-a nec�jit fiindc� te-ai m�niat dumneata,

c�-l sup�r� numai felul dumitale de a r�spunde, �i c� se �nvoie�te

din toat� inima cu dorin�ele dumitale, numai s�-l iei cu bl�nde�e �i s�-i dai

ascultarea, respectul �i cele cuvenite unui tat� din partea unui fiu.

Po�i s�-l asiguri, Jacques, c� dac� se �nvoie�te s-o iau pe Mariana,

va vedea �n mine pe cel mai supus om

�i c� niciodat� nu voi face nimic f�r� voia lui.

- S-a f�cut. Vrea ce vrei �i dumneata. - Nici nu se poate mai bine.

S-a ispr�vit. E mul�umit de ce f�g�duie�ti.

Mare e Dumnezeu.

Dlor, sta�i acum de vorb� �mpreun�. Sunte�i de aceea�i p�rere am�ndoi

�i era s� v� certa�i pentru c� nu v� �n�elegea�i.

Drag� Jacques, ��i r�m�n recunosc�tor pe toat� via�a.

Pentru pu�in, dle.

Mi-a f�cut pl�cere, Jacques, �i asta merit� o r�splat�.

�mi voi aduce aminte, fii �ncredin�at.

S�rut m�na.

Te rog s� m� ier�i, drag� tat�, nu mi-am dat seama.

Nu-i nimic.

Te asigur c� sunt foarte m�hnit.

M� bucur cum nu se poate mai mult c� te v�d cumin�it.

C�t� bun�tate s� ui�i at�t de iute gre�eala pe care am f�cut-o!

Gre�elile copiilor sunt uitate, c�nd se �ntorc la datorie.

Cum? Nu p�strezi nici o urm� a nebuniilor mele?

Sunt obligat, prin supunerea �i respectul la care te �ntorci.

��i f�g�duiesc, drag� tat�,

c� p�n� la moarte voi p�stra �n inim� amintirea bun�t��ii dumitale.

Iar eu ��i f�g�duiesc c� nu va fi nimic s� nu-l cape�i de la mine.

Drag� tat�, ce s�-�i mai cer? Nu e destul c� mi-o dai pe Mariana?

Ce-ai zis?

Zic, drag� tat�, c� sunt prea mul�umit de dumneata

�i c� bun�tatea c�-mi dai pe Mariana �nseamn� totul.

- Cine spune c� �i-o dau pe Mariana? - Dumneata, tat�.

- Eu? - Fire�te.

- Tu ai f�g�duit c� te lipse�ti de ea! - S� m� lipsesc de ea?

- Da. - Nici vorb�!

Nu ai spus tu, c� nu te mai g�nde�ti la ea?

Dimpotriv�, m� g�ndesc mai mult ca �ntotdeauna.

Cum, blestematule, iar?

- Nimic nu poate s� m� schimbe. - Te �nv�� eu minte.

F� cum te taie capul!

- S� nu mai dai ochii cu mine! - Cu at�t mai bine.

- M� lep�d de tine! - Leap�d�-te!

- Nu mai e�ti fiul meu! - Bine.

- Te dezmo�tenesc! - F� dup� pofta inimii.

- ��i dau blestemul meu! - N-am ce face cu daniile dumitale.

Dle, ai sosit la timp! Vino dup� mine!

- Ce este? - Vino dup� mine, zic. E bine.

Ce vrei s� spui?

- Uite ce-�i trebuie. - Ce?

- Am stat la p�nd� toat� ziua. - Ce este asta?

Comoara b�tr�nului. Am pus m�na pe ea.

- Cum ai f�cut? - O s� afli totul.

S� fugim, �l aud �ip�nd.

Ho�ii! Asasinii! Uciga�ii! Dreptate, Cerule drept!

Sunt pierdut, m-au omor�t, mi-au t�iat beregata, mi-au furat banii!

Cine poate s� fie? Unde s-a dus? Unde e? Unde se ascunde?

Cum s� fac s�-l g�sesc? Unde s� alerg? Unde s� nu alerg?

Nu e colea?

Nu-i aici?

Cine e?

Pune m�na pe el! D�-mi banii �napoi, t�lharule!

Eu sunt!

Mi se tulbur� mintea �i nu mai �tiu unde m� g�sesc �i ce fac.

Vai! S�rmanii mei bani...

S�rmanii mei bani...

Scumpii mei prieteni! Am fost lipsit de voi.

�i pentru c� v-au r�pit, mi-am pierdut sprijinul, m�ng�ierea, bucuria.

Totul s-a sf�r�it pentru mine, nu mai am ce c�uta pe lume.

F�r� voi �mi e cu neputin�� s� mai tr�iesc.

S-a ispr�vit, nu mai pot.

Mor, am murit, sunt �nmorm�ntat!

Nu e nimeni ca s� m� �nvieze, s�-mi dea banii �napoi

sau s�-mi spun� cine i-a luat? Ce-ai spus? Nu este nimeni?

Oricine ar fi f�cut isprava, trebuie s� fi p�ndit ceasul

�i �i-a ales tocmai timpul c�nd vorbeam cu blestematul meu de fiu.

S� mergem. M� duc s� depun pl�ngere �mpotriva casei �ntregi,

servitoare, feciori, b�iatul, fata, chiar �i eu �nsumi.

Ce de oameni s-au str�ns!

Nu m� uit la nici unul f�r� s�-l b�nuiesc �i fiecare �mi pare c� e ho�ul.

De cine vorbi�i acolo? De cel care m-a furat?

Ce-i zgomotul �sta? Acolo e ho�ul?

V� rog, dac� �ti�i ceva despre ho�, fie-v� mil� �i spune�i-mi cine e.

Nu st� ascuns printre dvs?

Se uit� la mine to�i �i-i umfl� r�sul.

O s� vede�i c� au luat parte cu to�ii la furt.

Haide�i, repede, comisari, vardi�ti, poli�i�ti,

judec�tori, hingheri, g�zi, c�l�i! Vreau s� sp�nzur pe toat� lumea

�i, dac� nu dau de banii mei, m� voi sp�nzura �i eu dup� ei.

Las' pe mine! Slav� Domnului, m� pricep la meseria asta.

Doar nu de azi, de ieri m� bag s� pun m�na pe ho�i.

A� vrea s� am at��ia saci cu mii de franci

c��i ho�i am trimis la sp�nzur�toare.

Afacerea asta intereseaz� pe orice magistrat

�i, dac� nu dau de banii mei, m� voi pl�nge justi�iei, �mpotriva Justi�iei.

Se vor face toate urm�ririle necesare. Zicea�i c� avea�i �n caseta asta...

Zece mii de galbeni, bob num�rat.

- Zece mii de galbeni? - Zece mii de galbeni!

Furtul e foarte �nsemnat.

Nu e pe lume pedeaps� destul de mare pentru aceast� f�r�delege.

Dac� t�lharul r�m�ne nepedepsit,

nici lucrurile cele mai sfinte nu mai sunt �n siguran��.

- �n ce fel de bani era aceast� sum�? - �n galbeni de aur, buni �i grei.

- Pe cine b�nui�i? - Pe toat� lumea!

Vreau s� aresta�i tot ora�ul, dimpreun� cu mahalalele!

Dac� vre�i s� m� asculta�i, nu trebuie s� speriem pe nimeni.

S� pornim �nt�i calm la adunarea c�torva dovezi �i, pe urm�,

s� proced�m cu asprime p�n� la g�sirea banilor ce vi s-au luat.

M� �ntorc.

Pune s�-l taie numaidec�t s�-i p�rleasc� picioarele,

s�-l bage �n ap� fiart� �i s�-l at�rne de grind�.

Pe cine? Pe ho�?

Vorbeam de-un purcel de lapte, trimis de intendent

�i pe care vreau s�-l prepar dup� cum �tiu eu.

Nu e vorba de asta. Uite, domnului trebuie s�-i vorbe�ti de alte lucruri.

Nu te speria. Nu sunt un om r�u �i totul va decurge cu bl�nde�e.

R�m�ne �i domnul la mas�?

Uite, dragul meu, s� nu-i ascunzi st�p�nului t�u nimic.

Jur c� v� voi ar�ta tot ce �tiu eu s� fac

�i voi avea grij s� v� mul�umesc pe c�t cu putin�� mai bine.

La ce se g�nde�te �sta!

Dac� m�ncarea nu iese a�a cum vreau eu, vina e a domnului intendent,

care mi-a retezat aripile cu foarfecele economiilor ce face.

Tic�losule e vorba de altceva dac�t de m�ncare!

Vreau s�-mi spui ce �tii de banii ce mi s-au furat.

- Vi s-au furat bani? - Da, punga�ule!

Te sp�nzur dac� nu mi-i dai �napoi!

Nu e nevoie s�-l chinui�i!

�l v�d dup� chip c� e om cumsecade,

�i c�, f�r� s� a�tepte s� fie dus la �nchisoare,

el va da pe fa�� ceea ce trebuie s� afla�i.

Da, dragul meu, dac� m�rturise�ti, nimeni nu-�i va face nici un r�u

�i vei fi bine r�spl�tit de c�tre st�p�nul t�u.

Ast�zi i s-au furat ni�te bani �i nu se poate s� nu fi aflat nimic.

Asta pic� tocmai bine. Las�, c� i-o pl�tesc eu intendentului.

De c�nd s-a b�gat la noi, e r�sf��atul casei,

numai sfaturile lui sunt bune... �i nu mi-au trecut nici bastoanele lui.

- Ce tot �ndrugi acolo? - L�sa�i-l �n pace.

Se preg�te�te s� v� fie pe plac. V-am spus c� e un om cumsecade.

Dle, dac� vre�i s� v� spun ce cred eu,

eu cred c� scumpul dumitale intendent a dat lovitura.

- Valeriu? - Da.

Chiar el, care mi se p�ruse at�t de credincios?

- Chiar el. Cred c� el e ho�ul. - �i pe ce te bizui?

- Pe ce? - Negre�it.

M� bizui... pe ceea ce m� bizui.

Trebuie s� spui �i ce te face s� zici a�a.

L-ai v�zut d�nd t�rcoale locului unde pusesem banii?

- Da, l-am v�zut. Unde �inea�i banii? - �n gr�din�.

Tocmai! L-am v�zut �nv�rtindu-se prin gr�din�.

�i �n ce erau pu�i banii �tia? �ntr-o caset�?

A�a e! L-am v�zut cu o caset�.

�i cum era caseta? O s� v�d numaidec�t dac� era a mea.

- Cum era? - Da.

Era... Era ca o caset�.

Asta se �n�elege. Descrie caseta ca s� ne l�murim.

- E o caset� mare. - Caseta care mi s-a furat era mic�.

Bine�n�eles, e mic�, dac� o lu�m dup� m�rime,

dar eu zic c� era mare dup� ce avea �n�untru.

�i ce culoare avea?

- Ce culoare? - Da.

Avea o culoare... un fel de culoare...

- N-a�i putea s� m� ajuta�i? - Nu.

- Nu e ro�ie? - E cenu�ie.

Ba da, cenu�ie-ro�cat�, tocmai ce voiam s� zic.

Nu �ncape �ndoial�, e caseta mea, sigur.

Scrie, dle, scrie ce a spus martorul. Doamne! �n cine s� mai ai �ncredere?

Nu mai po�i garanta de nimic. �i-mi vine s� cred, dup� toate astea,

c� a� fi �n stare s� m� fur pe mine �nsumi.

Se �ntoarce. V� rog s� nu-i spune�i cumva c� eu l-am dat pe fa��.

Apropie-te!

Vino, spovede�te-te de fapta cea mai �ntunecat�,

de cea mai �nfior�toare t�lh�rie ce s-a v�zut.

Ce pofti�i?

Cum, spurcatule, nu ro�e�ti de isprava ta?

- Ce fel de isprav� vre�i s� spune�i? - Ce fel de isprav�, uciga�ule?

De parc� n-ai �ti despre ce e vorba!

Degeaba cau�i s� te ascunzi. Am descoperit �i mi s-a spus tot.

Cum de ai putut s�-mi jigne�ti tu bun�tatea,

s� te strecori �nadins �n casa mea, cu g�ndul �sta? S� m� �n�eli a�a?

Dac� a�i descoperit totul, nu voi �ncerca s� ocolesc, �i s� t�g�duiesc.

Te pomene�ti c� am ghicit f�r� s� vreau!

M� preg�team s� v� vorbesc �i a�teptam numai momentul potrivit,

dar fiindc� s-a �nt�mplat a�a, nu v� sup�ra�i �i asculta�i-mi motivele.

�i ce fel de motive ai putea s� ai, t�lharule?

M� rog, dle, nu se potrivesc cu mine asemenea vorbe.

E adev�rat c� v-am adus o jignire, dar gre�eala mea se poate ierta.

Cum se poate ierta?! O g�tuire pe �ntuneric? Un asasinat?

V� rog, nu v� nec�ji�i at�t.

Dup� ce o s� m� asculta�i, o s� vede�i c� r�ul nu e a�a de mare.

Cum nu e r�ul a�a de mare? S�ngele meu, r�runchii mei!

S�ngele dvs, dle, nu are de ce s� se socoteasc� �njosit.

M� trag �i eu dintr-o familie care nu-l necinste�te

�i nu s-a �nt�mplat nimic de care s� nu pot r�spunde cum trebuie.

La ast m� g�ndesc �i eu, dar tu s�-mi dai �napoi ce mi-ai r�pit.

- Onoarea dvs va fi satisf�cut�. - Nu-i vorba de onoare aici!

Dar ia spune-mi, ce te-a �ndemnat la fapta asta?

- Vai, mai pute�i �ntreba? - Vezi bine c� te �ntreb!

O divinitate care iart� tot ce te �mpinge s� faci: dragostea.

- Dragostea? - Da.

Frumoas� dragoste, n-am ce zice! Dragostea de gologanii mei.

Nu, domnule!

Nu bog��iile dvs m-au ispitit, nu ele m-au orbit.

M�rturisesc c� nu pretind nici unul din bunurile dvs, afar� de cel pe care-l am.

Asta mai lipsea, s� �i-o las �ie!

Poftim neobr�zare, tot lui vrea s�-i r�m�n�!

- �nseamn� asta c� v-am furat? - C� m-ai furat? Asemenea comoar�?

E adev�rat c� e o comoar�,

cea mai scump� comoar� ce pute�i avea, f�r� �ndoial�.

Dar nu �nseamn� c� o pierde�i, dac� o l�sa�i la mine.

V� cer �n genunchi aceast� comoar�, plin� de farmec.

- �i, ca s� nu gre�i�i, da�i-mi-o mie! - Ai putut m�car s� te g�nde�ti?

Ne-am f�g�duit credin�� �i am pus jur�m�nt s� nu ne mai desp�r�im.

Jur�m�ntul e admirabil �i f�g�duiala nostim�.

Da, ne-am legat s� fim unul al celuilalt, pe totdeauna.

Las' c� v� �mpiedic eu, fii f�r� grij�!

- Numai moartea ne-ar putea desp�r�i. - �ine la banii mei ca un �ndr�cit.

V-am mai spus, dle, c� nu m-a �mpins interesul s� fac ce-am f�cut.

Inima nu mi-a fost pus� �n mi�care de ce v� �nchipui�i!

Un motiv mai nobil m-a f�cut s� iau aceast� hot�r�re.

O s� vede�i c� din mil� cre�tineasc� �ine la avutul meu.

Dar voi face ce trebuie, �i justi�ia, pu�lama, �mi va face dreptate.

Face�i cum crede�i de cuviin��, sunt gata s� �ndur orice.

Dar v� rog s� crede�i c� dac� am f�cut vreun r�u,

numai eu sunt r�spunz�tor �i c� fiica dvs nu are nici o vin�.

Ar fi curios s� fie amestecat� �i fata mea �n ho�ia asta.

D�-mi-o �nd�r�t �i spune locul unde ai furat-o.

Eu n-am furat-o, se g�se�te �nc� �n casa dvs.

Iubita mea caset�!

- Nu a ie�it din casa mea? - Nu, dle.

Ia spune-mi acum drept, nu te-ai atins de ea?

S� m� ating de ea?! Sunte�i nedrept, �i cu ea �i cu mine.

Flac�ra care m� mistuie pentru ea e curat� �i respectuoas�.

�l mistuie o flac�r� pentru caseta mea!

Mai bine mor dec�t s� nutresc un g�nd jignitor. E prea cuminte �i cinstit�.

Caseta mea, prea cinstit�!

Toate dorin�ele mi s-au m�rginit la bucuria de a m� uita la ea

�i nimic vinovat n-a p�ng�rit dragostea inspirat� de ochii ei frumo�i.

Ochii frumo�i ai casetei mele! Vorbe�te de ea ca un amorez!

Claudia �tie, dle, tot adev�rul, �i v� poate m�rturisi.

Ce, �i servitoarea s-a f�cut p�rta�� cu tine?

Ea a fost martora leg�m�ntului nostru

�i numai dup� ce a cunoscut cuviin�a inimii mele m-a ajutat s� �nduplec

pe fiica dvs s�-mi dea �ncrederea ei �i s-o primeasc� pe-a mea.

Frica de pedeaps� �l face s� aiureze?

Ce caut� fata mea aici?

Zic, dle, c� mi-am dat toat� osteneala ca sfiala ei s� primeasc� dragostea mea.

- Sfiala cui? - A fiicei dvs.

Abia ieri am f�cut un schimb de isc�lituri pentru c�s�torie.

Fata mea �i-a dat isc�litura ei?

Da, dup� cum �i eu i-am dat isc�litura mea.

- Doamne! Alt� pacoste! - Scrie�i, dle grefier, scrie�i!

Din r�u �n mai r�u! Descurajare peste descurajare!

V� rog, dle, �ndeplini�i-v� sarcina �i da�i-mi-l �n judecat� ca t�lhar �i seduc�tor!

Asemenea porecle nu mi se potrivesc, �i c�nd se va �ti cine sunt...

Fiic� nelegiuit�! Fiic� nedemn� de un tat� ca mine!

A�a ai �nv��at lec�iile mele? Te �ndr�goste�ti de un spurcat de ho�

�i-�i dai cuv�ntul f�r� voia mea? V-a�i �n�elat am�ndoi!

Zidurile m�n�stirii vor r�spl�ti purtarea ta.

�i o sp�nzur�toare bun� m� va r�zbuna de �ndr�zneala ta!

N-o s� m� judece patima dumitale.

�i, �nainte de a fi os�ndit, voi fi ascultat.

Am gre�it zic�nd sp�nzur�toare, vreau s� fii tras pe roat�.

Tat�, te rog s� ai sim��minte mai omene�ti.

Nu �mpinge lucrurile peste marginile puterilor p�m�nte�ti.

Nu te l�sa t�r�t de primele valuri ale m�niei

�i d�-�i r�gazul s� te g�nde�ti la ceea ce faci.

D�-�i osteneala s�-l cuno�ti pe cel ce crezi c� te-a jignit.

E altul dec�t �i se pare

�i-o s� consideri mai pu�in ciudat c� l-am ales de so�

c�nd o s� afli c� f�r� el nu m� mai aveai de mult.

Da, tat�, el este acela care m-a sc�pat de la �nec

�i c�ruia �i e�ti dator via�a fiicei dumitale, de care...

Las�-m�-n pace!

Mai bine te-ar fi l�sat s� te �neci, dec�t s� fac� ce a f�cut.

- �n numele dragostei p�rinte�ti... - Nu vreau s-aud nimic!

Justi�ia trebuie s�-�i fac� datoria.

O s�-mi pl�teasc� bastoanele alea!

Mare �ncurc�tur�!

Ce s-a �nt�mplat, senior Harpagon, c� sunte�i a�a de tulburat?

Senior Anselm, sunt cel mai nefericit dintre oameni

�i, iat� �i contractul pe care l-a�i f�cut, nesocotit �i c�lcat!

Sunt asasinat �n avutul meu, sunt asasinat �n onoarea mea.

Uite un tr�d�tor, un scelerat care p�ng�re�te drepturile cele mai sfinte,

strecur�ndu-se �n casa mea ca servitor, ca s� �mi fure banii

�i s�-mi seduc� fata.

Cine s-a g�ndit la banii dumitale, pe care mi-i tot v�nturi?

Au f�cut am�ndoi un leg�m�nt de c�s�torie.

Aceast� necuviin�� v� prive�te. Trebuie s�-l da�i �n judecat�

�i s� urm�ri�i pe toate c�ile s� v� r�zbuna�i.

Nu urm�resc o c�s�torie cu for�a �i nu cer nimic de la o inim� care s-a dat.

Sunt �ns� gata s� �mbr��i�ez interesele dumneavoastr� ca �i cum ar fi ale mele.

Domnul, care-i un magistrat cinstit, nu-�i va uita

cum mi-a spus, atribu�iile sale.

�nc�rca�i-i vinov��ia c�t mai mult, ca faptele s� ias� pe m�sura condamn�rii.

Nu �n�eleg ce crim� vede�i �n dragostea mea pentru fiica dvs.

Ve�i uita de pedeapsa la care v� g�ndi�i, c�nd se va �ti cine sunt...

Pu�in �mi pas� mie! Lumea e plin� de ho�i de titluri �i de neobr�za�i,

care trag foloase din necunoa�tere

�i se �mpopo�oneaz� cu primul nume ilustru pe care-l adopt�.

Afla�i c� sunt prea m�ndru ca s� m�-mp�unez cu ce nu-i al meu

�i c� �ntregul Napoli poate da m�rturie despre na�terea mea.

Ia-o mai �ncet! Bag� de seam� la ce ai s� spui!

Po�i s� pierzi c�t nici nu te a�tep�i. Vorbe�ti cu un om c�ruia nimic

din Napoli nu-i e necunoscut �i care poate s� vad� limpede �n povestea ta.

Nu sunt omul care s� nu se team�.

Dac� Napoli v� este cunoscut, �ti�i cine a fost don Thomas D'Alburcy?

Cum s� nu-l �tiu? Pu�ini l-au cunoscut mai bine dec�t mine.

Pu�in �mi pas� mie de don Thomas sau de don Martin.

V� rog, l�sa�i-l s� vorbeasc�, s� vedem ce vrea s� spun�.

Vreau s� spun c� el mi-a dat lumina zilei.

- El? - Da.

Nu te apuca s� glume�ti.

Caut� o alt� poveste, s� �i se potriveasc� mai bine.

�i nu c�uta s� scapi cu aceast� �n�el�torie.

M�sura�i-v� cuvintele! Nu e �n�el�torie.

Tot ce spun pot s� justific u�or.

Ai �ndr�zni s� te dai drept fiul lui don Thomas D'Alburcy?

Am aceast� �ndr�zneal� �i sunt gata s� sus�in acest adev�r �mpotriva oricui.

Cutezan�a e nemaipomenit�!

Afl�, ca s� taci, c� sunt cel pu�in 16 ani de c�nd cel despre care vorbe�ti

a pierit �n valuri cu copii �i cu so�ia lui,

c�ut�nd s� se ascund� de persecu�iile de dup� r�scoala din Napoli,

c�nd au fost exilate c�teva familii nobile!

Bine. Dar afla�i, ca s� v� fac s� t�ce�i

c� fiul s�u �n v�rst� de �apte ani, �mpreun� cu un servitor,

a fost salvat de un vapor spaniol �i c� fiul salvat e cel care v� vorbe�te.

Mi�cat de nenorocire mea, c�pitanul vaporului m-a luat sub ocrotire

�i m-a crescut ca pe copilul s�u

�i c� am slujit �n o�tire c�nd am ajuns la v�rsta de a purta arme.

Am aflat mai t�rziu, c� tata nu murise, cum am crezut.

Trec�nd pe aici ca s�-l caut,

o �nt�mplare cereasc� m-a f�cut s� o v�d pe �nc�nt�toarea Eliza.

Am ajuns robul frumuse�ii ei

�i puterea dragostei, ca �i asprimile tat�lui ei,

m-au f�cut s� m� hot�r�sc s� intru �n casa lui

�i s� trimit pe cineva s� mi se caute p�rin�ii.

Dar ce dovad� alta dec�t spusele tale

ne pot asigura c� nu e vorba de o snoav� �esut�, ci de un adev�r?

C�pitanul spaniol, o pecete de rubin care a fost a tat�lui meu,

o br��ar� de agat� pe care mi-a dat-o mama

�i b�tr�nul Pedro, servitorul care a fost salvat odat� cu mine.

La cele ce-ai spus, pot s� r�spund �i eu c� nu-i �n�el�ciune,

�i vorbele tale m� fac s� recunosc c� e�ti fratele meu.

Tu, sora mea?

Sufletul mi s-a tulburat de cum ai deschis gura.

Mama noastr� mi-a vorbit de mii de ori de prigonirea familiei.

Dumnezeu ne-a sc�pat �i pe noi din naufragiu,

dar ne-a l�sat �n via�� cu pre�ul libert��ii.

Pe mama �i pe mine ne-au scos din valuri corsarii.

Dup� 10 ani de robie, o �mprejurare fericit� ne-a redat libertatea.

Ne-am �ntors la Napoli,

unde n-am g�sit nimic din bunuri, nici �tiri despre tat�l nostru.

Ne-am dus la Genova, de unde mama a adunat r�m�i�ele unei mo�teniri risipite

�i, de acolo, fugind de s�lbatica nedreptate a rudelor ei,

a ajuns pe meleagurile astea unde �i-a dus via�a cum a putut.

Doamne! Nenum�rate sunt puterile tale!

Tu ne faci s� vedem c� numai tu �tii s� faci minuni!

�mbr��i�a�i-m�, copii mei,

�i �mpeti�i-v� bucuria cu cea a tat�lui vostru.

Tat�l nostru?

- Pe dumneata te pl�ngea mama? - Da, fata mea. Da, b�iatul meu.

Sunt Thomas d'Alburcy, pe care Dumnezeu l-a sc�pat cu to�i banii.

Crez�ndu-v� mor�i de peste 16 ani, se preg�tea, dup� c�l�torii lungi,

s� caute c�s�toria cu o fat� bl�nd�, cuminte, m�ng�ierile unei familii noi.

Pu�ina speran�� ce-a� fi avut-o la Napoli,

m-a f�cut s� renun� pentru totdeauna

�i put�nd s� g�sesc mijlocul de a vinde tot ce-am avut, m-am a�ezat aici,

unde sub numele de Anselm,

am voit s� fug de necazurile pricinuit de cel�lalt nume,

care mi-a pricinuit at�tea suferin�e.

- E fiul dumitale? - Da.

Te dau �n judecat� s�-mi pl�te�ti 10.000 de galbeni pe care mi i-a furat.

- El? �i i-a furat el?! - El, �n persoan�!

- Cine �i-a spus? - Jacques.

- Tu i-ai spus? - Nu vezi c� eu nu spun nimic?

Da.

Dl procuror a primit depozi�ia lui.

Da!

M� po�i crede �n stare de o fapt� at�t de ur�t�?

�n stare ori nu, vreau banii �napoi.

Nu te mai chinui degeaba tat�, �i nu mai �nvinov��i pe nimeni.

Am �tiri despre afacerea dumitale �i am venit s�-�i spun c�,

dac� te hot�r�ti s� m� la�i s� o iau pe Mariana, �i se vor �napoia banii.

- Unde sunt? -Lini�te�te-te, ��i zic!

Sunt �ntr-un loc de care r�spund eu, �i totul at�rn� de mine.

R�m�ne s�-mi spui ce-ai hot�r�t �i s� alegi una din dou�:

ori mi-o dai pe Mariana, ori pierzi caseta.

- Nu s-a scos nimic din ea? - Nimic.

Vezi dac� ai de g�nd s� prime�ti �i s� adaugi consim��m�ntul dumitale

la al mamei ei, care a l�sat-o s� aleag� �ntre noi doi, dup� voia ei.

Dar nu �tii c� nu e de ajuns consim��m�ntul ei

�i c� Dumnezeu, odat� cu un frate pe care-l vezi,

mi l-a dat �i pe tata, c�ruia trebuie s� m� ceri.

Copii, Cerul nu m-a dat vou� ca s� m� opun dorin�elor voastre.

Senior Harpagon, �n�elegi c� alegerea unei fete va fi fiul, nu tat�l.

Haide, nu a�tepta s� �i se spun� ce nu este nevoie s-auzi

�i d�-�i consim��m�ntul la aceste dou� c�s�torii.

Trebuie, mai �nt�i, s�-mi v�d caseta.

O s-o vezi, �ntreag� �i s�n�toas�.

N-am bani de dat la c�s�toria copiilor mei.

Nu-i nimic, am eu pentru doi, s� nu te �ngrijoreze asta.

Te obligi dumneata la toate cheltuielile celor dou� c�s�torii?

Da, m� oblig.

E�ti mul�umit?

Cu condi�ia s�-mi faci un costum de haine de nunt�.

De acord.

Hai s� gust�m bucuria pe care ne-o d� ast� fericit� zi.

Dlor, sta�i! Ce v� gr�bi�i a�a? Cine-mi pl�te�te ce-am scris?

N-avem ce face cu h�rtiile dumitale.

Ce m� prive�te pe mine? Nu le-am f�cut pe degeaba.

Ca plat�, uite, ��i dau un om pe care s�-l pui �n �treang.

Cum naiba s-o mai �ntorci? C�nd spun adev�rat, m� bate cu b��ul

�i c�nd spun minciuni m� pune-n �treang.

Senior Harpagon, iart� �i minciuna lui.

- Pl�te�ti dumneata? - Fie!

�i eu s� v�d scumpa mea caset�.

Harpagon!

Mult noroc, drag� Harpagon!