All language subtitles for Tarzan.2.The.Legend.Begins.2005.1080p.WEBRip.x264.AAC5.1-[YTS.MX]2x

af Afrikaans
ak Akan
sq Albanian
am Amharic
ar Arabic
hy Armenian
az Azerbaijani
eu Basque
be Belarusian
bem Bemba
bn Bengali
bh Bihari
bs Bosnian
br Breton
bg Bulgarian
km Cambodian
ca Catalan
ceb Cebuano
chr Cherokee
ny Chichewa
zh-CN Chinese (Simplified)
zh-TW Chinese (Traditional)
co Corsican
hr Croatian
cs Czech
da Danish
nl Dutch
en English
eo Esperanto
et Estonian
ee Ewe
fo Faroese
tl Filipino
fi Finnish
fr French
fy Frisian
gaa Ga
gl Galician
ka Georgian
de German
el Greek
gn Guarani
gu Gujarati
ht Haitian Creole
ha Hausa
haw Hawaiian
iw Hebrew
hi Hindi
hmn Hmong
hu Hungarian
is Icelandic
ig Igbo
id Indonesian
ia Interlingua
ga Irish
it Italian
ja Japanese
jw Javanese
kn Kannada
kk Kazakh
rw Kinyarwanda
rn Kirundi
kg Kongo
ko Korean
kri Krio (Sierra Leone)
ku Kurdish
ckb Kurdish (Soranî)
ky Kyrgyz
lo Laothian
la Latin
lv Latvian
ln Lingala
lt Lithuanian
loz Lozi
lg Luganda
ach Luo
lb Luxembourgish
mk Macedonian
mg Malagasy
ms Malay
ml Malayalam
mt Maltese
mi Maori
mr Marathi
mfe Mauritian Creole
mo Moldavian
mn Mongolian
my Myanmar (Burmese)
sr-ME Montenegrin
ne Nepali
pcm Nigerian Pidgin
nso Northern Sotho
no Norwegian
nn Norwegian (Nynorsk)
oc Occitan
or Oriya
om Oromo
ps Pashto
fa Persian
pl Polish
pt-BR Portuguese (Brazil)
pt Portuguese (Portugal)
pa Punjabi
qu Quechua
ro Romanian
rm Romansh
nyn Runyakitara
ru Russian
sm Samoan
gd Scots Gaelic
sr Serbian
sh Serbo-Croatian
st Sesotho
tn Setswana
crs Seychellois Creole
sn Shona
sd Sindhi
si Sinhalese
sk Slovak
sl Slovenian
so Somali
es Spanish
es-419 Spanish (Latin American)
su Sundanese
sw Swahili
sv Swedish
tg Tajik
ta Tamil
tt Tatar
te Telugu
th Thai
ti Tigrinya
to Tonga
lua Tshiluba
tum Tumbuka
tr Turkish
tk Turkmen
tw Twi
ug Uighur
uk Ukrainian
ur Urdu
uz Uzbek
vi Vietnamese
cy Welsh
wo Wolof
xh Xhosa
yi Yiddish
yo Yoruba
zu Zulu

Original subtitles

Downloaded from YTS.MX

Official YIFY movies site: YTS.MX

WALT DISNEY PICTURES prezintă

TARZAN 2

Whoau!

Fugi!

E Zugor!

Monstru'? Ah!

Ah!

Hei, hei, hei! Nu e corect să te tragă cineva.

Oh! Ooh!

Ah, bună?

Ce crezi că faci?

Orice ar fi, să ştii că nu o faci prea bine.

Mai vine?

Hei, aşteaptă o clipă.

Nu exista nici un Zugor.

Nu e decât un locşor imaginar.

Terk se prefăcea că să mă antrenez să fug să-mi scap pielea.

Sunt prea încet. Dacă nu alerg mai repede

Ceva teribil o să mi se întâmple.

Eşti cea mai naşpa gorila din toate timpurile.

Dacă Zugor coboară vreodată de pe Muntele întunecat,

ai fi fost mâncat pe vremea asta.

Pun pariu că pot să te prind.

- Nu poţi. - Mrrrr!

- M-ai ratat. - Mrrrr!

M-ai ratat din nou.

Pe bune, e de-a dreptul trist.

Asta e o reţetă care duce la dezastru.

# Oh, voinţa de a fi tare

# şi înţelepciunea de a fi isteţ

# Toate aceste lucruri vor veni la tine în timp

# În călătoria asta pe care ai început-o

# Tu eşti acela care va ajunge în vârf

# Fiul Omului, uită-te spre cer

# Ridică-ţi spiritul, lasă-l liber

# Într-o zi o să mergi falnic şi mândru

# Fiul Omului, vei deveni un bărbat în timp

Haide, poţi să reuşeşti.

Poţi să reuşeşti. Poţi să reuşeşti.

# Yay-oh Yay-oh

# Yay-oh Yay-oh

# Yay-oh, yay-oh Yay-oh

Whoau!

# Fiul omului, uită-te spre cer

Fereşte-te!

Copacu! Copacu! Copacu!

# Fiul Omului e un bărbat pe care să-l vadă toată lumea #

- Eşti bine? - Te-ai lovit? Lasă-mă să văd.

Care e problema ta? E doar un copil.

Nu mai vreau să te joci cu ăla.

O să rănească pe cineva.

Săraca Kala. E o pacoste.

Pentru toţi.

Frumos. Aproape ai distrus jumătate din familie.

Ah, iar e Cascada Elefanţilor din nou.

Ooh, chiar pot să-l aud pe Kerchak.

"Aproape că ai ucis pe cineva."

"E doar un copil. O să înveţe."

"N-o să supravieţuiască în junglă.

Nu poate să fugă, nu poate să se caţere.

E un pericol pentru noi toţi.

Acum, cred că voi mârâi impresionant."

Hei, prietene. Ştii că glumesc, nu-i aşa?

Desigur.

Nu făceam mişto de tine. Făceam mişto de Kerchak.

Eww.

Haide, e timpul să te culci.

Să vedem...

Aşa. E confortabil?

E perfect, mama.

Ţi-am prins nasul

Ţi-am prins degetele.

Sunt prea mare ca să mai joc ''nasul şi degetele''

Ah-ih. Cred că unul lipseşte.

Poate îl ascunzi...

- aici. - Mama, opreşte-te.

Opreşte-te. Nu, pe bune...

Mama, opreşte-te.

Tarzan, care e problema?

- Tarzan? - Nu sunt o gorilă bună.

Nu pot să scap de Zugor.

Zugor? Ştii că nu exista aşa ceva.

E doar o poveste veche cu fantome.

Dar dacă ar fi real, m-ar prinde.

Sunt prea încet.

Ştii ce, dacă Zugor va veni vreodată pentru tine,

te salvez eu. Poţi să te bazezi pe asta.

Dar, atunci tu vei fi în pericol din cauza mea.

Toată lumea s-ar simţi mai bine dacă nu aş fi în preajma lor.

Haide cu mine. Vreau să-ţi arăt ceva.

Copacul acesta creştea aici singur.

Ce s-a întâmplat cu el?

Într-o zi a fost o furtună puternică,

şi vântul a suflat, până când în sfârşit a smuls copacul.

Dar acum, uită-te aici.

Acesta este cel mai puternic copac din junglă,

din cauză că are multe trunchiuri, toate ajutându-se între ele,

ridicând frunzele spre cer.

Şi uite, trunchiurile sunt toate diferite.

Unele sunt subţiri, altele sunt groase,

unele încovoiate, altele drepte.

Ăla arată a gras.

Arata, nu-i aşa?

Dar toate ajuta copacul să fie puternic.

puternic încă să reziste orice furtună.

Ca o familie.

- Ca familia noastră? - Aşa e.

Ai nevoie de familia ta, Tarzan şi familia ta are nevoie de tine.

- Nimeni nu are nevoie de mine. - Eu am.

Şi voi avea întotdeauna.

Acum, unde e degetul ăla lipsa?

Mama, am toate degetele.

Nu, nu cred. Poate că e aici, sau aici...

Mama, opreşte-te.

- Whoa! - Roar!

Ooh, dinte.

Fi-ţi atenţi la mare dinte înfricoşător.

Fugi! Fugi! E Zugor! Whoau!

Termina prosteala, Tarzan.

Deci, ce aştepţi?

Fugi!

Ah!

- Tarzan! - Mama!

Nu.

Kala.

Mama?

Mama?

Unde e toată lumea?

Mama, unde eşti?

Îmi pare rău, Kala.

Era acolo. Aproape că l-am avut.

Şi era acolo... Nu.

Nu puteai să faci nimic.

Trebuia să faci ceva. Trebuia să-mi dau viaţa pentru viaţa lui.

Săraca Kala. A fost oribil.

Aproape că era să moară şi ea.

Urăsc să spun asta,

dar probabil că e mai bine pentru ea fără el.

Cred că e mai bine pentru toţi.

# Poate să-mi spună cineva unde mi-e locul

# Unde ar trebui să mă duc?

# Poate să-mi spună cineva unde greşesc?

# Trebuie să ştiu

# De ce îi rănesc pe cei ce-i iubesc

# Cu tot ce fac?

# Dacă nu pot să fiu ce vor ei

# Atunci ce trebuie să fac?

Ah!

- # Nu pot să mă duc acasă - # Nu pot să mă duc acasă

- # Oh, atât măcar ştiu - # Atât măcar ştiu

# S-ar putea să fie mai bine să dispar

# Singur

- # Trebuie să găsesc destinul meu - # Să găsesc destinul meu

# Şi o să supravieţuiesc cumva

# O să supravieţuiesc cumva

# Dacă ar exista un loc unde aş putea fi

# Doar eu

# Dacă ar exista un loc unde aş putea fi

# Doar eu #

Ah!

Zugor!

Eh?

- Huh? - Uite ce am prins. E o pasăre mică.

- Dar nu sunt pasăre. - Kago, uite ce am prins.

- O pasăre mică. - Hah?

Hah?

Nu poţi să vezi că mă distram? Ar trebui să...

- Aşteaptă puţin. - Hei!

- Uto, asta nu e pasăre. - Nu-i aşa.

Nu are pene deloc, creier de banană.

Ba e şi pot să o dovedesc.

O să o aruncăm din vârf şi când o să zboare,

atunci tu vei fi creier de banană.

Nu mă împinge!

Nu mă împinge! Nu mă împinge! Nu mă împinge!

Opreşte-te! Opreşte-te!

Nu mai râde!

Îmi place când fratele meu sughiţa.

Mori de ras.

Gata.

Te dobor.

Băieţi!

- Bună, mama. - Bună, mama.

Dragii mei băieţi, comorile mele,

Ce a spus mama Gunda despre bătaie?

- El mă împingea. - El îmi spunea creier de banană.

Buzele!

Când va bâtei o faceţi pe mama...

... foarte nemulţumită!

O înţelegeţi pe mama?

Dă, mama.

Ce e cu toată prosteala asta cu un pui de pasăre, hmm?

Nu sunt pasăre. Sunt o gorilă.

- O gorilă! - Ca tine.

Putem totuşi să o aruncăm din vârf?

Dacă eşti o gorilă, unde e familia ta?

- Cum ai ajuns aici? - Uh...

Ai venit aici prin crăpătură aia.

E singurul mod.

În afară de a cădea.

M-am împiedecat. Încercam să scap de monstru.

- Toţi încercam, dragă. - Monstru?

Păzeşte crăpătură, aşteptând.

Şi dacă te prinde, atunci se spune că te mănâncă.

I se spune...

- Nu îi spune numele, mama. - Eu nu ascult.

La, la, la, la, la. Nu aud asta.

... Zugor.

Dar nu exista aşa ceva ca Zu...

Zugor!

Vine.

Ah! Zugor!

Zugor!

Whoau!

Ay!

Whoau!

Ah!

E Zugor! Fugi, e Zugor!

Oof!

Copacul meu. Stai afară.

- Dar trebuie să mă laşi... - Nu. Pleacă.

- Te rog! - Nu.

Dacă stau afară s-ar putea să mă prindă Zugor.

Boo-hoo pentru tine.

Trebuie să mă ajuţi.

Trebuie.

Mama?

Ok, copilaşi. Aşa, urcaţi-vă.

Oh, încă o zi încărcat pentru cei doi copilaşi ai mei, nu-i aşa?

Zugor ne-a speriat, mama.

Oh, ştiu, dragă.

- Pe mine nu mă speriat. - Ba da.

- Ba nu. - Ba da.

Ba nu.

- Mama? - Da, dragă?

- Spune-ne o poveste. - Bine.

Dacă vă spun o poveste, adormiţi pentru mama?

Dă, mama.

Bine, atunci, să vedem.

Bine. A fost odată ca niciodată, a fost o familie de trei...

... oh, oh, nu ştiu, trei...

- Broscuţe prostuţe? - Bine, dragă.

A fost odată ca niciodată, a fost o familie de trei broscuţe.

Una din ele era puţin cam idioată...

- Care din ele? - Şi una era puţin cam violentă.

Îmi place de asta.

Şi unii ar putea spune că mama era puţin cam posesivă...

... dar eu nu sunt de acord.

Aligatorii mănâncă broscuţe?

Oh, nu. Nu le lasă pe broscuţe să fie mâncate.

Fă-le să zboare.

Stai liniştit, Uto. Nu vor fi mâncate.

Dar cele trei broscuţe erau singurele

într-o lume mare,

sărind din lac în lac.

Tupa-tup.

Încercau să găsească un loc unde erau binevenite.

dar în orice loc să ducea erau alungate!

Poate ca broscuţele ar trebuie să spargă nişte capete, mama.

- Da. - Broscuţele au ajuns într-un sfârşit

în vale oribilă, terorizaţi de un monstru,

cu aproape nimic de mâncat şi băut

şi doar stânci ascuţite pe care să doarmă!

- Deci... - Hah?

... mâine ea o să le găsească broscuţelor o nouă casă.

Şi de data asta, orice se bagă în calea ei o să simtă

mania teribilă a Mamei Broasca!

Mama, mi-am stricat perna...

... din nou.

Tarzan.

Mama!

Hmm.

Ouch.

Zugor!

Zugor!

Zugor!

Zugor?

Nu-mi vine să cred.

- Bună, Zugor. - Bună.

Tu eşti Zugor, nu-i aşa?

- Nu, nu sunt. - Ba eşti. Te-am văzut.

- Nu, nu m-ai văzut. - Ai speriat rinocerul ăla

ca să poţi lua fructul ăsta.

Hei, asta e al meu!

- Fugi! - Ah!

Whoau!

Hah?

Gee, merci...

... pentru nimic!

E vina ta că suntem urmăriţi în primul rând.

Hei, aşteaptă.

Pleacă.

Lasă-mă singur.

- Singur? - Da. Singur?

Regula nr 1 a lui Zugor: Nu ai nevoie de nimeni decât de tine.

Du-te acasă.

- Nu pot. Am fugit de acasă. - Da, da, da.

Nu pot să mă întorc,

până nu învăţ cum să fiu o gorilă bună.

Buu-huu. Du-te şi te joacă cu un aligator.

Hei, poate că poţi să mă înveţi? Tu eşti Zugor.

Să te învăţ? Eu? Nu.

Aşteaptă... Nu.

Ce zici de asta: Nu!

La revedere, pa, pa-pa.

Ok, cred că voi pleca.

Frate, abia aştept să le spun tuturor cine e adevăratul Zugor.

Hah?

În special celor trei gorile mari.

Frate, cred că voi râde pe săturate

când o să le spun că tu eşti Zugor.

Whoau, whoau, whoau.

Hmm. Ştii ce, pot să mă răzgândesc.

În felu' asta, n-o să spun nimănui secretul tău.

Nu-mi placi.

Oh, în fine. Ne-am înţeles. Te voi ajuta.

Şi în schimb, n-o să spui la nimeni.

Corect! Nu spun la nimeni.

Tarzan?

Nu poţi să mă prinzi, Zugor.

Nu acum, băieţi. Ok?

Nu am chef.

Hei! Am spus că nu am chef! Ok? Acum dispăreţi!

Oh...

Uite ce, îmi pare rău. Ok?

Jocul nu va fi la fel fără Tarzan. Înţelegi?

Nu pot să cred că a murit.

Terk! Tarzan e în viaţă!

- E imposibil. - Dar l-am auzit.

Spunea, "Nu spune la nimeni."

Ai stat prea mult în soare. Ia două mango şi sună-mă dimineaţă.

I-am auzit vocea lui Tarzan venind dinspre Muntele Întunecat.

De ce nu a mai auzit nimeni?

Eu sunt elefant. Am auz pătrunzător.

Ok. Să vedem dacă putem să-l găsim.

Terk... Tarzan a spus să nu spui nimănui.

Hah? Oh.

Whoau, whoau.

Uh, voi trebuie să rămâneţi aici.

- Nu-nu. - Nu, nu vrem.

Ba da, vreţi. Voi, um...

Voi trebuie să rămâneţi în urmă şi, uh... să ne acoperiţi. Da.

Dacă întreabă cineva,

spuneţi-i că sunt plecaţi să strângem fructe de maimuţă.

- V-aţi prins? - Oh. Ok.

Fructe de maimuţă. Ne-am prins.

Dă, sunteţi foarte drăguţi. Ok? Fugiţi, fugiţi.

Terk încerca să mă înveţe să fiu o gorilă bună prefăcându-se a fi monstru.

Se prefăcea că eşti tu, dar tu nu eşti un monstru.

Eşti doar Zugor care pretinde ca...

Hei! Aşteaptă-mă!

Wow. Asta e casa ta? Unde dormi?

Locul ăsta e grozav. Ai pârâul tău personal.

Cas, cas, cas.

Acum, în cât mai puţine cuvinte cu putinţă,

Ce trebuie să fac să scap de tine?

Învaţă-mă să fiu o gorilă bună.

O gorilă? Puştiule, tu nu eşti o gorilă.

Ba sunt.

Ba nu. Să-ţi dovedesc.

Braţul meu: par.

Braţul tău: nu e păr.

Nu eşti o gorilă.

Dar... trebuie să fiu.

Mama mea e gorilă, prietenii mei sunt gorile,

întreaga mea familie.

Dacă nu sunt gorilă, atunci...

Atunci...

... ce sunt?

Hmm... Nu ştiu.

Poate eşti un fel de gibon mutant fără păr.

Sau o variantă de pasăre enervanta fără aripi.

O pasăre?

Sau poate eşti vreo specie rară de peşte urât.

- Urât? - Oh, da.

Foarte, foarte, foarte urât.

Vezi. Ne-am dat seama că nu eşti gorilă. Asta rezolvă totul..

Nu te pot învăţa să fii ceva ce nu eşti. Pa.

Whoau, aşteaptă. Tot trebuie să mă ajuţi să aflu cine sunt.

Avem o înţelegere.. Zugor.

Bine.

Ah, Zugor, îţi mulţumesc aşa...

Stai.

Fără mulţumiri plângăcioase

Vei fi încurajat, îngăduit sau abia tolerat.

Haide. Cu cât mai repede ne dăm seama ce eşti, cu atât mai repede scap de tine.

- Ok. Hei, Zugor. - Hah?

- Merci oricum. - Câh.

# Câteodată parcă toate lucrurile par îndepărtate

# Nu contează cât de mult încerc

# Câteodată mă simt aşa gol în interior

# Când tot la ce încerc să ţin

# Parcă se îndepărtează

# Şi chiar dacă cad parcă ceva tot mă strigă

# Dar voi continua, mă voi scufunda sau înota

# Voi continua să caut, să mă găsesc

# Cine sunt? Spune-mi

# De unde vin?

# Cine sunt? Spune-mi

# Mi se pare că nu mă integrez deloc

# Câteodată simt că aş vrea să fug în lume

# Şi să las totul în urmă

# Să găsesc un loc de care să aparţin

# O să continuu să caut să mă regăsesc

# O să continuu să caut să aflu adevărat despre mine

# Cine sunt? Spune-mi

# Pot să fiu vreodată eu?

# Cine sunt? Spune-mi

# Parcă nu mă potrivesc

Ştii ce, puştiule? Ai ghinion.

Urăsc ghinionul.

# Oh, parcă nu mă potrivesc

# Nu, nu, nu Nu, nu mă potrivesc deloc #

Eu sunt Zugor. Mrrr!

- Mătuşa Kala e supărată. - Cum aşa?

Îi este dor de Tarzan.

Aşa e, micuţule.

Oh, nu plânge, Tarzan e încă...

- Fructe de maimuţă. - Îţi aduci aminte?

- Ştiu. Nu aveam de gând să-i spun. - Să-mi spui ce?

- Tarzan e în viaţă. - Terk şi Tantor s-au dus să-l caute.

Oh!

Pe Muntele Întunecat.

Tarzan e în viaţă?

Mă duc să-i caut. Voi copii rămâneţi aici.

Ei, bine, azi nu a mers aşa de bine.

Oh! Dar vom încerca mâine din nou, nu-i aşa?

Oh, sunt nerăbdător,

abia respir de nerăbdare.

Destul cu vorbăiala din partea ta.

Mai puţină vorbăiala, mai multă moţăiala.

Uh-uh-uh.

Eu, aici.

Tu, acolo.

Acolo departe.

Eu Tarzan, tu morocănos.

Oase bătrâne.

Ai nevoie de un culcuş mai bun. Mama mea putea să fac un culcuş super.

Dă. Şi mama mea făcea un culcuş super.

Drăguţ.

- Moale. - Călduros.

Mi-a făcut odată un culcuş, care se legăna între două crengi.

Parcă dormeai pe aer.

Şi, când ţi-ai dat seama că eşti un Zugor?

Eh, asta a trecut.

- A trecut de mult. - Ce s-a întâmplat?

Am îmbătrânit, am încetinit, am fost lăsat în urmă.

Aceiaşi poveste veche.. Buu-huu. Cât de trist pentru mine.

Un pericol pentru familie.

Mă duc să arunc o privire împrejur. Trebuie să fii atent. Să îi ţii la distanţă.

- Regula număru' 1. - Pot să ajut?

Nu.

Ah, Terk,

nu pe Muntele Întunecat trăieşte Zugor?

Nu-ţi fă griji în legătură cu asta.

Zugor e doar un locşor imaginar. Îţi aduci aminte?

Nu e real.

Desigur, tu ştii asta şi eu ştie asta,

dar el ştie asta?

Zugor!

- Haide. Shoo! - Ah!

Cred în Zugor! Cred în Zugor! Cred! Cred! Cred!

Hah?

Te-am prins.

- L-ai prins pe bune, Kago. - Hei, lasă-mă să mă ridic.

Ah, Kago? Ăsta nu e un pui de pasăre.

- Nu e? - Oh, nu. Nu e.

Hei, nu poţi să-i faci asta fratelui meu.

Ah!

Oh, nu! Zugor l-a prins pe Terk!

Lasă-mi prietenul în pace!

Ia-mă pe mine în locul lui!

- Whoau! - Te pui cu mine?

E mâncată. Oh, cruzimea!

Acum, ce vom face noi cu tine?

Oh, oh! Ştiu.

Hai să-l aruncăm din vârf să vedem dacă zboară.

Gorilele nu pot zbura.

Oh, da? De unde ştii?

Pentru ca noi suntem gorile.

- Şi? - Şi noi nu putem zbura.

Dă, dar dacă oaselor noastre ar fi goale în interior,

şi am avea aripi şi pene,

am fi cele mai mari păsări din oraş.

Ei, bine, ce în numele...?

Uite, mama, am găsit o gorilă.

Şi de unde a venit această drăgălaşă?

Hei, hei. De ajuns, doamnă.

Am nevoie de obrazul ăsta ca să mănânc.

Oh, nu eşti tu cea mai drăgălaşă.

De unde eşti, dragă?

Povesteşte-ne de familia ta, hah? Unde e restul familiei?

Lasă-te păgubaşa, doamnă. Nu vreau să vorbesc şi nu poţi să mă faci.

Kago.

Să încercăm din nou. Ce zici, dragă?

Acum, cum ai trecut de Zugor?

Şi de unde vine familia ta exact?

E frumos acolo? Destulă mâncare şi apa?

Poate ne arăţi drumul acolo odată.

Terk? Eşti acolo

sau te-au mâncat?

... oricine se plimba pe muntele meu,

îmi murdăreşte pământul, îmi deranjează lucrurile.

Sunt lucrurile mele.

Hei! De ce îmi deranjezi lucrurile?

Ţi-am făcut un culcuş.

Tu ai făcut asta?

- Pentru mine? - Bineînţeles. Pentru oasele tale bătrâne.

Cum făcea mama ta. Încearcă-l.

Asta nu era parte sin înţelegere.

Ştiu.

Ah... E bun.

Dormi pe aer.

Nu ştiu ce eşti, Tarzan,

dar eşti destul de inteligent.

La fel ca odinioară când ai făcut chestia aia cu liana şi rinocerul.

Buf!

- Nu ai mai văzut niciodată aşa ceva. - Hah. Da, păi,

nu sunt destul de deştept să-mi dau seama ce sunt totuşi

nu sunt puternic ca un elefant. Nici înalt ca o girafă.

Nu pot să zbor ca o pasăre.

Poate că sunt nimic.

Şi, ai de gând s stai aici şi să te ţii de mine

până când mama ta se întoarce?

Dă.

- Toată ziulică? - Da.

O să te lovesc.

Ia zi, Uto,

cum de ai ajuns să faci toată treabă grea aici, hah?

Hah? Ce? Treabă grea?

Vreau să spun că, tu trebuie să stai aici cu mine, în timp ce leneşul Kag

se distrează lovindu-şi pietrele.

Vreau să spun că, nu ştiu, nu mi se pare echitabil.

Nu, nu e echitabil deloc.

Chiar nici un pic.

Hah?

Hmm...

Hmm... Eh?

Hei, asta nu e echitabil.

- Ce? - Am spus ce nu e echitabil.

Eu făcând toată treabă grea.

Trebuie să faci şi tu ceva, aşa că ia, Dl Leneş.

Ai de gând să accepţi asta?

- Ce să accept? - Uto te-a insultat.

- Mă insultat? - Da.

- M-ai insultat? - Uh... da?

Ooh! O să...

N-aveţi nici o idee cu cine vă puneţi.

Opreşte-te.

- Uto, opreşte-te! - Hah?

- Unde e? - Oops.

Aşteaptă până o prindem iar.

O să... O să...

Hei, a luat o banană. Bună treabă.

Nu neapărat. Dacă eram un cimpanzeu sau un babuin,

m-aş fi urcat până în vârf şi aş fi luat o grămadă.

Eu nu pot să iau decât câte una.

Tot crezi că eşti nimic, hah?

Hmm. Poate putem să facem ceva în legătură cu asta.

- Putem? - Da. M-am gândit că,

din moment ce eşti nimic,

şi cauţi să fii ceva...

... poţi să încerci să fii Zugor.

Hmm. Zugor?

Nu-i nici o problemă dacă nu vrei. Poţi să spui liniştit nu.

Oricum, mă simt câteodată destul de singur.

Vrei să spui, ca o să fiu ca tine?

Wow! Zugor!

Dă! Sunt Zugor.

Mrrr!

Regula număru' unu:

Nu avem nevoie de nimeni decât de noi.

Acesta e muntele nostru. Mrrr!

Muntele nostru.

Zugor în devenire,

foloseşte liana aia să strângi nişte mic dejun.

Dă, domnule.

- Zugor? - Hmm?

Ştii, asta nu era parte din înţelegere.

Ştiu.

Alo? E cineva acolo?

Alo?

Ah! Ceva m-a prins. E monstru'!

Adio, jungla rea.

Sunt blestemat! Blestemat!

Blestemat să fiu un cap de nucă de cocos.

- Terk? - Unicul şi singurul.

- Hai să plecăm de aici. - Whoau!

Terk? Tantor?

Tarzan! Eşti în viaţă! Eşti în viaţă!

Am crezut că eşti mort şi apoi Tantor...

Te-a auzit ţipând, apoi când am ajuns la Muntele Întunecat, Zugor...

Şi apoi gorilele alea mari...

Şi apoi am rămas prins în gaura aia şi Terk a fost mâncat.

Uh... într-un fel.

- Aşteaptă. Gorilele alea mari sunt după tine? - Probabil sunt chiar în spatele nostru.

Haideţi. Ştiu un loc grozav să ne ascundem.

Oh, ce reuniune minunată.

Îmi pare rău că am lăsat-o să scape, dar era un geniu rău.

Nu e nici o problemă, băieţi. Acum putem să o urmărim.

- Unde, mama? - Să trecem de Zugor, bineînţeles.

Ce faceţi aici? V-am spus să staţi acasă.

Ne-am plictisit să stăm acasă.

Şi ne plac fructele de maimuţă.

Noi nu căutam fructe de maimuţă.

- Dar s-ar putea să găsim câteva. - Foarte bine, dar staţi aproape.

Vrei să te muţi puţin?

Gorilele alea puteau să ne tăbăcească până acum.

Whoau!

Hah?

Am făcut noi asta?

Dă, vom fi în siguranţă aici.

Frate, mi-a fost dor de voi, băieţi.

Şi nouă ne-a fost dor de tine, prietene.

De aia am venit să te luam acasă.

- Nu vin acasă. - Nu vii?

Nu. Sunt Zugor acum.

Zugor? Ce înseamnă asta?

Înseamnă că nu am nevoie de nimeni decât de mine.

- De nimeni? - De nimeni.

Păi, nici de mama ta?

Îi este mai bine fără mine.

Şi nu pot să mă întorc. Sunt Zugor acum.

Ei, bine, cine este acest monstru Zugor?

Ţi-am spus, nu e un monstru.

- Nu e nici un monstru. - Nici un monstru?

Ce vrei să spui, nici un monstru?

Ah!

Ah, păi, vreau să spun nici un monstru...

- Mai mare sau mai fioros... - Hei!

Uită-te ce am găsit.

Lasă-mă jos! Lasă-mă jos!

Ok.

Ah! Ce se...? De ce? Cine?

- Salut. - Ah!

- Zugor... - Ai spus că n-o să zici la nimeni.

- Ai promis. - Zugor, îmi pare rău.

- Nu am vrut să... - Tu eşti Zugor?

Tot timpul ăsta, sărăcuţii mei băieţi şi cu mine

am stat blocaţi în valea asta nenorocită din cauza ta?

Ar trebui să te...

- Lasă-l în pace! - Dă-te la o parte, tacă.

Mmm, ştiţi ce, băieţi?

Cred că acest loc are nevoie de puţină... redecorare.

Oh, da!

Oh, bine. Oh, bine.

Hei, Kago, uită-te la asta.

E săltăreţ, săltăreţ, sare...

Vedeţi? Nu e frumos s-o păcăliţi pe mama Gunda.

- Zugor? - Asta e vina ta.

Îmi pare rău. Trebuia să-mi ajut prietenii şi eu...

Oh, deci de acolo sunteţi toţi.

Oh, cât de drăguţ.

Mulţumită lu' gură spartă,

ştim unde să ne găsim noua noastră casă.

Au stors tot din mine.

Haideţi, băieţi. Să mergem să ocupăm vecinătăţile.

Şi de data asta, nimeni nu ne stă în cale.

Uite acolo. Muntele Întunecat.

Zugor! Zugor, unde eşti?

Zugor.

Prima regulă...

Zugor, haide. Avem nevoie dă ajutorul tău.

- Tarzan, ne ducem să-l avertizăm pe Kerchak. - Staţi. Mergem şi noi cu voi.

Uh, nu te supăra, Tarzan, dar ne-ai încetini.

- Să mergem, Tant. - Whoau.

N-o să ajungă la timp.

Eşti singurul care cunoaşte muntele acesta.

Nu. Nu trebuia să te primesc înăuntru deloc.

Am crezut că suntem prieteni şi tu m-ai trădat.

Era prima regulă şi eu am încălcat-o.

Zugor, te rog.

Ştiu că am distrus totul, dar trebuie să ajuţi.

Buu-huu.

E familia mea.

Atunci du-te. Du-te!

Nu ai nevoie de mine! Şi eu nu am nevoie de tine!

Bine.

Buu-huu pentru mine.

- Cred că ştiu în ce direcţie să mă duc. - Da şi eu.

- E în direcţia aia. - Haide. Ştiu o scurtătură.

- Tarzan! - Oh, nu! Ah!

Whoau!

Whoau!

Să nu vorbim niciodată despre asta.

Haide!

Oof!

Încetineşte. Nu te îndepărta prea mult.

- N-o să mă îndepărtez. - Hah?

Hei, uite, mama, un copil.

Pentru bunul Dumnezeu.

Oh, pot să mă joc cu el?

- Pot? - Pune-l jos!

Cine spune?

Hei.

- Dă-te la o parte. - Da!

Nu poţi să faci asta cu fratele meu.

- Ah! - Mama!

- Mama, eşti bine? - Tarzan!

Oh, perfect.

- Lasă-l în pace! - Să vedem dacă poate să zboare.

Mama!

- Zugor! - Hmm?

Ha-ha!

- Zugor? - Tarzan!

Dar, ce eşti tu...?

Ha-ha! Am reuşit!

Mi-am dat seama ce sunt!

- Tarzan! - Tarzan?

Dă. Îţi aduci aminte cum ne-ai salvat de rinocerul ăla?

Şi ai făcut hamacul ăla grozav? Şi ai luat bananele alea?

Tu poţi să faci lucruri pe care nimeni nu le poate face.

Puştiule, tu eşti Tarzan.

Acum, du-te şi prinde-i.

Hmm?

- Hei! - Huh?

Hei!

El e.

Ah!

Dă-te la o parte, bătrân ruginit.

Ruginit?

Ai lovit toate crengile când ai căzut din copacul urâţeniei.

Păi, tu eşti aşa de osos, pun pariu că nici vulturii nu or să te vrea.

Ha! Hei, hipopotamul a sunat. Îşi vrea corpul înapoi.

Ţineţi-vă, micuţilor.

Mătuşa Kala. Mătuşa Kala!

Ow, ow, ow, ow.

Haideţi. Urcaţi.

Hah?

Ah!

Ah!

Pune-i dop, "boşorog bătrân".

Balon mare cu miros de mlaştină.

Buze de şopârlă!

- Muci de vierme! - Băşină de liliac!

Ai nişte ochi frumoşi!

- Hmm? - Hah?

- Eh? - Mmm?

Oh, asta e înfricoşător. Ce e el?

Unde e el?

Ce a fost asta?

Ah! Mama!

Hei!

Ah-oh.

Ow! Ow! Oh!

Oh! Oh! Oh! Ow! Ooh!

Ow!

Hah?

Ah!

Uto, aşteaptă-mă!

Ah!

Mătuşa Kala, ţine-te!

- Mama! - Kala!

Ah!

Bravo! Bravo, Tarzan!

Oh, am crezut că te-am pierdut.

Îmi pare rău că am plecat, mama.

Dar nu am vrut să te rănesc.

Să mă răneşti?

Tarzan, m-ai salvat.

Mama!

- Mama! Ajutor! - E în spatele nostru.

Ah! E peste tot!

Bună, băieţi.

Mama?

El crede că am ochi frumoşi.

Ah...

Aşteaptă o clipă. Nu spargem pe nimeni?

- Da. - Oh nu, drăguţilor.

- Aia s-a terminat acum. - Dar, mama!

Buzele!

De câte ori să vă spun eu vouă fără bătaie?

Nu ne mai batem cu nimeni.

Dă, mama.

Misterul nemuritor al dragostei.

Ew.

Mmm...

Ok, aşteaptă. Cred că m-am prins.

Ai crezut că eşti nimic, dar totuşi eşti ceva,

ceea ce te face orice?

- Oh, nu, mama. - Cum era, încă o dată?

Oh, nu mai contează. Ai nimerit-o prima dată.

Ceea ce sunt... e o parte din familie.

Oh, Tarzan, sunt aşa mândră de tine.

- Zugor! - Tarzan.

- Am venit să-mi iau rămas bun. - Deja?

Păi, ştii şi tu.

Au nevoie de mine.

- O să vin sus acolo să te vizitez în curând. - Ar fi bine.

Oh şi Zugor...

Merci. Merci pentru tot.

Nu. Eu îţi mulţumesc.

Acum, băieţi, voi doi o să reparaţi

copacul ăla drăguţ a lui Zugor

pe care l-aţi făcut bucăţele.

- Dar, mama... - Băieţi.

Regula număru' unu: Nu comentaţi niciodată în faţa mamei.

- Dar noi nu... - Buu-huu.

- Noi doar... - Buu-huu.

Buu-huu pentru tine.

Rah! Nimic nu-i scăpa monstrului!

Pe bune?

Ce a fost asta?

Asta, prietene, a fost Tarzan.

# Câte puţin din toate

# O să mă facă tot ceea ce vreau să fiu

# Cine sunt?

# Ştiu că pot să fac orice

# Cine sunt? Ştiu

# Da, pot să fiu oricine Chiar oricine

# Câteodată totul pare aşa îndepărtat

# Nu contează cât de mult încerc

# Câteodată mă simt aşa de gol în interior

# Când tot la ce încerc să ţin

# Se îndepărtează

# Şi chiar dacă cad mă tot cheamă înapoi

# Dar o să continui să caut, o să mă scufund sau o să înot

# O să caut în continuare să mă găsesc

# Cine sunt? Spune-mi

# Şi de unde vin?

# Cine sunt? Spune-mi

# Parcă nu mă potrivesc nicăieri

# Câteodată parcă aş vrea să fug

# şi să las totul în urma

# Încerc să găsesc un loc unde să aparţin

# Dacă continui să caut o să mă regăsesc

# O să continui să caut să mă găsesc

# Cine sunt? Spune-mi

# Şi de unde vin?

# Cine sunt? Spune-mi

# parcă nu mă potrivesc nicăieri

# Cine sunt?

# Cine sunt?

# Cine sunt?

# Ştiu că pot face orice

# Cine sunt?

# Ştiu că pot fi oricine

# Cine sunt?

# Ştiu că pot face orice, chiar orice

# Cine sunt?

# Ştiu că pot fi oricine

# Cine sunt?

# Ştiu, da, că pot fi oricine

# Da, pot fi chiar oricine #

Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.