Original subtitles

= TITANII =

Kadmos rege al Cretei, ascultă-mă !

Tu ai chemat Sybilla să îţi cunoşti destinul.

Ai avut această îndrăzneala deşi ai mai comis o crimă.

Ca să trăieşti cu Hermiona,

ţi-ai asasinat soţia.

Dar ea ţi-a lăsat o fiică

ce va fi cauza ruinei tale.

Aşa au hotărât zeii, pentru a te pedepsi.

Fata va creşte

şi într-o zi va cunoaşte dragostea.

În ziua aceea tu vei muri !

Stai !

Kadmos, e inutil

Dacă pentru a te sustrage destinului îţi vei ucide fiica,

să şti că şi inima ta va înceta să bată.

Foarte bine.

Atunci dacă zeii au hotărât aşa

eu îi voi nesocoti. li voi scoate pe toţi din Creta.

Nu va mai dura mult.

Şi poporul mă va adora pe mine,

regele Kadmos, că zeul său unic.

Vino Hermiona...

Vino.

Trebuie să ne apărăm.

Îţi voi arăta secretul meu.

Te vei îmbăia şi tu în aburii sfinţiţi

şi vei fi invulnerabila.

Şi atunci ne vom căsători.

Vei fi la fel ca mine.

Atunci...

Haideţi, începeţi.

Haideţi... Plecaţi.

Invulnerabila...

Pe-acest pământ se cred cu toţii.

Dar eu nu ştiu decât că

fiecare din noi are darul lui Ahile.

Nu eşti prea clar.

N- aş mai fi fost preot dac-aş fi fost clar.

N- avem de ce ne teme de acum înainte.

Mai e un lucru de făcut.

Să evităm că profeţia să se realizeze.

Să o împiedicăm pe Antiope să iubească.

Dacă o vei ţine mereu prizonieră, izolată de toţi,

nici un om n-o va putea vedea.

Bucură-te Antiope.

Ziua cea mare se apropie.

Preoţii pregătesc deja ceremonia.

Preoţii spui ?

Atunci la templu

vor fi şi bărbaţi la sărbătoare.

- Preoţii nu sunt bărbaţi. - Sunt femei ?

Nu, nu sunt femei

dar sunt... preoţi...

Vor fi în curând 18 ani de când sunt izolată

şi pentru prima oară când ies,

nu voi întâlni nici un bărbat.

E rău că te gândeşti la bărbaţi.

O şti. - Lucinia se gândeşte şi...

Lucinia, ai grijă !

Toţi bărbaţii sunt duri şi răi.

Sunt o eroare a zeilor în creaţia umanităţii.

E foarte adevărat că şi zeii se înşeală uneori.

Dar, dacă sunt urâţi după cum pretinzi,

de ce femeile îi iubesc ?

Dragostea ?!...

Doar rasele inferioare pot avea acest sentiment.

Tu care eşti fiica regelui Cretei,

vei deveni preoteasă.

Tu vei iubi şi te vei mărita cu un zeu.

Zeii te-au chemat deja la cel mai glorios destin.

Zeii ! Tatăl meu a vrut-o !

Tatăl tău e zeul nostru !

Nu trebuie să uiţi.

Ascultaţi-mă titani !

Treziţi-vă din somnul vostru

să ascultaţi glasul zeilor.

Aceşti zei

pe care cândva i-aţi ofensat şi i-aţi nesocotit,

ordona pe pământ.

Un alt om continua să-I provoace pe titanul Jupiter.

E Kadmos, regele Cretei.

Astăzi

el crede că a învins destinul

aservind soatrta fiicei sale

crudei sale voinţe.

În această zi

Jupiter vă oferă vouă, titanilor,

ocazia de a vă rscumpara.

El a hotărât că unul dintre voi

să fie însărcinat de a aduce în infern

acest rege pretenţios.

Dar... trebuie să dovediţi inteligentă

ca să-I aduceţi pe Kadmos în regatul său.

Şi de aceea Jupiter te-a ales pe tine

Kryos.

Tu eşti cel mai în formă şi cel mai ingenios dintre fraţii tăi.

Dacă vei reuşi în încercarea ta,

voi, titanii,

veţi fi puşi în libertate.

Era timpul că Zeus

să-şi amintească în sfârşit de existenţa noastră.

Spune-i că voi merge în Creta.

Fă-I să înţeleagă că voi merge bucuros.

Şi dacă Fortuna îmi acorda această favoare,

voi reda curând libertatea fraţilor mei.

Prin voinţa lui Jupiter iată-te liber

să revezi din nou dulcea lumina a soarelui.

Vei deveni un om.

Dar un om muritor.

Un om vulnerabil.

Şi unica ta arma, singura apărare,

va fi inteligenţa ta.

Bucură-te popor al Cretei ! Lată, trece zeul tău !

Bucuraţi-vă mojicilor !

Întâmpinaţi-vă regele.

Aclamaţi-vă zeul !

Bucuraţi-vă !

... Trăiască regele ! Trăiască regele !

Trăiască regele...

Bine.

Vor inaugura aceasta masca de carnaval ?

Asta reprezintă regele ?

Şi aceasta oroare o va vedea el ?

Hai, intra în casă, imbecilule !

Ei, Torak, ce să cumpăr ?

Un cal sau o femeie ?

Cumpăraţi stofele mele, Am de toate culorile.

Avem de toate culorile. Şi din toate rasele.

Pentru a înveseli singurătatea caselor voastre,

pentru liniştea voastră. - Regele vine vreodată în piaţă ?

Ei... ei... eu vreau doar să-i cunosc obiceiurile.

Un supus devotat trebuie să-şi cunoască regele, nu ?

E curios. De fiecare dată când pun o întrebare,

nu mi se răspunde sau mi se refuză compania.

Bine.

În sfârşit, iată unul căruia poţi să-i vorbeşti...

căci îmi păreţi o cetate a muţilor.

Mă numesc Kryos. Şi tu, cum te numeşti ?

Ahile.

Dar spune-mi...

sunteţi deci fără limbă în Creta ?

Toţi ?!

Dar tu eşti mut din naştere, tu n-ai vorbit niciodată.

N- am noroc.

Când să găsesc pe unul care vrea să vorbească,

eu sunt al străzii şi el e mut.

Şi iată I-am găsit.

Regele va fi probabil supărat

dacă va pierde bucuria bătrâneţii mele.

Duceţi-I pe Ahile la palat.

Sper că de data aceasta Kadmos nu va înfrunta.

Tu..

locuieşti la palatul regal ?

Şi eşti... un amic al regelui ?

Şi... lese adesaea din palat regele ?

Trebuie să fie tare frumos când iese.

Soldaţii... Caii...

Aş vrea să văd asta odată.

Şti... eu sunt un băiat dela ţară

şi sunt curios. Aş vrea să văd atâtea lucruri

ca să povestesc prietenilor la întoarcerea mea.

Vinovat.

Vinovat. Vinovat.

Vinovat. Vinovat.

Rator !

Colegiul judecătorilor te-a condamnat la moarte.

Totuşi în marea-i înţelepciune

suveranul nostru a hotărât să-ţi dea şansa de a suprvietui

şi îţi oferă un mijloc unic de a-ţi dovedi puterea.

În timpul sărbătorii templului

vei lupta până la moarte cu un alt condamnat.

Şi dacă vei învinge

regele în imensa-i bunătate

îţi va dărui viaţă

şi te va lua în slujba sa la curte.

Gardă, luaţi-I !

E o parodie a dreptăţii nu altceva !

E o impostură, o netrebnicie, o monstruozitate !

Eu nu sunt de aici. Vin dela tara, dar

pot spune că uzanţele voastre sunt înspăimântătoare.

Dar priviţi-vă ! Sunteţi nişte monştri.

Oricine ştie că un rege trebuie să-şi slujească poporul

şi nu să-I ducă în sclavie.

Dar Kadmos e de origine divină.

Fie precum spune. De parcă n- am şti cine a fost tatăl lui.

De parcă... Bine. Şi-apoi la ce...

Cuvintele tale-mi displac.

Ai limba prea ascuţită.

În locul tău aş fi mai discret.

Dar, n-ai auzit bine.

Eu nu sunt un zbir, nici un sclav. Sunt liber.

Şi dacă sunt liber, am să vorbesc !

Da ?... Arestaţi-I !

Prindeţi-I !

Pe toţi zeii, dar unde ţi-e capul ?!

Pe Zeus ! Nu ! Pe Kadmos !

Aaah, biata mea bătrâneţe.

Mi-a rasturnatat bagajele. Sărmanul de mine.

- Mila, milă... - Mai târziu !

A trecut pe-aici !

- Pe aici ! Căutaţi peste tot ! - Veniţi !

- Lata-I ! - Lata-I !

Nu-I lăsaţi să scape acum ! Repede pe aici !

Nu trebuie să mai scape !

Trageţi până nu dispare !

Dar ce faceţi ?

E acolo, pe casă.

- Bună ziua. - Bună ziua.

- E melasă ? - Melasă.

- Permiteţi ? - La.

Predă-te, eşti prins !

Îşi bate joc de noi !

Sunt secole de când nu m-am mai distrat aşa !

Ce mai faci frumoaso ?

Talanţii mei !

Bună ziua.

Ţie nu-ţi pasă, ai ?

Ţine !

Ei, drăcie, opreşte-te !

N- ai terminat de a mi-i aruncă în cap ?

Pardon.

- E'al nostru ! - Ţine asta !

Prindeţi-I viu. Îl va amuza pe rege.

Ei, asta-i viaţa.

Atenţie !

Hei ! Pe mine mă căutaţi ?

Doar nu sunteţi supăraţi. Aşadar, aţi hotărât să mă arestaţi ?

Încetişor.

Puţin aer... Încet !

Încetişor, v-am spus !...

Ţine. Apă.

Aaa, e caldă.

Hai, du-te caută-mi alta ! Fugi şi adu-mi !

Da Rator, imediat.

E apa din butoi.

Înainte.

Instalează-te într-un colţ.

Până mâine vei fi într-o bună companie.

Sunt toţi oameni de treabă.

Şi gata să-ţi devină buni prieteni.

Mâine mă tem să nu fie prea târziu.

Ei bine, ăsta începe bine.

- Hei, tu ! - Cine, eu ?

Da, tu. Cui crezi că-i vorbesc ?

Sunt oameni care vorbesc singuri.

Li întâlnim tot mai des din păcate.

Te crezi bolnav poate.

Poţi vedea.

Mâine am să te omor.

Nu uita. - Crezi ?

Ridică-te puţin.

Ridică-te.

Astepta-mă puţin.

Scuzaţi-mă.

Acum sparge-o.

Dac-aş fi mânios aş face-o la fel,

şi fără nici o oboseală. - O, pardon.

Lată. Apa ta.

E caldă !

Şi te laşi lovit în faţă fără să protestezi ?

- E mare. - Trage-i una.

Dar, asta n-o să meargă.

- Trage-i una ţi-am spus ! - Tu insişti ?

Atunci o să plăteşti scump.

Am să te omor.

Şi am s-o fac în timp.

Am să-ţi rup oasele unul câte unul.

Linişte ! Deci, linişte.

Primul care va mişca va fi torturat.

Linişte am zis.

Nu tulburaţi ceremonia sfântă a lui Kadmos.

Hei !

Vino aici.

Da, tu, grăbeşte-te.

Apleacă-te.

Hai, apleacă-te.

Eu Kadmos, rege al Cretei

singur zeu şi singur domn al cerului şi al pământului

consacru acum această ceremonie

gloriei cultului meu.

Hei, psst !

- Cine eşti tu ? - Eu sunt fiica regelui.

A regelui ? A cărui rege ?

Regele Cretei. Eu sunt fiica lui Kadmos.

Pe toţi zeii !

Eşti frumoasă.

Eşti tare frumoasă.

N-am crezut nicicând că voi întâlni o femeie cu ochi că ai tăi.

Sunt atât de luminoşi cum n-am văzut nici în cer.

Hei !

Psst !

Mă numesc Kryos.

Ah, ai nişte ochi extraordinari.

Tu eşti un bărbat ?

Da... în sfârşit... asta am crezut mereu.

Bărbaţii sunt o eroare a zeilor precum se zice.

Se spune la fel adesea despre femei.

Hei, când pot să te revăd ?

Cred că asta e cel mai important

când un om întâlneşte o femeie ca tine căci...

Antiope !

Eu, Kadmos,

domnul tău, regele tău şi zeul tău

te consacru pe tine Antiope, preoteasa a zeului insulei Creta.

Începând din această clipă îmi datorezi dragoste,

ascultare şi fidelitate,

până ce vei părăsi această lume.

Deîndată ce noul templu va fi terminat,

vei data castităţii şi singurătăţii

ce ţine de preoţia sfântă.

Haideţi, destul cu lenea.

E o frumoasă zi însorită, o zi ideală pentru a muri.

Doi dintre voi ce vor fi traşi la sorţi

vor fi duşi în templu şi vor lupta inaintre regelui.

Supravieţuitorul acestei lupte se va bate cu un al treilea tras la sorţi,

învingătorul va lupta cu al patrulea,

aşadar e simplu, eficace şi logic.

Ultimul supravieţuitor va fi graţiat.

Acum să vedem în ce ordine veţi lupta.

Alegeţi-vă armele.

Haideţi, repede, înaintaţi.

Avansaţi.

Hmm... tu ai ales arma cea mai lungă şi cea mai grea.

Înseamnă că tu eşti cel mai puternic.

E deci drept că tu să lupţi primul

contra celui ce o are pe cea puţin mai mică decât a ta.

Deci veţi fi tu şi tu şi tu.

Şi celui ce-i va rămâne sabia cea mai scurtă,

adică tu, vei lupta ultimul.

Aţi înţeles cu toţii ? Suntem de acord ?

Noroc bun... Să mergem.

Dacă se termină asta mă voi întoarce la ţară.

Ei bine, ce spuneam eu ?

Totul în muşchi şi nimic în creier.

Unul din voi doi trebuie să moară.

Voi alegeţi:

să muriţi căzând în foc sau să muiriti de lance.

Cel mai bun să învingă.

Focul !

Gândiţi-vă bine.

Niciodată vreunul din voi n- a văzut-o, mă uimiţi.

Are nişte ochi ce seamănă cu florile cerului.

Şi când surâde,

e ca şi cum aurora străluceşte peste lume.

Spune că e fiica regelui.

E poate adevărat.

Tu ai slujit la palat.

E posibil să n-o fi văzut vreodată ?

Să nu şti unde se afla camera ei ?

Acum tu !

Tu ce scri ?

Numele tău pe pereţi ?

Îl vom grava şi în piatră.

Hei !

Vrei să câştigi o drahmă ?

În schimbul a ce ?

Eu mor de frig...

Dă-mi puţin ulei să mă pot frecţiona.

Mă va împiedica să îngheţ.

Nu-nu... Mai întâi uleiul.

Blondul e formidabil

Vei vedea.

Formidabil...

Să vedem.

Ţine !

Atenţie la foc, arde !

Asta împunge, atenţie !

Ratat !

Atenţie !

Termină-I !

De ce ?

Victoria ajunge.

Nu e necesar să omori.

Fii generos pe cât de înţelept, zeu al Cretei.

Fă graţierea aceastei zile. - Cum te numeşti ?

Kryos.

Sunt cel mai devotat dintre slujitorii tăi.

Ridică-te Kryos !

Dorinţa ta va fi ascultată.

- Trăiască Kadmos ! - Trăiască regele !

Luptând în divina ta prezenţa era singurul mijloc de a te apropia.

Şi voiam atât să îţi vorbesc.

Dorem atât să te cunosc.

Să te slujesc, că mi-am luat toate riscurile.

Îţi spun că modul tău de luptă

e cel ce are preferinţa mea.

Abilitatea imporiva forţei.

Îţi plac taurii, Kryos ?

Ei bine, adică...

eu întotdeauna i-am simpatizat cu condiţia ca între noi

să fie un zid. - Ah... a-ha...

Ei bine, de secole în Creta,

tinerele fete şi băieţii se pregătesc în arenă.

Pentru un luptător e o onoare de a lupta aici sub ochii nosri.

Spiritul şi forţa împreună.

Forţa brutală şi lângă ea opzitia.

Ce văd acolo ?

- Îl cunoşti pe Ahile ? - Da.

Da, îl cunosc din ziua când m-au arestat.

- Ah... - Ştiam că stă la palat

dar... ignorăm ce spunea.

Ştiam doar că era bucuros să îţi slujească.

Ahile e servitorul ideal.

Urechile-i sunt lungi...

şi limba, îi e scurtă.

El ascultă... şi tace.

Mijlocul cel mai sigur de a trăi fericit.

Ascultaţi-mă ! Cinci drahme pe taur.

Nimeni nu va reuşi să îl doboare.

Înţeleg. Eu fac pariu.

Şi eu ! Pun trei drahme pe taur.

... oh, să faci asta în prezent e impresionant !

Aşteaptă, eu nu am dat încă miza.

475} Eu mizez pe om.

Şi tu ? Tu nu joci nimic ?

Oh, eu joc doar pentru mine. Niciodată pentru alţii.

Întotdeauna inteligenta învinge.

Adesea contra frumuseţii inteligenţa e neputincioasă.

În ce mă priveşte, singurul raport

pe care-I consimt cu un taur,

e fugă.

Pariurile sunt oricum aşa făcute încât regele câştiga întotdeauna.

Ai avut un motiv bun să nu joci.

Căci norocul e întotdeauna cu mine.

Ai vrea oare ?...

Ai vrea să-ţi dublezi miza cu riscul de a pierde totul ?

- Şi cine vor fi adversarii ? - Mâinile mele

contra ochilor tăi şi a inteligenţei tale.

Permite-mi...

Mâinile mele,

contra ochilor şi inteligenţei

celor ce le place jocul.

Perla, e sub această cupă.

Ea se află totdeauna sub aceea.

Atenţie la mâini... atenţie la ochi...

Mâinile merg mai repede ca gândul.

Credeţi că vedeţi. Dar nu vedeţi nimic.

Credeţi că înţelegeţi, dar nu veţi înţelege nimic.

Atenţie, jocul e o iluzie. Şi din iluzie provine eroarea

şi eroarea face să pierzi jocul.

Care-i ? Haideţi, priviţi şi hotărâţi !

Sub cupa aceasta, sub aceea, sau aceea ?

Nu ! Nu e nici acolo, nici aici.

Lată perla pe care o căutai.

Mulţumesc.

Haideţi prieteni ! Toată lumea poate juca.

Pariaţi şi hotărâţi-vă !

Curaj, priviţi şi jucaţi.

Acum ochii voştri contra mâinilor mele.

Şi mâinile mele contra inteleigentei voastre.

Nici truc, nici înşelătorie.

Doar abilitatea unui om care arăta ceea ce nu este.

Nu este iluzia care înşeală realitatea.

Ci e realitatea care vă înşeală.

De data asta sunt sigur

că nu vei reuşi să mă înşeli.

Se zice că cel mai tânăr a învins la templu.

El s-a debarasat de toţi adversarii lui

şi acum s-a aşezat lângă rege.

Sper că el este prizonierul care a fost salvat.

Vocea lui era aşa dulce.

Dar ochii săi erau plini de foc.

Toată ziua nu faci decât să vorbeşti de acest tânăr necunoscut.

Şi el toată ziua nu face decât să se gândească la mine.

Ei, cum ştii tu ?

O simt.

Acum deschideţi ochii uitaţi-vă bine.

Banii vă sunt aduşi de mâna mea.

Dar perla, unde este ?

Sub aceea, aceea, sau aceasta ?

Oh, nu !

- Aah, ai noroc. - Să-i spunem abilitate.

Îmi dai voie ?

Acordă-mi o valoare. O vei avea.

Dealtfel toţi le veţi avea.

Mâine vom merge la vânătoare.

Fiecare dintre voi să pună acolo înăuntru

tot ce are preţios.

Cel ce va aduce prada va fi bogat.

Şi i se va face o coroană de aur.

Bogăţia nu e totul pe acest pământ.

Trebuie şi glorie.

Şi ţie Kryos, îţi place vânătoarea ?

Îmi place mai mult să vânez ce e de vânat.

Şi dacă mâine voi avea noroc,

cred că ziua îmi va da o pradă bună.

Ascultă. E privighetoarea.

Nu-m i place privighetoarea.

Preoteasa a lui Kadmos...

Camera asta e tristă că o închisoare

cu toate astea aici trebuie să trăiesc.

Va mai trece timp până

să ajungi preoteasă în Acropole.

Când aştepţi lucruri triste orele trec mai repede.

Noapte bună.

Hei !

Fiica de rege.

Sunt Kryos.

Cel din închisoare. Îţi aminteşti de mine ?

Omul !

Bravo. Faci progrese.

Acum... am spus-o la figurat.

Dar... dacă te-ai acoperi puţin...

- Să mă acoper ? De ce ? - Fiindcă...

Fiindcă atunci când un băiat şi o fată se afla împreună,

e mai înţelept să fie îmbrăcaţi.

Mai ales când un gard îi desparte.

Eşti mulţumit ?

Da, e mai bine aşa. Pentru moment.

Spune-mi, cum te cheamă ?

Nici numele n-ai vrut să mi-I spui.

- Antiope. - Antiope, Antiope...

Antiope nu e chiar un nume.

- Mie-mi place. - Mie nu.

Şi mie trebuie să-mi placă ! Ah !

Nu te teme.

Ei !

Pari foarte viguros.

Un om trebuie să fie tare

şi asta pentru a apăra femeile.

Tu aperi femeile ?

Şi de ce aperi tu femeile, Kryos ?

Dar tu spui mereu "de ce" e curios.

De ce ai venit tu aici ?

De ce ?... pentru că... am trecut pe aici...

şi... ah...

Ei bine, nu. Nu ăsta-i motivul.

Voiam să te revăd.

- De ce ? - Cum de ce ?

De ce un om vrea să revadă o femeie ?

Nu ştiu, poate fiindcă ea o cere.

Fiindcă dacă un om ca mine întâlneşte o femeie

şi femeia asta are ochii tăi,

atunci... atunci...

acest om se îndrăgosteşte.

Dragostea e rezervată fiinţelor inferioare.

Răspunde. Vrei să te măriţi ?

Ce înseamnă asta ?

Aaah ! Dar tu nu ştii chiar nimic.

Am trăit întotdeauna pentru a fi închisă aici.

A te mărita, înseamnă a trăi împreună toată viaţa.

A urmă bărbatul, omul,

să-I iubeşti să să-I asculţi.

Dar... în acest caz...

eu sunt deja măritată. - Dar cu cine ?

Am fost consacrată zeului Cretei.

Li datorez fidelitate şi ascultare.

Preoteasa unui zeu care e tatăl tău ?

Ei, dar chiar n-am mai auzit o anomalie asemănătoare.

Jupiter cu toate defectele lui

are neîndoielnic calitatea de tata.

Dar al tău nu are nici una.

Nicand nu voi tolera că tu să fii nefericită.

Te voi duce departe de aici.

Nu ştiu încă cum, dar te voi duce.

Te iubesc.

- Încearcă să o spui şi tu. - Te iubesc.

Nu... Nu aşa, spune-o mai frumos.

Te iubesc.

Te iubesc.

Lată, e mai bine.

Te iubesc.

Te iubesc.

E un vis.

Un vis minunat. Dar nu-i decât un vis.

Adesea visele îmi vin în timpul nopţii.

Sunt darurile pe care zeii le acordă fanteziei oamenilor.

Şi soarele le ia...

luminând în fiecare dimineaţă gratiile ce mă ţin prizonieră.

Nici o închisoare nu va putea să te sustragă dragostei mele.

Ce este ?

Nimic. Chiar nimic.

Culcă-te din nou.

Eşti prea avida.

Şi lăcomia te-a făcut să inventezi.

Nu-mi prea plac minciunile.

La posturile voastre !

În sănătatea regelui !

Dar tu mergi la vânătoare fără armă ?

Cum speri să-ţi capturezi pradă, cu mâinile tale ?

Pentru fiecare animal trebuie o armă diferită.

Care va fi vânatul nostru azi ?

Cel mai uimitor dintre toate.

Cel mai dificil de vânat. Onul !

El va fi prada noastră.

Eu ţi-am cerut totuşi grtierea acestui om.

Li acord graţierea.

Cu o condiţie totuşi.

Dacă ajungi la mare pe marginea pădurii,

vei fi liber.

Când statuia va fi în umbră,

deîndată vom începe urmărirea.

Du-te !

Atunci...

Ce armă îmi alegi pentru această vânătoare ?

Arma unică. Inteligenţa.

Voi vâna cu tine, Kadmos

Îţi voi reda ce ai pierdut la joc aseară.

Domnule, statuia e în umbră.

Asmuţiţi câinii !

Vânătoarea a început !

Ce se întâmplă ?

Să nu ne îndepărtăm.

Aşa nu-i mai întâlnim pe ceilalţi.

Dimpotrivă, îl vom întâlni pe Rator.

Vezi tu ? Omul care e vânat, gândeşte.

Adică el cauta să se sustragă

inteligenţei tale de vânător

prin inteligenţă să de pradă.

- E clar ? - Nu.

Nu !

De exemplu, ce ai face tu în locul lui Rator ?

- Pentru început. - Păi...

Aş încerca mai întâi să mă debarasez de câini.

Asta-i ! Ei bine, e ceea ce va face.

Deci Rator s- a aruncat în fluviu.

În apă el îşi va pierde... - Dar ne-am îndepărtat de pistă.

Ajungem să nu-i mai vedem pe ceilalţi.

Rator va trece pe punte,

dincolo de cascadă şi o va distruge.

[84035} Aminteşte-ţi că e foarte puternic.

Ceea ce face că vânătorii vor fi obligaţi

să se întoarcă înapoi pentru ai regăsi urma.

Din contră, pe aici noi ajungem direct.

Nu pari înfricoşat Kadmos, de a te găsi aici singur.

Eu ? De ce aş fi ?

Aş vrea să-mi spui ce va face Rator pe urmă.

Apoi el va trece peste stânci pentru a nu lăsa urme.

Dacă nu ai făcut o greşeală,

să mergem direct la faleză.

Aşa îi vom tăia retragerea.

De acord. Îl vom prinde cu siguranţă,

înainte ca el să ajungă.

Vezi ?

Totul s-a petrecut exact cum am prevăzut.

A fost destul să gândim.

Nu ! Nu, preaiubitul meu rege.

Îţi înţeleg decepţia şi sunt dezolat.

Dar astăzi tu nu îţi vei folosi armele.

Cum îndrăzneşti ?

Îndrăznesc fiindcă sunt cel mai tare,

pentru că suntem singuri,

şi pentru că ajutat de Rator îţi voi face o frumoasă surpriză.

Hai, zeule pe pământ, urmează-mă !

- Să te urmez ? Dar unde ? - În infern.

Unde vei fi judecat de zeii pe care i-ai ofensat.

E inutil, Kryos !

Uite-te în jurul tău.

Nu poţi să fugi.

N- ai să faci vreo prostie. Doar din îndoială cum ştiu.

E prea inteligent să nu fie periculos.

E un trimis al zeilor. A venit să mă răpească !

Şi să mă ducă în infern !

Îmi voi oferi oricum bucuria

de a te împiedica să mai faci rău !

Sari Kryos !

Prindeţi-I !

Omorâţi-I ! Omorâţi-I !

- Ce ? Vrei să sar ? - N-avem de ales.

E bine prietene.

Ajungem.

Încă un mic efort.

Spune-mi ceva.

Unde sunt ruinele templului

titanului Jupiter în acest blestemat cătun ?

- Ha ? - Pe colină.

Du-mă acolo în noaptea asta.

Şi nimeni să nu ştie.

Şi... unde te duci ?

Să fac cumpărături în oraş.

Kryos !

Lata-te în sfârşit.

Doar nu-i prea devreme.

- Dar, explică-mi, ce e asta ? - Un cadou pentru un prieten.

Dar, ce cauţi ?

În toate templele lui Zeus

se afla o intrare ce duce în infern.

Şi în infern, e Pluton.

Vrei să cobori în infern ?

- De ce ? - Asta mă priveşte.

Nu văd nimic. - Ah, eşti complet nebun.

Nu văd nimic dar... dar e normal.

Acest templu a fost inundat şi scufundat

şi intrarea e ascunsă sub apă.

Dar unde vrei să mergi ?!

Aşteaptă-mă aici.

Am două vorbe să-i spun lui Pluton.

Spune-mi dar pulbere...

Ce faci pe aici ?

Ei bine... adică...

Eu am venit să te cunosc.

Am auzit atâtea vorbindu-se de tine

că am voiam cu orice preţ să te-ntalnesac.

Şi ţi-am adus un cadou.

Un cadou ?

Şi ce vrei în schimb, ha ?

Să nu-I las pe Pluton să te umilească.

Vrei o mână de ajutor... lată.

Şi uite ce-ţi ofer.

Un inel... ha-ha...

Un inel. - Ei, încet.

Un inel...

Ţi-e sete ?

De ce nu bei tu micuţule ?

Bea...

Nu te teme.

E casca lui Pluton ce mă face invizibil

dar ce e regretabil e că asta merge numai noaptea.

O voi salva totuşi pe Antiope cu asta.

Rator.

Rator.

Rator...

Ascultă vântul serii.

Nu-mi place vântul.

Antiope.

Antiope.

Pe toţi zeii, dar... ce s-a întâmplat ?

Antiope, dragostea mea...

Dar nu-i nimeni în palatul ăsta.

Of !

Nu. Ce tâmpit sunt...

Sunt invizibil.

De acum Antiope e în loc sigur.

Va muri înainte ca cineva să reuşească a se apropia.

Dacă cineva va reuşi vreodată.

Hei !

Psst.

Ahile.

Ahile.

Sunt eu, băiete.

Ei, acum vom fi liniştiţi.

Nu ne vor descoperi aici.

Atunci...

Unde-au dus-o pe Antiope ?

Pe o corabie ?

Pe o insulă ?

Sunt soldaţi pe insulă ?

Nu e nici unul ?

Dar sunt şerpi.

Şerpi pe cap ?

Gorgonă.

Cine e Gorgona, o femeie ?

Nu. O vrăjitoare.

Şi privirea să... pietrifica oamenii.

Spune-mi, ce o să faci ?

Voi aştepta noaptea şi voi încerca s-o răpesc pe Antiope.

Cu condiţia că aştept noaptea pe apă.

- Şi Gorgonă ? - Da.

Mii de Gorgone.

E el ! E el !

Ai avut dreptate Antiope. Kryos a venit !

Nu vor mai fi strigăte de acum între noi.

Soarele a dispărut.

Întunericul a invadat pământul.

Apoi lumina a revenit.

Furtuna vine din insula stăpâne. Acolo îşi are originea.

Ea a izbucnit din senin ? - Da.

Că atunci când Perseu a ucis meduză

pământul a fost zguduit până-n măruntaie

s- a ridicat până a atins cerul.

Crezi că e...

Kadmos, m-ai chemat ?

Pregătiţi plecarea în insula.

După ce marea se va calma puţin

flota să plece spre insulă.

Răspundeţi puterii prin putere.

Capturaţi tot ce veţi găsi !

Nimeni nu trebuie să scape !

Nimeni !

Nimeni !

Ce meserie ai ?

Sunt tâmplar şi am fost pescar.

Dar ce faci ? Te aşteaptă.

Şi pretinzi că ştie să navigheze ?...

Dar dacă e un sclav atât de abil,

de ce mi-I vinzi ?

O femeie...

Am înţeles.

S- a aranjat.

Ţine pungă.

Vino.

Vino cu mine.

- Să mergem Kryos. - Ha ?

Marea s-a calmat.

Ah, da.

Poate vom putea trece.

Odihniţi-vă puţin.

Fiecare să stea la postul său fiind gata să dea la rame.

Să sperăm că nu ne vom lovi de pământ.

Căci pare într-adevăr tare bizar

să fii de aici şi să te acroşezi.

Dar o insulă ca aceea...

Repede.

Pe aici.

Ascundeţi-vă aici, jos. Casa trebuie să pară abandonată.

De soldaţi mă ocup eu.

Ce te uiţi ?

Sunt aici. Dragostea mea.

Te iubesc.

Opreşte prietene !

Dacă mişti, îţi sparg capul !

Kryos !

Rator. Repede, pe aici !

Eu mă ocup de soldaţi.

Li voi obliga să părăsească insula.

Cel puţin o sper.

Tu, întâlneşte-o pe Antiope

lângă copacul găunos. Aproae de casă.

Dacă din nefericire veţi fi descoperiţi,

sunt sigur că vei şti s- o aperi de rege.

Noroc.

El se simte rău.

Ridicaţi-I !

- Cred că... - Ei, tu ce crezi ?

Cine te-a întrebat ceva ? Hai, la drum !

Hei !

Hei, tu !

Se pare că...

Cine eşti tu ?

Atenţie, ţineţi aproape.

- Încearcă să-ţi domini frică ! - Da, încerc.

Eu... eu încerc. - Priviţi. Priviţi pe jos.

Deci e muritor că noi ceilalţi şi e rănit.

N- avem decât să-i luăm urma.

Nu poate fi departe. Înainte !

Rămâneţi ascunşi. Ei nu vă vor găsi.

Eu îi voi atrage mai departe.

Profitaţi şi fugiţi.

- Kryos ! - Curaj. Nu mişca Rator.

Ţi-o încredinţez pe Antiope.

Salveaz-o. - Kryos !

Te rog, nu mişca !

A trecut pe aici.

Sângele e încă proaspăt.

E înainte. Uitativa-n jurul vostru !

- Ce faci ? - Pe mine mă căutaţi ?

Dar puteam...

Nu-I omorâţi !

Cruţaţi-I. Şi vă voi urma în Creta.

Ştiu Jupiter... Ştiu.

E greşeala mea şi m-ai pedepsit.

Te rog, puţină milă. Ştii că inima mi-a fost prinsă...

Înţelege-mă totuşi. Nu cer decât puţină indulgenţă.

Căci facem uneori greşeli...

Şi-acum mi-ai luat casca.

Ei, bine. Fie.

Asta-mi mai lipsea. - Kryos !

Eram sigur că te voi găsi.

De ce vreţi să-i faceţi rău micului nostru frate ?

Mişcă-te ! Stârpitură !

Jupiter ne-a eliberat.

- Da, să te ajutăm ! - Da, el a înţeles situaţia.

Da, s-o eliberăm pe Antiope. - Sunt fete frumoase în Creta ?

Frăţioare drag, ei ţi-au făcut rău.

E din apă Styxului. Pentru răni şi tăieturi.

Credinţă...

[128675} E un remediu de reţinut.

Şi cu aia, ce să facem ?

E de necrezut că ne dau armele lor.

Da. Nu ne putem lua riscul ăsta.

Să punem capul pe Creta, să-i facem o vizită lui Kadmos.

Ştiu bine că suntem tari

dar am fi avantajaţi dacă am fi înarmaţi.

- Arme, e uşor de zis. - Ai vreo idee ?

Nu sunt niciodată plin de idei.

Aşadar, ai adus fulgerele ?

Numai ce este.

Da, am înţeles.

Prea bine. Asta îţi ajunge ?

Merg bine măcar ?

Bine. Deocamdată. Îţi poţi vedea ochiul, bine ?

La revedere. Pe curând.

Unde e Kryos ? Vorbeşte !

Vorbeşte !

Ştii că nu voi crede de loc în moartea lui

decât lângă cadavrul său. Vorbeşte sau te omor !

Aminteşte-ţi de oracol, Kadmos.

Că dacă pentru a evita blestemul zeilor

îţi vei ucide fiica,

în acel moment inima ta va înceta să bată.

Înţeleg că vei rămâne legată aici

până ce voi fi sigur de moartea lui Kryos.

Ne putem apăra contra zeilor.

Tu însuţi eşti un zeu. Eşti invulnerabil.

Nu există muritori care să te nvinga.

Porţi supravegheate foarte aproape.

Ziduri bine clădite.

Bastion prea bine apărat.

Peste tot santinele.

Cetate întărită într-adevăr.

Puţin prea întărită.

- De necucerit. - De necucerit.

Aţi isprăvit s-o faceţi dificilă ?

Nu uitaţi că noi avem fulgerele.

Sigură problema e cum intrăm în oraş, dar...

după părerea mea putem urca pe ziduri.

Prieteni, cel puţin eu sper.

... te măriţi imediat.

Hei ! Priveşte statuile !

- Ha ! - Statuile !

Da, statuile !

Mâna nemuritoare a lui Dario din Tars

a sculptat aceste statui

să aducă omagiu divinităţii tale.

Nu aşteptam decât semnalul tău

pentru a începe sacrificiile, stăpâne.

Sacrificiile umane

sunt un omagiu pentru rege şi pentru zeu.

Trăiască zeul rege al Cretei !

Frumoasă realizare Darios din Tars.

Opere demne de marele sculptor care eşti.

Lui Kadmos, zeu al Eladei,

noi, Kadmos, rege al Cretei,

dedicăm aceste sacrificii.

Le dărâma.

Le dărâmă, omorâţi-i !

Pe acolo !

Veniţi, veniţi apăraţi regele !

Încercuiţi-i ! Exterminaţi-i !

Împiedicaţi-i să pătrundă în palat !

Da stăpâne.

Bună ziua. Merge ?

Nervoasă 'ai ?

Ei da, crede-mă draga mea...

N- am mai văzut femei ca ţine de secole.

E totuşi trist să fii singur

când în inima porţi atâta dragoste...

Mă simt bine lângă tine.

Intră în casa mai repede ! Şi termină cu flirtul !

Cât despre tine, Cassanova,

ai noroc că nu sunt violent.

Hei !

Atenţiune ! Atenţiune !

Eh, sunt puţin cam mulţi...

Să-ncercăm.

Ascultaţi cetăţeni !

Jos tirania !

Trăiască libertatea !

Jos tirania, trăiască libertatea.

- Ce înseamnă asta ? - Trăiască librtatea ?

- Trăiască libertatea ! - Trăiască libertatea !

Trăiască libertatea !

Trăiască libertatea !

Trăiască libertatea ! - Trăiască libertatea !

Trăiască libertatea !

Trăiască libertatea !

Intraţi în palat ! Calea e liberă !

Înainte titani !

Nimeni nu trebuie să treacă.

Ştiţi cum să-i exterminaţi.

Bună ziua.

Bună ziua !

Să mergem !

E- al tău !

Nu se poate. Nu vom reuşi niciodată.

Trebuie să-ncercaţi să rezistaţi !

Hei ! Fulgerele !

Acoperiţi-mi retragerea !

Am să-I strivesc. Ca pe toţi cei nesinceri

ce au avut îndrăzneala să mă nesocotească.

Şi dreapta mea mânie îi va reduce la neant

şi va răsturna zeii falşi ce domnesc în Olimp.

Crezi ?

Astăzi zeii contează puţin, Kadmos.

E lupta unui om contra altui om.

Şi ţie ca om, ţi-e frică.

Ai uitat cui vorbeşti ?

Şi tu, ai uitat Kadmos

că eu te-am făcut zeu.

Supuşii noştri cred în tine fiindcă i-am învăţat să creadă.

Taci.

Vorbeşti zeului rege al Cretei.

Tu n-ai nimic dintr-un zeu.

Nu cauta să pari schimbat.

Taci !

Nebuniile tale prezente sunt inutile !

Nu mai servesc la nimic, înţelege !

Acţionează ca un om ! Omoară-I !

Fumul a dispărut !

În sfârşit, nu ne va fi frică !

Aproape suntem salvaţi !

Oh ! Oh ! Oh, nu !

Nu ! Nu !

Ah ! Ah !

Ah-ah-ah ! Oh, nu !

Ah ! Kryos !

Kryos !

Kryos !

Antiope !

Kryos !

Kryos ! Ah !...

Nu !

Nu !

Antiope !

Kryos !

Hermione e moartă.

Ea s-a dezbrăcat !

Am pedepsit-o pentru sacrilegiul ei.

Şi acum tu vei muri.

Şi tu. Şi inteligenţa ta nu-ţi va sluji la nimic.

Eu sunt invulnerabil.

Tu nu. Şi sabia mea te va străpunge.

Kryos !

Kryos !

Kryos !

- Ah ! - Vezi tu ?

Nu e nimic prea complicat.

E deajuns să te revăd.

- Sper. - Şi acum...

Mi-e cam frig.

Vei avea toată viaţa să te încălzeşti.

Dragostea mea...

- Te iubesc. Nu. Nu, eu te iubesc...

Nu, eu te iubesc mai mult decât mă iubeşti tu.

- Nu, eu te iubesc... - Nu, eu te iubesc...

Nu, eu...

Aşa cum se spune, a fost o veritabilă isprava de titani.

Nu-i aşa ?

= SFÂRŞIT =