Original subtitles

‎NETFLIX PREZINTĂ

‎PERSONAJELE ȘI ÎNTÂMPLĂRILE ‎SUNT INSPIRATE DIN FAPTE REALE.

‎ANUMITE ASPECTE AU FOST ADAPTATE ‎DUPĂ FILMĂRI ȘI RELATĂRI EXISTENTE.

‎Cine e ăsta, dl Albu?

‎- L-ai văzut pe Jerome? ‎- N-am văzut pe nimeni. La naiba!

‎Vremurile s-au schimbat, așa trebuie!

‎Credeți în puterea muzicii?

‎Aveți încredere ‎în puterea spiritualității,

‎unității, iubirii și păcii?

‎Știți care sunt…

‎cele patru elemente?

‎- Ce faci, mă? ‎- Stai calm. Mă uit doar.

‎Primul?

‎Muzica!

‎Dansul!

‎Pictura!

‎Poezia!

‎Și toate…

‎Pot schimba lumea!

‎Ce?

‎- Schimbă lumea! ‎- Da!

‎Dă mai tare, omule!

‎Zulu!

‎Ce-i cu papucii ăia?

‎Sunt de kung-fu, amice!

‎Bruce Lee!

‎Termină! De unde i-ai ciordit?

‎De ce întrebi? Îi vrei?

‎Hai, zi un preț.

‎Tre' să mă plătești ‎ca să mă încalț cu opincile alea.

‎Și tu ce ai, ‎pantofi cu aerisire ultimul răcnet?

‎Mă desființează taică-meu.

‎- I-am paradit acum la fotbal. ‎- Și vorbesc?

‎Papuci de rahat!

‎Acasă cu voi, papucilor!

‎Aici e Franța, frate!

‎Aici ești la pantofi.

‎Nu vă putem suferi!

‎Termină!

‎La naiba!

‎Ești bine, Pierrot?

‎Da, stai liniștit. ‎Mă doare puțin stomacul.

‎La naiba, Didier, e tac-tu.

‎V-am pupat!

‎Vino aici!

‎Ce-i asta?

‎Îmi făceam temele…

‎La ce te uiți?

‎Hai, demarchează-te!

‎Hai, du-te!

‎Pasează!

‎Hai! Mișcă-ți curu'! Hai, Bruno!

‎Așa, hai!

‎La naiba!

‎Lasă vorba! Bruno!

‎Bruno, lasă vorba și joacă!

‎Stai la palavre! Joacă!

‎Hai! Atacă!

‎Du-te!

‎Pasează!

‎Opriți-l!

‎Hai, avansează!

‎Așa, vezi!

‎Face numai tâmpenii!

‎Ce țintă!

‎Incredibil!

‎Incredibil, Bruno.

‎Îmi pare rău, omule.

‎CARTIERUL DE LA CHAPELLE ‎PARIS, ARONDISMENTUL 19

‎Nu știam cum să dau de tine.

‎Nu răspundeai la telefon.

‎Nico nu avea unde să doarmă. ‎Am vrut să-l rezolv.

‎I-am dat cheile tale. Am fost bou.

‎N-am crezut că face una ca asta.

‎Că nu-i dădeam cheile. Doar mă cunoști.

‎Avea nevoie de mălai.

‎Le-a revândut pe toate? ‎Știi unde? Ai idee?

‎- Aragazul… ‎- Lasă aragazul!

‎Eu zic de discurile mele!

‎Două mii de discuri! ‎Le-am strâns în ani de zile!

‎Îți dai seama? ‎Vreau să fiu DJ și n-am discuri!

‎Cum fac?

‎Nu le putea vinde oriunde!

‎- Cele funk și soul… ‎- Oare la Champs Disques?

‎- Hai să mergem acolo! ‎- E duminică. E închis.

‎La naiba!

‎Trebuie neapărat să-mi revin.

‎Vino înapoi la Germain.

‎Mai ai scuterul, și erai bun la livrări.

‎E aceeași ambianță ca înainte? ‎Cu droguri și tot?

‎Nu mai vreau. Sunt curat.

‎Ești curat… Chiar ești curat de tot?

‎Curat-curat.

‎S-ar putea să am eu ceva pentru voi.

‎La o emisiune televizată. ‎Caută o trupă funk.

‎- E loz mare la televiziune. ‎- Îți dau partea mea.

‎Televiziunea e de rahat! N-ați înțeles?

‎Gata cu bașii. Acum e vremea platanelor.

‎Am văzut viitorul acolo, pe DJ.

‎Fac totul din nimic, reinventează tot.

‎E genial! Îți intră în sânge, e energie,

‎te lovește în moacă.

‎Băi, mă sperii. ‎Doar n-ai intrat în vreo sectă

‎- …cu hipioți din ăia. ‎- Eu zic de muzică adevărată.

‎Și cum faci rost de mălai?

‎Nu-mi spune!

‎LSD! Genial.

‎- Astea-s din San Francisco? ‎- Da.

‎Cu cât se mai vinde acum?

‎Habar n-am. Mă pot interesa, dacă vrei.

‎…aproape 17% de voturi. ‎Un scor fără precedent în Franța.

‎Jean-Marie Le Pen, ‎președintele Frontului Național,

‎la conferința de presă de azi,

‎a afirmat pe un ton ferm…

‎Am mai zis că sunt destule spitale…

‎Semeni cu el puțin, nu ți se pare?

‎Eu? Credeam că zici de tata.

‎Da, așa, glumiți!

‎Când va fi președinte, ‎n-o să vă ardă de glume.

‎Dar cele șase milioane de străini ‎care sunt în Franța

‎sunt o povară considerabilă…

‎Niște bandiți!

‎- Nu e prea devreme? ‎- A fost o zi interminabilă.

‎Am deschis nouă conturi noi.

‎Cea mai bună agentă de vânzări ‎din Seine-Saint-Denis.

‎- Bravo, iubito! ‎- O să facem un chef la birou.

‎Doamna Lopes, nu domnul Lopes!

‎Toate bune?

‎- Ce de vești bune azi! ‎- De ce?

‎Hai, spune-i!

‎Deci?

‎Pe micuțul tău l-au luat la club.

‎- Ce? ‎- Lasă-mă! Nu-mi pune mâna pe păr!

‎- Terminați! ‎- Ce naiba faci?

‎Ți-am zis să nu-mi mai atingi părul!

‎Lens au venit la recrutări. Îl vor.

‎Nemaipomenit!

‎E super.

‎Un Lopes pe stadionul Bollaert.

‎Ce mă enervează boul ăsta!

‎- Mâncăm? Mi-e foame. ‎- Haideți la masă!

‎Ai făcut lasagna?

‎Nu e acolo.

‎Cred că e mai încolo.

‎Ești sigur?

‎La naiba! Hai să ne cărăm!

‎Măi să fie!

‎- Vezi, nu ți-am zis prostii. ‎- Ăla e Pierrot?

‎La naiba, chiar el e.

‎Crezi că mai putem face ceva?

‎Cam ce să faci?

‎Nu vezi ce palid e?

‎Ce căutați aici?

‎Îl mutăm și vă țineți pliscul.

‎Dacă nu, asta va atrage poliția.

‎Ce s-a întâmplat?

‎Vrei să-ți fac o schemă?

‎S-a drogat și a dat ortu' popii. E bine?

‎Da, Chérif?

‎E bine, e liber.

‎Să ne mișcăm.

‎Hai, valea!

‎Plecați!

‎Hai, mișcă!

‎Hai, ascundeți-l!

‎Alo! Da, bună ziua! ‎Sunteți Radio Carbone 14?

‎V-am sunat să întreb ‎dacă mai căutați un DJ.

‎Da, desigur, ‎am cântat deja la Arc-en-Ciel,

‎am cântat și la…

‎Da, pot.

‎Bine. La ora 19:00?

‎Bun, deci eu sunt Daniel…

‎Alo?

‎Alo!

‎A închis.

‎Costă un franc.

‎Iau și asta.

‎Masă mare azi!

‎Costă 23,50.

‎Deschide-l!

‎Îmi dai voie?

‎„Lacrimile sunt ca ploaia,

‎sufletul, ca pământul care o bea.

‎Fiecare element e necesar ‎pentru echilibrul lumii. ”

‎În birou.

‎Ai o țigară?

‎O țigară.

‎Așteaptă-mă afară.

‎Mulțumesc, domnule. O zi bună!

‎Ce gen cânți?

‎Funk, soul.

‎Dar acum, mai mult hip-hop.

‎- E mișto hip-hopul? ‎- Nu știi cum e?

‎E genial. Jur! Trebuie să asculți.

‎Am fost în SUA. Ei asta ascultă.

‎Ai fost în State?

‎La San Francisco. Știi cum e?

‎Da, de la televizor, ca toată lumea.

‎De ce te-ai întors?

‎Mișcarea e acolo, e cool,

‎dar acum vreau să reușesc ‎s-o aduc la viață aici.

‎- Ești ca un fel de mesager. ‎- Da.

‎În ce club pot să te aud?

‎Nu sunt la un club. ‎Sunt la un post de radio.

‎- La ce post de radio? ‎- Carbone 14.

‎E un post de radio pirat.

‎Să-mi zici când să te ascult.

‎Bine, încă n-am…

‎Deocamdată, urmează să…

‎Am spații de emisie. ‎Mă rog, suntem în curs de negociere.

‎- OK! ‎- Mă rog, e bine.

‎- O să-ți zic. ‎- Bine.

‎Imediat ce e sigur.

‎Eu sunt Béatrice. Tu?

‎- Daniel. ‎- Încântată, Daniel.

‎Pe curând!

‎Hai, dă mingea!

‎Pasează!

‎Bruce Lee!

‎Ce vrea ăla?

‎Uite!

‎Hai cu mine!

‎Deci, cum e, vă intră?

‎Vă intră scăfârlia în cur?

‎Ia zi, Lopes? Te duci sau nu la Lens?

‎Ce treabă ai tu?

‎Da, te caci pe tine.

‎N-ai nivelul cerut?

‎Tu vorbești de nivel? ‎Te-am văzut ce poți cu mingea.

‎Driblez patru ca tine odată, ‎stai liniștit.

‎Dar, Lopes, visăm și noi ‎să te vedem la televizor.

‎Dacă e așa, dintre noi, ‎pe mine o să mă vezi la televizor.

‎- Da? ‎- Știu că nici n-ai televizor.

‎Cotizăm și-ți luăm și ție unul.

‎Mersi, mi-ar plăcea.

‎Bine că nu ți-ai pierdut egoul.

‎Termină, mă!

‎- Zău, nu e cool. ‎- De ce?

‎Păi, când recrutorii l-au văzut pe tac-su, ‎ce crezi că au zis?

‎Că portughezii ‎sunt predispuși la micșorări!

‎Și tu, ăsta din Antile, ‎de ce nu-ți faci siesta?

‎E aiurea cum vă culcați voi la ora asta.

‎Ce bou sunt! Azi se dă alocația!

‎Grăbește-te, să mai prinzi deschis.

‎Adică nu ești la curent?

‎Noi creștem când stăm culcați!

‎Bine, gagici, unde mergeți așa?

‎- În piața Trocadero. ‎- Da?

‎- Și noi. ‎- Cum, așa, în pijama?

‎Tare!

‎Chino!

‎Măi, ce frumos te-ai făcut! ‎De unde ai asta?

‎Începi să arăți mai integrat.

‎Ți-am zis. Nu uita de unde vii.

‎Ați venit pe jos? Vă aștept de trei ore.

‎Lasă, că ești cu tac-tu,

‎n-ai stat singur.

‎Care-i treaba?

‎De ce nu le-ai zis că te-au luat la Lens?

‎Ce să fac la Lens? ‎Eu sunt din Saint-Denis.

‎Ce vrei să zici cu asta?

‎Pute a hoit aici ‎și vrei să stai toată viața?

‎Didier, degete fermecate!

‎Vrei să te ajut?

‎- Tu să mă ajuți? ‎- Da, ce pot să fac?

‎Adu-mi un sandvici din Spania.

‎- Fuga, că mi-e foame. ‎- Ce?

‎Stai de șase.

‎Măi să fie! L-a luat.

‎Știi că toate ‎din teancul ăsta sunt ale mele.

‎Poate, dar nu mă privește.

‎JB, nu poți să-mi faci una ca asta, ‎doar ne știm de mult.

‎E toată viața mea aici.

‎Pe mai toate le-am luat de aici.

‎- Vreau și eu o pâine. ‎- Și eu, dar eu cu astea lucrez!

‎Am întâlnire la un radio. ‎Pe bune, e viața mea în joc!

‎Păi, dacă cumperi tot teancul,

‎îți fac reducere.

‎Pentru clienții tăi. Te interesează?

‎- Ce e? ‎- LSD.

‎Nu… Vrei să închid magazinul?

‎Face 2.000, ți-o las la 1.000.

‎Nu, nici gând!

‎Păi, atunci,

‎aș lua una sau două pentru mine.

‎Salut, JB!

‎- Salut, Patou! ‎- Ești bine? Bună!

‎- Vine ultimul Hancock? ‎- Încă n-am primit importurile.

‎Dar cum ajung, nu te uit.

‎Future Shock

‎l-am ascultat la New York, e sublim.

‎Da? E și Pete Cosey în album.

‎E un chitarist dat naibii.

‎- La ce casă de discuri lucrezi? ‎- La EPIC.

‎JB, ai versiunea lungă a lui ‎Bustin’ Out?

‎S-ar putea să mai am un exemplar.

‎- Mă duc să caut în spate. ‎- Da, ar fi super.

‎Spuneți-i că trec mai târziu.

‎Poftim!

‎A zis că trece mai târziu.

‎Ia zi, îmi dai carnetul tău?

‎Îți scriu o scutire pe luni.

‎- De ce? Ce e luni? ‎- Lens!

‎Mergem să vedem căminul.

‎Știi că mi-am luat liber.

‎Plecăm în cinci minute. Ești gata?

‎- Cu cine jucați azi? ‎- Cu Ivry.

‎Mahalaua din sud.

‎Îi faceți praf pe nemernici.

‎Lionel Richie, crezi ‎că mă duc ca să pierd?

‎Gilles, îmi împrumuți 20 de franci?

‎Douăzeci, pentru ce?

‎Îmi cumpăr linoleum. Pentru dans.

‎Îți iei covor ca să faci pe balerina?

‎Nu e dans cum crezi tu.

‎- Îți explic. ‎- Explică-mi acum.

‎Îmi dai 20 de franci sau nu? ‎Da sau nu, simplu.

‎Te rog frumos.

‎OK.

‎Dar îmi faci camera.

‎OK.

‎- OK? ‎- OK.

‎Mersi!

‎Ce e?

‎Îmi faci camera săptămânal, până pleci.

‎- Nu așa am zis. ‎- Asta zic acum.

‎Ce noroc ai!

‎Nu oricine face curat ‎în camera lui Lionel Richie.

‎Ciao, Dolores.

‎Eu vă mulțumesc.

‎Pe mâine, dle Locatelli!

‎Bruno!

‎Băcanul de la Stains ‎nu e tatăl colegului tău de liceu?

‎Ba da. Al lui Maxime Locatelli.

‎Da. Cum e la ei acasă?

‎Nu știu cum e la ei,

‎dar fii-su purta ‎același trening în fiecare zi.

‎Plin de petice.

‎Dar taică-su avea bani.

‎O să-i vând o asigurare.

‎E zgârcit. Nu-i vinzi nimic.

‎Pe cât pui pariu?

‎Pe nimic. E un zgârcit fără pereche.

‎Și ce? E bine să fii econom.

‎- Dle Locatelli, fiți atent. ‎- Nu.

‎Am lucrat în uzină ani de zile,

‎cu un soț pe șantier ‎și doi băieți, și o duceam greu.

‎Nu m-am lăsat de uzină ‎ca să păcălesc lumea.

‎Nu, mamă…

‎Puneți bani deoparte lunar, ‎pentru zile negre.

‎- N-am timp. ‎- Dacă sunteți tâlhărit…

‎Precis că v-ați gândit la asta.

‎Eu vă propun siguranță.

‎Iar eu, punctualitate. Hai!

‎Dormiți liniștit și, în timp ce dormiți…

‎Economiile dv. prosperă.

‎Gata, hai!

‎Toată lumea câștigă ‎din acest contract, dle Locatelli.

‎- De fapt, poftiți! ‎- O să întârzii, mamă.

‎Cadou de bun-venit.

‎Îți place?

‎Poți să-l iei la Lens.

‎Mersi!

‎Știu că o să ai o viață frumoasă.

‎O să reușești.

‎Semeni cu mine.

‎Ce faci acolo?

‎Ți-am zis să stai la locul tău. Sosesc.

‎Dă-mi carnețelul!

‎Dă-mi-l pe 12.

‎Ăsta e. Poftim!

‎Nu, ăsta nu e 12, e 5.

‎Ți-am explicat deja codul. ‎Contează numărul din mijloc!

‎N-ar fi mai simplu să păstrezi coperțile?

‎E bucătăria mea, ‎ingredientele vreau să fie secrete.

‎Dacă nu pricepi asta, nu faci nimic.

‎Numărul 12.

‎Nu pune degetele pe disc.

‎Fred Aucagos. Ăsta e tare.

‎El a format trupa ‎Vikings de la Guadeloupe.

‎Când era student în Franța,

‎i-a cerut bani lui taică-său, ‎chipurile să-și ia o carte.

‎În schimb și-a luat un amplificator.

‎Când a văzut taică-său, i-a zis:

‎„Gata cu studiile în Franța, ‎gata cu Parisul, vii acasă. ”

‎Și așa a format ‎trupa Vikings, la el acasă.

‎Pricepi?

‎A făcut Parisul să danseze ‎pe muzică din Antile.

‎Un om mare.

‎Ce auzi aici?

‎Ce stil de muzică auzi?

‎Eu, zouk…

‎biguine, konpa, kadans,

‎funk, rock.

‎Tipii ăștia știau să cânte de toate.

‎Nu e un stil, este…

‎e un amestec.

‎De asta trebuie să le știi pe toate.

‎Tu ești un drăguț.

‎Ce faci cu degețelele, ‎în afară că ți-o freci?

‎- Ai aptitudini tehnice? ‎- N-am probleme cu tehnica.

‎Eu am venit să vă propun ‎să fiu DJ, să pun muzică.

‎Tocmai m-am întors din San Francisco ‎și am adus noutăți să vă arăt…

‎Este asta…

‎Din San Francisco? ‎Și-o trag ca lumea acolo, nu?

‎Da, mă rog…

‎Mda, e cool. ‎O să-ți dau niște spațiu de emisie.

‎Dar să știi ceva, dacă lucrezi aici.

‎Roiește de polițiști. Ne caută.

‎Pentru că nemernicii ‎ne-au retras autorizația de emisie.

‎Când ajungi în stradă, ‎vezi să nu te observe. Bine?

‎Bine.

‎Apropo,

‎munca nu e plătită.

‎Doar în natură.

‎Poți încasa oricând.

‎N-are ce căuta aici. ‎Nu știu ce problemă ai…

‎- Asumă-ți responsabilitățile! ‎- Văd de el. E acolo.

‎Eu îmi asum responsabilitățile, tu, nu.

‎Că altfel n-ai fi aici.

‎- Nu mă enerva aici… ‎- Cu ce să plătesc cantina?

‎Cum plătesc echipamentul de fotbal?

‎Asumă-ți responsabilitățile!

‎Nu-mi face probleme de față cu lumea.

‎Pleci acum!

‎Ce cauți aici?

‎Ți-am zis să rămâi la postul tău.

‎Cine era?

‎Nu era a ta. A ta a murit, ți-am zis.

‎Nu-i duce nimeni dorul.

‎- Salut! ‎- Salut!

‎- Ești bine? ‎- Tu?

‎Intră!

‎- Bine ai venit! ‎- Mersi.

‎Ce priveliște superbă!

‎E în regulă cu tatăl tău? Nu-s probleme?

‎Nu. La ora asta e mort de beat.

‎E colecția ta?

‎Ce multe ai!

‎Asta e bună?

‎Side Effect? Sunt geniali.

‎Linia melodică a primei piese e criminală.

‎Bei ceva?

‎Am vin, bere…

‎Îți fac un ceai, dacă preferi.

‎Dă-mi ce vrei tu.

‎Lucrezi zilnic la magazin ‎sau mai faci și altceva pe…

‎lângă?

‎Poftim!

‎Pun puțină muzică.

‎Îi știi pe Faze-O?

‎- Nu. ‎- Sunt foarte mișto.

‎Ce e asta?

‎Nimic. Nu vrei să știi.

‎Da, nu-i rău.

‎Hai!

‎Uite!

‎E Lopes. Ce naiba face?

‎Ce cară pe umeri?

‎- La naiba! ‎- Stai așa!

‎E bine așa.

‎Măi, Lopech!

‎Lucrezi în construcții? ‎Te-ai lăsat de școală?

‎Te bagi și tu, nu?

‎Am văzut că dansezi puțin.

‎Mișto mănuși.

‎Văd că și tu ești echipat.

‎- Ne putem autoinvita? ‎- Desigur.

‎Hai, ține!

‎Bun! Faceți loc profesioniștilor.

‎Haide!

‎Ca tipul din Trocadero.

‎Uite!

‎Eu prefer pe sol.

‎Lasă-ne mijlocul liber.

‎Uite!

‎Fii atent la picioare.

‎Și în celălalt sens.

‎Așa, amice!

‎Să încercăm ca roboții.

‎Cred că o să plouă.

‎Ești tipa de la meteo?

‎Hai să strângem, că nu se oprește.

‎Mai stați un pic. O să se oprească.

‎Asta nu se oprește. Ești prost, ce ai?

‎Doar n-o să dormim aici. Eu mă car.

‎Ce faci, bă!

‎La naiba!

‎Bun, mă car și eu.

‎Bruno, ne vedem diseară?

‎Vorbești cu voce panicată.

‎Zici că șeful te-a închis ‎în camera frigorifică

‎fiindcă ai tăiat maioneza.

‎Dar amicul tău nu vine?

‎Mai bine pun muzică până ajunge.

‎Nu, discurile nu-s pe gustul meu.

‎Facem cum am zis. O voce panicată.

‎Bine, dar nu e credibil. ‎Dacă sunt într-o cameră frigorifică,

‎- …cum să telefonez? ‎- Pui prea multe întrebări.

‎E o călătorie imaginară ‎pe care o propunem ascultătorilor.

‎Cu povestea asta cu camera frigorifică,

‎o putem ține 30 de minute.

‎Vocea ta e din ce în ce mai slabă.

‎Îți e frig și vrei să te încălzești.

‎Când, ce vezi? Un ton imens.

‎Și te bagi în el.

‎Ca într-o plapumă.

‎Iar la sfârșit,

‎mori.

‎Hai că o să ne distrăm!

‎- Ești sigur că e bine? ‎- Stai liniștit.

‎Nu se întoarce înainte de 18:00.

‎Asta e camera ta?

‎Nu, e a lui taică-meu.

‎Nu intra acolo.

‎Aia e camera mea.

‎Nu atinge nimic, că observă imediat.

‎La naiba!

‎Caută un post de radio.

‎Eu fac loc aici.

‎- Reușești azi sau o lăsăm pe mâine? ‎- Nu găsesc nimic.

‎Salutare, scumpilor!

‎Sunt Biroute.

‎Chiar înainte de emisiune

‎am primit un telefon ‎ciudat și îngrijorător,

‎din partea unui ascultător. ‎E adevărată nebunie.

‎Îi dau cuvântul și ne va povesti el tot.

‎Este cu noi în direct.

‎Alo, Cédric, ești cu noi?

‎Cédric, mă auzi? Spune-ne, ce se întâmplă?

‎Alo, Cédric!

‎Alo!

‎Cédric, te aud slab.

‎- Nu te mai aud. ‎- Bună, tuturor!

‎Radio Carbone revine incendiar!

‎DJ Dee Nasty vă vorbește astă-seară.

‎Stilul funk preia controlul undelor.

‎Les Renegades of Funk ‎i-au piratat pe pirați.

‎Vom începe cu o piesă ‎din cealaltă parte a lumii,

‎dedicație specială ‎pentru Béatrice din Belleville.

‎E „Going Bananas” a trupei Side Effect.

‎Gata, începe!

‎Descuie ușa!

‎Ăsta e bun!

‎Dă puțin mai încet.

‎OK.

‎- Ești obosit? ‎- Tu ești obosit.

‎Da, se vede.

‎Nu e rău deloc!

‎Continuă. Nu te lăsa!

‎Reia!

‎Da! Hai, continuă!

‎Din nou!

‎Hai! Un, doi, trei!

‎Descuie ușa asta!

‎Nu pune discul ăla!

‎Nu-l pune!

‎Obrăznicătură ce ești!

‎'Tu-ți Paștele mă-tii!

‎Descuie dracului ușa asta!

‎A venit poliția!

‎- Ce faci acolo? ‎- Tre' să te învârți pe spate.

‎- Și mă învârți ca un bou? ‎- Păi, ai zis…

‎Mă ții ca pe o roabă? ‎Cum să mă rotesc așa?

‎Un, doi, trei!

‎Bă, da' ești prost de-mpungi.

‎- Ai zis să te balansez! ‎- Ești tut rău!

‎Am zis „balans”, ai făcut așa.

‎- Mă balansezi așa… ‎- Hai, lasă…

‎Nu aveți drept de emisie…

‎Un, doi…

‎Nu luați materialele!

‎Haide!

‎La naiba, vaza…

‎La naiba, vaza!

‎La naiba!

‎Sunt un om mort.

‎E scumpă chestia asta?

‎E din China. ‎N-aveam voie nici să mă uit la ea.

‎La ce oră vine tac-tu?

‎Ți-am zis, la 18:00.

‎Ce rahat mai vrei să-i faci? Sunt mort.

‎S-a dus naibii.

‎Ai lipici?

‎Tu vorbești serios?

‎Pune bucățile mari acolo ‎și pe alea mici acolo.

‎Ai terminat?

‎Trebuie să ne mișcăm.

‎Hai că merge.

‎Asta unde vine?

‎La naiba!

‎N-o atinge! Bă, să fie! De unde e asta?

‎- Din spate. ‎- Din care spate?

‎Uite!

‎La naiba! Dă-mi-o!

‎Ține.

‎- O luăm de la capăt. ‎- Ești nebun, nu e timp!

‎- Nu durează mult. ‎- Dă-mi-o!

‎- N-avem timp. ‎- Șterge-i lipiciul.

‎Știi că ești de treabă?

‎Așa!

‎El e!

‎Fuga!

‎- Unde? ‎- Sari pe geam.

‎Sari pe geam, grăbește-te!

‎Ia asta!

‎Ce încet se mișcă! La naiba!

‎Ia uite la ei!

‎Nu! Acum nu mai pot marca!

‎Opriți-l pe ăla!

‎La naiba!

‎Ce rahat!

‎- Nu! ‎- La naiba!

‎Perroche, oprește-te, schimbă tactica!

‎N-ai făcut nimic cu 4-3-3.

‎E finala Cupei Franței, la naiba!

‎Asta ți-am zis la antrenament.

‎Trebuie să ai viziune, pricepi?

‎- Să nu faci așa când oi fi la Lens. ‎- Nu mă duc.

‎Poftim? Ce-ai zis?

‎Nu mă duc la Lens.

‎- Ba te duci. ‎- Ba nu mă duc.

‎E în celălalt capăt al țării, ‎nu știu pe nimeni. Merg la anu'.

‎Ia stai! Ce-i asta?

‎- Nu simt că e bine. ‎- Îți bați joc de mine?

‎Crezi că păstrează un loc călduț ‎doar pentru tine?

‎M-am hotărât, nu mă duc!

‎Și ce dracu' vrei?

‎La naiba!

‎De zece ani îl trag la antrenament ‎pe nemernicul ăsta!

‎Zece ani de osteneală, seara!

‎Nu, pe bune!

‎De trei ori pe săptămână

‎stau în ambuteiaje, îmi îngheață curu',

‎în loc să stau liniștit în fotoliu,

‎- …pentru asta! ‎- Nu vorbi prostii!

‎Știi ce are fii-tu? Îi e frică, asta e!

‎Se pișă pe el de frică și se dă bătut.

‎Așa, ia-i apărarea!

‎- Are timp. ‎- Va fi un vagabond în Saint-Denis.

‎Subtitrarea: Bogdan DeLia