Original subtitles

Conquistadores Adventum Sezonul 1, episodul 2

Traducerea �i adaptarea: profesor Luca Octavian

Subtitr�ri-noi Team

Ah !

Resincronizare: ruby2hora Subtitr�ri-noi Team

De ce i-au t�iat limba ?

E�ti fiul ?

A ucis doi porci.

I-a ucis pe domeniul contelui.

�n�elegi, nu-i a�a ?

Vino aici !

�ngenuncheaz� !

Roag�-te cu mine !

Prive�te-o !

Prive�te-o �n ochi !

Ea reprezint� bun�tatea.

Conquistadores Adventum Episodul 2: Micul c�pitan

Aprilie 1493, Fortul Navidad, insula La Espanola (Haiti-ul de azi)

Aprilie 1493 Barcelona

Majestate !

Nu, amirale, ridic�-te �n picioare, te rog !

Eu sunt cea care ar trebui s� se prosterneze �n fa�a dumitale.

A�i avut dreptate.

Este posibil s� ajungi �n Orient navig�nd spre vest.

V� cer scuze sincere dac� m-am �ndoit vreodat� de aceasta.

A fost lucrarea lui Dumnezeu, Majestate.

El a fost cel care, �n �n�elepciunea Sa etern�,

a avut �ncredere �n m�re�ia dumneavoastr�

�i �n capacitatea acestui marinar b�tr�n.

Am schimbat lumea Majestate.

Am f�cut ca toate h�r�ile s� fie dep�ite.

Ce este ?

Un papagal.

Indienii ne asigur� c� are darul vorbirii.

Dar nu i-am smuls �nc� nici m�car un cuv�nt.

Animal frumos.

�Kinkaj��.

Sunt iepuri mici cu urechi �i coad� de �oarece.

Foarte gusto�i.

Ca �i puii de curcan.

Mult mai buni dec�t g�inile �i curcanii.

�ncerca�i asta, Alte�� !

Cu aten�ie, v� rog !

Ardei iute.

Condimentul cu care ei condimenteaz� totul.

V� face limba s� ard�, nu ?

Nu ai g�sit aur.

Nu at�t de mult precum ne-am fi dorit.

Dar exist� aur.

�i mult.

Exist� persoane care cred c� acel aur nu exist�.

�i mai mul�i care credeau c� ne vom �neca �nainte de a ajunge �n India.

Nu se vorbe�te despre nimic altceva.

Toat� lumea vrea s�-i vad� cu ochii lor

pe amiralul Columb �i indienii s�i.

Arat�-mi-i !

Nu sunt bine �mbr�ca�i, Alte�� !

Diminea��... Amirale, a� vrea s�-i v�d.

V� implor... A� vrea s� fiu prima care �i v�d.

C�l�toria de �ntoarcere a durat mult.

Dar cu at�t mai mult pentru ei, care nu cunosc asprimea m�rii.

Sunt periculo�i ?

Sunt cei mai bl�nzi �i mai buni oameni care pot exista.

�i atunci de ce sunt �nchi�i ?

Unii au contractat boli proprii rasei lor.

I-am separat pe cei s�n�to�i de cei bolnavi.

Nu v� alarma�i, Alte�� !

M�ine vor fi perfect �mbr�ca�i, cura�i �i s�n�to�i.

Vor fi pe placul dumneavoastr�.

Dintre cei 20 de indieni pe care i-am capturat �n Indii,

doi s-au aruncat singuri peste bord.

Pe �ase i-am aruncat deja bolnavi �i f�r� suflare.

�i patru au murit de durere,

la fel cum fac vr�biile care nu �tiu s� tr�iasc� �n captivitate.

Doar �ase au fost prezenta�i �naintea Majest��ilor Lor.

�i ace�tia, da, prin harul Atotputernicului,

au fost bine primi�i �i boteza�i.

Regele l-a botezat pe indianul pe care l-am numit �cel cu ochii �ncruci�a�i�.

�i, prin gra�ia sa, a primit numele de Fernando.

Cel care p�n� atunci se numea Ara Wak

a primit numele na�ei lui,

Regina Elisabeta.

�i micul Taawi

a �ncetat s� se mai numeasc� ca jaguarii

�i a fost rebotezat ca pruncul Juan.

Nu a durat mult s� �nve�e limba noastr�.

Aveam nevoie de traduc�tori �i

�ntocmai cum pl�nuise amiralul,

s-au �mbarcat cu noi �n urm�toarea c�l�torie �n Indii.

Toat� lumea, �n afar� de micul Juan

de care infantele era �ndr�gostit.

L-a p�strat la fel cum cineva p�streaz� o juc�rie

�i a murit la scurt timp dup� aceea de...

Nu-mi mai amintesc de ce.

Lumea tocmai aflase de isprava noastr�.

Pentru majoritatea dintre noi, era prima dat�

c�nd vedeam un rege de aproape.

�i, cu siguran��, ultima oar�

�n care un rege s� vrea s� ne vad�.

Chiar dac� a fost doar pentru o zi

am fost eroii care s-au �ntors vii din Indii.

Dulcea�a mierii nu a durat mult pentru noi.

Majest��ile Lor ne-au dat ordin s� plec�m imediat.

�i de data aceasta, nu mai era vorba s� mergem s� descoperim nimic.

De data aceasta mergeam s� cucerim.

Cele 17 nave au fost �nc�rcate

cu c�pitani, c�lug�ri �i solda�i.

Cu cai �i c�ini de r�zboi.

Cu porci, cu armuri.

�i de porci cu armuri.

1500 de nenoroci�i

sub comanda unui anume Cristofor Columb.

Amiralul m�rii oceanului,

guvernator �i vicerege al tuturor teritoriilor descoperite de el.

�i asupra lui a c�zut sarcina

de a explora, pacifica �i evangheliza

�n mod pa�nic sau cu for�a

acele insule.

Am crezut c� ducem cuv�ntul lui Dumnezeu

celor care �nc� nu �l cuno�teau.

Naivii de noi !

Nici m�car de la distan�� nu b�nuiam c� �nsu�i Diavolul

c�l�torea pe cor�biile noastre.

A doua c�l�torie a amiralului Columb c�tre Indii

nu a �nceput cum ne-am fi dorit.

�nainte de a se �ntoarce �n Spania pentru a aduna lauri,

amiralul a l�sat 39 dintre oamenii lui aici,

s� p�zeasc� fortul Natividad, a�tept�nd �ntoarcerea noastr�.

Imediat ce am debarcat le-am s�pat mormintele.

Cineva mi-a spus odat� c� un porc �i un b�rbat

au acela�i miros dac� �i arzi.

�i m�rturisesc c� nu min�ea.

Clavijo.

Clavijo, fiule !

Amirale !

Clavijo, mai este cineva �n via�� ?

Marquez.

C�pitanul Marquez.

�i al�ii.

Au intrat �n jungl�.

Ojeda !

Ajut�-m� s�-l dezleg, pentru numele lui Dumnezeu !

U�or, fiule.

Ojeda, ia c��i b�rba�i e nevoie,

oric��i e nevoie,

�i �ncearc� s�-i salvezi pe oamenii aceia.

Clavijo, fiule, calmeaz�-te !

Calmeaz�-te, fiule, calmeaz�-te !

Calmeaz�-te !

Calmeaz�-te, calmeaz�-te !

Era clar, i-au sc�pat de sub control pe indieni.

�i cu siguran��, la fel �i Indiile.

28 noiembrie 1493 Insula Espanola (Haiti-ul de azi)

Amirale !

Ar trebui s� vezi asta.

Acei 38 de b�rba�i ar fi trebuit s� aib�

suficient� considera�ie fa�� de nativi.

�n loc s� r�m�n� ca pro�tii a�tept�nd s� ne �ntoarcem,

au trecut la jafuri.

�ndemnul de a se �mbog��i

i-a determinat s� comit� acte atipice cre�tinilor.

Iar indienii, pentru a potoli setea lor nesf�r�it� de aur,

le-au dat s�-l bea.

Nu m� �ntreba�i ce am f�cut s� scoatem aurul de acolo.

Crede�i-m� c� sunt lucruri pe care este mai bine s� nu le �ti�i.

O s� �ncarc.

Pune�i praf de pu�c� �n ea !

Pune�i praf de pu�c� !

Nu, nu, nu !

L�sa�i jos armele �i nu v� mi�ca�i.

Iisuse !

Lini�ti�i !

Nimeni de aici nu va ucide pe nimeni.

Nu ?

Ar�ta�i-mi pieptul !

U�or, u�or, u�or !

Suntem prieteni, nu ?

Privi�i lucrurile at�t de frumoase pe care vi le-a adus tata !

Privi�i !

V� place porc�ria asta, nu ?

Vrei, dolofanule ? Pentru tine.

Pentru tine.

De la Alonso de Ojeda.

Ia-l ! Vezi ?

Nu se �nt�mpl� nimic.

A�a, z�mbe�te, dolofanule !

Z�mbe�te, c� la fel ��i g�sesc �i un dinte pe aici.

��i plac oglinzile ?

Ia, o mic� oglind�.

Ce bine ��i va prinde.

Nu o vrei ?

Tu e�ti. Este pentru tine.

Am cadouri pentru toat� lumea.

Hei ?

Hei, calma�i-v� !

Foarte calmi.

A sosit �eful.

Calmi !

Deci tu e�ti cel care comand� aici.

Haide, uite !

Ei bine, aceste br���ri

sunt pentru regele maimu�elor.

Sunt pentru tine, da.

Trebuie s� le pui a�a.

Uite ce frumoase sunt !

Este un cadou de la regin�.

��i plac ?

�i sim�i�i ca o m�nu�� ?

Sunt �nc�rcate archebuzele acelea ?

Ei bine, trage�i !

Cine e ?

Acesta este unul care ne va ajuta s� reconstruim toate acestea.

Da ?

Vezi, amirale ? Spune c� da.

Dac�-mi permite�i, amirale !

Este Caonab�, regele celor care au luat cu asalt fortul,

Regele indienilor care ne-au ucis.

D�-i ap� !

�ase dintre cor�biile noastre pleac� azi ca s� se �ntoarc� �n Spania.

�mbarc�-l �ntr-una din ele �i s� fie prezentat reginei !

I-a ucis pe mul�i dintre ai no�tri, amirale !

Nu o s�-l tortur�m ?

Nu !

Nu ne prive�te pe noi s�-i judec�m faptele.

�mbarc�-l pe o corabie !

Amiralul spunea mereu c� Dumnezeu

�i acordase lui cheile m�rii.

C� nu voise s� le dea altuia.

Unde al�ii au v�zut ra�e

el a v�zut p�s�ri f�r� team� s� traverseze marea.

Dac� ele erau capabili s� g�seasc�

locuri unde s� se a�eze �n aceast� direc�ie, de ce nu �i el ?

Unde al�ii vedeau ap� s�rat� el descifra mareele.

�i �n timp ce ceilal�i se fereau de v�nt,

el l-a inclus �n h�r�ile sale.

Amiralul a tr�it �ntotdeauna aproape de mare.

A avut �ntotdeauna acela�i miros de sare.

A tr�it nou� ani pe insula Madeira.

Cel mai �ndep�rtat loc al coastei

pe care europenii �ndr�zniser� s� �l populeze.

Navigasem de mai multe ori l�ng� coasta african�

c�tre Guinee.

De acolo, la bordul unei b�rci de pescuit basce, urm�rind balene

p�n� �n �inutul care se nume�te Islanda.

Sunt care spun c� acolo a auzit

vorbindu-se pentru prima dat� de un �inut �nc� f�r� nume

care �ncepea la vest, �n cealalt� parte a oceanului.

�tii pentru ce suntem aici, nu ?

�ti�i deja despre l�comia noastr� nem�rginit�.

Ai m�rturisit, fiule ?

Ar fi mai bine s� ne m�rturise�ti totul.

C�nd am plecat de aici, aveam pace cu s�lbaticii.

Dar pe aceast� ga�c� de idio�i i-a cuprins l�comia.

V-au zdruncinat bine !

�i-au l�sat un nas fin.

Tu e�ti cel care l-a v�nat pe nemernicul care mi-a f�cut asta, nu ?

Clavijo.

�nc� nu.

Dar te asigur c� �i voi trimite pe to�i �n Iad.

Ojeda !

�i acolo a r�mas Clavijo.

Peste cinci minute, a obosit s� a�tepte �i a murit z�mbind.

Avea 24 de ani.

Pe acesta l-am luat eu deja.

Fii mei...

Fiicele mele...

�ntregul meu popor...

Va c�lca pe cadavrul t�u.

Vorbi�i !

Spune�i-mi ce �tiri aduce�i.

�ti�i c��i a ucis asta...

M�na mea dreapt� ?

Cu toate acestea, m�na mea st�ng�...

Nu a ucis niciodat� pe nimeni.

Deci pe cine acuza�i,

M�na mea dreapt�...

Sau m�na mea st�ng� ?

Capitan Alonso de Ojeda !

1493 Castilia

�Curajul s�u �l precede, Alte��.

La luarea Granadei, �n asaltul asupra cet��ii maure,

el a fost cel care a deschis por�ile.

A p�truns noaptea... �tiu eroismul !

Este un om curajos.

Informeaz�-l c� va pleca cu amiralul Cristofor Columb

la �ntoarcerea sa �n Indii.

�i c� o va face cu gradul de c�pitan.

Ne confrunt�m cu ceva necunoscut.

Cu ceva nou.

�i nu putem pune viitorul regatelor noastre

�n m�inile unui genovez.

Spune�i-i c� �ncrederea mea �n amiralul Columb este total�.

�i, prin urmare, s� nu-i ie�i�i din cuv�nt.

Vorbind de un om at�t de de�tept precum spui,

sunt convins� c� va �n�elege aceste cuvinte.

Dar m� rog ca acolo unde este cazul,

s� le folosi�i pe cele pe care le considera�i potrivite.

Alte�� !

�nc� un lucru !

Face�i-i cunoscut faptul c� simt o admira�ie sincer�

pentru persoana sa.

C� sunt con�tient� de faptele sale

�i c� sunt con�tient� de serviciul s�u nepre�uit fa�� de coroan�.

Face�i-i de asemenea cunoscut faptul c� nu-mi place s� fiu dezam�git�.

�terge z�mbetul acela prost de pe fa�a ta

�i pleac� de aici !

Iunie 1495 Insula La Espanola (Haiti-ul de azi)

Hei, haide�i, str�nge�i proviziile acestea !

Am petrecut mai mult de o lun� reconstruind fortul.

Dou�, pentru a g�zdui pe toat� lumea b�rba�i �i animale.

�ase, explor�nd de jur �mprejurul acestei insule.

�i mai aveam nevoie de timp ca s� g�sim un r�u

c�ruia s�-i cerem patru firimituri de aur.

To�i cei care am crezut c� suntem duci c�nd am ajuns �n Indii

ne-am v�zut �n cur�nd alung�nd ��n�arii

�i cu c�ma�a zdren�uit�.

Indiile, ori erau pline de bog��ii,

ori nu erau acelea �n care eram noi,

ori nu era dec�t o fabula�ie pentru a ademeni cer�etorii.

Amiralul �i-a petrecut zilele

�ncerc�nd s� demonstreze c� acesta era un paradis

l�ng� �inuturile Marelui Khan

�i nu o nenorocit� de mla�tin�.

�i dac� cineva �ndr�znea s� blesteme acea insul�

�i ajungea la urechile sale, �l pedepsea.

10 lovituri de bici dac� o numea insul�.

�i 10, pentru hul�.

�n timp, au �nceput s� trimit� cor�bii �napoi �n Spania

cu scopul de a se �ntoarce �nc�rcate cu provizii,

vin �i oameni noi.

Totul, cu excep�ia salariului pe care nu l-am primit de un an.

Nu stiu cum, dar a� jura c� indienii

�tiau ce le f�cuse Ojeda regelui lor.

Ei �tiu totul.

Anacaona, t�n�ra lui v�duv�,

devenise regina s�lbaticilor acestei insule.

�n fiecare zi erau mai multe triburi care se al�turau cauzei sale.

�i de fiecare dat� erau mai mul�i r�zboinicii

care �i acopereau pielea cu vopsea de r�zboi.

Erau deja pu�ini cei care ne considerau zei.

�i mul�i, cei care ne vedeau ca invadatori.

�i pot ruga de aici...

Duhoarea lor mi-a infectat casa.

�i v�d c�nd �nchid ochii �i dorm.

Pot vedea cum stelele se �mboln�vesc...

S�ge�ile se fr�ng �n m�inile mele �i s�nii mei dau lapte amar.

Sunt Anacaona...

�i nu am mil� !

Sta�i !

�n forma�ie !

Am spus �n forma�ie !

�nseamn� s� sta�i unul l�ng� cel�lalt.

C�nta�i ceva !

T�ce�i !

C�nta�i !

Ar�t�nd spre cer

Nu m� voi teme niciodat�

dac� al treilea este �n coloan�.

T�ce�i !

C�nta�i !

Rostind citate c�lare

Cu fa�a spre nave.

Cu sufletul unit de acela�i...

T�ce�i !

C�nta�i !

Cu acela�i s�nge

protej�nd regatul.

Cine a f�cut asta ?

Anacaona...

Eu vreau s� vorbesc cu Anacaona

Anacaona nu va vorbi cu tine...

Te va omor�.

Este demonul cu ochi alba�tri.

Ojeda.

Nu era nimic de speriat pentru acel fiu de c��ea.

Nici o fapt� pe care s� nu �ndr�zneasc� s� o comit�.

A fost o vreme c�nd a �nvins o mie de indigeni

doar el singur �i cu 50 dintre oamenii s�i.

Legende exagerate, ve�i spune. �i eu v� spun c� nu sunt.

C� nu am ajuns la 40.

Demonul cu ochi alba�tri avea dou� capete.

Unul al unei fiare antrenate s� omoare

�i cel al unei fiare.

11 iunie 1496 Palos de la Frontera (Cadiz)

Aproape trei ani a durat c�l�toria aceea.

A doua pentru amiral c�tre Indiile descoperite de el.

De data aceasta nu au fost ceremonii sau botezuri.

Dec�t cei 200 de sclavi care se �nghesuiau �n cor�bii

�i care cu siguran�� nu i-ar fi mul�umit lui Dumnezeu.

Jurnalele Amiralului vorbeau noi insule.

Toate, prospere �i bogate.

Una dintre ele ar fi fost populat� de gigan�i.

Sau cel pu�in a�a cred c� a �n�eles amiralul de la indieni.

Alta, de �nfrico��toarele amazoane.

Femei r�zboinice care, odat� pe an, se �mperecheau cu b�rba�i

doar cu scopul de a na�te fete.

Relat�rile sale au inclus triburi canibale �i sirene.

Sirene ? Dou� sirene.

Dar nu a men�ionat nicodat� aurul pe care l-a promis de at�tea ori.

Nici de noua rut� maritim� spre Indii.

Cea care ar transforma Castilia

�n cea mai puternic� dintre na�iunile cre�tine.

Rapoartele amiralului nu vorbeau despre ciumele �i relele

de care sufereau solda�ii spanioli.

Nici de tratamentul crud fa�� de indieni.

Este posibil ca Indiile s� fi fost departe,

dar Isabela nu era una dintre acelea care dorm pe tron.

Papa Alexandru al VI-lea nu ar permite

ca cei doi copii prefera�i ai s�i s� se certe.

Deci prin virtutea autorit��ii sale

ca locotenent al lui Hristos pe P�m�nt,

a luat globul

�i, ca �i cum ar fi fost vorba de un m�r, l-a rupt �n dou�.

Toate ��rile descoperite sau care vor fi descoperite

care sunt la vest,

pentru fiica sa iubit�, Spania.

�i cele care sunt la est,

pentru vl�starul s�u iubit, Portugalia.

Uria�a Americ�, pentru mica Spanie.

�i toat� India, pentru minuscula Portugalie.

Cei doi copii, mul�umi�i de mo�tenire.

C�nd Dumnezeu a creat marea ne-a d�ruit-o tuturor...

Tuturor, f�r� excep�ie.

St�p�nul meu, Francisc I, regele Fran�ei,

v� cere s�-i ar�ta�i clauza testamentului lui Adam

�n care jum�tate din lume este acordat� regilor Spaniei.

Regele Fran�ei cere carta...

R�spunde�i-i dumneavoastr�, st�p�n� !

De ce regele t�u se arat� at�t indignat c� a fost �n�elat ?

De ce de data aceasta �i nu �i de �n alte 10 d��i �n care am mai f�cut-o ?

2 august 1498 Coasta Venezuelei

Doi ani mai t�rziu,

�n timpul celei de-a treia c�l�torii pe noua rut� c�tre Indii,

marele amiral al m�rii ocean

�i vicerege al tuturor �inuturilor descoperit de el

a devenit primul care ajunge pe continent.

Primul care st� �n picioare �n noua lume.

Exist� b�rba�i care sunt h�r�zi�i s� descopere.

Chiar dac� ei nu vor.

Doi indieni Urab� s-au apropiat cu canoele de cor�bii.

Ca bun venit, amiralul le-a spus la trei b�rba�i

s� c�nte melodii castiliene

�i i-a for�at pe marinari s� danseze pe punte.

Crede�i-m� c� a fost exact a�a cum v� spun.

κi for�ase at�t de mult ochii cercet�nd orizonturi

c� ace�tia nu-l mai las� s� vad�.

�i ceruse at�t de mult oaselor sale

�nc�t acestea i-au cerut s� �chiop�teze.

κi pierduse min�ile.

Dansa�i, blestema�ilor !

Da�i-i tare !

Era �nc� convins c� astea erau Indiile

�i c� se afla �n Asia, aproape de st�p�nirile Marelui Khan,

din Japonia.

�i nu permitea nim�nui s� �ndr�zneasc� s�-l contrazic�.

Mai tare !

Mai tare !

Unde toat� lumea vedea un nou continent

el continua s� vad� insule.

Convins �n delirul s�u c� acesta nu era altceva dec�t Raiul

�n care s-au n�scut Adam �i Eva.

Un paradis �n care intrarea i-a fost permis� doar

aceluia atins de m�na lui Dumnezeu.

Dansa�i pentru prietenii no�tri !

Doar lui.

Dar dac� amiralul �i-a pierdut min�ile

c�lug�rii din Santo Domingo, noua capital� a insulei La Espanola,

nu au r�mas �n urm�.

Le-au c�ntat indienilor nedumeri�i litanii

�i liturghii �n latin�.

�i dup� ce a ascultat la nesf�r�it Tat�l Nostru

�i unul dintre ei a repetat-o ca un papagal,

misionarii au v�rsat o ulcic� de ap� pe cap.

Gata, asta e ! Un nou cre�tin.

Felicit�ri, fiule, po�i �ncepe s� pl�te�ti impozite.

Ag��ate de g�t,

�n loc de cruci, au pus pl�ci de alam� pe ei.

Fiindc� indienii seam�n� prea mult �ntre ei

�i nu exista alt� cale de a �ti cine pl�tise �i cine nu.

Era r�u s� por�i o plac� de alam� cum poart� c�inii no�tri.

Dar �i mai r�u era s� �i-o sco�i.

�n absen�a amiralului, Bartolom� Col�n conducea insula.

Un tip violent �i crud

c� nu poate mo�teni nici m�car una din virtu�ile fratelui s�u.

Cea de a administra colonii cred c� i se p�rea prea plictisitoare.

Deci, ca s� se distreze,

nu avu o idee mai bun� dec�t aceea de a organiza raiduri contra indienilor.

Imagina�i-v� rezultatul.

Indienii �i-au revopsit trupurile pentru r�zboi.

Nu to�i s-au l�sat uci�i.

Nu toat� lumea a c�ntat Tat�l Nostru.

Anacaona, cu siguran�� c� nu.

Frumoasa v�duv� a distrus toate icoanele,

a dat foc capelei

�i a transformat �n cenu�� toate vestigiile

micu�ei case a lui Dumnezeu.

Furt, sacrilegiu, profanare, erezie.

Lista acuza�iilor nu s-a terminat niciodat�.

Bartolomeu Columb a permis celor acuza�i,

chiar dac� erau vinova�i sau nu,

s� fie du�i la un tribunal.

Au fost interoga�i �n spaniol�,

limb� pe care nu o �n�elegeau.

�i au fost condamna�i s� moar� pe rug.

Aceasta �i multe alte nenorociri care au avut loc �n La Espanola

nu au �nt�rziat s� ajung� la urechile reginei.

Noile posesiuni ale Coroanei

sem�nau cu fiecare zi din ce �n ce mai pu�in

cu paradisul descris de amiral.

T�mpenia fratelui s�u �i �nfuriase deja suficient

pe c�lug�ri, solda�i, negustori �i indieni.

Nimeni din Spania nu era fericit de ce se �nt�mpla �n cealalt� parte a lumii.

Nu este suprinz�tor c� amiralul,

ca responsabil direct de faptele fratelui s�u,

a fost �nc�tu�at �i transferat �n Spania

pentru a fi judecat acolo.

Iulie 1499 Coasta Venezuelei

S� mergem !

Hai, g�ndacule !

Hai, g�ndacule !

Hai, g�ndacule, hai !

Un z�mbet !

Hai, g�ndacule !

Pe cine ai pariat, st�p�ne ?

Pentru niciunul dintre cei doi.

Pariurile nu sunt permise la bord, c�pitane.

Cineva a trebuit s� verifice dac� ceea ce descoperise Columb

erau cu adev�rat insule din Asia

sau dac�, a�a cum b�nuiam, era vorba de ceva mult mai mare.

Haide, g�ndacule !

�i cine putea verifica mai bine

dec�t Juan de la Cosa, cel mai bun cartograf al Coroanei,

�i Alonso de Ojeda, cel mai bun soldat al ei ?

Cu dou� caravele �i o m�n� de solda�i,

au trecut din nou oceanul.

�i de data aceasta, nu se vor opri �n La Espanola.

De data aceasta, vor naviga mai departe.

Aaaah !

Aaaaa !

Nu �ti�i s� paria�i !

Ta, ta, ta !

Nu, c�pitane !

S� c�tigi f�r� onoare nu �nseamn� s� c�tigi.

S� pierzi cu onoare �nseamn� s� pierzi.

C�m�tar nenorocit !

C�m�tar ?

C�m�tarul este pu�in spus pentru acel farsor.

A reu�it s� se �nroleze �n acea c�l�torie ca negu��tor de perle.

Traficant, �n limba mea.

�tia at�t de pu�in despre naviga�ie

c� �i era greu s� disting� fundul toaletei.

�i dac� gra�ia ta �i ghice�te numele,

��i dau un continent �ntreg

pentru ca tu s�-i pui orice nume ��i place.

Acesta, Americo Vespucci.

Cel mai mare dintre mincino�i.

August 1499 Insula Martinica (Bahamas-ul de azi)

Vino aici !

Pe m�sur� ce �nghi�i unul, nu mai ai tupeu.

Scoate limba !

Scoate limba !

�i tu, c�m�tarule, ��i po�i face bine socotelile

c� din moment ce lipse�te unul te pun �i pe tine la �nmuiat p�n� c�nd apare !

Traseul ales de Juan de la Cosa nu putea da gre�.

La 15 iunie 1498, acela�i continent

descoperit de amiral

a ap�rut �n fa�a nasurilor lor.

Au petrecut s�pt�m�ni desen�nd malurile acelei Lumi Noi.

�i invent�nd nume

pentru r�urile �i plajele sale.

Insula Martinica.

R�ul Orinoco.

Capul La Vela.

Venezuela.

Cu adev�rat, ar�ta ca o mic� Vene�ie.

Limitele lumii au devenit din ce �n ce mai mari.

Mult mai mari dec�t putea b�nui cineva.

Cu doar un an �nainte, un italian, Giovanni Caboto,

a �nfipt un imens drapel englezesc �n �inuturile Newfoundland.

�n acela�i an, Vicente Y��ez Pinz�n,

cel mai mic dintre fra�i,

a devenit primul marinar

care pierde din vedere Steaua Polar�

�i traverseaz� spre emisfera sudic�

cu pu�in timp �nainte de a se ciocni de �inuturile Braziliei.

1500 Castilia

Juan de la Cosa i-a prezentat harta sa reginei.

Prima �n care au fost trasate coastele noii lumi.

Prima care a inclus tot ceea ce to�i marinarii

descoperiser� p�n� la acea dat�.

Lumea Nou� a pictat-o cu verde acela�i verde al junglei.

Lumea veche a pictat-o cu gri.

�nc�t nu a fost nici o zi �n care s� nu-�i piard� culoarea.

�i, mai presus de toate, stampa lui San Crist�bal.

Pentru c� f�r� protec�ia sa, nici unul nu ar fi descoperit nimic.

C�t despre Ojeda,

pe scurt, Ojeda era Ojeda.

C�nd a ajuns �n portul C�diz,

a uitat s� declare c�teva lucruri m�runte.

Nimic serios.

300 de indieni pe care �i ducea �n pivni�e �i c�teva perle.

Ojeda era Ojeda.

�tiam cu to�ii c� nu va petrece mult timp �n �nchisoare.

Cartea lui Vespucci nu s-a umplut cu 30 de pagini scrise gre�it.

Destul spatiu astfel �nc�t v�nz�torul de perle

va circula �i cu cuvinte

�i �i va permite s� cad� prad� nemuririi.

A manipulat faptele

plas�ndu-se �n fa�a unor expedi�ii inventate

�i ajung�nd primul pe un nou continent

cu mult �nainte ca al�ii s� o fac�.

El a salvat echipaje,

s-a bucurat de dragostea femeilor indigene

�i s-a �nt�lnit cu canibalii.

A inventat cu aceea�i rapiditate cu care a uitat.

Ei bine, a uitat de Juan de la Cosa, a uitat de Ojeda.

A uitat s� men�ioneze vreun altul �n afar� de el.

Scrierile marelui mincinos au f�cut turul Europei.

�i noile h�r�i ale lumii

au inclus deja un nume pentru acest nou continent:

numele c�m�tarului care l-a descoperit.

22 noiembrie 1500

Amirale, vrei ap� ?

Nu, mul�umesc !

Ceva de m�ncare ?

Mai avem o zi p�n� ajungem pe uscat.

Trei.

Ce spune�i ?

Au r�mas trei zile p�n� ajungem �n Spania.

Nu a existat nici o cale de a scoate lan�urile.

A traversat marea prizonier �i a ap�rut ca prizonier �n fa�a reginei.

Isabela nu s-a enervat.

Era deja bolnav�.

Amirale !

Regina mea !

Amirale, bunul meu Cristofor !

Te-ai �ngr�at.

9 mai 1502 Cadiz (doi ani mai t�rziu)

Ce p�cate au comis ?

Vre�i s� spune�i ce p�cate nu au comis.

Aceast� gra�iere iart� to�i r�uf�c�torii

cu excep�ia acuza�ilor de erezie,

incendiere, fals de moned� �i sodomie.

Pe restul �i transform� �n marinari.

�i aceste scursuri

sunt cele care trebuie s�-�i dirijeze toate eforturile

pentru convertirea indienilor la credin�a cre�tin�.

Dumnezeu s� ne binecuv�nteze pe to�i !

Mai e ceva, amirale !

Un oficial, un om al reginei vrea s� v� vad�.

Ce vrea ?

Cere, �n numele Coroanei Castilei,

c� �nainte de a naviga, s�-i fie furnizate

toate calculele detaliate ale fiec�rei achizi�ii.

O factur�.

Spune-i c� dac� vine s� se �nscrie,

nu mai avem lan�uri.

Nu-i l�sa�i pe nenoroci�ii �tia liberi

p�n� nu ie�im �n largul m�rii !

Trebuie s� fie un om drept, ascult�tor

�i tem�tor de Dumnezeu.

Exist� un om cu o asemenea profunzime ?

Alonso de Ojeda.

Haide�i !

Sunt aproximativ 300 de leghe.

Se pot parcurge �n dou� zile.

Odat� ajuns �n Cuba, du-te la guvernator !

Trebuie s� v� avertizez c� nu este un sus�in�tor al cauzei noastre.

America nu exist�.

Va trebui s� ne sco�i de aici !

Sunt �apte pa�i.

Nu vreau s� mor !

Ojeda !

S� putreze�ti pe fundul m�rii, blestemat nenorocit !

Traducerea �i adaptarea: profesor Luca Octavian