Original subtitles

Edited at https://subtitletools.com

TVQS (Tv Quality Subtitle) http://subtitrari.softnews.ro

M Ă S U R I E X T R E M E

La dracu! Lasă-te în jos!

Ei sunt.

Am să-i atrag pe urmele mele. Fugi în sens opus!

Am să încerc să ajung la colţ. Unul dintre noi va scăpa.

Ascultă-mă. Pleacă! Încearcă să te întorci la Cameră.

Urează-mi noroc, frate!

- Paul, am nevoie de tine. - Vin.

Spune-mi tot ce ştii despre el!

32 de ani, poliţist, răni provocate de gloanţe.

Piciorul drept şi pieptul.

- Semnele vitale? - Stabile.

- Cu ce armă a fost împuşcat? - Întreabă-l pe el! El a tras.

De asemenea, răni provocate de gloanţe. Avea o pipă de cocaină la el.

Îmi trebuie două echipe. Simon, tu te ocupi de el.

Martin, Christina, veniţi aici!

Ieşiţi de aici, vă rog!

Părinte, ai venit prea devreme, ca de obicei.

Să-l stabilizăm!

Duceţi-l sus! Jodie? Sună la sălile de operaţie!

Vreau două săli libere în trei minute.

Cum te simţi? Eu sunt dr Luthan.

Sunt medicul de gardă.

Te prezinţi bine. Pot să-ţi văd rana?

Nu e chiar aşa de rău. Respiră adânc, când îţi spun eu!

Sunt Jodie. Avem doi pacienţi cu răni provocate de gloanţe.

Ne trebuie două săli de operaţii.

Respiră adânc!

Nu aud nimic pe dreapta.

Aduceţi un tub pectoral şi radioscopul.

Simon, cum se simte pacientul tău?

- O rană la gât, una în braţ... - Şi mori de frică.

Liniştiţi-vă!

Şi tu. Te droghezi?

- Cine dracu eşti? - Heroină?

Trebuie să ştiu, ca să te pot ajuta.

Am să mă uit la rana de pe braţ.

Aduceţi o compresă şi garou aici!

- Ce răspuns am primit? - Nici unul, deocamdată.

Trebuia să-mi imaginez.

Avem o sală de operaţii sus. Sala numărul 3 e pregătită.

Nu e bine. Îmi trebuie două săli.

Spune-le că doi pacienţi necesită două săli.

- Ticălosul ăla m-a împuşcat. - Dar tu ai tras primul, nu?

Linişteşte-te! Îţi luăm probe de urină.

- Aţi pătruns? - Da.

Bine. Joel, avem radiografiile?

- Nu încă. - Unde e Paula?

- Nu ştiu. - Daţi-mi voie!

Doctore, mă mai ţii minte?

- În ce stare e poliţistul? - Evident a fost împuşcat şi...

Scuză-mă!

- Are familie. - Bine, am înţeles.

Dânsa e soţia lui.

Soţul se va face bine.

Vorbim mai târziu.

Celuilalt să nu-i faceţi anestezie!

Radiografiile sunt bune. Hai să-i ducem sus!

- Nu pot obţine încă o sală. - Trebuie doar să deschidă una.

Au deschis, dar sunt super-aglomeraţi.

Ce facem?

Avem un hematom aici. Pulsul scade.

Pulsul normal, dar a pierdut un litru de sânge prin tub.

Luaţi poliţistul cu toată echipa! Echipa asta rămâne aici.

Daniel, vei avea nevoie de asta.

Spune-le că urcăm!

Îmi trebuie un set de instrumente, mănuşi sterile şi proiectorul.

Mulţumesc. L-aţi ajutat pe colegul nostru.

Ascultă, e... Nu tu!

- E un doctor excepţional. - Ştie.

Mulţumesc foarte mult.

Tara, du-o pe dna Gomez la secţia afecţiuni pulmonare!

- Dacă ai nevoie de ceva, sună-mă! - Bine.

- Îţi rămân dator, doctore. - Sigur.

Oricând. Numele meu e Stone. Ca Sharon Stone.

- Mi-au dat doar o sală. - Ştiu.

Dar ştiai că celălalt era mult mai grav.

- Amândoi vor supravieţui. - Dar nu ştiai asta.

Ştiam.

Ai făcut o alegere morală, nu medicală.

- Sunt surprinsă. - Stai aşa!

Suntem în New York. Rănile produse de gloanţe sunt la ordinea zilei.

Am opinat că amândoi sunt stabilizaţi. Am vrut două săli şi nu le- am primit.

A trebuit să aleg.

Pe de-o parte am un poliţist a cărui soţie e pe coridor,

cu fotografiile copiilor la el,

de cealaltă, un tip care a scos arma într- un autobuz.

Am avut 10 secunde să decid. Trebuia să aleg.

Cred că am făcut ce trebuia. Sper că am ales bine.

La dracu!

Poate că nu. Nu ştiu.

- Îmi pare rău. - E-n regulă...

Se poate să ai dreptate şi apreciez observaţia.

Am să demisionez mâine la prima oră.

Mi se pare corect. Noapte bună.

Jodie? Mâine eşti schimbul doi?

Da. De ce?

Am de terminat evaluările internilor.

Trebuie să cer opinia unei asistente. N-ai vrea să-mi oferi opinia ta?

A mea?

Am impresia că ai un spirit critic ascuţit.

Îmi pare rău că m-am enervat. Am avut o săptămână proastă.

Ştiu... De fapt, eşti prea ocupată. E ridicol...

- E-n regulă, te ajut. - Mulţumesc.

Bobby, pleacă, te rog! Am 16 pacienţi care aşteaptă.

Ţi-am dat o reţetă pentru calmante ieri.

Am pierdut-o. Am fost jefuit.

De câte ori pe săptămână eşti jefuit?

Încearcă vitaminele pe care ţi le-am prescris.

Mai fă şi sport din când în când.

Tocmai mi-a expirat abonamentul la clubul de tenis.

Ce să fac? Tracţiuni pe barele de la metrou?

Nu eşti bolnav, deci nu pot să-ţi eliberez o reţetă.

- Încearcă să înţelegi. - Sigur. Respect decizia...

- Mulţumesc. - Guy, am nevoie de opinia ta.

Urgent.

Doctore, eşti american? Pot să-ţi vorbesc? Hei!

Unde erai aseară când am fost jefuit?

A fost găsit leşinat pe Third Avenue.

Când l-am dat jos din ambulanţă, n-avea nimic. Acum 10 minute.

Doamne, ce temperatură are!

- Ce e asta? - Aşa a venit.

- Ştiţi cum îl cheamă? - Nu vorbeşte.

Spuneţi-mi numele, domnule!

Apoi l-am consultat. Părea bolnav grav.

L-am lăsat singur doar 10 minute.

Îmi puteţi spune cum vă cheamă?

Am nevoie de ajutor. Să-l ducem în spate!

Oxigen! Joel, 10 cc de valium.

Liniştiţi-vă, vă rog!

Liniştiţi-vă! Simon, electrocardiograma? Citeşte!

Îţi spun imediat.

- I-am administrat valium. - Bine. Scoate masca de oxigen!

Îşi revine. Mă auzi?

Mă auzi? E foarte important...

- Cateterul? - Da.

Faceţi analizele toxinelor, sângelui, vedeţi dacă suferă de boli venerice...

Adu perfuziile! Hotărâm mai târziu.

Poţi face analiza sângelui?

Uită-te la asta!

Banda de pe încheietură.

E o bandă de la un spital.

Ţineţi-l!

Nu-i scris nimic pe ea. A mai văzut cineva aşa ceva?

E argintie.

Are palpitaţii şi pulsul scade de la 90.

- De ce scade? - Poate are septicemie.

Priveşte aici!

A suferit o intervenţie chirurgicală recent. Are urme de injecţii.

E posibil să folosească droguri intravenos.

- Simon? - 180, 60, 120...

Repară aparatul, pentru Dumnezeu.

Are palpitaţii şi pulsul e 70.

Administrează mai multe fluide. Dă-i 500 de dopamină.

240, 120... Nu e vina aparatului. Citeşte corect.

Du probele la laborator!

- Testele pe care le voiai... - Nu-mi pasă. Fă-le pe toate!

Îi creşte pulsul. 180/100.

180? Opriţi administrarea fluidelor!

- Nu mai administraţi dopamină! - Nici n-am administrat încă.

Ajutaţi-mă! Păreri!

- Ce se întâmplă aici? - Nu ştiu.

Se stabilizează. A intrat în ritm normal.

120/80.

- Am făcut noi ceva? - Se menţine.

80 stabil.

- Crezi că e infecţie virală? - Sper să nu fie.

Ar putea fi.

Caută un virolog!

Mă auziţi?

- Numele meu e Claude Minkins. - Bine. Ascultaţi-mă!

Sunteţi în spitalul Gramercy.

Am mai fost aici.

Claude, aveai o bandă de identificare. Unde ai fost tratat?

Iei medicamente? Ce medicamente ţi- au dat?

Nu ştiu.

Triphase. Ceea ce mi-au administrat...

Ce e Triphase? Ce înseamnă?

Asta ţi-au administrat unde ai fost?

Spune-i lui Izzy că-mi trebuie un consult psihiatric!

Apoi întreabă la farmacie ce înseamnă Triphase!

Ai epilepsie?

Concentrează-te! Ai epilepsie?

Diabet? Astm?

Încerc să te ajut, dar trebuie să-mi răspunzi.

- Cine ţi-a dat Triphase? - Teddy Dolson.

El mi-a salvat viaţa. Ne-a salvat pe amândoi.

- Bine, dar trebuie... - Du-te la Cameră.

- Întreabă-l pe Teddy Dolson! - Sigur.

- Du-te la Cameră. - Sigur. Mă voi duce.

Am să vorbesc cu Teddy Dolson, dar deocamdată...

Ajută-mă! Te rog!

- Vorbeşte? - Da.

Claude, am să te ajut,

dar nu vreau să-ţi dau ceva care să- ţi facă rău.

- Stai liniştit! - Ţine-l!

Daţi-i 20 cc de valium.

Am făcut legătura cu farmacia.

Jason, îl ţii?

Vin.

Pacientul meu spune că i s-a administrat Triphase.

Ai auzit vreodată de aşa ceva? Nu. Triphase cu "T".

Ar putea fi numele unei străzi sau ceva de genul ăsta?

Începeţi resuscitarea cardiopulmonară!

Îmi trebuie un miligram de epinefrin...

Ce-ai scris în certificatul de deces?

Necunoscut.

- Cea mai apropiată rudă? - Nu ştiu despre asta.

Vom lăsa asta în grija medicului generalist.

Jeff, ai auzit vreodată de ceva numit Triphase?

- Nu. Ce este? - Aşa spunea pacientul.

De ce nu-mi acceptă codul de securitate?

N-ar trebui s-o spun, dar cred că am greşit undeva.

Da, n-ar trebui s-o spui.

Poate cineva îi va examina fişa medicală.

De ce?

Pentru că niciodată n-am mai văzut aşa ceva.

Poate ar trebui să vedem dacă nu cumva e o boală nouă.

Ce să fie? E un om al străzii, răcit, drogat cu cine ştie ce,

şi moare.

E mai mult de-atât. Ar fi trebuit să-l vezi.

Sunt aici de foarte mult timp. Am mai văzut aşa ceva, crede-mă.

Arăţi ca dracu, prietene. Mergi şi odihneşte-te!

Am auzit despre postul de la Universitate. Felicitări!

Guy, eu sunt. Am sunat să te felicit, ticălosule.

Ce să fac să te prind din urmă?

Să-mi dai banii înapoi! Şi sună-mă.

Suntem încântaţi cu toţii.

Tata nu se mai satură de ştirea din ziar.

Sună-mă. Şi poţi să-mi spui şi mie ce înseamnă neurologie?

Nu ştiu şi oamenii mă întreabă. Nu ştiu de ce.

Oricum, sună-mă şi mai vorbim. M-am întors la Londra.

Poate nu e amuzant pentru toţi să vadă un şoricel

alergând pe o traversă,

dar pentru un grup de savanţi americani şi suedezi

e o ocazie demnă de sărbătorit.

Ne uitam la programul ăla. Du-te şi cheamă-l pe bunicul!

După ani de cercetare...

Atenţie, vă rog! Atenţie!

Ca unic lăudător din familie nu vă voi lăsa să plecaţi

înainte de a auzi mesajul acestei telegrame.

Rămâi acolo, tată!

E de la Casa Albă.

Suntem încântaţi să auzim că aţi primit medalia Wainwright.

Munca dvs susţinută, excelentă şi altruistă

vă face cinste în domeniul medicinei neurologice

şi face cinste ţării, felicitări!

Nu vreţi să contribuiţi la campania mea electorală?

Sunt într-o situaţie disperată.

Ai auzit ultima descoperire?

La nouă ore după separarea cortexului dorsal

s-a văzut o revenire semnificativă în mobilitatea voluntară.

Extraordinar.

Savanţii rămân totuşi în expectativă...

Şobolanii lumii vor fi copleşiţi de fericire.

Unde sunt desenele animate?

Ce drăguţ din partea ta!

Ţi-am luat o baclava.

Mulţumesc.

- Vrei o cafea? - Sigur.

Jimmy, mai vreau o cafea.

- Câte trebuie să faci? - 128.

- Câte dintre ele ai făcut? - Doar trei.

Când trebuie să le predai?

- Cassmore va fi un doctor bun. - Perfect.

Exact aşa am scris şi eu. Mulţumesc.

- Berringer? - Va fi un doctor incapabil.

Nu eşti prea dură cu el?

Ai dreptate. E letal.

Am să-i dau un 6. Nu vreau să dau mai puţin.

Şi Myzerra?

- Asistentele îl plac. - E bun, nu?

Nu ştiu dacă e bun, dar e extrem de sexy.

Îl punctasem cu 9, dar acum îi dau 4.

Sunteţi agent FBI? Agent Hare.

Cu ce vă pot ajuta?

Mai întâi, problema e strict confidenţială. Te descurci?

Sigur. Nici o problemă.

L-ai văzut cumva pe omul ăsta pe aici?

- Numele lui e Teddy Dolson. - Dumnezeule!

Nu ştiu. Priveşte şi dumneata!

Aş putea să-i afişez fotografia.

Întrebaţi oamenii pe aici! Poate l-a văzut cineva.

Nu. Aş face mai mult rău.

- Pot să arunc o privire? - Sigur. Cum doriţi.

De unde ştii toate astea? Eu nu-i pot recunoaşte.

Vorbesc mult cu oamenii. Şi, în plus, le văd dosarele.

- Ce faci? - Le programez schimburile.

Ai văzut şi dosarul meu?

Tocmai ai fost admis în NYU. În două luni, nici nu ne mai cunoşti.

Ai dreptate. Altceva?

Tatăl tău e doctor.

Da. De fapt, a fost.

S-a pensionat.

Şi familia ta? Sunt şi ei medici?

Nu. Sunt ipohondri. Cu totul altceva.

Scria în dosar că tatei i s-a retras licenţa?

Îmi pare rău. Sunt atât de proastă...

- Nu-i nimic. - Îmi pare rău.

Am să te edific eu asupra cazului.

A făcut exact ce scrie acolo.

A făcut-o pentru un vechi prieten bolnav de cancer în ultima fază.

- Care e părerea ta despre asta? - Nu ştiu.

Nici eu.

- Mai vrei o baclava? - Nu, mulţumesc.

Îmi pare rău. Poate data viitoare mergem la un restaurant bun.

- Adică, oriunde în New York. - Da.

- Ar trebui să plecăm, nu? - Da.

Ia-o înainte! Eu plătesc nota de plată.

- Îţi mulţumesc pentru ajutor. - Mulţumesc pentru cafea.

Da... Cafea...

- Ne vedem la spital. - Jimmy, nota de plată!

Scuză-mă! Aşteaptă puţin!

Am găsit.

Ţine!

Cine dracu e Claude Minkins?

Cine a fost, vrei să spui. A murit.

- Spune-mi că avea asigurare! - Puţin probabil.

Numai nota laboratorului se ridică la 2.600 de dolari.

- Da. Pot să... - Am avut doi oameni în tură.

E treaba ta ce faci acasă...

Să-ţi explic mai clar!

Aici nu e Anglia sau National Royal Shakespeare.

Cineva trebuie să plătească analizele astea.

Îmi pare rău.

Are ficatul distrus, dar nu are hepatită.

Nu are SIDA, dar ia priveşte-i cuantumul celulelor.

Ce e asta?

Probabil i s-a arătat nota de plată.

Ajutor!

Raportul ăsta ţi se pare logic?

Dacă-ţi spun, te ocupi tu de ea?

Un tip bolnav, rapoarte false. Pe mai târziu!

Da. Îmi cer scuze. Ştiu că e târziu.

Îmi puteţi da o informaţie?

Spitalul vostru foloseşte o banderolă argintie?

Nu cunoaşteţi un spital care foloseşte aşa ceva?

Mulţumesc. Îmi cer scuze din nou.

- La o parte, vă rog! - Au sosit radiografiile tale.

Mulţumesc.

Cineva trebuie s-o mute pe dna Gardner.

Guy, linia 6.

Scuză-mă!

Mulţumesc că m-aţi sunat.

Caut un raport de autopsie pentru un pacient. Claude Minkins.

Autopsia a avut loc ieri dis de dimineaţă.

Vreau să ştiu cauza morţii.

Aştept.

Asta-i tot? E tot ce aveţi?

Doar embolie pulmonară?

Evident a mai fost în spital. Nu i-aş pune diagnosticul...

Am analizele lui şi sunt de neconceput.

Guy, avem un pacient care a suferit arsuri grave.

Bine. Lăsaţi. Înţeleg. Mulţumesc că m- aţi sunat.

Te-a crezut?

Unul e mort, mai rămâne unul.

Care mai e situaţia cu privire la Dolson?

- Am trecut prin 12 adăposturi... - Erau 14.

- Plus spitalele. - Verificăm gara de două ori pe zi.

Continuaţi!

- Cred că e deja mort, dar... - E în viaţă.

Are nevoie de medicamente. Am să vă fac o listă.

- Poate vă înşelaţi. - Mi se pare imposibil.

- Cu cine aţi vorbit? - Cu cineva de aici.

Cel care a avut bunăvoinţa să mă sune din nou.

- La ora 1:00? - Da.

- Şi v-a spus cauza morţii? - Exact.

- Şi nu l-aţi crezut. - Nu mi se părea logic.

Îmi imaginez.

Nu am pe nimeni cu numele ăsta.

Cred că-l aveţi. Dacă vreţi să mai verificaţi...

E Minkins. Embolie pulmonară.

- Omul ăsta nu se află aici. - Cine e şeful aici?

Eu.

Sunt aici de la miezul nopţii şi nu am dat telefon nimănui.

Staţi să înţeleg şi eu!

Nimeni nu mi-a telefonat, deci a fost numai imaginaţia mea.

Şi nu aveţi pacientul meu care a murit cu 24 de ore în urmă.

Spitalul dumitale e vestit pentru pierderea pacienţilor.

- Vii şi morţi. - Ce?

Ce-ai spus?

Eşti macabru de fel, nu?

Am crezut că eşti obtuz sau incapabil, dar eşti sinistru.

Ar fi bine să pleci.

- Minţi, dintr-un anumit motiv? - S-a întâmplat ceva?

Nu, mulţumesc.

Plec. Poţi să-ţi pui şeful înapoi în sertar, acum.

Ai fost abuziv şi ameninţător.

E ridicol.

Eram uşor sarcastic, poate, dar în situaţia dată,

consider că am fost uluitor de controlat.

Doctorul a avut nevoie de protecţie din partea îngrijitorului.

- E o minciună. Cine a spus asta? - Şeful Institutului.

Începe să devină din ce în ce mai ciudat.

Adu-mi fişele şi du-te acasă!

- Şi cum rămâne cu cadavrul? - Nu l-au primit.

- Nu au ordin de primire pentru el. - Cine m- a sunat pe mine?

Cine? Dă-mi un nume!

N-am cerut numele. Eram ocupat.

- Nu ţi se pare ciudat? - Ba chiar foarte ciudat.

N-am ameninţat şi n-am abuzat de nimeni.

Atunci, scuzele mele au fost inutile.

Trebuie să existe o legătură între astea.

Ai văzut raportul.

Avea toate organele distruse.

Ai mai văzut asemenea analize?

Sigur că nu. Raportul e o glumă.

Dovedeşte doar că laboratorul e mai prost decât se spune.

- Dar banda de identificare? - Ce-i cu ea?

Nu vreau să fiu enervant.

Un om mi-a murit pe masă şi nu ştiu de ce.

Suntem aici să tratăm oamenii, nu să facem cercetări.

Anual, vin aici 100.000 de pacienţi şi răspundem de fiecare dintre ei.

- Am mai auzit discursul ăsta. - Hai să-ţi explic altfel!

Sunt şeful tău şi-ţi spun să uiţi cazul ăsta!

Du-te acasă şi culcă-te!

- Ce mai faci? - Bine. Tu?

Minunat. Mulţumesc.

Nu pari convins.

Sunt îngrozit de faptul

că ai venit pentru evaluările internilor.

Cât întârzii cu ele?

- Am făcut o mare parte ieri. - Cât mai întârzii?

Mult.

Aş putea să mă fac că nu te-am văzut.

Ai fi o drăguţă.

- Mulţumesc. - Dacă joci pentru rezidenţi.

- Fără baschet. Nu ştiu regulile. - Ţi le explicăm.

E pentru o cauză nobilă.

Unde mă aflu?

Eu sunt doctorul dvs. Sunteţi în spital.

- Sunt teafăr? - Până acum e bine.

- Unde-mi sunt lucrurile? - Afară. Sunt în siguranţă.

- Eram în parc. - Probabil sunteţi confuz...

Ne întrebam dacă doriţi să luaţi legătura cu familia...

- Am o fiică, dar... - Când aţi văzut-o ultima oară?

În 1978. Atunci a murit mama ei.

Înţeleg. Aţi dori să contactăm pe altcineva?

Nu. Sunt de unul singur. Mulţumesc.

Vă puteţi ridica în picioare, vă rog?

Trebuie să vă pun câteva întrebări.

- Cât fac 6 ori 4? - Scuzaţi-mă...

Aş putea primi ceva de mâncare?

Desigur. Imediat vă servim masa.

Mulţumesc. 24...

E răspunsul la întrebarea dvs.

Am fost profesor la şcoală timp de 18 ani.

A fost la noi anul trecut. S-a prezentat singur la urgenţă.

Fractură carpiană. Ce e asta? Gleznă?

Încheietura mâinii.

Ia să vedem... telefon 212-000-0000.

- Adică nu are casă. - Rude?

- Nu. - Nimic. Mulţumesc, Pat.

Dar are o notă de plată de 981 dolari.

- Pentru radiografii? - Să vedem!

Radiografiile au costat 289, iar restul sunt teste de laborator.

Analiza sângelui a mai costat încă 500 dolari.

De ce i s-a făcut analiza sângelui pentru o fractură?

Îţi spunem noi.

FIŞIER INEXISTENT

- Se pare că a fost şters. - Adică?

Ăsta e sistemul. De rahat.

Nu există suficientă memorie, şi în fiecare lună se şterg câteva.

- Şi nu există o copie? - Ai putea încerca la arhivă.

Dar ai să aştepţi o veşnicie să ţi se aprobe accesul.

Ai putea să mai cauţi un dosar?

- Te rog! - Bine.

Dolson, pentru tine.

Fără domiciliu, avea conjunctivită, nu are rude.

Încă un rău-platnic. Notă de plată de 645,80 dolari.

- Şi asta e pentru analize? - Da. Analiza sângelui.

- Pentru conjunctivită? - Imposibil! Să vedem!

Detalii.

FIŞIER INEXISTENT

Da' ştii să le alegi.

Ne-am plâns de sistemul ăsta de când l-au instalat.

Stai puţin! Spui că cineva a şters toate fişierele astea?

Vrei să spui că le-a şters intenţionat?

Ce dracu faci?

Caut dosarul lui Minkins.

A fost aici. Cineva a şters fişierul lui din computer.

Te-a văzut cineva când ai intrat?

Jeff, sunt prea multe ciudăţenii în cazul ăsta.

Te-ai include şi pe tine în lista lor?

Ai reuşit să obţii o catedră la Universitate.

Mai ai două luni până atunci. Vei ajunge unde eu n-am reuşit.

Dacă te găseşte cineva aici, nu mai ajungi nicăieri.

Aşa că linişteşte-te!

Cât despre cel care te-a sunat, am cerut să se cerceteze.

Luptam ca un gladiator...

Avea un ditamai cuţitul.

Am spus 6 inci? 14 inci lungime. Nu te mint.

Nenorociţii mi-au luat reţetele.

Stai puţin! Ce fel de sutură e asta?

E bine.

La dracu! Sunt eu vagabond, dar nu sunt prost.

O să arăt ca mireasa lui Frankenstein.

Spune-i!

Nu te pricepi la sutură.

Vezi?

Am să vă fac fericiţi. Jack, termină tu aici!

Ce urmează?

Nu ai o recepţie importantă la Universitate?

Dumnezeule!

Unde pleci? Eu sufăr aici.

Şi nenorocitul ăsta are 12 ani.

- Îmi cer scuze, din nou. - Nici o problemă.

Ai cunoscut restul echipei?

Cred că da. La interviu.

- Dr Sharma. - Mă bucur să vă revăd.

- Încântat să vă văd. - Mulţumesc.

Dr Cohen.

- Mă bucur să vă cunosc. - Încântat.

- Dr Neceski. - Bun venit la neurologie.

Îl cunoşti pe profesorul Myrick?

N-are legătură cu acest program, dar a trecut să ne salute.

Ai tratat băiatul unui vecin de-al meu.

Accident. Au spus că ai fost minunat.

Am auzit că vei veni aici şi am vrut să transmit mesajul.

Mulţumesc. E o onoare.

- Deci, eşti promovat? - Da. Încep aici la vară.

Minunat.

Dacă ai crezut că urgenţa e un sector greu,

să vezi când vei începe cu Jim.

Aşa e, Jim?

Poate n-ar trebui, dar vă pot întreba ceva?

Desigur.

Pacientul era un bărbat alb, de 40 de ani

cu funcţiuni tiroidale ridicate, toxicitate extremă,

convulsii, febră mare, pulsul,

tensiunea, erau absolut anormale.

- Despre cine e vorba? - Un pacient de-al meu.

Nu poate avea meningită. Ai făcut puncţie lombară?

Nu. A murit pe masă.

Dar post-mortem?

Credeţi sau nu, am pierdut cadavrul.

Asta nu ajută niciodată.

Fără puncţie lombară, nu vei afla niciodată.

La asta mă gândeam şi eu.

- Mulţumesc foarte mult. - Pentru puţin.

Probabil v-am fost de mare ajutor.

- Deci? - Nu vrea să renunţe.

Eu plec.

Mănâncă foarte bine în dimineaţa asta.

Cum te simţi?

Ai găsit înlocuitor?

Partenerul meu îmi va face tura.

- Deci, cum îl cheamă? - Luthan. Guy Luthan.

- Nu ai rezerve, nu? - Doar că voi încerca să uit.

Dacă ai rezerve, mai bine îmi spui acum.

Consideră-mă parte din echipă, bine?

"Aţi putea ridica mâna dreaptă şi piciorul stâng?"

Nu auzi?

Imediat te duc înapoi la pat.

Camera de observare 8. Avem nevoie de ajutor.

Stop.

Aceste imagini au fost filmate la 22 de ore după extirparea

unei secţiuni spinale de 4 microni la vertebra 10.

Inserţia unei proteze a fost urmată de administrarea anticorpilor I.N.

Pacientul numărul 12 a recuperat 75% din mobilitate

şi la 26 de ore şi 14 minute după operaţie, condiţia lui e stabilă.

Nu ne-am atins încă ţelul, dar suntem pe drumul cel bun.

Cei care au fost aici de la început, Helen şi Billy,

îşi amintesc de primul pacient şi observă progresul făcut.

Nu vă luaţi lumea în cap, dar toate sacrificiile voastre

se vor dovedi utile.

Aşa cum am spus, nu am ajuns încă la final,

dar vom ajunge.

Mulţumesc foarte mult.

Literalmente sute de dolari pentru analize inutile

şterse de pe computer

şi la care puţini oameni au acces.

Jeff are.

M-am dus la arhivă să văd. Ştiu că nu trebuia să mă duc.

Să văd dacă există o copie cu detalii...

Şi apare Jeff care mă ameninţă dacă nu renunţ.

Ce facem? Nu ştiu ce vor să ascundă.

Poate ar trebui să facem ceva.

Jeff mi-a spus cu totul altceva.

- Ai vorbit cu el? - Faci 90 de ore pe săptămână.

E prea mult. Te extenuezi.

Judith, nu sunt extenuat.

Eu te-am adus aici. Eu ţin cel mai mult la tine.

Poate Jeff nu e un şef prea bun,

dar e profesionist şi demn de încredere.

Asta aş fi spus şi eu cu trei zile în urmă.

Când îl acuzi de conspiraţie începe să sune ciudat.

Bine. Sunt foarte obosit, dar promit să nu o iau razna.

Am să-ţi aduc copia analizelor lui Claude Minkins.

Taci dracului!

Îmi cer scuze.

Vorbesc serios. Verifică-le!

- Te-a căutat poliţia. - Mai sunt aici?

Azi dimineaţă am auzit zgomote şi am sunat la poliţie.

Sunteţi doctorul Luthan?

Sunt detectivul Manning. Îmi cer scuze pentru deranj.

La dracu!

- Au spart uşa pur şi simplu? - Aşa se pare.

Am sunat... Ne-am gândit că lucraţi la Gramercy.

Când au sosit ofiţerii, uşa era larg deschisă.

- A văzut cineva ceva? - Vă referiţi la martori? Nici unul.

Păreţi destul de obosit.

- Lipseşte ceva? - Nu ştiu.

Aşa cum am spus, uşa era deschisă.

Avem dreptul să inspectăm.

Ce vreţi să spuneţi?

Vă referiţi la lucrurile de la spital?

Lucrez la Gramercy de doi ani. Aproape toate astea se aruncau.

Vă referiţi la prosoape şi la celelalte, nu?

- "Ce-am găsit să fie al meu", nu? - Credeam că mă şi arestaţi.

Mă îngrijorează cocaina farmaceutică găsită.

Era chiar lângă pat.

Mai locuieşte şi altcineva în acest apartament?

- Trebuie să vă arestez. - Aşteaptă!

Ai dreptul să păstrezi tăcerea, tot ce spui poate fi folosit...

Se întâmplă ceva aici.

Aveţi dreptul la un avocat prezent la interogatoriu.

Investingând un jaf la apartamentul inculpatului,

poliţia a descoperit la vedere 18 grame de cocaină pură.

E în curs de reclamare furtul de la locul de muncă.

Nu mă ocup de reclamaţii neformulate.

Vorbiţi-mi despre cauţiune!

Credem că există riscul ca inculpatul să fugă.

Cerem 10.000 de dolari garanţie şi paşaportul.

Te pot ajuta.

Iau 125 de dolari pe oră. A fost o percheziţie ilegală.

Eşti la prima abatere.

Pentru 1.500 dolari putem suspenda sentinţa cu un aranjament.

Scuză-mă... Unde pleci? Încerc să te ajut.

Sunt Guy. Dacă aveţi un mesaj, lăsaţi-l după semnalul sonor.

Guy, sunt tatăl tău.

Vreau să-ţi spun doar două lucruri.

Se pare că l-am cunoscut pe colegul tău Coseeki,

la Royal Marston în anii '50.

Şi mă gândeam să vin la tine, să te felicit şi să bem ceva.

Pot să vin la sfârşitul lunii? Anunţă-mă!

În aşteptarea procesului, Gramercy suspendă acuzaţiile

cu privire la furt, iar de azi eşti concediat.

Toate lucrurile din birou ţi se vor trimite.

Prezenţa în spital fără invitaţie

va fi considerată încălcare a proprietăţii.

Am anunţat biroul Imigrări că revocăm sponsorizarea vizei

în cazul condamnării.

Sunteţi rapizi. Totul în doar 24 de ore.

Mie îmi ia mai mult să găsesc un pat pentru pacient.

Am învăţat să acţionăm repede. S-au mai întâmplat incidente.

Serios? Asta explică totul.

Mi-e greu să înţeleg de ce vă e atât de uşor

să credeţi că mi-aş distruge viaţa astfel.

Mai ales că-mi mergea bine.

De ce aş fi început să iau droguri dintr-odată?

Mi-e greu să înţeleg de ce sunteţi mai receptivi la asta,

decât la faptul că cineva de aici m-a săpat ca să mă împiedice

să investighez dispariţia unuia dintre pacienţii mei.

Probabil par drogat şi paranoic, nu?

Am să fiu mai exact. Cred că e vorba de tine.

Nu ştiu ce faci, dar sper să te îmbogăţească.

L-am găsit pe Claude Minkins.

A fost o eroare de înregistrare.

A fost îngropat acum patru zile.

Guy, te rog!

Îmi pare rău, doctore, n-am auzit de aşa ceva.

Ar putea fi un adăpost sau o biserică?

N-ai auzit pe nimeni vorbind de "Camera"?

Cameră? Peste tot sunt camere.

Sunt camere în tot oraşul. Toţi au una, cu excepţia noastră.

Mulţumesc, Bobby.

- Vorbeşti despre "viermi", nu? - Nu. Despre "Cameră".

Ştiu.

Jos cu "viermii".

- E un fel de adăpost? - Nu e adăpost.

E casa lor.

E chestia aia de sub pământ. Viermii.

Şobolani de şine. Oamenii-cârtiţă.

- Îmi pare rău, nu înţeleg. - "Camera".

Sunt mai multe asemenea locuri.

Oameni care locuiesc în subteran. Foarte mulţi.

Peste tot în oraş.

- Ştii unde e? - Nu-mi place. E prea întunecat.

- Mie îmi place parcul. - Exact.

Dar ştii unde e?

Nu cobor acolo. Trebuie să fii cârtiţă.

Şi trebuie să cunoşti drumul.

Unde putem găsi o astfel de..."cârtiţă"?

Cunosc unul pe jumătate "cârtiţă".

Tipul căruia îi dăm cutiile de tablă.

Îl văd mereu. De la el ştiu astea.

- Pot să-l întâlnesc? - Uşurel, doctore.

Trebuie să încheiem o afacere aici.

- Ce vrei să spui? - Ştii ce vreau.

- Sigur. Câţi vrei? - Nu vreau banii tăi.

Îmi eşti prieten. Drept cine mă iei?

- Îmi pare rău. - Ne trebuie doar reţete.

Nu. Nu fac aşa ceva.

Eşti sigur, doctore? Pare important...

Scuzaţi-mă!

- Ce faci? - Am venit să- ţi vorbesc.

Te-am văzut urcând în autobuz. Îmi pare rău.

Voiam să-ţi cer o favoare.

Guy, îmi pare rău. Tuturor ne pare rău.

Toţi suntem şocaţi de situaţia asta.

Nu ştiu ce să spun. Te credeam un doctor minunat.

Nu ştiu de ce ai avut nevoie de droguri.

Cineva mi-a pus cocaina în apartament.

Cineva mi-a înscenat jaful ca să atragă poliţia.

Ce vrei să spui?

Am nevoie de cineva să verifice graficele de schimb.

11 septembrie şi 9 octombrie. E scris aici.

Trebuie să aflu cine era de gardă la urgenţă

când au fost văzuţi Minkins şi Dolson.

Ce faci?

Pentru că acel om mi-a distrus viaţa.

Sunt distrus, Jodie.

Nu contează ce se întâmplă la tribunal. Nu voi mai profesa.

Nici aici, nici în Anglia, nicăieri, niciodată.

De ce eu?

Pentru că ai acces la etajul patru.

Am scris numărul meu acolo.

Te rog! Gândeşte-te!

Althea Dolson?

Althea. Scuzaţi-mă!

Numele meu e Harbash, sunt doctor la Gramercy.

Mă întrebam dacă mă puteţi ajuta.

Aş dori să localizez pe toţi care-l cunosc pe Theodore Dolson.

Nu-l cunoaşteţi...

Mulţumesc foarte mult, oricum.

Ce durere?

Cu febră mare şi gâtul uscat.

Îmi e greu să mă pronunţ. Trebuie să vă faceţi analizele micro.

Puteţi aştepta puţin? Am un telefon pe cealaltă linie.

Mulţumesc. Alo?

A sosit momentul, Doc.

L-am găsit pe omul-cârtiţă. Să aduci "taxa".

Domnul "cârtiţă" spune că ştie despre camerele acelea

şi te costă 100 de dolari să te ducă acolo.

Ai 15 minute să ajungi la întâlnire.

Bine. Unde?

La ghişeul de informaţii din gară.

Şi nu uita! Fără reţete, nu mergi acolo.

Amicul meu.

Pleacă.

L-aş putea ucide acum.

Are un fir spre Dolson.

O să ne ducă direct la el.

La dracu! E cu sens unic. Porneşte! Întoarce!

Dă-l dracului!

Mută-ţi maşina! Eşti orb?

Eşti orb?

La dracu!

O dau eu la o parte.

Era şi timpul.

- Unde e? - Doctore?

- Unde e, Bobby? - În spatele meu. Linia 24.

Doctore, fii prudent!

Ai grijă de tine!

E departe?

Spune-mi cu aproximaţie cât de departe e!

Unde te grăbeşti, amice?

- Ţi-am spus adevărul. - Dr Luthan.

Uluitor! Pot să jur că te-am văzut în parc cu dr Luthan.

Eşti acolo?

Am ajuns în "Cameră"?

E acolo jos?

E acolo jos? Am ajuns?

Nu te plătesc până nu ajung acolo.

Eu nu cobor acolo.

- De unde ştiu că e adevărat? - Eşti încă în viaţă.

Jos şi înainte.

Aşteaptă!

La dracu!

Haide!

E cineva acolo?

E cineva acolo?

Dacă mă auzi, îl caut pe Teddy Dolson.

Lasă-l!

Cu cine eşti?

- Cu cine ai vorbit? - Cu nimeni.

- Cine te-a trimis? - Nimeni.

Îl caut pe Teddy Dolson.

- Claude Minkins mi-a spus... - Unde e?

Unde e Claude?

Claude a venit la spitalul unde lucrez. Sunt doctor.

Era grav bolnav.

Am făcut tot ce-am putut să-l salvăm.

Mă tem că a murit.

Şi acum ai venit după Teddy?

Da. E aici?

Vrei să-l omori şi pe el?

Eu nu omor pe nimeni.

Ascultă...

Înţelegi unde eşti? Asta e casa noastră.

Avem reguli.

Crezi că ne îngrijim sănătatea, ca să vii tu să ne omori?

Nu omor pe nimeni. Sunt de partea voastră.

Minciuni!

Eşti mort.

La dracu! Sunt singur. Nu omor pe nimeni.

Am venit pentru că ucigaşul lui Claude mi-a distrus viaţa.

Teddy e aici?

Dacă Teddy e aici şi e bolnav, trebuie să-l consult.

- De când e în starea asta? - De patru zile.

Era la ţevile de abur. Încerca să se întoarcă aici.

Febra variază rapid? Pulsul?

E imposibil de determinat.

- Ce fac cu toţi oamenii ăştia? - Care "toţi"?

- Claude şi Teddy? - Şi ceilalţi.

Care ceilalţi?

La Gramercy ajung toţi, nu?

- Care ceilalţi? - Ştie!

Ticălosul e implicat.

Un mesager de la Cando şi un tip de la antrenamente.

O femeie a venit aici să-şi caute fiul.

Îi iau pe cei puternici.

Iau numai bărbaţii. De ce?

De asta fac analize.

Cineva caută subiecţi sănătoşi.

De ce noi?

Ei cred că nu vi se va simţi lipsa.

Teddy a spus ceva? Cine l-a găsit?

N-a spus nimic.

Era acolo, chinuit şi sângerând.

- Sângerează? - Are spatele complet distrus.

Am crezut că l-a înjunghiat cineva.

Vreau să-l întorc cu spatele. Ajutaţi-mă. Ţineţi- i capul!

La trei.

Dumnezeule!

Fac teste pe coloane vertebrale sănătoase.

Cineva a tăiat...

Ţineţi-l!

- Cât de departe e strada? - De ce?

- Trebuie dus la spital. - Avem noi grijă de el.

Va muri dacă nu-i punem perfuzii.

Puneţi cadavrul jos! Ridicaţi mâinile!

Lasă targa jos!

Sunt agentul special Hare, de la FBI!

El e detectivul Burke de la poliţia din New York.

Mâinile sus şi înaintaţi încet!

Avem un om bolnav aici. Trebuie să-l ducem la spital.

- Poate n-aţi auzit. - Am auzit!

Ce caută FBI aici?

Elucidăm un caz de răpire.

- Aţi văzut pe cineva acolo? - Nu. Suntem doar noi aici.

Omul ăsta moare aici. Poate aveţi o staţie radio.

- Chemaţi ajutoare! - Staţiile nu funcţionează aici.

Haide, doctore, n-avem toată ziua.

De unde ştii că sunt doctor?

La dracu! O să ne omoare.

N-am nimic cu voi.

Ce facem, Frank?

Mişcaţi-vă! Înapoi!

- Sunt un biet vagabond... - Mâinile sus!

Mişcă!

Tu rămâi unde eşti!

Dacă vreţi să plec, e suficient să- mi spuneţi.

Linişteşte-te, Frank!

Ne scapă! După el!

Haide, Bob, mişcă-te!

Frank, trebuie să mă ajuţi.

Întoarce-te!

Scoate-mă de aici!

Ce faci?

Dispeceratul!

29 către dispecerat.

E un om pe linie. E înarmat.

Judith, sunt Guy.

Mă auzi?

Dacă mă auzi, ridică receptorul!

Te rog, ridică receptorul! Ştiu că e târziu.

Am fost împuşcat. Trebuie să mă ajuţi.

Toată conspiraţia e reală. Au lăsat trei morţi în urmă.

Îţi jur că e o conspiraţie imensă. Te rog, ridică receptorul!

Îi răpesc din spitale şi-i folosesc pentru cercetări.

Cred că asta înseamnă Triphase şi cineva de la Gramercy e cu ei.

Judith, e un poliţist pe nume Stone.

Ia legătura cu el! S-ar putea să mă creadă.

Trebuie să-ţi vorbesc.

Sunteţi teafăr? Sângeraţi.

- Cine e? - Guy Luthan.

- Ştii cât e ceasul? - Ştiu. Îmi pare rău.

- E 4 dimineaţa. Ce vrei? - Dosarele schimburilor...

- Ce-ai spus? - Jodie, te rog! E important.

Trebuie să păstrezi liniştea. Fratele meu doarme.

- Dumnezeule! Ce-ai păţit? - N-am nimic.

- Ai fost împuşcat. - Nu e aşa grav cum pare.

Şi umbli aşa?

Nu pot să mă duc acasă.

- Ce ţi s-a întâmplat? - Nu contează.

Acum pot să dovedesc totul.

Ascultă!

Ai să intri şi ai să taci, da?

Trebuie să-ţi pansez rana. Dumnezeule!

Pierzi foarte mult sânge.

Unde s-a întâmplat asta?

E-n regulă. Nimeni nu ştie că sunt aici. Nu m-a urmărit nimeni.

La dracu!

E-n regulă. E cineva la noi.

- Ce se întâmplă? - E dr Luthan, de la spital.

- Ce-a păţit? - A fost împuşcat.

Scoate-ţi haina!

Dosarele schimburilor mai există?

- Şi? - Vorbim mai târziu.

Eşti şocat. Trebui să stai jos.

Scoate-ţi cămaşa!

Ţine compresa pe rană. Mă duc să aduc trusa.

Mă întorc imediat.

Spune-mi totul despre Triphase!

N-am luat masa ieri.

M-am oprit cinci minute ca să văd şase interni

uitându-se la televizor.

- Iar tu ai alergat toată ziua. - Chiar aşa.

Ca să vezi. Cheamă-i doctorul!

Imediat.

Îşi revine?

Puteţi pleca.

Mă auzi?

Eu sunt dr Mingus.

Eşti în Spitalul Riverside la secţia "Terapie Intensivă".

Ai fost găsit acum cinci zile lângă debarcaderul din Central Park.

Fusesei împuşcat.

Ai pierdut foarte mult sânge. Ai fost în comă până azi.

Până azi n-am ştiut cine eşti. Ţi-am anunţat familia.

Fratele tău soseşte mâine cu avionul.

Trebuie să vorbesc cu poliţia.

Sigur. Imediat ce vei fi stabilizat.

Nu mă pot mişca.

Împuşcătura...

Ţi-am spus că ai pierdut mult sânge, dar...

Acum avem alte probleme de rezolvat.

De ce nu mă pot mişca?

Am veşti proaste pentru tine, Guy.

Ascultă-mă cu atenţie! Poţi?

Ai fost lovit puternic între omoplaţi.

Ai o fractură cervicală la vertebra a 6-a.

Nu ştim cum, dar ţi s- a secţionat coloana vertebrală.

Actualmente eşti paralizat de la gât în jos.

Am făcut tot ce-am putut. Îmi pare nespus de rău.

Guy, ascultă-mă!

Nu e sfârşitul vieţii tale.

E departe de a fi.

E greu de acceptat, dar vei învăţa să faci lucruri

care acum ţi se par imposibile.

Vei avea o viaţă diferită, cu siguranţă,

dar poate fi o viaţă minunată şi plină de împliniri, crede-mă.

Când te simţi în stare, vei vorbi cu unul dintre psihoterapeuţi.

Avem un program uluitor, Guy.

Te rog, lasă-mă singur!

Am să mă întorc mai târziu.

Sunt dr Myrick.

Am venit imediat ce am auzit.

Dr Mingus mi-a fost student.

Ţi-am văzut fişa. E îngrozitor.

Aş vrea să încerc să te ajut.

Dacă vrei să mă ajuţi, lasă-mă să mor!

- E o cerere des întâlnită. - Te rog!

400 cc de clorură de potasiu intravenos.

- Şi dacă există o speranţă? - Nu există.

Şi dacă ar exista?

Cât ar valora să poţi merge din nou, să te poţi hrăni singur?

Să te întorci la vechiul stil de viaţă?

- Ce ai fi în stare să suporţi? - Ce vrei să spui?

Te-am întrebat ceva. Cât crezi că valorează şansa?

Nu pot trăi aşa.

Cu îngrijiri adecvate poţi trăi aşa 20 de ani.

Ce-ai face? Ce-ai risca să schimbi situaţia?

Am vertebra a 6-a secţionată.

Şi dacă ţi-aş spune că există o şansă să te vindeci?

Că procedura pe care ţi-o ofer te poate vindeca?

- Ce-ai face pentru asta? - Orice.

Orice?

- Mai gândeşte-te! - Ce vrei să spui?

Ce vrei să spui? Aşteaptă!

Nu vorbi! Trebuie să păstrezi liniştea.

Nu eşti paralizat. Ţi s-a administrat un anestezic. I s-a dus efectul.

Nu eşti la Riverside, ci la Triphase. Nu eşti paralizat.

Nu ştiu cum poţi ieşi de aici.

Eşti la etajul 7. Acolo e un hol. Succes!

Trebuie să ieşi de aici!

- Dar sunt la Triphase? - Da.

Am găsit nişte haine. Îmbracă-te cu ele!

Ce vrei să spui? La naiba!

Durerea o simţi de la rana produsă de glonte. Trebuie să plec.

- Mă vor căuta. - Aşteaptă!

- De ce faci parte din asta? - Pentru fratele meu.

Eu conduceam maşina când s-a produs accidentul.

Pentru că eram beată.

Trebuie să plec.

Încearcă să ajungi jos!

Îmi pare rău.

- Cum a reuşit? - Nu ştiu.

Patul e cald încă. Nu poate fi prea departe.

Sunt Helen de la recepţie. Ce se întâmplă?

- Luthan a părăsit camera. - Ce?

- Nu ştim unde e. - Eu iau aripa estică.

Eu o iau spre vest.

Don, treci pe linia 1!

Stone mai vrea adresa aia?

Glumeşti? Mergem acasă.

- O mai vrea. - Aşteaptă puţin!

Tipul e drogat.

Mi-a salvat partenerul. Îi sunt dator.

Triphase. 403 East 14th Street. Caută Biosyntex!

Am înţeles.

Dumnezeule!

Ştiu că mă auzi.

Ştim că n-ai părăsit clădirea.

Trebuie să mă asculţi.

Trebuie să mă asculţi, înainte să scape totul de sub control.

Trebuie să înţelegi că n-am vrut să te implic.

Tot timpul am încercat să te îndepărtăm.

Nu sunt un ucigaş, Guy.

N-am ştiut ce să fac cu tine.

A fost oribil din partea mea, dar trebuia s-o fac.

Trebuia să-ţi prezint situaţia.

Trebuia să simţi, ca să înţelegi ce vrem să facem.

Şi asta e realitatea, Guy.

Speranţa pe care ţi-am oferit-o în camera aceea e reală.

Pot dezvolta nervi.

Îi pot dezvolta şi-i pot controla.

30 de ore înainte să ajungă la tine, Claude Minkins

a suferit o secţionare a coloanei, la vertebra a 4-a.

Teddy Dolson a trăit 12 zile.

Îţi pot arăta fişele lor.

Regenerare neuronală completă.

Pot dezvolta nervi.

Trebuie doar să le controlăm creşterea. Suntem foarte aproape.

Aveam nevoie de subiecţi umani.

Ăsta e groaznicul adevăr.

Factorii de creştere diferă de la o specie la alta.

Ca să reuşesc, am nevoie de subiecţi umani.

Majoritatea vor muri.

Aceşti oameni, însă, nu sunt victime, ci eroi, Guy.

Datorită lor, milioane de oameni îşi vor recăpăta mobilitatea.

Îi vezi în fiecare seară.

Sunt rătăciţi, bolnavi, drogaţi sau mai rău.

Nu mai au nimic.

Nu mai au viitor, nu mai au familie, nimic.

Dar aici, cu noi, înfăptuiesc miracole.

M-am informat în privinţa ta, Guy.

Eşti un doctor foarte bun, iar eu am nevoie de oameni.

Am nevoie de tine.

De asta te afli aici.

De-asta te-am supus acestei suferinţe.

Lasă-mă să-ţi arăt ce facem!

Lasă-mă să-ţi explic!

Trebuie să discutăm, Guy.

- Bună seara! - Bună seara!

Trebuie să cunoşti activitatea noastră.

A venit domnul detectiv Stone.

Ar dori să vorbească cu şeful.

- Vine cineva imediat. - Perfect.

Închideţi uşile! Ea rămâne aici.

Nu vreau să scape viu de aici. Găsiţi-l!

Domnilor... Bună seara.

Sunt dr Myrick. Cu ce vă pot ajuta?

- Aici este Triphase. - Exact.

N-a fost uşor să vă găsim.

Ne-a luat patru ore să găsim numărul dvs de telefon.

Explicaţi-mi şi mie!

- Triphase e o secţie a Biosyntex? - Da.

Sus am de terminat o operaţiune... Am putea...

Cunoaşteţi o doamnă doctor, Judith Gruszynski?

De la Gramercy. A păţit ceva?

Nu. A primit un telefon de la un doctor, Luthan.

- Îl cunoaşteţi? - E student?

Lucrează la urgenţă. E englez.

Aţi căutat în camera de sterilizare?

N-am găsit nimic.

Mai căutaţi! Eu cobor.

Pot să vă întreb ce faceţi aici?

Cercetări. Cercetări medicale. Sunt neurolog.

Zău?

Vă refereaţi la doctorul arestat pentru consum de droguri?

Exact.

Trebuie să ajung sus.

Punem mostrele la congelator. E o procedură delicată.

Trebuie să vă luăm o declaraţie.

Mai târziu? Vă sun eu? Sau să vin la secţie?

Am să termin în circa 45 de minute.

- Bine. Mergem să mâncăm. - Perfect.

- E vorba de nervi, nu? - Pardon?

Neurologia. Studiază nervii?

Da. Nervii.

Uşile sunt închise?

Am 68 de ani. Nu mai am mult de trăit.

Am experimentat trei ani pe un şoarece,

apoi cinci pe un câine

şi cu puţin noroc puteam experimenta pe cimpanzei.

Trebuie să acţionăm mai rapid.

Aici se creează medicina la care n-a visat nimeni.

Chimie neurală.

Omori oameni.

Oamenii mor zilnic. Pentru ce? Pentru nimic.

Catastrofe aviatice, feroviare, Bosnia, ce vrei tu.

Un criminal poate ucide 15 oameni într-un restaurant.

Reportaj la ştiri... şi ce facem?

Ce faci tu?

Schimbi programul şi treci la următorul pacient.

Te ocupi de cei pe care crezi că-i poţi salva.

Doctorii buni fac ce trebuie.

Doctorii excelenţi au curajul să facă ce e bine.

Tatăl tău a avut acest curaj. Îl ai şi tu.

Ai doi pacienţi în cameră. Un poliţist şi un maniac.

De cine te ocupi primul?

Ai ştiut, Guy. Ai ştiut.

Dacă poţi găsi leac pentru cancer omorând câţiva oameni,

nu merită s-o faci?

Nu acesta ar fi gestul eroic?

Un cadavru contra tratamentului pentru cancer?

Când ai crezut că eşti paralizat, ce-ai fi făcut să poţi merge din nou?

Orice.

Ai spus-o cu gura ta. "Orice".

Ai fost în situaţia aceea timp de 24 de ore.

Helen n-a mai mers de 12 ani.

O pot vindeca pe ea şi pe toţi cei ca ea.

Uşa e deschisă.

Poţi pleca şi distruge toată munca mea.

Sau putem merge sus şi să revoluţionăm medicina.

Tu alegi, Guy.

Poate că ai dreptate.

Oamenii aceia de sus poate nu au un sens în viaţă.

Poate că fac un lucru minunat pentru lume.

Poate că sunt eroi.

Dar nu au ales să fie. Tu ai ales pentru ei.

Nu ţi-ai ales soţia sau nepoata.

Nu ai cerut voluntari.

Ai ales în locul lor. Şi nu ai acest drept.

Eşti doctor.

Ai depus un jurământ.

Şi nu eşti Dumnezeu.

Nu-mi pasă dacă poţi realiza ce spui,

dacă ai leac pentru orice boală de pe planetă.

Ai torturat şi ai ucis acei oameni.

Eşti o ruşine pentru profesia ta.

Sper să-ţi petreci tot restul vieţii în închisoare.

Îmi pare rău.

Ajută-l, te rog!

A fost împuşcat.

Nu! Dumnezeule, nu!

Ajută-l! A fost împuşcat.

Ajută-l!

Ajută-mă!

Te rog!

Cheamă ajutoare!

Eşti teafăr?

N-am crezut că e posibil, dar bufetul vostru

e chiar mai prost decât al nostru.

- Mie îmi place. - Sunt convins.

Ai să ne vizitezi? Sau eşti prea mare acum?

Da, cred că sunt.

Am să vin curând. Voi ce mai faceţi?

Binişor.

Jodie începe lucrul la toamnă.

Am auzit. E minunat.

S-a descurcat bine.

Vino în vizită! Nu-ţi uita adevăraţii prieteni!

Cei care m-au concediat, nu?

Păreai destul de vinovat.

Nici tu nu păreai un înger, Jeff.

- Îmi pare rău. - Ar fi şi cazul.

Ai grijă de tine. Mi-a făcut plăcere să te revăd.

Şi mie.

- Data viitoare aleg eu restaurantul. - Bine.

Sunteţi din partea doctorului Cohen?

Numele meu e Myrick. Ruth Myrick.

Vreţi să intrăm?

Nu, mulţumesc.

Am încercat să hotărăsc ce să fac cu ăsta,

de când a murit soţul meu.

Pare să conţină toate datele cercetărilor lui.

Cred că ar trebui să le aveţi dvs.

Cred că aici există speranţă.

De ce eu?

Cred că soţul meu încerca să facă un lucru bun,

prin metode proaste.

Poate dvs veţi reuşi s-o faceţi corect.

TVQS (Tv Quality Subtitle) http://subtitrari.softnews.ro

Traducerea şi adaptarea ANA MARIA IOVAN

Subtitrare downloadata de pe www.RegieLive.ro