Original subtitles

Nimeni s� nu fie surprins c� descriu via�a lui Michelangelo,

av�nd �n vedere c� �nc� tr�ie�te...

pentru c� operele lui nemuritoare nu vor pieri niciodat�,

gloria lui va r�m�ne at�ta timp c�t va exista omenirea...

Numele lui va d�inui �n gurile oamenilor �i �n penele scriitorilor:

�n ciuda invidiei, chiar �i �n ciuda mor�ii.

Am avut o via�� �ntreag� la dispozi�ie s� �n�eleg...

c� piatra nu se las� modelat� dup� voin�a omului,

ci...

trebuie dezgolit� de tot ce o oprim�.

Marmura rezist�,

se revolt�.

Adeseori te respinge.

Uneori e indulgent�.

La fel ca via�a.

MICHELANGELO INFINITUL

Giorgio Vasari, n�scut �n Arezzo �n anul 1511,

pictor, arhitect, critic de art�.

Sunt primul care nu s-a mul�umit doar cu simpla narare

a evenimentelor petrecute �n vie�ile celor mai excelen�i pictori, sculptori,

�i arhitec�i din Italia, de la Cimabue p�n� �n prezent.

Mi-am c�tigat dreptul s� judec,

aleg�nd binele �n locul mediocrit��ii, �i excelen�a �n locul binelui.

Am notat abord�rile, atitudinile, manierele...

liniile �i fanteziile acestor arti�ti.

Am investigat cauzele �i r�d�cinile evolu�iei tuturor artelor.

Cea mai mare din toate infinitele pl�ceri pentru care-l sl�vesc pe D-zeu

e �ansa de a-l fi putut cunoa�te

pe marele Michelangelo Buonarroti... un fiorentin, ca �i mine.

De a fi avut �ansa s�-i fiu prieten.

Fapt pentru care am putut scrie at�t de multe lucruri despre el: toate adev�rate.

S-a n�scut pe 6 martie,

�n anul 1475.

�nc� din cei mai timpurii ani, f�cea schi�e pe h�rtii, pe pere�i...

Observ�nd asta, tat�l lui, Ludovico, s-a decis s�-l trimit� s� studieze

la atelierul maestrului Domenico Ghirlandaio,

pentru a putea �nv��a admirabila �i valoroasa art� a picturii.

Cur�nd, Ghirlandaio �i-a dat seama de talentul lui,

unul extraordinar, �n ciuda tinere�ii sale,

exclam�nd �ntr-o zi:

"Acest b�iat �tie mai multe ca mine".

Michelangelo avea doar 13 ani.

Astfel, Ghirlandaio l-a trimis la �coala lui Bertoldo,

un discipol al marelui Donatello, �n Gr�dinile din San Marco,

unde Lorenzo de Medici �nfiin�ase o �coal�

pentru pictorii �i sculptorii talenta�i.

T�njeam la o art� mai eroic� dec�t pictura.

�mi pl�cea s�-mi murd�resc m�inile.

C�nd eram mic, am crescut �ntr-o familie de pietrari.

Hrana mea: pudra de marmur� amestecat� cu lapte.

C�nd Lorenzo Magnificul m-a chemat la el,

�i m-a pus s� sculptez �n piatr�, am putut s�-i ar�t ce �tiu.

Magnificul mi-a zis odat�:

"Ar trebui s� �tii p�n� acum c� celor b�tr�ni le lipsesc din�i,

mereu le lipsesc c�te unul sau doi!"

I-am satisf�cut cererea f�r� ezitare:

acel satir b�tr�n a devenit �tirb.

Probabil c� mi-a apreciat curajul,

�nainte ca acel cap sculptat s� fie v�zut la Palatul de Medici,

unde i-am �nt�lnit pe cei mai mari g�nditori ai timpului meu,

care mi-au oferit �ncredere �i ajutor pentru operele mele viitoare.

Imediat m-am apucat s� lucrez la Fecioara �i pruncul,

imit�nd o tehnic� de-a lui Donatello.

Sculptat� folosind tehnica "stiacciato" a lui Donatello,

Fecioara �i pruncul,

aflat� ast�zi �n Casa Buonarroti din Floren�a,

a fost prima oper� care i-a adus notorietate lui Michelangelo.

Un basorelief foarte subtil, aproape c�t o pagin� de ziar,

�n care dalta lui a atins fin suprafa�a pietrei,

cre�nd volume aproape imperceptibile, d�nd o senza�ie incredibil� de spa�iu.

G�nditoare, imperturbabil�, ca o zei�� din epoca clasic�,

Fecioara Maria e �nv�luit� �ntr-un voal fin, elegant.

Privit din spate, Copilul pare pierdut cu totul �n �mbr��i�area matern�,

de�i are fizicul unui Hercule care se odihne�te.

Viziunea �n perspectiv� a sc�rii simbolice

coexist� cu prezen�a

unui simplu cub de marmur�, pe care st� a�ezat Grupul Sacru:

o pies� tridimensional� perfect�, un simbol precoce al pasiunii

pentru materialele pure,

care avea s� caracterizeze �ntreaga oper� a lui Michelangelo.

�ntr-o zi, am avut �ansa de a-i ar�ta Magnificului

toat� recuno�tin�a mea.

Angelo Poliziano, care m� aprecia foarte mult,

m-a provocat s� sculptez B�t�lia Centaurilor.

Avea s� fie d�ruit lui Lorenzo de Medici,

pentru a ar�ta colegilor mei c� eu eram cel mai iscusit dintre to�i.

O lupt� violent�, bra�e �i membre �ncol�cite

�ntr-o ciocnire de trupuri nude,

umpl�nd fiecare col� al unei scene aparent haotic�...

"Lupta Centaurilor" e g�zduit� �n prezent de Casa Buonarroti.

�n centru, o figur� se contureaz� deasupra tuturor,

ie�ind �n eviden�� cu autoritatea unei m�ini drepte ridicate cu m�ndrie.

50 de ani mai t�rziu, Michelangelo avea s� repete acest gest

�n dreptul lui Hristos, �n Judecata de Apoi.

Nu puteam s�-mi �in gura �nchis�.

De multe ori �mi exprimam ironic opinia despre arta colegilor mei:

de atunci �tiam c� nu se ridic� la nivelul meu.

Fie din cauza cuvintelor mele, fie pentru �ndr�zneala mea,

fie chiar din invidie pentru

afec�iunea pe care mi-o purta Magnificul, t�n�rul Torrigiano,

un ucenic ca �i mine la �coala lui Bertoldo,

m-a lovit direct �n fa��.

Acest nas deformat

r�m�ne cea mai cunoscut� oper� a lui.

Dup� trei zile de furtun�, fulgere,

o profe�ie nefast�:

Magnificul, protector, binef�c�tor,

figur� patern� ideal�, a murit.

Michelangelo, r�mas f�r� patron, se sim�ea pierdut.

A c�utat ajutor �i protec�ie la stare�ul

m�n�stirii din Santo Spirito, care servea �i ca spital. Acolo...

t�n�rul Michelangelo a �nceput s� taie cadavre pentru a studia anatomia uman�:

ligamente, structuri osoase, mu�chi, vene.

Acele nop�i lungi petrecute sub lumina slab�

i-au permis s�-�i perfec�ioneze liniile,

care i-au caracterizat mai t�rziu opera.

La doar 20 de ani, aveam misterul suprem al mor�ii �n m�inile mele.

La doar 20 de ani.

Apoi, pentru tot restul vie�ii, am crezut c� pot �nvinge moartea cu arta.

M-am �n�elat.

Datorez multe unui cardinal, Monseniorul Raffaele Riario,

care, dup� ce mi-a cump�rat un Cupid care p�rea antic,

m-a invitat acas� la el.

C�nd am v�zut Roma pentru prima dat�,

mi-am dat seama de ce i se zicea Cetatea Etern�.

Ce splendoare, ce marmur� antic�!

M-a provocat:

"Po�i crea ceva la fel de frumos?"

"D�-mi timp, �i o s�-�i ar�t ce pot face."

�i dintr-un bloc de marmur� cump�rat cu bani pu�ini de pe str�zile Romei,

l-am sculptat pe Bacchus.

Zeul p�g�n al bucuriei �i fericirii, conservat �n muzeul Bargello,

a fost primul pas important �n arta lui Michelangelo,

prima lui oper� de o asemenea anvergur�.

Un nud t�n�r, cu un corp senzual, �mb�tat de vin �i pl�cere,

cu o privire absent�, de-abia put�nd s� �in� pocalul �n m�n�...

L�ng� el, un mic satir, pierdut �ntr-un extaz Dionysiac,

z�mbe�te �n timp ce fur� un ciorchine de struguri de l�ng� zeul neatent.

C�nd i-am ar�tat-o cardinalului Riario,

n-a fost �n stare s� �n�eleag� vitalitatea pe care am reu�it s-o insuflu �n piatr�,

sau faptul c� acest Bachus avea s� dureze infinit mai mult

dec�t orice alt corp f�cut din carne �i oase.

M-am reg�sit singur �n Roma,

f�r� clien�i, �i f�r� bani pe care s�-i trimit acas� tat�lui meu,

care spera ca munca mea s� scoat� familia

din s�r�cia acelor ani at�t de dificili.

Doar datorit� lui Jacopo Galli, un drag prieten de-o via��,

�n care nu mi-am pierdut �ncrederea,

nu m-am decis s� m� �ntorc �nfr�nt la Floren�a.

Jacopo avea leg�turi la curtea papal�,

cu delega�ia lui Charles VIII, regele Fran�ei.

"Eu, Iacobo Gallo, promit Reverendului Monsenior

c� Michelangelo va termina opera �ntr-un an,

�i va fi cea mai maiestuoas� sculptur� din Roma.

C�nd am citit contractul pe care Jacopo,

av�nd �ncredere �n mine, l-a semnat cu Cardinalul,

am fost mi�cat... �i m-am speriat, pentru c�...

timpul era scurt, �i ambi�ia mea imens�.

Nu mai trebuia s� m� mul�umesc cu blocuri mediocre de marmur�.

Mi s-a cerut s� creez Pieta.

Am plecat spre Carrara.

Ce spectacol, acele ziduri, str�lucind �n lumina soarelui!

Nu mai v�zusem niciodat� o piatr� at�t de alb�.

Cea mai frumoas� marmur� din lume, exist�nd din timpuri imemoriale.

Timp de c�teva zile am ales cele mai pure materiale.

Create de Dumnezeu aparent doar pentru mine,

pentru a fi transformate de m�inile mele

�n ni�te opere eterne.

Pe drumul �napoi c�tre Roma,

mi-am amintit cuvintele lui Dante,

c�nd vorbea cu Fecioara �n Paradis:

"Sf�nt� Fecioar�, fiic� a Fiului t�u,

cea mai umil� �i mai sf�nt� dintre fiin�e".

Totul a devenit clar.

�i am �nceput s� lucrez la Piet�.

�nainte de aceast� oper�,

nici un sculptor nu mai d�ruise marmurii

at�ta gra�ie �i rafinament ca Michelangelo,

la frageda v�rst� de doar 24 de ani,

pentru c� toat� valoarea �i puterea artei

se simte �n aceast� Piet�.

Bog��ia detaliilor se observ� �n hainele divine ale Fecioarei...

al�turi de Hristos, mort �i gol.

At�ta m�iestrie �n mu�chi, vene, tendoanele de deasupra oaselor,

�ncheieturile, articula�iile dintre corp, m�ini, �i picioare.

De�i unii cred c� Fecioara este prea t�n�r�,

nu iau �n considerare faptul c� fecioarele imaculate

�i men�ineau �i �i conservau

mult timp tr�s�turile faciale pure, f�r� prihan�.

Ne minun�m c� o m�n� de om a putut crea

�ntr-o perioad� at�t de scurt� de timp

o oper� at�t de admirabil� �i de divin�.

E un miracol c� o roc�, ini�ial f�r� form�,

a putut fi modelat� cu at�ta perfec�iune,

�nc�t nici natura n-a reu�it s-o reproduc� �n carne �i oase.

At�t de mare a fost dragostea lui Michelangelo

pentru aceast� oper�, �nc�t �i-a gravat numele

deasupra br�ului de l�ng� s�nul Fecioarei.

Doar aici, doar o singur� dat�.

De ce am semnat-o?

Din cauza unui zvon conform c�ruia Piet� era opera

unui sculptor din Lombardia, un anume Cristoforo Solari.

Tot acel efort!

Cum a� fi putut permite altui om s�-�i asume meritele?

Dup� aceea, n-am mai fost nevoit s� semnez niciodat� nimic.

M-a� fi putut �ntoarce la tat�l meu cu onoare �i m�ndrie.

Prietenii mei m-au chemat la Floren�a ca s� �nfrumuse�ez

Republica Gonfalonierului Pier Soderini.

Ce imbold pentru ambi�ia mea!

Michelangelo a fost primul care a considerat

c� sculptura este arta care se ob�ine

atunci c�nd �ndep�rtezi tot materialul de prisos.

Arta �n care artistul reduce materia

la forma pe care �i-a imaginat-o �n minte.

A g�sit �n atelierele din Opera del Duomo

un bloc de marmur�

suficient de mare, deja �nceput de doi arti�ti, care l-au cizelat,

mutilat, �i �ntr-un final abandonat.

La Santa Maria del Fiore,

Michelangelo s-a chinuit timp de trei ani,

ascuns de lume, zi �i noapte,

�ncerc�nd s� resusciteze ceva despre care se credea c� e mort.

�i �ntr-adev�r, aceast� oper�,

nu sem�na cu niciuna din statuile moderne sau antice,

greci sau latine.

Privitorul nu mai avea nevoie s� vad� o alt� oper�,

o alt� sculptur� modern�,

sau din alt� epoc�, a oric�rui artist.

Aspectul cel mai evident al acestei opere gigantice

este sfidarea.

Un t�n�r eroic �i atletic, cu un fizic impecabil,

imortalizat �n momentul dinaintea arunc�rii unei pietre

c�tre un gigant filistean,

care terorizase poporul Israel.

Picioarele arcuite, mu�chii �ncorda�i,

venele reliefate,

expresia m�ndr� de pe fa��, eviden�iaz� un moment crucial:

apogeul concentr�rii care precede ac�iunea.

Pier Soderini s-a �ndr�gostit de aceast� statuie,

�nalt� de peste cinci metri,

�nainte chiar de a fi terminat�.

A creat o comisie format� din cei mai mari arti�ti ai epocii,

inclusiv Leonardo �i Botticelli,

pentru a g�si locul ideal pentru o oper� at�t de extraordinar�.

Mutarea ei din Catedrala din Floren�a �n Piazza della Signoria

a fost o provocare uria��:

at�rn�nd de o macara rudimentar�, legat� cu fr�nghii �i scripe�i,

peste 40 de oameni au avut nevoie de patru zile

pentru a o muta la destina�ia sa final�,

�n exteriorul Palatului Vechi.

La sf�r�itul anilor 1800, David a mai fost mutat odat�,

�n Galleria dell'Accademia.

R�m�ne acolo p�n� �n zilele noastre,

simbol etern al ora�ului Floren�a.

David cu pra�tia lui,

eu cu arcul.

Cu o simpl� pra�tie, David l-a �nvins pe Goliat.

M-am sim�it exact ca David, puternic �i m�ndru.

M� ridicasem la �n�l�imea provoc�rii:

cu m�inile goale �i cu un arc,

am extras via�a etern� din marmur�.

�i David...

a �nlocuit Iuda lui Donatello.

�n�elege�i acum de ce i s-a spus �ntotdeauna "gigantul"?

Maestrul Agnolo Doni, un comerciant de haine bogat,

dorind s� de�in� o oper� de-a lui Michelangelo,

a dat comand� de o pictur� pe lemn,

�n care Sf�nta Fecioar�, �ngenunchiat�,

�i oferea Copilul lui Iosif,

care, cu mult� dragoste, tandre�e �i reveren�� �l lua �n bra�e.

Odat� opera terminat�, Michelangelo i-a cerut 70 de duca�i.

Agnolo Doni, un om cu o oarecare pricepere,

a crezut c� e un cost prea mare pentru o simpl� pictur�...

fiind dispus s�-i ofere doar 40 de duca�i.

Drept r�spuns, Michelangelo i-a cerut 100 de duca�i.

Agnolo Doni, c�ruia �i pl�cea opera,

i-a zis c�-i va da cei 70 pe care i-a cerut ini�ial.

Michelangelo nu era mul�umit.

Astfel, din cauza ne�ncrederii lui Agnolo Doni �n arta sa,

a dublat pre�ul.

140 de duca�i, sau afacerea era anulat�.

�n cele din urm�, dorind pictura cu orice pre�,

Agnolo Doni a fost for�at s� pl�teasc� pre�ul cerut de artist.

Sf�nta Familie, g�zduit� de Galeria Uffizi,

e singura pictur� despre care �tim c� a fost pictat� pe un panou de lemn.

Sf�nta Familie este un motiv antic, repetitiv,

pe care Michelangelo a pictat-o ca �i cum ar fi fost o sculptur�.

A folosit culori intense, puternice, sclipitoare,

care creeaz� un efect de nelini�te,

�n contrast cu serena tradi�ie clasic�.

Michelangelo �tia s� utilizeze foarte bine

simbolurile at�t de importante pentru nobilii fiorentini.

�n aceast� compozi�ie, se pare c� s-a inspirat

din epistola Sf�ntului Pavel c�tre Efeseni.

Zidul nu prea �nalt, dar de netrecut, reprezenta p�catul originar,

care-l separa pe Copilul Hristos de micul Ioan Botez�torul,

�i de ni�te tineri goi, care par s�-�i dea hainele jos.

Ei reprezentau cre�tinii, care, liberi �n sf�r�it de p�cate,

sc�pau de ele,

devenind astfel oameni noi.

O alt� Familie Sf�nt�,

e minunata dar neterminata Tondo Pitti,

aflat� �n prezent �n Muzeul Bargello.

Aici, Michelangelo a realizat o compozi�ie clasic�, �n care,

impasibil� ca o regin� elenic�, Fecioara e deranjat� din lectura sa

de Copilul de l�ng� ea.

�ntotdeauna am crezut c�...

cu c�t o pictur� seam�n� mai mult cu o sculptur�,

cu at�t e mai bun�.

A fost o perioad� scurt� de calm �i relaxare,

de care nu mai avusesem parte �n via�a mea.

Dar ambi�ia te m�n�nc� de viu,

nu tolereaz� pacea �i fericirea.

Gonfalonierul Pier Soderini mi-a propus s� pictez ni�te fresce pe un zid

din Sala del Maggior Consiglio, �n Palazzo dei Signori.

Pe cel�lalt perete se afla opera lui Leonardo Da Vinci.

Cum a� fi putut s� rezist provoc�rii?

Am �nceput s� lucrez la schi�e �ntr-un secret total.

Am desenat schi�ele preg�titoare pentru B�t�lia de la Cascina,

la aceea�i m�rime ca scena pe care voiam s-o reproduc.

C�nd desenul lui Michelangelo a fost dezv�luit publicului,

a generat o imens� admira�ie.

A fost studiat de arti�ti din toat� Europa,

o practic� de obicei rezervat� statuilor.

L-au atins, l-au c�lcat �n picioare, �i �n final, au luat buc��i din el,

ca �i cum ar fi fost o relicv� sacr�.

Dup� c�teva zeci de ani, nu mai r�m�sese aproape nimic din desen...

�i astfel s-a n�scut legenda.

Totu�i, o copie a por�iunii centrale, realizat� de Aristotile da Sangallo,

a supravie�uit, salv�ndu-i astfel memoria.

�nc�lcirea de trupuri nude,

surprinse exact �n momentul de dinaintea luptei,

e doar un pretext pentru a ar�ta ce �l interesa cu adev�rat pe artist:

eroismul trupului ideal.

N-am terminat niciodat� acea fresc�.

Singura consolare a fost c� p�n� �i Leonardo a fost nevoit s� renun�e.

Conform maniei lui vechi de a �ncerca tehnici noi,

a f�cut un dezastru cu cear� �i uleiuri,

ruin�nd totul.

Numele meu era men�ionat �n palatele din toat� Europa cu reveren�� �i respect.

P�n� �i Papa Iulius al II-lea m-a rugat s�-i creez ceva,

care s�-i reprezinte grandoarea.

At�t de renumit era Michelangelo dup� Piet�,

dup� Gigantul din Floren�a,

�i dup� fresca B�t�liei din Cascina,

�nc�t Papa Iulius al II-lea, acum devenit pontif,

i-a comandat s� creeze un monument, care s� �ntreac� �n frumuse�e,

creativitate �i maiestate orice alt morm�nt antic imperial.

Am petrecut opt luni �n Carrara,

excav�nd marmura din munte.

T�ind piatra, c�ut�ndu-i punctul critic,

elimin�nd nervurile care distrugeau elegan�a marmurii...

Aproape am �nnebunit, nefiind �n stare s� lucrez cu dalta.

�ntr-o zi, m-am reg�sit pe v�rful muntelui, g�ndindu-m�:

"Voi sculpta aceast� oper�...

Pentru ca lumea s� vad� de pe mare de ce sunt capabil!"

Morm�ntul lui Iulius al II-lea a fost conceput de Michelangelo

ca un veritabil "munte de marmur�",

o structur� tridimensional� magnific�,

�nconjurat� de o multitudine de statui impun�toare.

Dar ceea ce �n mintea lui ar fi trebuit s� fie

triumful s�u artistic sublim,

a devenit "tragedia morm�ntului." �nceput �n 1505,

n-avea s� vad� lumina zilei dec�t 40 de ani mai t�rziu,

�ntr-o versiune cu mult redus� fa�� de proiectul ini�ial.

Urm�nd o obsesie aproape supraomeneasc�,

artistul ne-a l�sat cel mai mare exemplu a ceea ce criticii moderni se refer�

ca "operele neterminate" ale lui Michelangelo.

Nu exist� nici un alt mod de a descrie Sclavii,

care apar pur �i simplu din marmura expus� �i neprelucrat�...

Piatra �ns�i �i �ine captivi pe sclavii �nl�n�ui�i,

imortaliza�i �n mi�c�ri specifice tehnicilor sculpturii clasice.

Adev�rata capodoper� care a completat morm�ntul lui Iulius II

a fost Moise.

Fa�a anticului patriarh seam�n� izbitor cu Papa Iulius al II-lea,

cunoscut pentru "teribilismul" s�u.

Surprins aici �ntr-o postur� vigilent� �i g�nditoare deopotriv�.

De dou� ori mai mare ca �n realitate,

aproape 30 de ani au trecut �nainte ca Moise

s�-�i g�seasc� �n sf�r�it locul �n Biserica San Pietro di Vincoli.

Se spune c� pentru a profita cel mai mult de fa�a statuii,

plin� de via�� �i energie,

Michelangelo a orientat capul c�tre lumina natural�

care intra printr-o mic� fereastr� a bazilicii.

Un detaliu prodigios, simbol al unei opere imense.

Moise pare at�t de... bine f�cut,

�nc�t mi s-a p�rut ciudat c� a fost lipsit de intelect.

C�nd am crezut c� am g�sit inspira�ia pe care am c�utat-o toat� via�a...

m-a cuprins disperarea...

Iulius II...

mi-a luat dalta din m�n�.

Vina apar�inea lui Bramante, prieten cu Rafael de Urbino,

care, v�z�ndu-l pe Pap� at�t de �nc�ntat

de priceperea lui Michelangelo,

l-a convins pe Iulius II c� era de r�u augur

s� construie�ti un morm�nt �n timp ce e�ti �nc� �n via��.

Astfel, l-a convins s� abandoneze acest proiect magnific.

�i, av�nd �n vedere c� Michelangelo nu era un expert �n a picta fresce,

dorind s� fac� lucrurile �i mai dificile, i-a cerut papei

s�-l lase s� decoreze tavanul Capelei Sixtine.

Papa Iulius II i-a cerut lui Rafael �coala din Atena.

Pentru apartamentele sale private.

Raffaello m-a descris ca Heraclit,

filozoful cu g�nduri la fel de profunde ca cele ale unui saltimbanc din Delo.

Am fost angajat s� creez o fresc� imens�.

Raffaello m� provocase. Eram obligat s� r�spund,

trebuia s� m� confrunt cu el �n propria sa art�, �i s� c�tig.

Trebuia s� ofer acelor figuri tot ce m-a �nv��at marmura.

Trebuia s� umplu tavanul cu trupuri, tendoane, �i mu�chi,

la o anvergur� pe care toat� lumea avea s� o numeasc� miraculoas�.

�i am �nceput prin a picta...

acel cer albastru, plin de stele.

Apoi, am distrus schelele ridicate de Bramante,

care ajungeau p�n� la tavan.

Am construit altele, dup� un proiect propriu.

Am adus ni�te prieteni din Floren�a, care, din p�cate, nu prea se pricepeau

la pictur�, nefiind �n stare s�-mi transpun� inten�iile �n realitate.

I-am trimis �napoi, am intrat �n depresie, dar trebuia s� continui...

Trebuia s�-l �nving pe Raphael... pe mine �nsumi.

�i exact asta am f�cut. De unul singur.

Nu g�seam nici o satisfac�ie �n ceea ce f�ceam.

Nu vedeam un sf�r�it.

E at�t de dificil s� te deta�ezi de propria oper�...

Gelos �i preocupat, n-am l�sat pe nimeni s� vad� rezultatele efortului meu.

Nici m�car pe Pap�.

Eram pierdut �n fanteziile mele,

pentru c� mi se p�rea c� munca mea nu avea rezultatele scontate.

Eram afectat de dificultatea acestei opere, care nu era �nc� punctul meu forte.

�i, de�i �i dedicasem at�t de mult timp, rezultatele �nt�rziau s� apar�.

S� m� ajute Dumnezeu.

�n 1508, pentru prima dat� �n istorie,

un pap� a decis s�-i ofere

unui artist "m�n� liber�" pentru a decora tavanul unei capele papale.

La doar 33 de ani, Michelangelo, aflat la apogeul maturit��ii sale artistice,

refuza orice form� de simplitate, av�nd �n fa�a lui o sarcin� titanic�.

Aproape 1,000 de metri p�tra�i, practic, fiecare spa�iu disponibil

era acoperit de spectacolul corpurilor umane:

severe, resemnate, �ncordate,

frenetice...

Un proiect de arhitectur� vizionar�,

�n care toate normele renascentiste ale perspectivei,

propor�iilor �i verosimilit��ii erau ignorate cu bun� �tiin��.

Pilonii, boltele, �i corni�ele, �n loc s� o ascund�,

amplificau curbura tavanului.

Picturile p�reau s� fie amestecate nu cu var, ci cu lumin�.

Folose�te pensula ca o dalt� pe marmur�.

Profe�ii �i Sibilii domin� suprafa�a tavanului,

mai mari dec�t toate celelalte personaje.

Par s� pluteasc� deasupra contextului arhitectonic,

st�nd pe tronurile lor �ntr-un echilibru precar,

suspenda�i primejdios deasupra vidului.

Anun�� venirea lui Hristos cu mi�c�ri musculare,

�i cu trupuri pline de m�iestrie.

Fe�ele �i expresiile lor sunt severe,

reflexive...

surprinse.

Evenimentele anunta�e de ei, inspira�i de Domnul nostru,

prind via�� �n scenele pictate �mprejurul lor.

Cele nou� scene din panourile centrale descriu pove�tile

c�r�ii Genezei �n ordine cronologic�:

Originea Universului, a omenirii, �i a p�catului.

D-zeu separ� lumina de �ntuneric, marc�nd astfel �nceputul lumii.

Creeaz� stelele �i planetele, suspendate �n spa�iu.

Arhitect suprem, El preg�te�te materia,

separ�nd uscatul de ape.

�n Crearea Evei, femeia se na�te

dintr-una din coastele lui Adam, �n timp ce acesta doarme,

�n timp ce D-zeu �i face un gest, invit�nd-o s� se ridice.

�n P�catul Originar,

un smochin schimb� pentru totdeauna soarta omenirii.

�n ramurile lui, se afl� �arpele cu dou� fe�e, diavolul ispitei,

�n timp ce Arhanghelul Mihail, �in�nd �n m�na sabia justi�iei,

�i izgone�te pe Adam �i Eva din Gr�dina Edenului.

Vina prinde form� �n transfigurarea �ocant� a primei femei

�i a primului b�rbat, care devin ni�te caricaturi grote�ti, deforma�i de p�cat.

�n Potopul, grupuri de oameni goi fug de apele �nvolburate

�i de m�nia lui Dumnezeu.

�ngrozi�i, dar �n acela�i timp resemna�i de iminentul dezastru,

�ncearc� s� se salveze pe ei �i pe cei dragi lor.

Totu�i, cea mai remarcabil� fresc� din toate este Crearea lui Adam.

O imagine primordial� �i incredibil de puternic�.

Cu vigoare �i elegan��, Creatorul se lanseaz� �n imensitatea spa�iului

pentru a da via�� primului om.

Trupul minunat al lui Adam, "dup� chipul �i asem�narea lui D-zeu",

e un punct de convergen�� al tuturor darurilor crea�iei.

Sc�nteia Vie�ii,

pe cale s� fie transmis� din degetul lui D-zeu �n degetul lui Adam...

M�inile �ntinse una c�tre alta, f�r� s� se ating� vreodat�...

Un gest care dezv�luie tensiunea omului care �ncearc� s� ajung� la Dumnezeu.

Spa�iul infinit de mic dintre cele dou� degete ar�t�toare,

sugereaz� motivul central al artei sale:

abisul insurmontabil dintre uman �i divin.

Era ceva �n acea perioad� care nu-mi d�dea pace...

Un morm�nt.

Ca cel a lui Iulius al II-lea.

Totul m� conducea din nou spre moarte,

un inamic pe care ar trebui s�-l sfid�m �i de care s� ne temem.

Dar de asemenea,

�i sf�r�itul suferin�ei noastre pe acest p�m�nt.

�n 1513, Leo al X-lea devine pap�.

Fiul lui Lorenzo Magnificul, l-a �ns�rcinat pe Michelangelo

cu ridicarea unui templu �n Basilica din San Lorenzo,

care s� ofere eternitate familiei Medici.

Michelangelo a creat un loc cu o spiritualitate aparte,

�n care, printr-un capriciu al destinului, singurul lucru care n-a reu�it s�-l termine

a fost sarcofagul patronului s�u, Lorenzo Magnificul.

La picioarele lui Giuliano de Nemours �i Lorenzo de Urbino,

rezemate pe sarcofage,

se afl� sculpturile care reprezint� cele patru momentele ale zilei.

Fac aluzie la trecerea timpului �n via�a unui om pe p�m�nt.

Fac aluzie �i la o epoc� a eternit��ii �i a salv�rii.

Noaptea e cufundat� �ntr-un somn f�r� con�tiin�� sau memorie,

�n timp ce ziua �i arat� puternica structur� anatomic�

�ntr-o mi�care de torsiune.

Amurgul pare s� se fi resemnat �ntr-un vis etern.

Aurora r�sare pe patul ei de pene,

jelind moartea tinerilor de Medici.

"La mijlocul vie�ii noastre, m-am reg�sit �ntr-o p�dure obscur�,

pentru c� poteca era ascuns� privirii".

Floren�a era afectat� de lupte interne.

Confruntat cu a alege �ntre familia Medici �i Republic�,

Michelangelo a ales Republica.

�n vara lui 1530,

pentru a evita arestul, poate chiar �i moartea,

Michelangelo a fost for�at s� se ascund�,

ironic, exact sub morm�ntul

comandat de omul care acum voia s�-l pedepseasc�

pentru ideile sale,

�ntr-o camer� secret� de sub Bazilica din San Lorenzo.

�n acele zile dramatice, Michelangelo a schi�at nevrotic

cu o bucat� de c�rbune figuri plutind �n aer,

ca de exemplu capul legendarului Laocoon,

care-l inspirase foarte mult �n trecut.

Aceste schi�e rapide, f�cute �n grab�,

indic� faptul c� a petrecut foarte pu�in timp �n acest refugiu.

Graffiti-urile au fost descoperite �n 1975,

�ntr-o camer� folosit� pentru a depozita lemnele.

Ghipsul secular a p�strat intacte aceste desene inestimabile,

dezv�luindu-ne una dintre cele mai fascinante descoperiri moderne

ale operei acestui maestru.

"Atunci am ie�it s� v�d stelele."

B�tr�n �i obosit de via��,

mereu nefericit,

din cauza lucrurilor neterminate dup� planul meu ini�ial.

Suferind...

pentru banii necheltui�i,

care niciodat� nu p�reau s� fie de ajuns.

C�nd mi-am dat seama c� a sosit momentul

s� m� �nt�lnesc cu Dumnezeu...

El...

m-a binecuv�ntat cu dragoste.

"Cum se poate ca eu s� nu-mi mai apar�in mie �nsumi?

Doamne,

ce este aceast� dragoste care trece din ochi �n inim�,

umpl�nd �i cel mai mic spa�iu, p�n� c�nd se revars�?"

Dumnezeu mi-a oferit dragostea

sub forma unui domn �i al unei doamne.

El, la fel de frumos ca David,

ea, la fel de nobil� �i pur� ca Fecioara.

Tommaso era o pl�cere pentru ochii mei,

Vittoria, era sufletul meu.

L-a iubit mai mult dec�t pe al�ii pe Messer Tommaso de Cavalieri,

un t�n�r roman care iubea arta.

Michelangelo i-a oferit desene excep�ionale...

capuri divine, desenate cu creion negru �i ro�u.

I-a desenat un Ganymede dus pe aripi spre ceruri,

un Tityus al c�rui inim� e m�ncat� de un vultur,

c�derea tr�surii soarelui cu Phaeton �n Po...

L-a pictat pe Messer Tommaso �ntr-un desen �n m�rime natural�,

singurul portret f�cut pe viu,

pentru c� ura tot ce era viu, dac� nu era de o frumuse�e infinit�.

Un b�rbat �i o femeie,

�ntr-adev�r,

un D-zeu vorbea prin gura ei,

�i astfel, ascult�ndu-i vocea, sunt cucerit, �i...

niciodat� nu voi mai fi doar al meu.

Din dragoste pentru Vittoria am desenat un crucifix �i o Piet�.

Prietenia noastr� tandr� m-a schimbat profund.

Am �n�eles c� cel care n-a cunoscut R�ul

nu poate pre�ui Binele.

Am g�sit confortul �n cercul ei de spirituali�ti.

Am fost fascinat de acea promisiune de isp�ire.

Aveau aceast� idee a unei biserici ren�scute,

�n care spiritul e iluminat de gra�ia divin�,

trebuie doar s� ascul�i.

Dac� am reu�it �n acel efort,

doar Dumnezeu poate s� m� judece...

doar El m� poate g�si...

vinovat...

sau nevinovat.

Tot �n aceea�i perioad�, Papa a decis s�-l invite s� picteze

Zidul Altarului din Capela Sixtin�.

Voia ca Michelangelo s� �nf��i�eze Judecata de Apoi,

s� impregneze acea poveste

cu toat� profunzimea pe care pictura ar fi putut s-o aduc�.

Astfel, Adormirea Maicii Domnului a lui Pietro Perugino pentru Papa Sixtus,

a fost sacrificat� pentru a face loc artei divinului Michelangelo.

Imediat ce am �nceput opera, Clement al VII-lea a murit.

La fel ca �i tat�l meu.

Noul pontif, Paul al III-lea, m-a desemnat arhitect suprem,

pictor �i sculptor al palaturilor apostolice.

M-am �ntors la Roma,

unde aveam s�-mi petrec tot restul vie�ii.

Cinci ani din nou singur, sus, aproape de cer.

Am �ters toate picturile de pe zid, inclusiv ale mele,

am zidit dou� ferestre, cre�nd o �nclinare a zidului,

pentru a da impresia unei Judec��i cu adev�rat iminente

tuturor celor care �ndr�zneau s�-�i ridice privirea.

�ntreaga oper� gravita �n jurul unui Iisus de o frumuse�e etern�,

cufundat �n albastrul pe care Giotto �l iubea at�t de mult.

"Prin mine-ajungi la �ara de tortur�;

prin mine, la eterna t�nguire,

prin mine-ajungi la cei ce se pierdur�,

n-a fost creat�-n urma mea substan�a,

etern�-s ca �i cele-etern create.

Voi ce intra�i, l�sa�i orice speran��!"

Judecata de apoi e un avertisment c�tre lume,

�n anii tragici, plini de incertitudini, �n care nimic nu p�rea s� supravie�uiasc�:

Biserica, care abia �i revenise dup� Marea Schism�,

tremura �n urma Reformei Protestante.

�n acest context, Michelangelo, acum sexagenar,

a creat o oper� imens�, �ocant�, revolu�ionar�.

Scena nu are limite, sc�ldat� �ntr-un albastru infinit,

suspendat� �n timp �i spa�iu.

E dominat� de figura imperioas� a lui Hristos Judec�torul:

un lupt�tor magnific,

c�ruia I s-a dat sarcina de a-i judeca pe cei vii �i pe cei mor�i,

cu fermitate �i dreptate.

Odat� cobor�t acel bra� puternic,

destinul Tat�lui prindea fiin��.

L�ng� El, Fecioara �i �ntoarce privirea, nedorind s� asiste

la spectacolul grotesc al pedepsirii nelegiui�ilor.

�ntreaga compozi�ie monumental�, care graviteaz� �n jurul figurii lui Hristos,

e populat� de sute de figuri, care sfideaz� legile gravita�iei.

Michelangelo picteaz� corpul masculin

ca o declara�ie de dragoste adus� lui Dumnezeu.

Frumuse�ea uman� este aici o reflec�ie a frumuse�ii divine.

Cei Ale�i se trezesc din somnul mor�ii, unii �nc� �n form� scheletic�.

Sus�inu�i de �ngeri f�r� aripi, �i �ncep c�l�toria spre Rai.

Trupurile p�c�to�ilor se pr�bu�esc c�tre Iad,

�n descrierea preaiubitului Dante:

o pe�ter� �n fl�c�ri, din care apar demonii

ca s�-i prind� pe cei condamna�i.

Charon, cu ochii �nfl�c�ra�i,

transport� sufletele pierdute ca pe ni�te animale

duse spre m�cel�rie.

Minos judec� sufletele, �nconjurat de un �arpe:

fa�a lui, un portret grotesc al lui Biagio da Cesena,

Maestrul de Ceremonii al Papei.

Maestrul s-a r�zbunat pe el, pentru opinia sa care sus�inea

c� nuditatea trupurilor suferinde e total nepotrivit�.

Pentru cei ale�i, sunetul celor �apte tr�mbi�e

ale judec��ii e ca o muzic� pl�cut�,

�n schimb, ceilal�i,

�mpin�i de c�tre demoni spre Lumea de Dincolo,

�i acoper� urechile pentru a nu r�m�ne surzi.

�i unii �i al�ii, nelegiui�ii �i cei ale�i,

se zbat cu disperare

fie s� scape din Lumea de Dincolo,

fie s�-�i g�seasc� locul �n Rai.

Sf�ntul Petru pred� cheile,

devenite acum doar o povar� inutil�.

Sf�ntul Bartolomeu �i arat� pielea jupuit�,

cu fa�a f�r� via�� a lui Michelangelo.

care sper� s�-�i isp�easc� p�catele prezent�ndu-se astfel �n fa�a lui D-zeu,

�ntr-o form� ne�nsufle�it�.

"O fulgerare de lumin� purpurie

m-a �nv�luit cu totul,

�i am c�zut ca un om care cade �ntr-un somn ad�nc."

"Nimeni nu se g�nde�te care e pre�ul s�ngelui."

C�nd a fost prezentat� publicului, Judecata de Apoi

a st�rnit �n acela�i timp admira�ie �i consternare.

A fost amenin�at� cu distrugerea �nc� de la �nceput,

fiind considerat� necuviincioas� �i indecent�.

La c��iva ani dup� moartea lui Michelangelo,

a fost luat� decizia de a modifica doar figurile cele mai scandaloase.

Daniele da Volterra, c�ruia i s-a dat aceast� sarcin� ingrat�,

a fost supranumit din acel moment "Braghettone�.

Din fericire, Marcello Venusti f�cuse o copie a Judec��ii de apoi

la scurt timp dup� ce fusese pictat�,

o mic� pictur�, aflat� azi �n Napoli,

conserv�nd crea�ia original� a maestrului.

Acoperite sau goale,

acele trupuri i-au tulburat �i i-au impresionat pe contemporanii s�i,

datorit� unei libert��i incredibile

pe o tem� sacr� �i antic�.

Una care, �n m�inile sale, a devenit modern�,

disperat�,

etern�.

Papa Paul al III-lea a fost extrem de norocos

pentru c� D-zeu a pus sub protec�ia sa adev�rata judecat�,

adev�rata condamnare �i �nviere.

Michelangelo a insuflat at�ta putere picturilor sale,

�nc�t "mor�ii erau mor�i,

iar cei vii p�reau vii".

I-a luat aproape opt ani s� termine Judecata,

care a fost �n sf�r�it prezentat� �n ziua de Cr�ciun a anului 1541,

spre surprinderea �i uimirea tuturor celor prezen�i.

Dar chiar dac� pictarea frescelor nu era o art� pentru cei �n v�rst�,

eforturile sale din palatele Vaticanului p�reau s� nu aib� nici un sf�r�it.

Papa Paul al III-lea nu putea s� renun�e

la serviciile lui Michelangelo.

Astfel, l-a rugat pe maestrul acum septuagenar, s� picteze

un nou ciclu de fresce pentru capela sa privat� din Palatul Apostolic.

Michelangelo a pictat timp de aproape zece ani,

lu�nd pauze lungi

din cauza s�n�t��ii precare �i a pierderii vederii.

Din nou, c�tigase lupta cu el �nsu�i,

aceasta fiind ultima sa pictur� de acest calibru.

Ca �i Saul, Michelangelo asculta de legea Domnului.

�i, ca �i Sf�ntul Petru, �naintea lui D-zeu �i a oamenilor

era preg�tit s� accepte ce avea s� vin�.

Dup� ce i-am servit pe papi, m-am decis s�-l servesc doar pe D-zeu.

A�a c� m-am �ncredin�at �n M�na Lui.

A fost numit arhitect al Bazilicii Sf�ntul Petru,

dedic�ndu-se acestui loc p�n� la sf�r�itul zilelor sale.

Cu o ultim� idee de geniu, a proiectat forma final� a domului,

umpl�nd-o cu toat� lumina disponibil�.

Opera a fost terminat� doar postum,

la sf�r�itul secolului al XVI-lea,

fiind unul dintre cele mai revolu�ionare proiecte

concepute vreodat�.

M� chinuiam s� termin opera de la Sf�ntul Petru,

pentru toat� biserica �i pentru Domnul nostru...

asigur�ndu-m� c� nu vor exista nici un fel de �mecherii sau jafuri.

Singurul meu confort era sculptura,

�n casa mea,

f�r� nici un proiect anume.

Erau Pietas,

la fel ca prima sculptat� de mine.

Uneori, noaptea, aruncam o privire, �i eram uimit

c� era at�t de... plin� de lumin�, complet�.

Acum, �n schimb,

loveam, mutilam...

�ndep�rt�m marmura, disperat c� piatra...

a devenit brusc mut�.

Nu mai reu�eam s-o �ndep�rtez,

nu mai reu�eam s-o adaug,

nu mai puteam termina o oper�.

Cu aceast� inim� de sulf,

cu acest trup sec�tuit,

nu mai aveam odihn�.

Cum ar putea un simplu om...

s� reu�easc� vreodat� s� egaleze perfec�iunea designului divin?

Pieta Rondanini, g�zduit� azi de Castelul Sforzesco,

a fost ultima sculptur� de referin�� a lui Michelangelo.

Aceast� marmur� pare r�nit� �i mutilat�

de loviturile repetate ale Maestrului,

care, �ntr-o furie distructiv�, a modificat profund ideea lui ini�ial�,

cre�nd o compozi�ie total diferit�:

neterminat�, extrem de modern�,

martor� a impulsului creativ care i-a captivat pe critici

�i pe arti�tii contemporani deopotriv�.

�n timp ce din spate, blocul original de piatr�

e vizibil �n forma lui brut�,

din fa�� putem vedea clar figura lui Hristos �i pe cea a Mariei.

Linia de demarca�ie dintre persona care �ine �n bra�e

�i cea �inut� �n bra�e a disp�rut complet.

Grupul pare suplu �i spiritual,

cele dou� trupuri tind s� se contopeasc� unul cu cel�lalt,

ca �i cum mama ar fi vrut s�-�i cheme fiul �napoi �n p�ntece,

pentru a-i oferi pace �i consolare.

�nainte s� moar�, Michelangelo a ajuns la esen��,

sculpt�nd o rug� intim�, chinuit�,

�n ultima pies� de marmur� cu care avea s� se lupte.

C�t de fericit� e epoca noastr�,

am putut crea at�t de mult� lumin� printre umbre.

Michelangelo ne-a luat v�lul de pe ochi �i din minte,

a dat la o parte cortina de falsitate care domnea peste intelectul nostru.

Sl�vite fie cerurile pentru asta,

�ncerca�i s�-l imita�i pe Michelangelo �n toate lucrurile.

Dar de ce divaghez?

E suficient s� spun un singur lucru:

orice lucru atins de m�na sa divin� a revenit la via��,

fiind insuflat cu via�� etern�.

Blestemate fie aceste m�ini,

blestemat� fie trecerea timpului.

Blestemat� fie singur�tatea mea,

�i blestemat� s� fii tu, marmur�.

S� nu r�m�n� nimic din tot ce-am creat...

Ce am creat nu a fost suficient.

Blestemat s� fiu eu, pentru c� am vrut s� fiu ca Dumnezeu,

�ncerc�nd s� creez via��,

�n loc s� mi-o tr�iesc pe-a mea.

Blestemat...

P�n� aici...

P�n� aici!

Ce-a mai r�mas?

Hai, spune-mi!

�mi po�i spune care a fost scopul acestei munci titanice?

De ce?

De ce nu vorbe�ti?

Toate statuile sale sunt at�t de definite de agonie,

�nc�t par s� doreasc� s� se distrug� singure.

La b�tr�ne�e, Michelangelo a reu�it acest lucru.

Arta nu mai era de ajuns. Voia infinitatea.

August Rodin

MICHELANGELO INFINITUL

Traducerea �i adaptarea: jarvis