Original subtitles

BRENNUS BARBARUL

Traducerea și adaptarea: Cristian82

Sincronizare, diacritice, corecții: okid

Ucideți-i pe romani ! Ucideți-i pe romani !

Astea-s acuzații serioase la adresa generalului.

Am fost prost să nu dau crezare zvonului când l-am auzit.

Cred că înțelege că trebuie să se apere împotriva acestor acuzații.

Vrem să-l auzim acum.

Liniște !

Senatori ai Romei, vă rog, faceți liniște !

Ai auzit ce s-a spus Furius Camillus.

Senatorii au dreptul să solicite să-ți justifici acțiunile.

Am un mare respect pentru dvs., nobile Papirius,

dar insinuați că sunt vinovat vorbind așa.

Vă spun că sunt nevinovat.

Eu, Decius Vatinius,

îți pun la îndoială nevinovăția.

Știu că ai îngenuncheat orașul Veii.

Ca și comandant, trebuie să te felicităm pentru asta.

Dar ai eșuat în calitate de administrator confiscând tezaurul.

E impresionant.

O mare parte din tezaurul etrurian

nu a fost trimis la trezoreria de aici. Poți să ne spui cât ?

Rangul tău nu o să te ajute să ne ocolești întrebările.

Spune-ne ce știi.

Vatinius, pot să te întreb unde ai fost tu când au confiscat tezaurul ?

Trebuia să fii acolo în calitate de

reprezentant al Senatului în slujba armatei.

Fabio, reprezentantul Senatului, după cum prea bine știi,

nu are puterea de a anula hotărârea comandantului.

Acest ofițer a vrut și mai multă putere.

A plătit foarte bine pentru ea din tezaurul etrurian și a devenit dictator.

Așa s-a întâmplat !

Ești vinovat !

Ce pot să spun ?!

Mă acuzați...

că am strâns o avere impresionantă

și că plănuiesc o dictatură.

Romani, uitați-mi numele. Să nu-și amintească niciun istoric de mine.

Și găsiți-vă alt ofițer care să vă comande legiunile.

Vă spun aici, acum, că o să părăsesc Roma chiar azi.

E o insultă la adresa campaniilor romane.

Solicit ca Senatul să voteze exilul lui Furius Camillus.

Ce s-a întâmplat ?

Vatinius a câștigat lupta. Să ne grăbim, Vaxo.

Cu cât mai repede părăsim cuibul ăsta de vulturi, cu atât mai bine.

Trebuie să ajung în Ardea până se întunecă.

Camillus ! Te rog, ia-mă cu tine, Camillus.

E de datoria mea să fiu cu tine. Ești tatăl meu adoptiv.

Nu, Mauro, tu o să rămâi aici. Îl las în grija ta.

Fiule, vreau să crești mare și puternic pentru mine.

Și nu uita ce mi-ai promis când te-am adoptat.

Aprinde tămâie pentru zei și trăiește cinstit.

O să faci asta ?

O s-o fac, Camillus.

Eburionus și Laurus adunați trupele.

O să mergem spre Norba și Veii.

Câtă vreme Papirius conduce Senatul, nu o să rămâneți fără bani.

Soldații noștri sunt disciplinați.

O să vă respecte ca lideri ai lor.

Dă-ne doar ordin, Camillus, și-i ucidem pe ingrații ăia.

Nu, prietene, trebuie să te supui Romei. Asta e legea.

Eu m-am supus pentru ultima dată.

N-o să trăiesc, nici n-o să mor într-o țară nerecunoscătoare.

Trebuie să ajungi la Roma cu orice preț.

Ești singurul om care poate părăsi orașul să aducă ajutor.

Zeii să te călăuzească, Sestius.

Soarta Clusiumului depinde de viteza calului tău

și de abilitățile tale de a convinge Senatul să ne ajute.

Fiți sigur că o să fac tot posibilul, dle.

Sper. Am trimis trei mesageri la Roma în ultima lună.

Nu am primit nicio veste de la ei.

Du-te acum. Spune Senatului ce ai auzit și văzut.

Spune-le că, dacă nu reușim să-i oprim pe gali la timp,

Brennus "ucigașul" o să umple străzile romane cu sânge.

Succes !

Cât crezi că putem rezista, Catullus ?

O să fie destul de greu chiar și-n condiții egale.

Au mai mulți războinici decât copacii din pădure.

Eu am doar 50 de oameni, dle.

Ce aveți de gând să faceți ?

Să luptăm până la moarte. Astea sunt ordinele noastre.

Asta e pentru oamenii tăi.

O să aibă timp să transforme orzul în vin înainte de începerea luptei.

Mulțumesc, Sabinus. S-ar putea să mă alătur lor.

Vino, fata mea. Trebuie să lucrăm.

Nu, nu, dați-mi drumul.

Ucideți-mă pe mine dacă vreți, dar cruțați-o pe ea.

Păstrează-ți suflul, bătrâne, nu mai ai mult de trăit.

- E fiica ta ? - Da.

E frumoasă. E făcută să ne distreze.

- Nu vă implor ! - Tată !

Nu !

Dar poate e mai bine aici sub ochii bătrânului.

- Nu ! Nu ! - Dați-mi drumul !

Dați-mi drumul !

Brennus ne cheamă pe toți în tabără. O să atacăm Clusiumul.

- Să plecăm ! - Lăsați-o aici, dracilor.

- Quintus, așteaptă-ne ! - Vă arăt eu cum se aruncă sulița.

Cine pariază împotriva mea ?

Abia aștept să-ți iau banii, Quintus Fabius.

- Cine vrea să fie ținta mea ? - Eu.

Și eu.

Văd că doar frații mei au încredere în abilitățile mele.

- Pariez 10 talanți. - Accept.

Acum să le demonstrăm.

O să fie amuzant.

Bine, învârte roata.

Lovește drept.

Ia banii. I-ai câștigat.

Poftim, beți un pahar în cinstea familiei lui Fabius.

Uite-l pe tata !

- Ce s-a întâmplat în Senat ? - Vreo veste despre Camillus ?

Nicio veste despre Camillus.

Nimic din ziua în care Senatul a votat exilul lui,

iar mesagerul pe care l-am trimis să-l aducă înapoi nu s-a mai întors.

Patrulele barbarilor s-au îndreptat spre sud de Tibru.

Brennus !

Quintus, pregătește-te să te duci la Clusium.

Iar voi o să vă duceți cu el.

Senatul a fost de acord cu asta la propunerea mea.

- Clusium ? - Astea-s vești grozave, tată.

O s-o revăd pe Nissia înainte de recoltă.

Lucius Sabinus a promis că ne putem căsători

când o vor sărbători pe zeița Cybele.

Sper din suflet ca fata cu care vrei să te căsătorești

să mai fie în viață, fiule,

așa cum sper ca și mulți războinici din Clusium să fi fost cruțați.

- Brennus a cucerit orașul. - Clusium a căzut ?

Da, și, din acest motiv, Senatul trimite emisari în tabăra galilor să negocieze.

Ce să negocieze ?

- Pentru ce mai e armata noastră ? - Trimite legiunile acolo.

Legiunile sunt cei mai buni emisari.

Nu e timp pentru asta.

După ce a plecat Camillus, mulți s-au întors acasă,

așa că mai întâi o să trebuiască să-i mobilizăm.

Nu... Există un timp pentru luptă și unul pentru negocieri.

Trecem prin unul din cele mai groaznice momente din istoria noastră.

Gândiți-vă. Nu am mai avut niciodată un dușman atât de aprig,

nici nu am mai fost într-o situație atât de gravă.

Trebuie să-l oprim pe acest Brennus...

Dacă mai e posibil.

Adună supraviețuitorii și taie-le degetele mari

și patru degete de la mâna dreaptă.

Astfel nu vor mai putea folosi arcul.

Aveți de gând să vorbiți ? Unde ați ascuns aurul ?

M-ați auzit ? Nemernicilor !

Unde este tezaurul orașului ?

Brennus, ai cuvântul meu că orașul ți-a dat tot tezaurul.

Minți, romanule.

Vreau dublu față de cât mi-ai dat.

Asta-i singura cale prin care-ți poți salva orașul.

Scutește-ne de aceste amenințări.

O să fii distrus.

Niciunul din cei care au necinstit Templul Minervei

n-o să-și mai revadă vreodată casa.

- O să sfârșească ca niște ucigași. - Carnac, adu-o încoace.

De ce nu i-ai tăiat limba nebunei ?

Cine e ?

E fiica mea, Nissia,

marea preoteasă a zeiței Minerva.

Crezi că, dacă războinicii mei au putut să distrugă templul zeiței voastre,

le-ar fi greu să-i ia preoteasa ?

Atunci de ce nu încerci ?

Armid, vino încoace.

Ce-i amuleta asta ? Asta ți-a prezis profeția ?

Hai, vorbește !

Avem și noi o emblemă la fel ca asta a romanilor.

Minerva este similară cu Wala a noastră, zeița victoriei.

Știu cum să anulez o profeție.

Ia-o ! Nu vreau să ofensez zeii.

Destinul tău e legat de al meu.

O să trăiești.

Carnac, supravegheaz-o și ai grijă să nu fie rănită.

Duceți câinii ăștia jos și puneți-i alături de ceilalți prizonieri.

În această seară o să hotărâm ce facem cu ei și cu orașul lor.

Să sperăm că apa e bună. Caii trebuiesc adăpați.

Au mers aproape 112 km.

Până în zori ar trebui să ajungem în Clusium, cu voia zeilor.

Dacă a fost aruncat vreun cadavru în apă am putea muri de sete.

Și caii ?

E pură. Putem bea.

Fiți gata de acțiune. Avem companie. Așteptați semnalul meu.

Atacați !

Așa.

Să mergem !

Doar zeii știu cum o să se sfârșească această aventură.

Emblema Senatului e singura noastră protecție.

Trebuie să recunoașteți că misiunea noastră

e mai incitantă acum decât ca la început, nu-i așa ?

De ce nu încerci să te salvezi Nissia ?

Terilus și niște prieteni au reușit să fugă înainte ca oamenii să fie uciși.

- Unii cai sunt încă pe câmp. - Să plec de aici ?

Nu, Catulla.

Facem parte din acest oraș și trebuie să-i împărtășim destinul orice s-ar întâmpla.

Galii au promis un armistițiu și tatăl meu...

Pleacă !

Vreau să vorbim, romano.

- Crezi în profeții ? - Câteodată !

Și eu,

dar profeții și clarvăzătorii sunt falși.

Au prezis că o să obțin puterea a patru fiare

și iubirea unei femei romane.

Patru fiare ?

Ce-i chestia asta care miroase ciudat ?

- E un fel de vin ? - Este parfumul meu.

- Ce sunt cele patru fiare ? - Cele patru fiare sunt:

Senatul, moșierii, legiunile și acvila romană.

Atât.

Și când profeția a vorbit despre o femeie romană,

despre tine a vorbit.

Pot să te oblig, dar nu vreau asta.

Chiar crezi că l-aș putea iubi pe omul

care a ordonat uciderea fraților mei și a sute de compatrioți ?

Toată istoria e o poveste despre femei și bărbați

care plâng printre ruine. Romanii sunt diferiți ?

Bărbatul e șeful,

femeia naște

și sclavii muncesc.

Asta-i ordinea firească a lucrurilor.

Eu sunt un războinic, un nomad.

Nu știu multe lucruri, dar, dacă e vorba de Roma,

nu mă interesează.

O să cruți Clusiumul și pe tatăl meu ?

Vezi asta ? E inutil să mă întrebi unde va cădea.

A fost aruncată. Ceea ce contează e propulsia.

E la fel și pentru tine, romano.

Mâine, conform ritualurilor zeilor mei,

o să devii femeie.

Conformarea ta îți va salva tatăl și Clusiumul.

- Depinde de tine. - Jură asta !

Jură pe zei, pe invincibila Minerva.

- Și dacă refuz ? - O să mă ai moartă.

Jur !

Are gust de sulf, Vaxo.

Trebuie să fii mai atent anul viitor.

Să sperăm că terminăm cu recolta de anul ăsta.

Îți faci griji pentru veștile recente care au venit.

După Clusium, Brennus o să se îndrepte spre Roma.

Roma a fost în situații și mai dificile,

dar, condusă de lideri curajoși,

a putut distruge inamici mult mai periculoși ca Brennus.

Se spune că e invincibil,

dar pentru mine e un barbar,

care e destul de abil pe câmpul de luptă,

dar a cărui pasiune de conducere e...

Atunci de ce nu luptați cu el, generale ?

Dacă soldații ar ști că Camillus s-a întors, s-ar întoarce și ei.

Inamicul lui Camillus nu e Brennus,

ci egoismul și idioțenia acelor oameni care au în mâini soarta Romei.

Pot fi mai periculoși și decât Brennus.

- Generale, o să puteți să... - Nu are niciun rost, Vaxo.

Nu... Pentru Roma, eu sunt mort și îngropat.

Brennus, multe din orașele distruse de tine erau prietenul și aliatul Romei.

În calitate de emisar, am fost instruit să-ți spun asta:

"Întoarce-te în nord, dincolo de munți, în țara unde Roma îți recunoaște domnia."

"Și pacea o să domnească între noi."

Ce e asta, romanule ?

Simbolul sacru al puterii Senatului roman,

adus de mine în calitate de emisar.

Dacă jucăria asta reprezintă puterea Senatului,

atunci tu, romanule, și frații tăi

sunteți tot ce a rămas s-o apărați.

Am distrus deja jumătate din legiuni

și o să le distrug și pe celelalte,

dacă romanii o să reușească vreodată să le adune.

- Transmite asta Senatului tău. - Așa voi face Brennus

- și o să afli ce au hotărât. - Pleacă !

Așteaptă puțin, romanule ! E mai bine să știi totul.

Am promis pace și siguranță orașului Clusium,

pentru ca oamenii tăi și ai mei să se poată bucura la nunta mea.

Femeia pe care am ales-o e Nissia.

Da.

Îi datorați viața voastră unei femei,

pentru că, altfel, emisari sau nu,

ați fi fost uciși cu toții.

Mai repede, câine nenorocit ! Mai repede !

- Nissia, vino cu mine ! - Nu, nu pot !

- Nissia, pe toți zeii, ce s-a întâmplat ? - Nu, nu pot veni cu tine.

Frica ți-a luat mințile sau chiar vrei să te căsătorești cu barbarul ăla ?

I-am dat cuvântul meu.

Și, dacă mi-l încalc, răzbunarea lui o să fie cumplită.

Și tu crezi că el o să-și țină cuvântul ?

Te rog, nu mai spune nimic Quintus.

Amintește-ți de mine pentru dragostea pe care ți-o port.

Trebuie să mă sacrific să-mi salvez poporul.

Quintus, vin galii !

Rămas bun, Quintus.

Repede, pe aici !

Armid, ce vezi în praful sacru al lui Thor ?

Femeia romană o să poată iubi cu violența și ardoarea promisă de ochii ei ?

Armid, vrei să-mi spui ce vezi ?

Destinul îți rezervă o moarte sângeroasă și violentă.

Trebuie s-o alungi pe femeia aia.

Ce alte calamități mai prevăd visele tale ?

Nu preoteasa Walla vorbește prin tine,

ci o altă femeie.

Ți-e teamă că fata ar putea să-mi schimbe planurile ?

Tu de colo !

Adu-mi niște carne ! Adu-o !

Armid, sunt surprins

că nu-mi înțelegi planurile. Dă-i drumul ! Pleacă !

Nu înțelegi că căsătoria cu femeia romană

nu prea are importanță pentru mine.

Renunț la putere o singură noapte,

apoi o să distrug Clusiumul,

care o să fie pe vecie un oraș al morților.

Nu ai făcut un jurământ solemn ?

Am promis pace... o singură noapte. Noaptea mea.

Îți promit că, atunci când o să intrăm în Roma,

o să am capul femeii romane înfipt în sulița mea.

Ăsta-i jurământul meu.

Nu, dați-mi drumul !

Nu ! Nu !

Nu puteți face asta ! Nu !

E în viață. N-avem timp de pierdut.

Să ne grăbim și să sperăm că mirele o să se bucure de mica lui surpriză.

Atotputernicule Thor,

zeu al munților și al deșerturilor albe,

stăpân al vânturilor nordice

și al tuturor oamenilor,

ascultă-mi rugăciunea.

Atotputernicule Thor, ascultă-ne.

Brennus, conducător al ținuturilor întunecate,

prinț al triburilor maloch,

rege al Urga și al Galiei se căsătorește cu Nissia.

Să mergem ! Fugiți !

Au blocat intrarea.

Prindeți-i ! Nu-i lăsați să scape !

Nu, nu trebuia să faci asta, Quintus.

Trebuie să rămân cu el. Te rog, nu. Nu pot veni cu tine.

Taci din gură, prostuțo.

Cred că situația prin care ai trecut ți-a luat mințile.

Brennus mi-a făcut o promisiune solemnă.

Iartă-mă, Nissia.

Repede, sunt în spatele nostru ! Pe cai !

Să ne grăbim !

Romanule, știu unde să-ți găsesc frații... La Roma.

Și, când o să ajung acolo, o să-i înec în sângele lor,

Dar mai întâi o te ucid pe tine.

Ce ai hotărât ?

Există o singură cale să salvez onoarea Romei și a mea.

Dacă Senatul crede că, în calitate de emisar,

am afectat cauza Romei provocându-l pe Brennus,

sunt pregătit să plătesc pentru asta predându-mă lui Brennus.

- Dar asta e moarte sigură, Quintus. - După ce o să fii ucis de Brennus,

o să vrea și mai mult sânge. Nu poate fi oprit așa.

Îți mai amintești de Romulus ?

Se spune că, la mulți ani după ce a fost îngropat, Marte l-a luat la zei.

Nu știu ce o să spună viitorul despre mine.

- Știu ce datorie am. - Și eu știu, Quintus.

Vin cu tine.

Și tata să se lipsească de încă un sprijin ?

Nu, Decius.

Caius și-a dat viața ca noi să trăim.

În plus, tu ai ceva pentru care merită să trăiești.

- O femeie care te iubește. - Dar și Nissia te iubește pe tine.

- Știu asta. - Adevărul e că mă urăște.

Se gândește doar că eu sunt vinovat de distrugerea orașului Clusium

și de moartea tatălui ei.

Nu, nu am altă alternativă.

Zeii știu că aș fi vrut să-l întâlnesc pe Brennus în alte împrejurări.

Senatul se întrunește la ora 3:00.

Să așteptăm măcar până auzim care e hotărârea lor.

Ai dreptate.

O să uităm de moarte, de Brennus și de puținul timp rămas.

În cinstea iubirii.

Din pură necesitate și drept tactică de război,

a făcut fiul meu ceea ce a făcut.

Emblema Senatului a fost insultată

și Clusiumul a fost atacat și ocupat înainte ca ei să acționeze, nu după.

Familia noastră s-a străduit să păstreze cu loialitate

onoarea și demnitatea Romei.

Din cauza asta, unul din fiii mei e mort.

O victimă, ca noi toți, a intereselor personale, din păcate.

Vinovatul trebuie pedepsit,

chiar dacă e fiul meu.

În calitate de romani,

trebuie să-i pedepsim pe infractori conform legii noastre.

Iar asta e valabil și pentru gali.

Rostești cuvinte înțelepte, Marcus Fabius.

Mai bine să înfruntăm soarta cu demnitate.

O bătălie finală decisivă. Măcar trebuie să încercăm.

Nu avem timp suficient să adunăm legiunile,

dar toate trupele de care dispune Roma trebuiesc trimise pe câmpul de luptă.

Propun ca Senatul să refuze toate solicitările impuse de Brennus.

Dacă asta înseamnă război, atunci așa să fie.

- Război. - Război.

Așadar ?

Trupele lui Laurus sunt la trei zile distanță de aici, dle.

Și barbarii ?

Sunt dincolo de cotitura râului. Puteți să le auziți tobele.

Întreaga vale e plină de oameni înarmați.

Cu doar 400 de centurioni și o mână de călărași nu putem spera să-i oprim.

Tot ce putem face e să ucidem cât mai mulți posibil,

înainte să fim uciși noi.

Cu 3.000 de centurioni și călărașii lui Laurus

lucrurile ar sta diferit.

Dacă Camillus s-ar fi întors, lucrurile ar fi stat diferit.

Legiunile ar fi fost mobilizate din nou și pregătite de luptă.

Auziți asta ?

E Brennus. Ne spune bună dimineața.

Chiar și ceața ne părăsește. Păcat.

Când strămoșul nostru Aeneas a debarcat,

a înfruntat o țară plină de dușmani doar cu o sabie în mână.

Azi avem 400 de săbii.

Acum că barbarii ne așteaptă, haideți să-i ucidem, înainte să murim,

și să păstrăm această zi în onoarea Romei.

Brennus avansează. Să mergem să-l înfruntăm !

Ce s-a întâmplat ?

A fost o bătălie la râu în zorii acestei dimineți.

Tocmai am auzit veștile de la păstorii din Murcia.

Și Quintus și ceilalți ?

Au fost uciși cu toții.

Quintus ?

L-am văzut pe Decius acolo.

L-a împiedicat pe Brennus să treacă râul.

S-a supus legii familiei noastre care spune că trebuie să murim ca niște romani.

O să mă poți ierta vreodată ?

Te-am iertat deja.

Aproape m-am încrezut în cel mai aprig inamic al Romei.

Nu aș fi permis niciodată asta.

- Acum ce o să se întâmple ? - Doar zeii știu.

Mai mult ca sigur, Brennus își linge rănile pe undeva de-a lungul râului.

Fără îndoială vrea să traverseze Tibrul și să atace orașul,

dar o să trebuiască să-l traverseze mai la nord.

- Mai avem câteva ore. - Nu au murit în zadar.

Oprește-te !

Lucius Albinius, zeii te vor răsplăti

pentru ajutorul oferit protectorilor flăcării templului Vesta.

Mai bine-mi dau viața decât să văd flacăra sacră

călcată în picioare de barbari.

În numele Senatului,

îți ordon să aduni toți oamenii abili pe înălțimea Capitoliului.

Acolo o să apere gloria și onoarea Romei.

Și tu și ceilalți ?

Mi-e teamă că brațele noastre nu mai sunt destul de puternice să mânuiască o sabie.

Și din moment ce hrana o să fie limitată la Capitoliu

nu-mi pot permite să hrănesc oameni inutili.

Zeii să te protejeze ! Rămas bun.

Tu de colo ?

Ești în viață sau te-ai speriat de moarte văzându-ne ?

Am dat ordin să le fie servit vin cald gărzilor din al doilea schimb de noapte.

Cele două catapulte au fost aranjate în așa fel încât să acopere versantul estic,

partea dinspre dealul Oppian.

Dacă ne atacă din partea aia, o să-i întâmpinăm cum se cuvine.

Quintus, spune-mi câți oameni avem ?

Cel puțin 200, toți echipați cu arme.

Aproximativ jumătate din ei abia știu să mânuiască o sabie.

Ceilalți sunt ori prea tineri, ori prea bătrâni.

Erau nouă senatori printre refugiați.

Unul din ei a fost Vatinius. Uite-l.

Nu e vreme pentru vechi resentimente.

Soarta lui Vatinius e a noastră și soarta noastră e a lui.

Trebuie să găsim o cale de scăpare de aici.

Trebuie să-i trimitem vești lui Camillus. Este foarte important.

Pot încerca să mă cațăr pe zid în partea dealului Oppian.

Tu, cu rănile alea ?

Camillus e singurul om capabil să mobilizeze trupe împotriva lui Brennus.

Poate aduna sub stindardul său fermieri și oameni liberi

din Tarquinia până-n sudul Capuei.

- Numele lui e suficient. - Știu. Dar cum putem da de el ?

- Mauro ? - Sunt aici, Quintus.

Mauro, cum ai reușit să ajungi la peștera Lupercal

când locuiai aici în Capitoliu în casa lui Camillus ?

Nu am nesocotit niciodată ordinul tatălui meu adoptiv.

Doar adulții pot urmări ritualurile lui

Dionysus. Copiilor le este interzis accesul.

Mauro, ascultă-mă,

mă crezi dacă-ți spun că n-o să te certe nimeni

- că ai urmărit festivitățile Lupercalia ? - Da.

Bun băiat !

Vreau doar să aflu cum ai reușit să ajungi de aici, de sus, până jos lângă Tibru,

în afara zidurilor și, de acolo, la peșteră.

Viața tuturor de aici e în pericol, băiete.

Trebuie să-i trimitem vești lui Camillus.

- Camillus ? - Da.

Vă arăt eu cum să ajungeți acolo.

Am fost de atâtea ori acolo că știu totul ca-n palmă.

- Sunt tuneluri noi prin stâncă. - Să mergem.

Nu mă gândeam niciodată că tu

o să fii unul din eroii curajoși ai Capitoliului, Vatinius.

Ce dorești, Turm ?

Nu ești prea fericit să mă vezi, dle senator.

Relațiile noastre de afaceri s-au încheiat în Veii.

Ai primit tot ce ți s-a cuvenit.

Acum lasă-mă în pace.

Poate matematica ta e mai bună decât a mea, nobile senator.

Probabil că trei e jumătatea lui douăzeci,

dar, ca să fiu sigur de asta.

- Aș vrea să-l întrebăm pe Marcus Fabius. - Ce tot spui ?

Iată ce spun...

Cufărul pe care l-am furat din trezoreria din Veii, așa cum mi-ai ordonat tu,

conținea 20.000 de monede de aur.

Acum mă întreb, de ce mi s-au oferit doar 3.000 de monede,

când mi s-a promis jumătate ?

Nu o să-ți dau doar jumătate, ci toate cele 20.000 de monede de aur.

- Ai cuvântul meu. - În schimbul a ce ?

Quintus Fabius și mucosul ăla de fiu adoptiv al lui Camillus

încearcă să ajungă cumva la Camillus,

să-l convingă să-și mobilizeze trupe din toată țara și să-l distrugă pe Brennus.

Și nu asta voiai ?

Nu face pe idiotul, Turm, pentru că nu ești.

Vreau să negociem pacea.

Cu apărătorii noștri curajoși pe de-o parte

și cu boșimanii din nord pe de altă parte,

dacă-mi folosesc capul o să fac profit,

din moment ce sunt unul din puținii senatori rămași.

Așa că sper că nimeni - nimeni, ai înțeles -

n-o să-l avertizeze pe Camillus.

Motivele mele sunt clare ?

Și cum o să coboare de pe deal ?

Zburând ?

Există un pasaj străvechi, numit tunelul lui Tarquinius.

Eu nu l-am văzut niciodată.

Dar l-am auzit pe puștiul Mauro spunând că-l știe bine.

Ai spus toate cele 20.000 de monede ?

Toate monedele.

O să primești patruzeci de săculeți de aur, Turm.

M-ai convins, nobile senator.

Turm etruscul e din nou servitorul tău.

- De aici începe. - Dar asta-i fântâna lui Tarquinius.

E locul unde Nemet a îngropat cadavrul ultimului rege al Romei.

Am coborât în tunel de multe ori.

Știu foarte bine drumul.

- Să mergem atunci ! - Quintus,

spune-i lui Camillus că soarta noastră e acum în mâinile lui.

E un om rezonabil și o să facă ce-i dictează inima.

Tinerii romani blocați pe deal au nevoie de mâncare,

dar au mai mare nevoie de speranță.

Și acum, plecați !

Nu e timp de pierdut.

Vino. S-o luăm pe aici.

Ți-am spus că e ușor să ajungi jos.

Nu o să fie ușor să găsim niște cai.

Dar momentan o s-o luăm pe calea cea mai sigură.

Nu sunt urme și nu sunt nici curenți.

Dar o să trebuiască să înotăm pe sub apă.

Pleacă de lângă sabia aia.

Nu-i putem ataca din nicio direcție.

Singura cale e să-i lăsăm să moară de foame.

Nu mai putem rămâne aici.

Ne așteaptă pământuri mai bogate în sud.

Toate căpeteniile să vină imediat în cortul meu.

Poftim !

Ești gras ca un porc.

Te odihnești prea mult.

- Am hotărât să atacăm. - Să atacăm Capitoliul ?

E imposibil. E o singură intrare și s-ar putea să aibă arcuri și catapulte.

O să fim uciși înainte să ajungem pe creastă.

O să atacăm zidul nordic.

E o nebunie să urcăm pe creasta aia.

Asta cred și romanii.

Au doar două sau trei santinele care-l păzesc.

O să-i atacăm prin surprindere noaptea.

Carnac, avem nevoie de șase cățărători.

Trebuie să fie la fel de agili precum antilopele.

O să se cațere până în vârf, vor ucide santinelele

și vor deschide porțile orașului.

O să-i ucidem pe romani... înainte să-și dea seama.

E a fiului meu.

- Cine a găsit-o ? - Eu, domnule.

Am auzit că Roma e asediată la Capitoliu

și am hotărât să-mi ofer serviciile, drept contribuție.

Numele meu e Turm, etruscul. Sunt tâmplar.

Aș vrea să știu cum ai reușit să ajungi până aici ?

Prin tunelul lui Tarquinius până-n mormântul regelui.

Sabia am găsit-o lângă malul râului Tibru.

Nobilul Vatinius s-a gândit că o veți recunoaște, domnule.

Ascultă, Marcus Fabius.

Te rog să uiți, dacă poți, de divergențele noastre din trecut.

Vorbesc în interesul tuturor.

Galii ne asediază de multe săptămâni.

Orice speranță e pierdută. De ce să nu negociem ?

Să încercăm să găsim o cale de scăpare pașnică.

Nu e mai bine să-l împiedicăm pe Brennus

să ia cu forța mult mai mult decât îi vom da în condițiile unei capitulări ?

Nu ! Niciodată !

Sacrificiul lui Quintus Fabius, a fraților săi și a celei mai bune părți a Romei

ne determină să opunem rezistență.

Știu cât de fioroși pot fi acei barbari.

Și liderul lor e și mai sălbatic.

Am văzut cu ochii mei cum Clusiumul și toți locuitorii săi au fost uciși.

Să luptăm până la ultima suflare.

O să ne consultăm cu preoții, apoi o să luăm o hotărâre.

Vatinius, chiar și în negocieri,

cred că e mai bine să fim puternici și impunători decât slabi și înfrânți.

Tu ești șeful, Marcus Fabius,

și, dacă oamenii sunt de acord cu asta, și eu sunt.

La ce te uiți ? La priveliște ?

Credeam că știi deja cum arată.

Puteam să jur că am auzit un zgomot.

Haide, am primit niște vin cald.

La ora asta, galii dorm buștean.

Poftim.

- Servește ! - Mulțumesc.

E timpul să mă culc.

- Treziți-mă când vă terminați garda. - Bine.

Zidurile ! Galii ne atacă !

Centurioni !

Au luat-o pe acolo !

Ești surprins, nu-i așa, preamărite rege ?

Dar ochii nu te înșală.

Ochii tăi sunt la fel de agili ca ai unei acvile.

Ceea ce vezi acum

poate îți amintește de o porumbiță albă neajutorată.

Nissia.

Mă auzi ?

- E moartă ? - I s-au administrat semințe de mac.

E un proces simplu.

Am distilat sucul din semințele de mac.

O să doarmă până mâine... și e a ta.

Nu asta ți-ai dorit ?

Cine ești tu ? Și de ce ai făcut asta ?

E simplu. Nu voiam să vin aici cu mâinile goale.

M-am prezentat cu... hai să-i spunem... "marfa",

oferindu-ți ce ai pierdut în Clusium.

Și, pe deasupra,

știu că-i pot convinge pe apărătorii Capitoliului

să-ți plătească o cantitate mare de aur pentru a-i lăsa în pace.

Dar aurul lor, nu al meu, nobile Brennus, dacă ideea îți surâde.

Ce mă oprește să nu-ți tai gâtul,

să păstrez femeia și să lupt cu romanii ?

Acolo sus nu crește grâu, nici războinici noi.

Zi de zi foamea îi slăbește,

iar apărătorii sunt din ce în ce mai puțini.

Zi de zi sus pe dealuri se pot petrece lucruri pe care tu nu le știi.

Pot exista oameni care să organizeze trupe ca să lupte cu tine.

Galii, erulienii și frizonii au avut pierderi mari.

Cât despre grâu, din moment ce nu ai lăsat pe nimeni să-l cultive,

o să afli că e din ce în ce mai puțin pe masa ta.

Nu uita că vine iarna, Brennus.

Mai bine aprovizionezi oamenii azi cu aur decât să ai o revoltă mâine.

Crede-mă, îți apăr interesele.

- Asta e toga unui senator ? - Da.

Atunci de ce un senator al Romei sfătuiește un barbar ?

Din același motiv pentru care marele Brennus lasă în viață senatorul roman.

Pentru că avem afaceri de discutat.

- 1.000 de livre de aur ! - 1.000 de livre.

O să fac tot posibilul să-l adun.

Bea, câine !

Dacă Roma ar crea doar animale ca tine, nu ar merita distrusă.

12 saci de orz/pogon. E bine.

Nu știu de ce, domnule, dar nu-mi place orzul.

Cred că nu o să reușesc niciodată să am viziunea fermierului.

Orzul pune în mișcare legiunile

și cei mai buni oameni din legiune sunt fermierii tăi, Vaxo, nu uita.

Dacă e un ordin, generale, nu o să uit.

Cine-i ăla ?

Mulți au murit deja.

Alții o să moară în curând pentru patrie.

Roma are nevoie de tine, Camillus.

- Barbarii l-au ucis ? - Mai rău.

Un trădător.

Vaxo !

Văd că, în sfârșit, te-au ascultat.

Era inutil să mai opună rezistență.

- Roma o să fie din nou liberă. - Bine.

Și după ce se vor termina toate astea,

o să fii cel mai bogat cetățean roman, nu-i așa ?

Mereu va exista un cetățean mai bogat.

Iar tu n-o să mai ai motive să te plângi că ești sărac

când o să-ți termini treaba și ne vom încheia socotelile.

Mă bucur să văd că senatorii au memorie bună.

Apropo de memorie, nu-mi amintesc s-o mai fi văzut

pe frumoasa și curajoasa Nissia,

după atacul de azi noapte.

Cred că a fost răpită de inamic.

Ei bine... zeii dau, zeii iau.

Giulgiul acesta era al ei. Biata fată.

L-am găsit în templu lângă un potir răsturnat

care mirosea puternic a semințe de mac.

O zi bună, dle senator.

Oh, nu, Roma, Capitoliul !

Vrei să nu mai plângi după orașul ăla blestemat ?

De ce nu te gândești la tine ?

O să ai cai, aur și sclavi care să te servească.

Ce anume din viața civilizată a Romei se poate compara cu a fi alături de Brennus ?

Orizonturi largi, păduri și inamici cu care să lupți și să câștigi

și femei... femei... femei de îmblânzit ca tine.

O să-ți dau o lecție, sălbatico.

Brennus ! Brennus ! Romanii au trimis vorbă că vor să capituleze.

Cum ai spus că se va întâmpla, vor să ne dea aur. Tot aurul Romei.

Nicio femeie nu e vrednică pe lângă așa ceva.

Pune-o împreună cu ceilalți sclavi !

În această seară, o să sărbătorim umilirea Romei.

Aduceți altul !

Mai repede !

- 150 de livre. - Continuați !

Brennus, oamenii tăi ne înșală intenționat.

Ai cerut 1.000 de livre, 1.000 de livre o să primești.

Nu o să fie niciodată destul aur

dacă oamenii tăi țin mâna pe cântar în felul ăsta.

Respectă înțelegerea noastră.

O să vă lăsăm cu lacrimi în ochi: "Vai de cei învinși !"

Brennus !

Roma n-o să plătească cu aur, ci cu fierul săbiilor noastre.

Atacați !

Ucideți-i pe toți în numele lui Thor !

Romani, urmați-mă !

Trebuie să-i împiedicăm să ajungă în tabăra lor

ca să-și alarmeze grosul trupelor.

- Atunci ar fi prea mulți pentru noi. - Da, dle !

Romani, urmați-mă ! Atacați-i pe gali !

Atacați !

Unde te grăbești, nobile senator ?

Dă-te din calea mea, porcule !

- Mai întâi, plătește-mă ! - Cum să te plătesc, idiotule ?

- Nu vezi că luptă acolo ? - Știu asta.

Vreau să-mi dai doar cheia de la gâtul tău. Cheia cufărului din Veii.

Tu păstrezi cufărul, eu păstrez cheia.

E corect, nu-i așa ?

Scoate-o !

Înțelegi că nu m-am îndoit niciodată de onestitatea asociatului meu.

Adio, asociatule.

Dezleagă-le caii și alungă-i din tabără ! Dă foc corturilor !

Eu merg să caut prizonierii. Dă-i înainte !

Romanii ! O să ne elibereze !

- Quintus ! - Ești în siguranță !

Roma e salvată. Camillus s-a întors.

Laurus a sosit cu legiunile lui.

Astea-s vești bune. Du-te imediat la Laurus

și spune-i că trebuie să-i oprească pe galii ăia de pe cealaltă parte a râului,

ca să nu-l ajute pe Brennus. Eu merg să-l caut pe Camillus.

Ai ajuns la timp Laurus.

Am mers două zile fără pauză, dar suntem pregătiți de luptă.

Ne puteți ajuta să ne reglăm conturile cu galii.

- Să mergem ! - Urmați-mă !

La porți !

Afară din oraș ! O să-i exterminăm în câmp deschis.

Mergeți la scări !

Repede ! Mergeți la scări !

Ceilalți veniți încoace !

Treceți în spatele arcașilor !

Închideți porțile !

Pătrundeți !

Atacați-i pe gali !

- Brennus, ai pierdut ! Predă-te ! - Niciodată !

Vatinius, arată-mi drumul spre tabăra mea, pe unde ai adus-o pe Nissia.

- Am înțeles ! - Fă-o acum !

Bine, urmează-mă ! Urmează-mă !

Uite-l aici !

Acest tunel duce spre malul râului Tibru.

Mulțumesc, romanule !

Brennus...

... pe acolo.

N-o să poți spune nimănui că l-ai văzut pe Brennus fugind.

Ești mai puternic decât credeam !

Traducerea și adaptarea: Cristian82

Sincronizare, diacritice, corecții: okid