Original subtitles

Cine vrea să se distreze?

Așa e. Asta aș vrea să aud.

Ridicați mâna cei care au participat la înregistrarea unei emisiuni TV!

Mulțumesc.

Deci, nu uita!

„Filmul e amuzant. Toți cumpără bilete. ”

Să te întreb ceva.

Crezi că am fost bun în film?

Kev, sunt impresarul tău. Sigur că ai fost bun.

Știi cine mai crede asta? Studioul.

Fă-i praf! Zâmbete, hohote de râs. Comicul preferat al Americii.

O să cânte trupa casei. Ne vom distra de minune!

Comicul preferat al Americii.

ÎN DIRECT CU LEAH ȘI MIKEY

Lumea e înnebunită după noul tău film.

Doamne! E înnebunită!

Lucrezi cu Dwayne „The Rock” Johnson,

îl joci pe colegul său amuzant. Din nou. A șasea oară, nu?

- A șasea. - Cum de rămâneți la fel de proaspeți?

Păi, eu și Dwayne suntem prieteni.

- Norocos! - #Invidios.

Și el e norocos. Și el, dar vreau să spun

că prietenii se completează reciproc.

Energia aceea se transferă, desigur.

Îmi place să cred că și personajele mele sunt eroi.

Nu știu de ce se râde.

Sunt foarte serios. Știți, am încercat...

Am încercat să devin protagonistul, să intru în acțiune,

dar m-au ținut cumva tot în rolul ăsta.

Oamenii mă văd amuzant.

- Pe mine mă amuzi. - Mersi.

- Mă bucur... - Și sunt cam pretențios.

Da, dar simt că pot mai mult

decât să vin și să fac pe amuzantul sau să dansez.

Vrei să ne arăți?

Vrei?

Cine vrea să-l vadă pe Kevin dansând?

- Puneți „Macarena”. Ești gata? - Nu.

Nu.

Nu voi dansa.

- Data viitoare. - Uite o chestie...

Când îl vezi pe Idris Elba,

zici: „Uite o vedetă de acțiune. ”

Dar dacă îl scurtezi pe Idris cu 15 centimetri,

tuturor li se rupe.

- Îți amintesc că suntem în direct. - Bine.

Înțelegeți voi, nimănui n-o să-i pese...

- Da. - ... dacă e mai mic.

Nu cred că există vedete de acțiune cu înălțimea de 1,7 m.

- Îmi puteți spune una? - Păi, ar fi dl Tom Cruise.

- Minunat. - Pe care-l iubim. E preferatul emisiunii.

- Bine, Tom Cruise. - Jackie Chan.

- Da. E micuț. - Nu e extraordinar?

Mă gândeam că sunt ca ei.

E o poantă?

Așa se pare. Să revenim la film.

Spune-ne cât de extraordinar e filmul.

Filmul e un gunoi.

- Pardon? - Filmul e un gunoi.

Luați filmul și aruncați-l la tomberon.

De câte ori mai vreți să mă vedeți în mașină cu Dwayne „The Rock” Johnson?

Eu sunt colegul amuzant. El salvează vieți.

Am și o replică clasică: „La naiba, nu! ”

- Ne place când o spui. - O mai spui o dată?

De ce nu pot fi vedetă de acțiune?

Am citit ceva pe net.

Îți este frică de animalele din pădure?

- Da? - Ce anume?

- Bursuc? Era o veveriță. - O veveriță.

Îți este frică de veverițe.

Nu mi-e frică de veverițe, futu-i!

- Nu mi-e frică de nimic! - Te-am înțeles.

Nu mi-e frică și sunt mai mult decât doar un comedian,

pot fi vedetă de acțiune.

Nu mă mai luați în râs.

Îmi spuneți ce să fiu și ce să nu fiu.

Dacă n-aș fi al naibii de bun la asta, aș putea face așa?

- Înapoi! - Da.

Trebuie să te întorci.

- Să le spui că a fost o glumă. - O glumă?

Nu înțelegi, omule.

Vreau să fiu luat în serios. Am visat să devin erou de acțiune.

În loc să visezi, mai bine stai în banca ta.

Ce mama mă-sii ai zis?

Ce faci?

A fost o scenă. Făceam o scenă.

- Nu mi-e frică... - Tu ai zis-o.

- Te-am înțeles. - Nu mi-e frică de...

Sunt mai mult decât doar un comedian.

Sunt vedetă de acțiune!

Deci, ce-ar fi să începeți...

A fost vedeta noastră, Kevin Hart.

KEVIN HART ARE O CĂDERE NERVOASĂ!

Se pare că este afectat de ceva.

Cel puțin.

Tom Cruise nu...

Știu ce vrei să zici. Vrei să-mi cer scuze, apoi...

Nu. E prea târziu pentru scuze.

Studioul te-a scos de pe afiș.

- Deci, sunt terminat. Pur și simplu. - Poate că nu.

Claude Van De Velde vrea să vă întâlniți.

Claude Van De Velde?

- Regizorul? - Da.

Regizorul a patru dintre cele șase cele mai mari filme de acțiune din totdeauna,

a văzut interviul și vrea să vă întâlniți.

De ce? Știi ce? Nu contează.

Nu contează naibii. Mă duc, da? Mă duc.

Drace!

Ți-am văzut toate filmele. Îmi plac toate,

dar ție, Kevin, nu-ți plac filmele tale.

- Se vede, nu? - Desigur că se vede.

Tu și eu suntem la fel.

Filmele mele au încasat miliarde de dolari.

Cui îi pasă?

Da. Nu banii contează, nu?

Contează să te regăsești într-o trăire artistică.

Da.

Vreau să te descopăr, Kevin.

Mă lași să te descopăr?

M-ai descoperit. Sunt aici, omule.

Următorul meu proiect e un film de acțiune dur și serios.

Necesită un actor dur și serios.

Tu, Kevin.

Te vreau în rolul principal.

Sfinte Sisoe! Omule, cred că ești...

- Cere-ți scuze. Ai grijă, omule. - Scuze, domnule.

Mark Wahlberg n-ar țipa la un chelner.

Păi, n-am țipat. Nu.

O vedetă de acțiune trebuie să fie dură,

neafectată de micile detalii care-l deranjează pe omul de rând.

Da. Am fost neafectat.

Nu m-a afectat deloc.

Dacă vrei rolul, trebuie să faci un program de pregătire.

Toate vedetele de acțiune celebre l-au făcut.

Un fel de Școala Vedetelor de Acțiune?

Stallone. Van Damme.

Steven Seagal, Jackie Chan, toți au trecut prin el.

Presupun că toți ăștia aveau vână.

Mai știi ce era Matt Damon înainte de a-l juca pe Jason Bourne?

- Da, tocmai câștigase un Oscar. - Nici eu nu știu.

Programul ăsta l-a făcut pe necunoscutul Matt Damon

protagonistul venerat de o lume întreagă.

Cu tot respectul, dar n-am nevoie de el.

Nu-mi trebuie. Sunt deja pregătit.

Sunt gata chiar acum.

Aici jos, Kevin!

Deci, nu-ți trebuie pregătire?

Vrei rolul chiar acum.

Ei bine, noul tău rol te așteaptă pe acoperișul ăla.

Du-te și ia-l.

Rahat!

Ajutor! Ajutați-mă!

Ce bun e!

Joacă celebra scenă cu ajutorul din Un polițist și trei sferturi.

Ajutor!

Kev, nu-mi convine să mergi la dracu-n praznic...

- ... la... - Școala Vedetelor de Acțiune.

Da. Aia, Kev! Ar trebui să mai așteptăm.

Poate studioul va uita c-ai dat-o în bară

- ... și îți mai dă un rol secundar. - Nu. E timpul să mă remarc.

Crezi în mine, nu-i așa?

Nu-i așa?

Danny? Crezi în...

REȚEA INEXISTENTĂ CĂUTARE...

Rahat! Semnalul naibii!

La naiba, nu!

ȘCOALA VEDETELOR DE ACȚIUNE RON WILCOX

Ron Wilcox?

Drace!

Nu fi fetiță, Kevin.

Fii câștigătorul Oscarului, Matt Damon!

Dă-te naibii jos de pe mașină!

Bună ziua!

E cineva aici?

M-a trimis Claude Van De Velde.

Spune-mi ce vrei să-mi spui. De ce-ai venit?

- De ce-ai venit? - Unde mi-e nepotul?

- Băieți! - Unde ți-e nepotul?

De unde naiba să știu unde ți-e nepotul?

Mă scuzați.

Nu mai ai încredere în mine?

Tu l-ai ucis pe Rodrigo, nepotul meu.

Prostii, nenorocitule!

Nu l-am ucis eu pe Rodrigo.

Tu ți-ai primit banii, eu marfa.

Nu știu unde este Rodrigo. Poate o fute pe maică-ta.

A început deja pregătirea.

Bine.

Haide! Dă-i drumul!

Hai! Lovește, nenorocitule!

Vreți să caftiți pe cineva?

Încercați cu mine.

Tu cine ești? Vreun dur?

Bineînțeles că sunt un dur.

Din nordul Philadelphiei.

Sunt barosanul Kevin...

Ce dracu' s-a întâmplat?

Bun-venit la Școala Vedetelor de Acțiune!

Eu sunt Ron Wilcox. Aia a fost prima ta lecție.

O lovitură la cap cu bâta?

Ești naiv.

A fost o bâtă falsă. Făcută din plastic.

Plastic pe naiba!

Am mai fost lovit. Știu cum se simte metalul.

Bine. Dl Van De Velde mi-a zis să-i spun

dacă te plângi că e prea greu.

Nu. Nu mă plâng.

Deloc. Mi-a plăcut.

A fost grozav. Mi-a dat adrenalină.

Bine. Să-ți fac turul.

- Da. - Haide!

Locul a fost un abator până în anii '70.

Legenda spune că animalele s-au răsculat împotriva torționarilor

- ... și i-au omorât pe oameni. - Doamne!

Și amicul meu, Charles Norris... Știi că i se spune Chuck.

Voia un loc de antrenament. L-am cumpărat, i-am fost mentor

și așa a ajuns durul de azi.

Da.

Era să moară între pereții ăștia.

Așa s-a născut Școala Vedetelor de Acțiune Ron Wilcox.

„Curul” lui Ron Wilcox.

Ce naiba zici?

A fost și Matt Damon aici?

Băiețașul Matty! Da, futu-i!

Matt Damon. Înainte să vină la mine, era un actoraș anonim din New England.

Un nimic. Cântărea 50 de kile ud leoarcă.

Vorbim de același Matt Damon?

Da, futu-i! Matt Damon.

Bine. Da, spui că...

Prima regulă. Fără telefoane până la absolvire.

Da, dar conduc un imperiu, deci, din păcate, îmi trebuie...

Bine. Îl sun pe dl Van De Velde și îi spun:

„Regula cu telefoanele n-a ținut. N-a fost pe placul lui. ”

Știu ce vei face cu ăsta.

O să suni la Hollywood și o zici: „Alo?

„Școala lui Ron e prea dură pentru mine. Mai vreau droguri. ”

- Nu. - O să zici: „Sunt Kevin Hart,

„mai vreau caviar și șampanie. ”

Vreau să vorbesc cu angajații mei.

Bine, dar tot nu ți-l dau.

Bine.

Așa. Până la absolvire,

ți se interzic vizitele în lumea de afară.

- Vei sta aici. - Poftim?

Ai pat, toaletă, chiuvetă.

Toate facilitățile moderne.

Bine. Astea au rolul să mă facă un dur.

Bine, înțeleg.

Da, îmi convine.

Rahat! Poate-mi convine prea mult.

Regula a doua: fără sex în locație.

Fără anal, sex oral sau altceva.

Cine mai e aici?

Sunt doar eu.

Stingerea e peste 20 de minute.

Columbienii ăia doi care m-au lovit în cap

- ... erau actori, nu? - Exact.

Bine. Regula a treia:

Cât stai sub acoperișul ăsta, nu te mai cheamă Kevin.

Ești agentul Hart, iar mie mi te adresezi

cu Ron Wilcox, Ron, Wilcox sau instructorul Ron.

Îmi place instructor Ron.

- Eu mă adresez ție cu... - Agentul Hart.

- Da. - Da? Vezi? Mă prind.

Nu degeaba mi-ai dat geaca asta de la FBI.

- Din ce motiv? - Îmi faci un favor?

Da.

- Kevin, îmi aduci scaunul ăla? - Da.

- Da? - Ăsta?

Nu, fir-ar al naibii! Ți-am zis, răspunzi doar la „agent Hart”.

Futu-i!

Așa ai zis. Am greșit, scuze. Nu se va mai întâmpla.

- De ce nu-mi poți spune Kevin? - Bine.

Ai auzit vreodată în viața ta

ca pe o vedetă de acțiune s-o cheme Kevin?

- Kevin James în Polițist la mall ? - Nu. Kevin e nume de fătălău.

Ethan Hunt, ăsta e nume de vedetă de acțiune.

Tom Cruise mi-a fost elev.

Nouă ani din viața lui a răspuns numai la numele de Ethan Hunt,

fie că era sau nu la filmări,

fie că era la duș sau la toaletă,

fie că și-o trăgea sau nu.

Da, am înțeles, instructor Ron.

Oare? Chiar ai înțeles?

Așa sper.

Spre binele tău, fiindcă miza e viața ta.

Bine. Următoarea lecție. Fiecare protagonist trebuie să știe

cum să alerge într-o clădire în flăcări ca să salveze un necunoscut.

Sfinte Sisoe! Cum ai făcut?

Necunoscutul pe care-l vom salva azi

e manechinul vedetă, micuțul Kevin.

- Ăla sunt eu? - Nu văd asemănarea.

Glumești naibii?

Îl avem de ani buni, amice.

La naiba, nu!

E replica mea. Am spus-o în 12 filme.

- Agent Hart, ești narcisist? - Nu.

- Crezi că lumea se învârte în jurul tău? - Asta nu...

Uită-te la tine, apoi uită-te la el!

- De aceea... - La el, apoi la tine.

- Vezi vreo asemănare? - Oarecum, frate!

Bine. Poate sunt eu nebun.

Ajutor! Ajutați-mă! La naiba, nu!

Siguranța cascadoriilor este de importanță vitală.

Da, dar de asta aveți cascadori, nu?

- Ai grijă. - Pentru ceilalți.

Nu pentru mine. Pentru ăia de categorie ușoară.

Bine. Geaca ta e ignifugă.

Adică, dacă ia foc, nu te panica.

Vin eu și sting focul.

Bine. Vii tu și... N-am nicio problemă.

Când ești gata, ia cu asalt casa,

găsește victima și scoate-o teafără de acolo.

Ce este asta?

Ce faci?

Mă montez.

Frige!

Frige!

Frige-al naibii!

Unde dracu' ești?

Doamne! Nu văd nimic!

Micuțule Kev!

Mă scuzați...

Sunteți Ron Wilcox?

Salut! Ce faci?

- Jordan King. - Te așteptam.

- Ajutor! Ajutați-mă! - Te ajut eu!

- Te ajut, micuțule Kev! - La naiba, nu!

Ce zici, îți salvez micul tău cur de negru?

Ajutor! Ajutați-mă! La naiba, nu!

- Ce mama mă-sii? - Ajutor! Ajutați-mă!

- Cine e asta? - La naiba, nu!

- La naiba, nu! - Frige-al naibii!

Ridică-ți curul!

Da, am emoții. N-am mai jucat într-un film de acțiune.

- Vreau să dau tot ce pot. - 90% e mental, da?

Vei fi fantastică. Știu sigur.

Rahat! E bine?

- Doamne! - Ajutați-mă!

Îl lași singur cinci secunde...

Instructor Ron, stinge-mă!

Stinge-mă!

E în regulă?

Da, n-are nimic.

Gal Gadot a fost eleva mea. A stat în flăcări 12 minute.

Și-a stins focul singură cu o pătură.

El abia a rezistat 12 secunde.

Ți se pare amuzant?

Un protagonist trebuie să învețe să nu-i pese de lucrurile mărunte.

Ăsta-i lucru mărunt?

Am luat naibii foc, instructor Ron.

Termină!

E o doamnă de față și vreau s-o cunoști.

Agent Hart, ea e agenta Jordan King.

- Colega ta de cameră. - Îmi pare bine!

Îmi face plăcere.

Vrei să-mi explici prezentarea asta drăguță?

Ea de ce n-a fost lovită în cap?

- Pe ea când o „loviți”? - Pardon?

Știi ce? Când face așa,

îl ignor când începe să se smiorcăie.

- Haide să-ți fac turul. - Bine.

Cu ani în urmă, locul a fost un abator până în anii '70.

Vă reamintesc regula a doua.

Fără acte sexuale în locație.

Da. Nu va fi o problemă.

Nici nu mă gândeam că va fi.

Știu că trebuia s-o spui. E în regulă. Suntem bine.

Bine. Odihniți-vă, relaxați-vă...

Ne vedem în 20 de minute pe terenul de instrucție, da?

- Mersi, Ron. Ești cel mai bun. - Plăcerea e a mea.

E un psihopat.

- De unde știi? - De unde știu?

Vrei să știi?

Acum două zile a fost nasol.

Un tip îl acuza că l-a omorât pe unul Rodrigo.

- Rodrigo? - Da, Rodrigo.

Am văzut tot. Când am sosit,

m-au lovit în cap cu o bâtă. Nu din plastic, ci din metal, futu-i!

Iar azi m-a lăsat să iau foc.

„M-a lăsat să iau foc. ”

Trebuie s-o spui rar? Da.

„M-a lăsat să... ”

Înțeleg.

Dacă pronunți rar, nu sună bine,

dar pricepi ce zic. Așa a fost. Așa a fost, futu-i!

Îmi pare rău, da? Mi-a luat telefonul. E ciudat aici.

Începe să mă ia cu capul. Poate o iau puțin razna.

Nu știu.

Un rahat.

O apă de rahat.

Da. Fir-ar!

Păi, acum nu mai ești singur.

- Deci... - Probabil, dar...

Te știu cumva?

Te știu!

Futu-i! Ești fata din serialul de comedie cu robotul.

Robotul era majordom. Te certai mereu cu majordomul.

„Fugi de aici! Ce-ar fi să-ți faci treaba, majordom tâmpit? ”

- Da. - Da.

- Da. - Eu sunt.

Am fost. Fiindcă am renunțat.

Kathryn Bigelow mi-a oferit rolul principal în filmul ei,

lucru grozav, având în vedere că există doar trei roluri de acțiune pentru femei.

Sunt mai mult de atâtea, dar te felicit.

Nu crezi? Vrei să ți le spun?

Le putem enumera. Femeia fantastică.

Văduva neagră.

Mai e... Care a fost ăla cu femeia...

Cu...

Este...

Deci, trei.

Oricum, totul depinde de școala asta.

Trebuie să-i arăt lui Ron că sunt în stare și că sunt în formă.

Nu trebuie s-o dovedești. Se vede că ești în formă.

Când ai intrat, am zis: „Doamne! ”

Nu așa.

N-o spun așa.

Nu mă refer la chestia aia.

- Vreau să mă antrenez, nu vreau prieteni. - Da.

Ca să fie clar.

Suntem aici pentru același lucru, nu?

- La naiba cu prietenia! - Bun.

Da.

Pot să folosesc toaleta?

Fă ce trebuie să faci. Acolo.

Da, dar vreau ca tu să...

Trebuie să te caci.

În această lecție, ne vom axa pe motivele vedetei de acțiune.

Agentă King, care e motivul tău?

După ce am lucrat sub acoperire la Paris, am mers în subsolul muzeului Luvru,

unde am împiedicat furtul unui artefact egiptean,

fiind acostată de un agent rebel.

Bine. Agent Hart?

Acostată? Puțin cam dur.

Ce mama mă-sii?

Concentrează-te!

Și...

Bine. Sunt agent.

- Da. - Sunt agent.

În esență, trebuie să... Trebuie s-o aduc pe agenta King.

Trebuie s-o seduc pe agenta King în subsolul muzeului Luvru și...

Am o întrebare. Asta e ficțiune gen James Bond?

- Și... Acțiune! - Ce...

Agentă King!

Cine vrea să știe?

Agentul Hart.

Nu te grăbi.

Ești în mare pericol.

Singurul antidot este să vii la mine-n dormitor.

Sedu-o, fir-ar al naibii!

Sedu-o! Atrage-o în mașină.

Urcă-te în mașină.

Treci în mașină!

Obsedatul naibii!

- Ce mama mă-sii a fost asta? - Frumos!

Continuați!

Cum adică să continuăm? Ce naiba, omule?

- Ai vreo problemă? - Da, am o problemă.

- Care? - Ea e Bruce Lee, iar eu sunt obsedatul.

Nu te simți în stare s-o seduci, asta e?

Da, când m-ai pus să...

M-am prins ce faci. Vrei să mă faci furios?

Nu merge. Nu cad eu în mica ta capcană.

Și nici n-o să mă bat cu maestra ju-jitsu folosind vorbe sexy.

Vrei alt motiv?

- Da, vreau. - Bine. Uite noul tău motiv!

Ea este spioană rusă care se dă drept agent FBI.

O elimini cu ăsta.

- E fals, nu? - Retractabil.

Du-te și arată-i cine-i șeful.

Așa mai vii de-acasă!

Ai zis că e spioană rusă, nu?

Bine. Nu-mi place asta.

Spioana se duce naibii.

Rahat! Fir-ar!

Te înjunghii imediat, da?

Stai! E un cuțit fals.

Ce mama...

Trebuie să convingi, să pară că e real.

Futu-i!

Ce naiba?

Sânge adevărat.

- Doamne! - Ce i-ai făcut?

Ce i-ai făcut?

Îmi pare rău, credeam... Ai zis că e retractabil.

Am spus că e util.

Un cuțit util. Un cuțit adevărat.

- Doamne! - O să leșine.

- Rahat! - Trebuie s-o cos.

Am o trusă medicală.

- Mă duc după ea. - Nu!

- Du-te în camera ta. Ești pedepsit. - Nu. Mă duc după trusă.

Nu!

Elevii n-au voie la mine în birou.

Ți-am zis că n-ai voie în birou.

Dacă mă mai sfidezi, data viitoare când voi arunca cuțitul

o să-ți treacă prin căpățână.

Ți-am adus micul-dejun ca ofertă de pace.

Mâncarea e cam slabă pe aici. E plin dulapul de pastramă.

Se pare că „Macho Man” Randy Savage a fost și el elev aici

și i-a lăsat lui Ron toată mâncarea prin testament.

Vrei un Slim Jim?

Iei și tu micul-dejun cu mine?

Desigur.

Pastramă pentru doi.

Voiam să-ți cer scuze.

- N-am vrut să te... - ... înjunghii?

Nu voiam să folosesc cuvântul ăsta.

Ron e nebun.

Pe bune. E dus cu pluta.

Dus cu capul.

Sunt convins că nenorocitul l-a ucis pe un tip numit Rodrigo

și a încercat să mă omoare doar fiindcă am vrut la el în birou.

Cât despre brațul tău, știu că mă crezi un mincinos.

A zis „retractabil”.

Da, am mai ieșit cu tipi ca tine. Mereu e altcineva de vină.

Nu e adevărat. Deloc. Dacă mă înșel...

Nu mai zic, fiindcă eu nu mă înșel niciodată.

Dacă mă înșel, nu mă deranjează s-o recunosc,

dar, în cazul ăsta, nu mă înșel. A zis „retractabil”.

O parte din mine se bucură că m-ai înjunghiat.

E ca o insignă de onoare.

Am auzit că Jason Statham, când a fost și el pe-aici,

a fost înjunghiat direct în inimă.

- N-a murit? - A filmat după o săptămână Curierul.

Ce naiba?

L-au înjunghiat în inimă?

- Direct în ea. - Fir-ar!

Poate că am greșit venind aici.

Poate că nu sunt potrivit pentru asta, știi?

Atunci, pleacă.

Du-te acasă. Sigur există un erou adevărat care are nevoie de un coleg haios.

Bine. Nu mă așteptam la asta.

Credeam că vei face opusul

și-mi vei spune să rămân și că sunt potrivit pentru asta.

- Așa credeam. - Ce-ai vrea să spun?

Dacă vrei motivație în plus ca să fii vedetă într-un film Claude Van De Velde,

ți-ai ales greșit meseria.

Asta e, probabil, singura mea șansă să fiu mare vedetă de acțiune,

deci, n-o să-i dau cu piciorul.

Voi face tot ce pot.

Ai dreptate.

Ai perfectă dreptate.

Trebuie să încetez cu smiorcăiala.

Trebuie să fiu bărbat.

Așa vezi!

Când am intrat în domeniu, pregătirea vedetelor de acțiune,

fiecare cascadorie era reală,

sau, cum ar spune Kevin, „retractabilă”.

Foarte bine. Minunat!

- Nu e amuzant. - Dar domeniul s-a schimbat.

Nu poți fi vedetă de acțiune dacă nu știi să lucrezi cu efecte speciale.

Eu le cunosc foarte bine.

Am făcut vreo 15 filme în care am avut efecte speciale.

Și în care din cele 15 filme ai jucat rolul principal?

Orice idiot poate, prin efecte speciale, să se prefacă mâncat de un dragon.

Până și micul Kevin.

La naiba, nu!

Cine își face timp ca să-l îmbrace ca mine?

- E foarte... - Întrebare.

Ce face o protagonistă sau un protagonist

cu efectele speciale pe care colegii lor nu le fac?

- Câștigă bătaia. - Îi ucide pe ăia răi.

Face dragoste.

Lecția de azi este despre a face dragoste.

Da!

Prin efecte speciale? O facem cu efecte speciale?

- Bingo. - Drăguț!

Efecte speciale la pat, la pereți. Când se crapă.

O să fiu sinceră. Nu vreau să fac sex cu el.

Nu-i nimic. Nici eu nu vreau să fac sex cu ea.

Ce-i așa amuzant?

Uită-te la tine, apoi la ea,

apoi la tine, apoi la ea.

Apoi la tine, apoi la ea.

Nu m-am prins. Care-i poanta? Ce am ratat?

Bine. O să zic altfel.

Uită-te la tine, apoi la ea.

Apoi la tine, apoi la ea.

Putem termina cu rahatul ăsta odată?

Să vorbim despre motiv.

Așa. După ce era cât pe ce să se omoare unul pe altul,

agentul Hart și agenta King află că fac parte din aceeași echipă.

După ce dezamorsați o bombă

de pe un zgârie-nori în toiul unui cutremur,

descoperiți că sunteți atrași irezistibil unul de altul.

Suntem pe un zgârie-nori în toiul unui cutremur?

Da, fir-ar să fie!

Ești cel mai idiot actor cu care am lucrat vreodată.

Începeți! Acțiune!

- Firul roșu sau firul albastru? - E ăla roșu.

Ești sigur?

- Agent Hart, ești sigur? - Nu știu.

Cutremur! Clădirea se prăbușește!

Bine.

Bun. Grozav!

Rahat! Stai așa. Așteaptă!

- Unde ești? Stai puțin! - Kevin.

Stai puțin! Așteaptă o clipă.

- Rahat! Bine. - Bine.

Haide! E cutremur!

- Da. - Hai!

Agent Hart, nu-mi vine să cred că am dezamorsat bomba.

Am salvat mii de vieți, poate chiar milioane.

Cred că seismul are o magnitudine de 7,5.

Poate fi ultima noastră dată împreună înainte de a muri.

Sărut-o tandru pe gât și futeți-vă.

Ce? S-o sărut pe gât și apoi să începem să ne futem?

- Sărut-o tandru pe gât și futeți-vă. - Bine.

O voi face, fiindcă așa a zis...

E în regulă.

- Stai să pun... - Fiți sexy! Faceți ceva!

- Prinde-mă de picior. - Da.

N-ați mai făcut sex? Faceți-o!

- Nu așa... - Trebuie să stăm drept.

- O clipă. Așa. - Mă gândesc să...

- Hai! - Agent Hart, nu! N-ar trebui s-o facem.

Protocolul n-o permite.

Protocolul trebuie încălcat.

Ajutor! Să nu mă scapi!

Nu mă scăpa! Nu-mi da drumul!

- Nu te scap. Te țin. - Nu mă scăpa!

Te țin. Promit.

Poți micșora puțin cadrul?

Ajutați-mă!

Sunt prea tânăr să mor!

Dacă mă mai apropii, vor vedea camerele.

Bine. Ține-o așa.

- Te țin. - Perfect.

- Ajutor! - Kevin, ești la jumătate de metru de sol.

Actoria asta nu se învață.

O să-ți dau drumul, bine?

Stingerea în 20 de minute. Fără șmecherii.

Și fără sex.

Acum mă crezi? E psihopat.

Da, pare o coincidență ciudată că ți s-au rupt corzile.

Coincidență? E absurd.

Corzile alea pot să țină și un elefant.

- Unde ți-e telefonul? - Mi l-a confiscat.

Kevin, s-a dat stingerea. Nu poți pleca.

Nu e consilierul taberei.

Știi ce? O să plec să-mi iau telefonul

și să văd ce are în biroul ăla de nu mă lasă să intru în el.

Kevin, oprește-te!

- Ronnie, dragule! - Mon garçon.

Ia loc!

Pune scena 12, te rog.

Așează-te!

- E o idee rea. - E o idee bună.

Wilcox n-o să mă omoare în fața ta.

Hai! Aici e biroul lui.

Așa.

Rahat!

N-ai o agrafă?

Ba da, e în cocul meu de la ceafă.

Nu fi mojic. Găsesc eu o agrafă de birou. Dă-te!

Știi să deschizi o yală?

Am crescut în sudul orașului Chicago.

Nu e nordul Philadelphiei, dar nu te condamn.

Am găsit-o!

Unde dracu' ești? Doamne!

Futu-i! Nu văd nimic.

- Unde ești? - Ajutor! Ajutați-mă!

- Te salvez eu, micuțule Kev! - La naiba, nu!

Ajutor! Frige-al naibii!

Că bine zici! E autentic.

- Nici măcar nu știe că e filmat. - Exact.

Am căutat acest stil de ciné-vérité

pentru acțiunea dură și reală timp de ani buni.

E balena mea albă, unicornul meu.

Aveam nevoie doar de un actor fragil.

Vulnerabil, care se teme că va fi uitat.

Care se teme că va fi uitat.

Mulțumesc, Kevin.

Ești o binecuvântare.

Mulțumesc.

Ai întrebări despre scenele de mâine?

Nu, Claude. Sunt...

Je suis fatigué!

Trebuie să mă întorc pe platou.

- Bonsoir! - Bonsoir!

- J'aime beaucoup. - Merci.

Din nou.

Pot să... Pot să te întreb ceva?

- Da. - Știi mai devreme,

când am filmat scena cu efecte speciale,

înainte să se rupă corzile?

Părea că ești atrasă de mine.

Se numește actorie.

Jucai când ai vrut să mă săruți?

Da.

Da.

Haide!

Nenorociții! Îmi fură lucrurile.

Târfă pitică!

- Ai găsit ceva? - Nu. Tu?

Are un sertar plin cu poze de bust.

„Instructor Ron, ești lumina din întunericul sufletului meu. ”

Ce naiba vrea să zică?

- Trebuie să plecăm repede. - Ba nu.

Știu că ne ascunde ceva. Trebuie să căutăm.

Probabil are vreun compartiment secret pe undeva.

L-am găsit.

- Bingo! - Sfinte Sisoe!

Poftim. Ai de descuiat alt zăvor.

- Ce e în el? - Nu știu.

Rahaturi pe care nu vrea să le găsească nimeni.

Rahat!

Piticule! Te prind eu!

Interesant, nu-i așa?

Știu că vă prefaceți că dormiți, dar nu-i nimic.

Este, probabil, cel mai bun rol

pe care-l veți mai juca în viața voastră.

Mai ales tu, agent Hart!

Dacă aflu că ați plecat din dormitor fără permisiunea mea,

veți regreta ziua în care ați intrat

în Școala Vedetelor de Acțiune Ron Wilcox.

Dacă nu v-ați fi prefăcut, v-ați fi trezit acum.

- Sfinte Sisoe! A fost cât pe ce! - Mie îmi spui?

Kevin, o deschizi mai târziu. Trebuie să mergem pe platou.

Mai am puțin. Stai o clipă!

Rahat!

Am deschis-o!

Un colier.

RBG.

R de la Rodrigo. Tipul pe care l-a ucis.

Isuse, Kevin! Las-o baltă!

Pune rahatul ăla înapoi înainte să-și dea seama.

Trezirea! Haideți!

- Haide! - Rahat!

Îl pun pe partea ta.

Elevii mei! Azi avem o zi distractivă. O zi mare.

În spatele ușii, am o mare surpriză pentru voi.

- Vom vedea soarele pentru prima dată? - Nu.

- Alte idei? - O panteră care ne sfârtecă până murim?

Te apropii.

De ce mă apropii?

Alte surse de proteine.

- Priviți! - Ar fi excelent!

- Incredibil. - Fructe? Un smoothie?

Josh Hartnett!

Salut!

Păzea!

Lasă-mă!

Absolventul meu preferat.

- Promoția Săptămâna 3 din aprilie, 1999. - Haide! E...

- Haide! - Doamne!

E posibil să fii prea frumoasă?

Da. Mi-ai sărutat...

Zâmbești mult.

- Drăguț. - Ce naiba ai spus?

Kev, mă bucur că ești aici. Viața ta se va schimba.

După Ron, am filmat Pearl Harbor, Operațiunea Mogadiscio,

Copoi de Hollywood.

- Ultimul trebuia să-l omiți. - Eram un nimeni la început.

Cântăream 50 de kile ud leoarcă.

La sfârșit, mă simțeam invincibil.

Mă simțeam ca Matt Damon, deținătorul Oscarului.

Ești prea mult. E prea mult.

Ce-ar fi ca voi să povestiți? Agent King...

- Da? - ... să discutăm despre motiv.

- Pa! - Mă bucur că te-am cunoscut.

Kev!

- Cum merge, omule? - Nu merge bine.

Locul ăsta e ca o închisoare, înțelegi?

Instructorul Ron vrea să mă omoare.

Așa face el. E un ursuleț.

Nu e niciun ursuleț!

E total opusul unui ursuleț. Cred că a omorât pe cineva.

A omorât un baron al drogurilor din Columbia.

Cred că el a fost. Unul pe nume Rodrigo.

- Doamne! Ce haios ești, Kev! - Cred că el l-a ucis.

- Vorbești serios. - Sigur că da.

M-am furișat în biroul lui și am găsit un suvenir de la locul crimei.

Un colier. RBG.

Ron a ucis pe cineva și i-a păstrat colierul?

Ca Dexter?

Josh, ascultă-mă!

- Da. - Trebuie să chemăm poliția.

- Să vină oamenii aici! - Bine.

- Mă refer la agenții FBI... - Ce tot șușotiți aici?

Nimic. Vorbim de antrenamentul meu, al lui.

Nimic deosebit.

Ce face fina mea?

Crește ca o buruiană.

Să vedem!

- Fina? - S-o văd!

Uită-te la ea!

Îi e dor de unchiul Ronnie.

Spune-i că și unchiului Ronnie îi e dor de ea.

De ce te-ai întristat?

Ești bine?

Sunt bine.

Nu-mi găsesc colierul meu de suflet.

Cel făcut la comandă cu literele RBG.

- Ruth Bader Ginsburg. - Nu-i nimic.

E judecătoarea mea preferată.

Îmi plac opiniile ei contrare.

Îți spun ceva. Dacă aflu că l-a furat cineva,

îl omor. Îl omor!

Trebuie să gândești pozitiv.

Îl vom găsi. Va apărea în curând.

Îți promit, va apărea în curând.

Azi facem cascadorii cu arme de foc.

Polițistul Hartnett este un corupt care a luat-o pe cont propriu.

Agenta King

și agentul Hart.

L-ai găsit în atelierul ăsta de dezmembrări.

Aici are loc schimbul de focuri.

- Asta e arma ta. - Frumoasă!

Nu așa se acceptă o armă!

O iei din spate.

- Mi-ai dat-o cu fața. - Te-am testat.

Ai picat.

Armele sunt încărcate, da?

Vă rog, aveți grijă cum le manevrați.

Ce grijă? Au gloanțe oarbe, nu?

Nu sunt încărcate pe bune. Sunt gloanțe oarbe, corect?

Instructor Ron, nu sunt satisfăcut.

Vreau confirmarea verbală cum că sunt gloanțe oarbe în armă.

- Tu ce crezi? - Sunt gloanțe oarbe în arma asta?

Hai, Kevin! Fii și tu mai atent!

Păi, sunt atent.

Vreau să fiu în siguranță, iar el n-a zis nici da, nici nu.

Da.

Da. L-ai auzit.

Toată lumea la garderobă!

Ne vedem peste zece minute. Începem împușcăturile. Haideți!

Ce faci? Pune-ți costumul.

N-o fac.

Ești paranoic. A zis că sunt gloanțe oarbe.

Arma mea are gloanțe oarbe.

Asta garantez. Dar pun pariu că Josh are un pistol încărcat.

Ron a mai încercat să mă ucidă.

Probabil că acum o va face pe bune.

N-o fac. Va face să pară un accident.

Exact așa va face.

„Kevin Hart ucis din greșeală la Școala de Acțiune Ron Wilcox. ”

Nu, mersi.

În primul rând, Josh n-ar face așa ceva. E drăguț și sensibil.

Pun pariu că e tandru.

Probabil?

Ce naiba se petrece?

Nu e deloc așa.

El și Ron sunt așa...

Nașul copiilor lui. N-a pomenit nimic de asta.

- Știu că am colierul. - Pune-l înapoi.

Nu pot, e prea târziu.

Știu că am colierul. Nu sunt în siguranță. Trebuie să plec.

Deci renunți la visul tău de-o viață

fiindcă te temi că vei fi împușcat?

Dă-l naibii de vis!

Uite, eu plec.

Tu ai de ales.

Vino cu mine.

Nu pot.

Îmi pare rău.

E șansa mea.

Înțeleg.

Este șansa ta și o meriți.

Bine.

Frumos.

Întoarce-te invers!

- Unu, doi, trei! - Acum!

Da!

Ce ticălos!

Unde naiba mi-e mașina?

Cred că glumești!

Nenorocitul!

Mi-a ucis mașina.

Mi-a omorât naibii mașina!

Kevin!

Kevin!

Unde ești?

Ieși afară, oriunde ai fi!

Rahat!

Fir-ar să fie!

Veverițele naibii!

Rahat!

Pleacă naibii de-aici!

Du-te, veverițo!

Nenorocita!

Stai naibii pe loc! Mă auzi?

Nu mi-e frică de tine.

Stai naibii acolo dacă nu vrei s-o pățești.

Dacă vii aici, îți arăt eu. Rahat!

Te văd. Nu-mi iau ochii de la tine.

Te-am fixat în vizor.

Nu mișca!

Păduri idioate!

Slavă Domnului!

Scuzați-mă. Domnule...

Ce faci, omule?

Știi că ai încălcat o proprietate.

Da.

Adică nu. N-am știut. Știu acum.

- Dar... - Era un panou acolo.

Are doar două cuvinte pe el.

„Trecerea”

și „interzisă”.

Da, îl văd acum.

Îl văd. Nu l-am văzut când am venit.

Când am venit, eram cu spatele la el.

- L-am ratat. - Ești...

Băiat de oraș, nu?

Îmi place să mă numesc bărbat de la oraș, nu băiat..

Poți spune și băiat-bărbat. Cum preferi?

E periculos în pădure pentru un băiat de oraș.

Darămite pentru un bărbat de la oraș.

Bine.

Îți spun eu care-i chestia.

Treaba asta gen Eliberarea de acum

e grozavă fiindcă funcționează.

Când ceva funcționează, aduci laude.

Nu mă simt în largul meu, domnule.

De fapt, mi-e frică, da?

Lasă-mă să relaxez situația spunându-ți de ce sunt aici.

Caut un telefon.

Ai telefon? Termin repede și plec.

Două minute.

Nu mi-am pierdut mințile.

De fapt, stau foarte bine cu capul.

- Tipul vrea să mă omoare. - Ghinion.

Ghinion?

Ascultă, Danny, vrea să mă omoare!

Clar.

Kev, ascultă,

am vești mari. Da? Ești pregătit?

Pound Pups 4.

Pound Pups 4.

Vor să faci vocea lui Reggie.

Un caniș ștrengar și iute la mânie care caută să facă pozne.

- M-au vrut direct pe mine? - Da.

Banii nu sunt câți primeai tu de obicei,

dar ar putea fi rolul care să te readucă în grațiile

zeilor comediei.

„Măi! ”

„Măi! Salut!

„Salut, sunt Reggie,

„un caniș gata să facă pozne. ”

Vezi? Ești un geniu.

Uimitor!

Parcă sunt în film. Acum îl urmăresc!

În mod normal,

venim cu o contraofertă mai bună, bla-bla.

Ar trebui să acceptăm. Ce crezi?

Nu ofta. Bucură-te!

E de bine, Kev.

Fir-ar al naibii!

Plângi?

Cum am ajuns aici, Danny?

Cum am ajuns aici?

Spune-mi cum am ajuns aici.

Nu te mai critica atâta!

Ai făcut o greșeală.

Ai încercat să fii altceva.

Nu ești erou de acțiune. Acum știi.

Accepți Pound Pups 4?

Ajutor!

Ajută-mă!

M-am blocat!

Kev?

Trebuie să aud un „da”.

Nu rata ocazia, amice.

- Ajută-mă! - Kevin, canișul.

Adori câinii, Kevin!

Ajută-mă!

Kevin!

Ajută-mă!

Ajutor!

Ești bine?

- Nu! - Futu-i!

S-a rupt cricul!

- Rahat! - Mi-a căzut pe piept.

Nu pot respira.

O să sun să vină cineva, da?

O să sun să vină cineva.

Haide!

Trebuie să ridici camioneta.

Trebuie să ridici camioneta!

Ridică naibii camioneta!

Hai, Kevin!

Bine. Gata? Trei, doi, unu.

Reușesc!

Ești bine?

Respiră, omule!

Ușurel!

Nu te grăbi. Așa.

- Încet, încet, îți vei recăpăta suflul. - Doamne!

- Mi-ai salvat viața. - Nu.

Ba da. Ești un Rambo adevărat.

Cred că da.

Cum te pot răsplăti, domnule?

Domnule? Nu, omule.

Nu știi cine sunt?

Nu mă recunoști din filme, de la TV? Comedie stand-up?

Nu.

Mă numesc Hart.

Agentul Hart.

Nu știi vreo scurtătură înapoi către școala lui Ron Wilcox?

- Proprietatea Wilcox? - Da.

Da, dle agent.

O iei pe cărarea aia și vei ajunge exact acolo.

Bine.

O iau pe cărarea aia, înainte să apună soarele.

Ba nu! Nu te duci pe jos.

Așa da!

Cum a fost?

Fenomenal. Am prins tot.

Bine. Am terminat cu remorca înfricoșătoare.

Bravo tuturor!

Încetează!

Fir-ar al naibii! Încetează!

Nenorociții!

Chitty Chitty Bang Bang, scârbă!

Nu!

Nu!

Futu-i!

Rahat, Jordan! Nu glumeai.

Crede că folosim gloanțe adevărate. Kev!

- I-ai spus? - Scuze. A fost amuzant.

Nu e amuzant. Omul ăla e țicnit.

Ești un țicnit, instructor Ron.

Știi ce?

Poate sunt țicnit.

Poate te voi ucide.

Ron, stai așa!

Îl ucid eu.

- Încetați! - Nu! Eu!

Încetați!

Știți ce, tâmpiților? Dacă vreți joacă, jucați-vă. Hai!

- Trageți-le pe toate. - Bine.

Urmează distracția!

După tine.

Rahat!

Sfinte Sisoe!

O fi fost un glonț adevărat pe-acolo.

Ești un om rău.

- Cine e nebun acum? - Nenorocitule!

- Nu. - Doamne!

- Josh, încetează! - E o prostie.

- A vrut să mă omoare. - Care e problema ta?

Ți-am cerut deja scuze.

Când ți-ai cerut scuze?

Așa am crezut.

Ai crezut că mi-ai cerut scuze?

Știi ce?

Poate c-o să-ți cer scuze dacă îmi dai colierul înapoi.

Deci asta e!

Asta e!

Știai că l-am luat și ai vrut să mă omori!

- Recunoaște, omule! - Kev, calmează-te!

Ne distrăm și noi puțin, da? Nimeni nu e rănit.

- A fost o prosteală? - Da.

Da, mă simt mai bine acum.

Știai că se prosteau, Jordan?

Nu știu, da? Nu știu.

- Nu știi. - Nu mă bag.

Nu te bagi?

Spiritele s-au cam încins. Să luăm o pauză!

Cinci minute. Bem apă, mâncăm pastramă.

Ne revedem în scurt timp.

- Eu sunt bine. - Tu?

- Sunt bine. Hai! - Îmbrățișează-l!

- Îmbrățișează-mă! - Nu.

- Haide! Te iubesc. - Ce frumos!

Cum anume mă iubești? Cum?

Cum iubește cineva pe altcineva?

Ce?

- Profund. - Bună întrebare!

O să ne lipsești, uriașule!

Și voi mie.

Acum ne lasă la lumina zilei de parcă am fi liberi.

N-am zis că n-aveți voie să plecați.

Ai cam multă imaginație.

Știu că mașina mea era aici,

dar acum, mașina mea e pe fundul unei râpe.

Și asta e în imaginația mea?

Păi, știi, ăsta e ținutul metamfetaminei.

Niște drogați or fi luat-o la plimbare.

O vor aduce înapoi.

Drogații adoră șofatul, am uitat.

Va fi mișto.

- Da. - N-am treabă.

Știu că ți-a fost greu.

Mai ai vreo două zile.

Te sfătuiesc să înveți cât de multe poți de la el.

- Distrează-te! - Mulțumesc. Te apreciez, Josh.

Pe curând, Kev!

- Te iubesc, omule. - Și eu, omule.

Jordan.

La revedere.

Ce naiba a fost asta?

Agent Hart, o să-ți spun ceva.

Nu prea am chef acum, instructor Ron.

Uite ce e...

Îmi pare rău de glonțul ăla, omule.

Sincer.

Asta voiam, omule.

Voiam doar să-ți ceri scuze.

Știu.

Faptul că mi-o spui contează foarte mult.

Scuze că te-am acuzat că vrei să ne omori pe mine și pe alții.

Îmbrățișează-mă, omule!

Mulțumesc.

- Mulțumesc. - Băieți...

- Da? - Cine e acolo?

Sfinte Sisoe!

Rahat!

- Înăuntru! Hai! - Ce naiba a fost asta?

- Haide! - Fir-ar al naibii!

Rahat!

Bombă!

Ce mama mă-sii se petrece?

Ron, nu cunosc scena asta. Unde apare în scenariu?

Nu e în scenariu!

Nu. Spune-mi că glumești. Că a fost o cascadorie.

Și că nu l-am văzut pe Josh Hartnett explodând.

Nu este o cascadorie!

Nu este în scenariu!

Josh Hartnett este mort!

Doamne! Am greșit!

Am greșit!

- Ce se petrece? - Bine.

Ce dracu' se întâmplă?

Kevin, nu te enerva.

Nu te enerva. Toată treaba,

în afară de ce-a pățit Josh Hartnett,

- ... a fost aranjată. - Ce-i cu accentul ăsta?

Jucam un rol. Îmi pare rău!

Nu sunt din Chicago. Sunt din Essex!

Claude Van De Velde te voia cât mai autentic.

A ascuns aici mai multe videocamere

ca să ne filmeze jucând, făcând cascadorii, totul.

Dar ce s-a întâmplat acum nu era în plan, ceea ce e nasol, Ron.

Dă-o în mă-sa!

„Dă-o în mă-sa”?

Asta-mi spui? „Dă-o în mă-sa”?

Vorbește normal.

Bine... Nu mai pot acum.

- M-am pierdut. - Cine face asta?

Cine face așa ceva unui om?

Rahat! Ești bine?

Doamne! Sunt un mare idiot!

- Ce-a fost în capul meu? - Ce-a fost asta?

- Vrei să știi? - Bineînțeles că vreau să știu!

Am cumpărat droguri și le-am vândut cui nu trebuia.

- Ce? - Rodrigo s-a înfuriat

și ne-am bătut. Apoi, l-am ucis din greșeală.

Deci l-ai omorât!

- Da. - Ți-am spus că l-a omorât.

Colierul ăla era colierul lui.

Sunt o persoană groaznică.

Mă duc de-a dreptul în iad.

Aici ai dreptate.

- Ce faci? - Claude!

- Ce faci, Ron? - Claude!

Claude, dacă privești, cheamă poliția chiar acum.

Cheamă naibii poliția!

Señor Wilcox!

Rahat!

Trupul nepotului meu, Rodrigo, a ieșit la mal la șapte kilometri sud de-aici.

O coincidență, nu?

Te las exact două minute.

Dos minutos ca să ieși și să mă înfrunți ca un bărbat!

Altfel, încep să ciuruiesc clădirea

și te prăjesc ca pe un porc.

Revino-ți!

Nu pot. S-a terminat.

Ascultă, nenorocitule!

De asta bărbații nu trebuie să conducă!

Cariera mea tocmai devine

ceea ce mi-am dorit toată viața.

Și n-o să mor din cauza ta, idiotul naibii ce ești!

Cu toții vom muri.

Rahat!

Ce dracu', omule?

Să ne calmăm naibii cu toții!

Doar gloanțe oarbe.

- Nu mă lovi. - Nu te lovesc. Uite...

Când am intrat prima dată pe ușa aia,

ai spus: „Kevin...

„Un erou de acțiune nu e aici. ”

Ai zis că nu e nici aici.

Ai spus că e aici.

În inimă.

Sigur, ai făcut câteva greșeli.

Una a fost să-l omori pe nepotul unui baron al drogurilor.

- Doamne! L-am ucis. - Omule...

Nu vreau să te întristez, omule.

Ascultă, știu că tu știi...

Știi că există un erou de acțiune aici.

Știu că un erou de acțiune adevărat e dur,

încrezător,

și neafectat de micile detalii care-l deranjează pe omul de rând.

Își asumă răspunderea pentru rahatul lor.

Ieși și spune adevărul, omule.

Spune naibii adevărul.

Spune-i că moartea lui Rodrigo a fost o greșeală.

O greșeală. Și dă-i...

Dă-i ăsta. Uite!

Îi dai ăsta. Îi spui că vrei să îndrepți lucrurile.

- Le îndrept. - Atâta tot.

„Vreau să îndrept lucrurile. Am greșit. ”

- Am greșit. - „Vreau să spun adevărul. ”

- Să spun adevărul. - Da.

- Am greșit. - Tot ce ai de făcut

este să fii eroul de acțiune

pe care vrei să-l vezi în lume.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Spune adevărul, omule.

A fost uimitor.

Amigos, amigos!

Pace!

Rahat!

Funcționează.

Kevin, tocmai ne-ai salvat viața?

Nu.

Știu că a fi erou înseamnă să-ți asumi greșelile.

Așa m-a învățat viața.

Mă bucur că și Ron învață același lucru.

Rahat!

Ce mama mă-sii?

A murit?

Sunt gloanțe adevărate... Așa cred.

Să vedem dacă e viu.

- E mort. - Da.

- E mort! - Da.

Dacă nu facem zgomot, poate vor pleca.

- Îmi place planul ăsta. - Da.

Juan, Ortiz...

Dacă găsiți martori, ucideți-i pe toți.

- Nu-mi place planul. Du-te! - Hai să plecăm!

Futu-i!

Închide ușa!

Ține-o!

Mai avem gloanțe adevărate?

Am verificat, sunt numai oarbe.

La naiba cu ele!

Totul e din recuzită aici?

Dar cuțitul cu care te-am înjunghiat?

- Era retractabil. Sânge fals. - Rahat!

Glumești?

Rahat! Să fugim!

- Kevin. - Da?

Dacă pățim ceva și nu ieșim vii de aici,

- ... vreau să știi... - Oprește-te!

Și eu te iubesc.

Rahat! Voiai să spui altceva, nu?

- Că te bucuri că m-ai cunoscut? - Da.

Dă-mă naibii!

O să murim. Puteai să minți.

Ai mințit toată săptămâna.

- N-ar fi contat. - Îmi pare rău.

M-au angajat să joc un rol și mi-au dat mulți bani.

- O grămadă. - Nu mă ajută.

E chiar mai rău.

- Ai auzit? - Vin.

- Facem pe morții. - Ce? Nu.

O să vadă că suntem morți și o să plece.

Dar cum am murit?

Nu te aud. Mor.

Ce naiba...

- Ai auzit? - Cred că a fost Ortiz.

Ce dracu' mai aștepți?

Guajiro.

Nu e mare filozofie.

M-ai lovit? Ia de-aici!

M-ai lovit iar. Rușine mie!

M-ai lovit... Te împușc.

De câte ori te văd ești pe spate!

Hai să ieșim de-aici!

Stai!

Haide!

Îl poți învinge într-o luptă cu arme pe baronul columbian?

Nu. În Anglia nu avem arme.

Tu ești din Philly.

Ce faci?

Nu pot lua arma așa. Dă-mi-o cum trebuie.

- Ron ar fi mândru. - Mai taci! „Ron ar fi mândru. ”

„Ron ar fi mândru. ”

Rahat!

Du-te!

Futu-i!

Bine. O să-l distrag.

Apoi îl împuști.

- Ești gata? - Ca niciodată.

La trei.

Unu, doi...

Stai! Nu număra așa.

Numără invers. Îmi place mai mult așa.

Trei, doi, unu.

- Du-te! - Să-i dăm drumul!

Nenorocitule!

Da, nenorocitule!

Fir-ar al naibii!

Ce naiba? Nu mai am gloanțe!

Futu-i! Eram aproape să-l omor.

- Da, erai. - Da.

Își reîncarcă pistolul.

Vino după mine. Repede!

Așteaptă-mă!

Fir-ar!

Nu-mi vine să cred că l-am ratat.

Îl aveam în cătare.

Cătarea nu e bună.

Nu, Kevin, habar n-ai să tragi.

Trebuie să ne gândim.

Trebuie să fie ceva aici care să ne fie de folos.

Ghici ce nu ne e de folos? Ăsta.

Nu mai am gloanțe.

Kevin, concentrează-te!

Recuzită.

Aici n-avem decât recuzită.

Iată-l!

Nu! La naiba, nu!

La naiba, nu!

Al meu ești, nenorocitule!

Rahat!

Bine.

Ține-l!

Credeai că s-a terminat, nu?

Dar eu nu călătoresc singur.

Nu. Am prietenii cu mine.

Vreau să ți-i prezint

pe dl Smardoi și pe dl Sparge-fețe.

- Kevin, taci! - Bine.

Nu. Mai am.

Ține-l pe nenorocit!

Rahat! Credeam că-l ții de picioare.

Rahat! Da...

L-am făcut pe tip.

- Eu l-am făcut. - Fără „eu” în echipă.

Bate palma. Hai să plecăm!

Hai! Ai grijă pe unde calci!

Ai grijă pe unde calci.

M-a lovit drept în nas.

Ticălosul naibii!

Fugi!

Stai! Așteaptă o clipă!

Jordan, mai încet!

E o prăpastie!

Rahat!

Hai! Trebuie să plecăm!

Nu pot. E prea departe.

- Îmi pare rău! - Isuse! Sari odată!

Du-te! Salvează-te!

Nu! Plecăm amândoi. Grăbește-te naibii odată!

Futu-i!

Futu-i!

Futu-i!

Hai!

Rahat!

De ce n-ai zis că mă iubești și tu?

Nu știu. Tocmai începusem să ne cunoaștem și...

Vrei să mai spui ceva înainte să-ți zbor creierii?

Nu mă împușca.

Da? Nu trebuie s-o faci.

Nu trebuie s-o faci.

Da. Stai puțin să...

De ce faci așa?

Termină!

Încetează!

Uită-te la mine când te ucid!

Uită-te la mine!

Știu că nu e nimic acolo sus.

Rahat!

Du-te acasă. Sigur există un erou adevărat care are nevoie de un coleg haios.

Păi, acum nu mai ești singur.

Te țin. Promit.

Kevin, concentrează-te.

Îți rămân dator.

Vin după tine. Vin.

E o simplă săritură.

Trei, doi, unu.

Da!

Haide!

Jordan, nu! Trezește-te.

Jordan, nu!

Uită-te la mine!

Să nu mori! Nu te las să mori.

Hai, Jordan, n-ai voie...

N-ai voie să mori.

Hai, Jordan, ridică-te!

Jordan!

Am sărit. Am venit.

Jordan?

Am sărit naibii!

Am sărit naibii!

Respiră!

Bravo!

Am terminat pe azi!

Bravo!

- Da! - Am terminat?

- Agent Hart! - Instructor Ron?

Da!

Da!

Ce naiba se întâmplă?

Mi-a plăcut să lucrez cu tine.

Să nu fii supărat, omule. Îmi pare rău.

Kevin!

Salut!

Haide, Jordan!

Și asta a fost ceva aranjat?

Da. Îmi pare rău, Kevin.

Jordan!

Eram convins că te-am pierdut.

Kevin...

Nu...

Păi, mă bucur că ești vie.

Ei bine...

Magie de film.

- Foarte bine. - Magie.

Foarte bine.

DUPĂ ȘASE SĂPTĂMÂNI

Jordan, nu! Trezește-te.

Jordan, nu-mi face asta. Nu muri!

Hai, Jordan, trezește-te!

Jordan!

Am sărit. Am venit.

Jordan?

Am sărit naibii!

Am sărit naibii!

ÎN MEMORIA LUI JOSH HARTNETT (1978 - 2020)

Ei bine?

Cred că e cel mai ciudat film pe care l-am văzut.

Atât de bizar și de...

violent.

Și totuși...

autentic.

Actoria asta nu se învață.

- Deci, v-a plăcut. - Plăcut?

Îmi plac piscinele ovale.

Îmi place lichiorul de ouă.

Filmul ăsta...

îl ador.

Îl adoră.

Cum e să fii protagonistul propriului tău film de acțiune?

Kevin, te rog.

În centrul scenei.

Încetați!

Am învățat două lucruri.

Primul: chestia asta e periculoasă.

Periculoasă ca naiba.

Mi s-a dat foc, m-au lovit cu bâta în cap,

cu pumnul, cu piciorul.

- Voi avea cicatrici. - E haios!

- Probabil. - Vorbesc serios.

Nu știu de ce râdeți. Nu e de râs.

- Am probleme din cauza lui. - La naiba, da!

Nu este...

Nu este „la naiba, da”.

E ceva serios.

Al doilea lucru pe care l-am învățat a fost că...

nu există protagonist.

Nu valorezi nimic fără colegii tăi de film.

Voi ați fost aceia. Deci, vă mulțumesc.

Veniți aici! Serios.

- Bravo! - Zic și eu. Și voi meritați asta.

Stați! Sunt primul pe afiș?

Da, primul pe afiș.

Drăguț! Am uitat să întreb.

E timpul să sărbătorim!

- Da. - Se pare că vom da lovitura.

- Claude, felicitări! - Da.

Felicitări tuturor!

Doamnelor și domnilor, avem ceva special pentru dumneavoastră.

Stai! Să nu divulgăm prea multe.

Trebuie să creăm puțin suspans.

Bine. Iată!

Știți că nu sunt mare fan al filmelor de acțiune cu buget uriaș.

Iarăși începe cu iubirea ei față de filmele străine simandicoase.

Sunt pretențioasă. Eu creez suspansul.

- Tu ai cerut-o. - Continuă!

Filmul lui Claude Van De Velde m-a mișcat, trebuie s-o recunosc.

E un film incredibil. L-am văzut de 27 de ori.

Sunt din echipa „Van De Velde”.

Eroul acestui film nu este vedeta de acțiune

pe care o credeați, cea care salvează situația.

Îl avem astăzi aici.

Doamnelor și domnilor, veverița Sassy!

Ești mult mai mare în realitate.

La naiba, nu!