Original subtitles

Un povestitor bun știe că o scriere literară de succes

împletește ficțiunea cu realul.

Iar Jack London a fost unul dintre cei mai de succes povestitori din lume.

Sperăm că nu se va supăra

dacă, spunându-vă povestea lui, împletim adevărul cu puțină ficțiune.

Toamna anului 1897. Jack London, un tânăr socialist din San Francisco,

împreună cu prietenul lui, Merritt Sloper, sosesc în Skagway, Alaska,

începutul celei mai grele călătorii posibile, ruta spre Dawson City,

în aproape necunoscutul teritoriu canadian Yukon.

Era un moment în care lumea întreagă era înnebunită de... febra Klondike !

FEBRA AURULUI

SKAGWAY, ALASKA

Teritoriu al Statelor Unite August 1897

Skagway !

Cineva a spus că arată ca poarta către iad !

Dacă de partea cealaltă e aur, nu poate fi chiar atât de rău !

Ziarul Skagway Midnighter ! Mulțumesc, domnule !

La o parte !

O să ne îmbogățim ! O să primim greutatea noastră în aur !

Fir-ar să fie ! London ! Iisuse !

Ai naibii socialiști ! Nu știți nici cum vă cheamă !

Mergem după ei, ne luăm provizii

și plecăm naibii din văgăuna asta noroioasă... Iisuse ! Hai, London !

Ridică-te ! Nu te băga !

Nu ! N-ai ce căuta ! Nu e treaba ta.

Atenție !

Pierdem timpul ! Trebuie să ne cărăm de-aici !

Ce-a fost aia ?

Tu uită-te numai înainte ! Asta face parte din distracție.

O să zacă vreo nouă cu mutra-n noroi

înainte să plecăm din oraș diseară.

Nu vreau ca al zecelea să fie un tânăr prostănac,

partenerul meu cel ageamiu.

Partenerul meu trebuie să aibă forță să traverseze trecătoarea

și asta înseamnă să mergi înainte neabătut.

- Tu du-te și cumpără merinde ! - N-ar fi rău.

Mă duc să găsesc un loc să punem capul jos. N-am de gând să dorm în noroi.

Ține ! Ajung pentru partea mea de provizii, da ?

- Bani de socialist... - Sloper !

Ține !

Iisuse ! Nu mai cărăm afurisitele astea de cărți după noi !

Știe cineva unde pot să cumpăr cele mai bune provizii din oraș ?

Dacă faci ce ți se spune, poate ajungi un bun câine de sanie.

Ryan ! Ăsta are și nume ! Buck ! Crezi că a fost al vreunei cucoane ?

Buck !

Să vedem dacă-ți mai amintești cum te cheamă după ce termin cu tine !

Dă-te de pe mine ! Luați câinele ăsta de pe mine !

Îți vine să crezi ? Corcitura ! Ține asta !

Cine naiba ești ?

- Cât vrei pe câine ? - Nu e al meu.

- Al cui e ? - Al domnului Smith.

- E pe aici ? - Nu.

Și nu-i place ca lumea să-și bage nasul în treburile lui.

- Cum ți se spune, băiete ? - Pe zgardă scrie "Buck".

Ticălos nebun !

Ușurel, băiete ! N-am să-ți fac niciun rău.

Nimeni n-o să-ți mai facă niciun rău.

Liniștește-te... Așa ! Uite ce băiat bun !

Așa...

Nimeni n-o să-ți mai facă niciun rău.

Spune-i domnului Smith că o să mă întorc să-i plătesc !

Nu poți să iei câinele !

Cine mă oprește ? Nu !

Hai, Keish, intră ! Așa te vreau...

- Dl Thornton ? - Da ?

Sunt Jack London.

Am auzit de câinii dv. Mă întrebam dacă îl puteți face bine pe acesta.

Da. Vino !

Pune-l acolo !

Aici ?

Dumnezeule... Tu l-ai bătut ?

Îmi pare rău.

Nu mă cunoașteți.

El a făcut asta ? Să te bandajez !

- Uitați-vă la el mai întâi, vă rog ! - Bine.

Tocmai făcusem niște cafea. Te rog să iei !

- Pune-mi și mie o cană, te rog ! - Da.

E în regulă, băiete ! Unde l-ai găsit ?

La capătul străzii. Unde sunt și ceilalți câini.

Da... Will Ryan. Barbă neagră ? Dinți de castor ?

Îl știu. Pregătește câini ca să tragă la sanie.

Cam peste cât timp o să poată merge ?

Mai bine lasă-l la mine ! O să dureze două-trei zile.

Partenerului meu n-o să-i placă asta.

- Vă duceți la terenurile aurifere ? - Da, domnule.

Bine.

Vă mulțumesc pentru ajutor, dle Thornton !

- N-ai pentru ce ! - Mă duc să dau banii pe el.

Îl cumperi de la Smith ?

Da. Cine e acest Smith ?

Jefferson Randolph Smith. I se spune Smith Săpunaru'.

Vine de undeva, din sud. Dar porecla și-a primit-o în Colorado.

Vindea săpun de ras de 25 de cenți cu cinci dolari.

Făcea lumea să creadă că în fiecare bucată e ascunsă o bancnotă de 20.

E un personaj important aici, în Skagway ?

Dle London, Smith Săpunaru' are Skagway în buzunar.

E jaf curat. Nu mi se par ieftine deloc.

Unde te grăbești așa, partenere ?

Nu vorbești cu mine ? Suntem parteneri, ai uitat ?

- Unde naiba te duci așa ? - La cârciuma Klondike.

- Cred că ești teribil de însetat. - Da.

Dacă mă gândesc, parcă și eu aș bea ceva.

Dar tu nu te duci pentru asta, nu ?

Nu. Cumpăr un câine de la anume Smith Săpunaru'.

N-avem nevoie de câine !

- Smith Săpunaru' ? - Da.

Iisuse ! Numai de el am auzit toată ziua...

Ce vrea Smith de pe aici, ia. Ce ia, păstrează.

Dacă nu vrea să-ți vândă câinele ?

O să vrea.

London !

Trebuie să vorbesc cu tine !

Orice ai de gând să faci nu-mi miroase-a bine ! London !

London !

- Unde e Smith ? - Cine are treabă cu el ?

Nimeni ! Partenerul meu...

A auzit multe despre dl Smith. Toate, numai de bine.

Ținea doar să-i arunce o privire admirativă.

- Nu-i așa, London ? - Vreau să-l văd pe Smith acum.

Atunci du-te și vorbește cu tipul de acolo !

- Malacu' ? - Nu, cel mărunt, care joacă pocher.

O să-ți spună tot ce vrei să știi despre dl Smith.

Nu e nevoie.

- Ești Smith Săpunaru' ? - Așa mă cheamă.

Mă tem că n-am avut plăcerea.

Jack London. Am venit să cumpăr un câine care se zice c-ar fi al tău.

Jack London... Omul meu nu ți-a reținut numele în timp ce-mi furai câinele.

Omul tău bătea câinele cu sălbăticie.

Și nu l-am furat. Am venit să-l plătesc. Cât face ?

Cinci sute de dolari.

Cinci sute...

E o grămadă de bani.

- Dă-mi 400 ! - Ești nebun ? Cumperi un câine ?

- Dă-mi-i ! - Nu mai am atâta.

Am cumpărat echipament, ai uitat ? Ascultă, London...

Ăștia nu-s oameni cu care să te joci...

Toți banii ! Vreți miza ? Poftim !

Ați și terminat, domnilor ? Tocmai când mi se părea că vi s-a întors norocul !

O să vă recuperați fără îndoială banii, cu vârf și îndesat, altă dată !

- Ce este cu acest tânăr domn ? - Se numește Jack London.

Dle London, ți-l prezint pe dl Gates. Dl Gates, dl London.

Un nume răsunător. Vă plac jocurile de noroc, dle London ?

Uneori. Dar nu blackjack. E prea lent.

Orice dorești ! Pocher draw sau stud.

Cartea cea mai mare.

Ia loc, dle London ! Da, sunt Bill Gates.

Prietenii și dușmanii îmi spun Swiftwater. Din vara lui 1884.

Am fost văzut navigând singur, cu un vas încărcat,

pe un afluent foarte rapid, la Gordaleen.

- Ce avem aici, dle London ? - Jack.

O sută de dolari.

Drag și tânăr prieten...

Ai banii ăștia de foarte multă vreme, nu-i așa ?

Ești sigur că vrei...

Sunt sigur că vreau să amesteci cărțile, Swiftwater.

E cartea cu numele tău, prietene !

- Dle Gates... - Poți să-mi spui tot Swiftwater.

Dă-mi o șansă să-i recuperez !

- Vrei să pariezi 200 ? - Trei sute.

Pune-i pe masă !

Nu-i am la mine. Dar, dacă pierd, pot să fac rost.

Sigur că poți. Și ai să faci !

- O sută pe Swiftwater ! - Nici vorbă.

Iisuse !

"Dansăm" câte puțin de fiecare dată, nu-i așa, Jack ?

Așa se pare.

Ai avut și tu puțin noroc...

Presupun că o să-ți iei câștigul și o să pleci.

Continuăm.

Domnule London...

Încep să am sentimentul că am fost păcălit.

- Cinci sute de dolari. - Câinele nu e de vânzare.

Pe lângă tot ce am auzit, ești și un mincinos care nu-și ține cuvântul !

Iisuse !

Iar tu, prietene, ești arogant, curajos, ambițios...

Și un mucos.

- Nu mă lua de sus ! - Vorbim ca-n cărți, pe deasupra !

Lasă mâna jos ! Așa n-o să ajungem nicăieri...

Puști țicnit !

O singură prostie ca asta dacă mai faci, nu mai sunt partenerul tău !

Cum dorești !

Iisuse ! London !

Oricare dintre bieții amărâți din jurul meu !

Poate că vorbesc multe prostii.

Poate că n-au citit atâtea cărți ca tine.

Dar oricare dintre ei ar fi mai întreg la minte

decât nenorocitul idiot cu care m-am potcovit !

Mâine-dimineață plecăm foarte devreme.

Pun pariu că, dacă reușim să trecem toate astea de Porcupine Hill,

avem un avans bun spre White Pass. M-ai auzit, London ?

- Dacă pornim în zori cu... - Te-am auzit.

Atunci dă un semn de viață, pentru Dumnezeu !

Cât de departe crezi că putem ajunge mâine-dimineață ?

Depinde dacă Buck e gata să facă drumul.

Buck ?! Ai înnebunit ? Chiar vrei să iei câinele ăla ?

Ești țicnit ! Iisuse !

Din cauza ta o să murim înainte să ieșim din oraș !

E o povară foarte mare de dus prin trecătoare.

Așa e, dar așteaptă până o să începi să lucrezi cu ele !

L-am prins pe nenorocit ! Se furișa ca un indian !

Noroc că dorm iepurește, altfel îți făcea felul !

- Nu ! Am venit să stăm de vorbă ! - Aiurea !

Smith l-a trimis ca să te omoare !

- Ce vrei, Swiftwater ? - Dă-mi drumul !

Așa...

Tu și partenerul tău vă duceți la Dawson City, nu-i așa ?

- Și ? - Trebuie să ajung la Dawson.

- Și ce te oprește ? - Trebuie să fiu acolo !

N-am ratat nicio căutare de aur !

Am fost în California în '49 ! Eram chiar mai tânăr decât tine, cred.

Ticălosul ăsta mieros

schimbă subiectul mai iute decât se mișcă busola la Polul Nord !

- Swiftwater. - Jack...

Asta va fi ultima mea "lucrare".

Ultima mea șansă ! Dawson City mă așteaptă !

Mă instalez într-un local mai select și, într-un an, mă pot retrage.

Trebuie doar să ajung acolo !

Atunci, să te trimită Smith Săpunaru' !

De el încerc să scap !

Dacă vrei să pleci, pleacă !

Nu mă pot lecui de jocurile de noroc.

Am, aici, o mâncărime fără leac. Și sunt bun la cărți.

Nimeni... Mă rog, foarte puțini... Mă pot întrece prin cârciumi.

Din păcate, nu mă pot opri la asta.

Și am făcut niște pariuri dezastruoase în alte părți.

Ce legătură are asta cu Smith ?

Îi datorez bani. Foarte mulți.

Îi jumulești bine pe fraieri la cârciumă.

De ce nu-l plătești din ce câștigi ?

Deoarece, cu cât fac mai mulți bani, cu atât Smith mărește suma.

S-a asigurat că nu-l voi putea niciodată plăti cât sunt aici.

Ia-mă cu tine, Jack ! Du-mă până la Klondike, te rog !

Știi ce vrea, nu ? Protecție.

Vrea să-l scăpăm de Smith Săpunaru'.

- Ăsta e adevărul, nu ? - Vă plătesc. Oricât.

Poți să-mi dai toate lingourile de aur din trezoreria statului

și tot n-ar fi de-ajuns.

Nu ca să mă pun rău cu Smith Săpunaru'. Eu zic că nu.

Îmi pare rău, Swiftwater.

Înțeleg. Oricum, știam că n-am prea multe șanse.

- Și ce ai să faci, Swiftwater ? - O să găsesc eu o soluție.

Mă duc să văd ce face Buck.

Uitați-vă la asta, băieți ! O să facem avere !

O să primim greutatea noastră în aur !

- Unde e ? - Mai încet ! E teafăr.

Și de ce nu ne putem duce la Klondike pe unde am zis ?

Fiindcă ar fi periculos pentru London s-o ia prin White Pass.

Cealaltă rută începe de undeva de la nord de-aici.

Îi zice Chilcoot.

Dacă London vrea s-o ia prin altă parte e treaba lui.

Eu o iau prin White Pass.

Ar fi mai înțelept să călătoriți împreună

și ruta Chilcoot e mai bună.

- Eu o iau prin White. - Bine.

Când o să te întâlnești pe drum cu oamenii lui Smith,

să le explici că nu mai ești partenerul lui Jack London !

O iau prin Chilcoot.

TRECĂTOAREA CHILCOOT

Granița canadiană Septembrie 1897

- E ultimul drum ? - Da.

Pune-ți lucrurile acolo și așază-te la coadă !

- Ultimul drum ? - Da.

Pune-ți lucrurile acolo și vino să te așezi la coadă !

E ultimul drum ? Pune-ți lucrurile acolo și așază-te la coadă !

Mulțumesc frumos ! Ești un om bun.

Stai pe loc ! Treci aici !

- Îți urez noroc ! - Mulțumesc.

- Cobori iar ? - Da. Încă două drumuri.

- Noroc, prietene ! - Mulțumesc.

Noroc !

Pune-ți lucrurile acolo și vino să te așezi la coadă !

- E ultimul drum ? - Da.

Pune-ți lucrurile acolo și vino să te așezi la coadă !

Stai pe loc ! Treci la coadă !

- Pentru ce ? - Vama canadiană.

- O să dureze mult ? - Nu știu.

Când îți vine rândul, intri la interviu la inspectorul Steele.

Acum, treci la coadă !

- Interviu ?! - Exact.

Știi ce fel de drum am făcut ?!

- Nu stau la coadă ! - Treci ! Acum !

Ascultă... Steele ?

- Ai zis Sam Steele ? - Da.

Ascultă-mă bine !

Tu și afurisita ta de gură mare ne-ați băgat în destule belele.

Te previn ! De data asta vorbesc serios !

Să nu te-ncontrezi cu Sam Steele !

- Ce e, un polițist ? - Da, e polițist.

E cel mai tare polițist de aici.

Toți cei din ținutul de nord îl știu.

Nu i se zice degeaba "Leul din Yukon".

- Serios ? - Da.

A înăbușit revolte. L-a pus cu botul pe labe pe Sittin' Bull.

A ajutat la construirea unei căi ferate prin ținutul ăsta aspru !

- Care dintre voi e Jack London ? - Eu.

Cunoști cerințele pentru intrarea pe teritoriul canadian ?

Fiecare membru al echipei trebuie să aibă provizii pentru un an.

- Le avem, domnule. - Oamenii mei o să verifice.

Sunt sigur că veți găsi totul în ordine, domnule.

Înțeleg că ai stat o vreme la închisoare. În Buffalo.

Păreți să știți multe despre trecutul meu.

E de datoria mea. Fiecare polițist e și un pic istoric.

În cartea aia de istorie scrie și pentru ce am fost închis ?

Vagabondaj.

Și credeți asta, domnule ?

Iisuse Hristoase, London, potolește-te !

- Am vreun motiv să nu cred ? - Nu, domnule. Polițiștii...

Polițiștii au atacat un grup de oameni flămânzi, neînarmați,

a căror singură crimă a fost că-și doreau să muncească cinstit.

Polițiștii ne-au umplut de sânge cu bâtele lor.

Și tot ei ne-au încuiat, fără judecată,

într-o închisoare împuțită, o lună întreagă.

Iisuse, London !

Ai terminat, London ?

Depinde dacă ne lăsați să trecem sau nu, domnule.

Și dacă nu vă las ?

Atunci mai găsesc câte ceva de spus.

- Nu primim derbedei în... - Ascultă aici, inspectore !

Ascultă tu ! Nu permit să fiu întrerupt când vorbesc. E clar ?

Mi s-a dat răspunderea să păstrez liniștea în Yukon.

Și exact asta o să fac. N-avem nevoie de zurbagii.

- Tu și partenerul tău... - O clipă !

Dacă crezi că noi o să fim zurbagiii acolo...

London ! Dumnezeule !

Îmi cer scuze.

- Nu. Spune-mi ce voiai să spui ! - Nu cred că o să spun.

Însă, dacă mie nu-mi veți da voie să trec, sper că nu-l veți face

și pe partenerul meu să sufere pentru părerea dv. despre mine.

E vreun motiv pentru care l-aș lăsa pe oricare dintre voi să treacă ?

Da, domnule. Am venit pentru aur, nu ca să creăm necazuri.

- Aurul poate aduce necazuri. - Vrem să ne ducem la Klondike, dle.

Nu mai am întrebări.

Mulțumesc, domnule.

Asta înseamnă că ne lăsați să trecem ?

Aveți grijă să respectați legea !

Dumnezeule ! O s-o respectăm, domnule !

Vino, Buck !

LACUL LINDEMANN Septembrie 1897

Am ajuns, în sfârșit, Sloper ! Lacul Lindemann.

E destul lemn aici cât să faci o mie de bărci.

Nouă ne trebuie doar una.

Acum o să vedem dacă mușchii tăi sunt la fel de tari ca limbarnița.

Hai, Sloper ! Să mergem !

Iisuse, mă mușcă !

Salvează-mă, câine prost și puricos !

Fir-ar ! De ce naiba râzi, idiot afurisit ?

Tu ai ales ruta asta nenorocită !

Ești un prostănac stângaci !

Și n-ai să mă prinzi că urc iar dealul !

Ce e acolo poate să rămână acolo !

Copacii ăștia sunt destul de buni pentru tine ?

Cei mai buni pe care i-am văzut. O să marcăm tot pâlcul.

N-aveți voie să tăiați copaci aici ! Toți copacii ăștia sunt ai noștri.

Du-te la tabără ! Îl dobor eu pe Ryan. Unde vă e marcajul ?

I-am ales devreme. N-am avut timp de marcaje.

Vino, Sloper !

Uite... Marcați copacii și sunt ai voștri !

Fără marcaj, nu sunt. Mă înțelegeți ?

Vino !

Cum ai trecut de dl Smith ?

Tu cum ai trecut de Steele ?

Nu credeam că lasă derbedei pe teritoriul ăsta.

Eu muncesc în Dawson City. Dresez câini.

Am văzut. Du-te să-ți alegi alți copaci, Față-de-castor !

Puneți mâna pe bătrân !

Hai, omoară-mă !

Ce-ai zis ?

Omoară-mă acum, cât ai ocazia !

Altfel, într-o bună zi, am să vă omor eu pe amândoi.

Du-te de-aici !

Dă-te !

Mulțumesc, Buck !

"Mulțumesc, Buck" ?!

Cade !

Cea mai bună barcă pe care am făcut-o vreodată !

N-aș vrea să le văd pe celelalte.

E la fel de bună de mers pe apă ca oricare.

Asta nu-nseamnă cine știe ce, Sloper.

- Ia uită-te, Sloper ! - Ce e ?

- Oprește ! - Iisuse !

- Jack ! Jack London ? - Swiftwater !

London !

- Jack, băiete ! - Salut, Swiftwater !

Și stimatul domn Sloper !

Să nu zici că ai trecut muntele cu chestia aia !

Știi bine că nu ! E imposibil !

Ba știi foarte bine că da !

Când e vorba de dorința de confort, dragul meu,

"imposibil" devine doar "greu".

Ți s-a schimbat binișor norocul, nu-i așa, Swiftwater ?

V-am spus că găsesc eu o soluție. Veniți !

Să vă fac cunoștință cu tovarășii mei de drum...

Deși era bine dacă erați îmbrăcați ceva mai ca lumea.

- Ai dame ? - Nu așa de tare !

De ce ? Nu știu că sunt dame ?

Sloper, acestea nu sunt "dame".

Sunt doamne cu un talent teatral considerabil.

Ai dansatoare de șantan ?

Nimic atât de lumesc ! Au fost foarte admirate în Denver.

Acum au venit în nord ca să admire minunile Yukonului.

Da, au venit să profite și ele de pe urma goanei după aur.

Jack, ești foarte delicat în folosirea cuvintelor.

Au recomandări înalte.

Și, cu bani buni, vor să deschidă un local în Dawson City.

Un palat scânteietor,

dedicat plăcerii și confortului prospectorului obosit de drum.

Și cine ar fi putut să le însoțească mai bine prin vicisitudinile...

Ce caută ăsta aici ?

Zice că merge la Dawson City.

- Și Smith Săpunaru' ? - Nu l-am văzut.

N-aveți idee cât de greu mi-a fost să fug din Skagway.

Dacă Smith e pe urmele mele... Dar autoritățile n-ar permite, nu ?

Doamnelor !

V-o prezint pe dra Belinda McNair... Prietenii mei, Jack London și Sloper !

Domnilor...

Dra McNair a binevoit să consimtă să devină soția mea.

Să nu începem iar !

Ți-am spus că n-am să mă mărit niciodată cu un jucător.

Te-am asigurat că am terminat definitiv cu jocurile de noroc.

Dar minți de îngheață apele. Am auzit că aveți o barcă. Unde e ?

E cea de acolo.

- Cât vreți pe ea ? - Nu e de vânzare.

Totul e de vânzare. Care e prețul ?

Dră McNair, partenerul meu și eu

am construit-o ca să mergem la pârâurile aurifere

și nu cred că ne-ar putea convinge ceva să o vindem.

Admir bărbații cu principii. Doamnelor ! Puteți coborî.

Ea e Gertie... Și ea e Louise.

A întins mâna și și-a dat seama că el murise.

L-a ținut în brațe mult, mângâindu-i părul, sărutându-i ochii închiși.

Ea întinse mâna după pumnalul din teacă.

Și și-l înfipse în inimă !

Se întinse lângă el.

Cu ultimele puteri, luă mâna lui în mâinile ei.

A fost frumos, Jack...

- A fost atât de trist ! - A fost frumos.

Shakespeare ar fi fost mândru, băiete !

N-am mai cunoscut pe nimeni care să poată turna, scuzați-mă, doamnelor,

atâtea gogoși ca tine, Jack !

Gertie, e timpul ca tu și Louise să vă duceți la culcare !

- Nu sunt obosită, Belinda. - Ba ești !

Ai zis că pot să stau trează cât vreau.

M-am răzgândit.

- Bine... Care e cortul meu ? - Alege !

- Noapte bună, Jack ! - Noapte bună, Louise !

- Noapte bună ! - Noapte bună, Gertie !

Aș putea să-ți văd barca ?

E prea întuneric ca să te uiți la barcă.

- Putem merge pe bâjbâite. - Sigur.

E o femeie tare arătoasă !

Întreprinzătoare. Va fi o soție bună.

Doar nu vorbești serios despre căsătorie, nu, Swiftwater ?

Dle Sloper, la vârsta mea, bărbatul pendulează între râs și lacrimi.

Vinzi aproape la fel de multe gogoși ca Jack.

Barca ar fi foarte bună pentru mine, pentru fete și pentru Swiftwater.

O fi bună pentru voi, dar cu mine și cu dl Sloper cum rămâne ?

- Te putem înghesui și pe tine. - E partenerul meu, Belinda !

Păcat ! Ar fi fost o călătorie interesantă.

Dar, dacă ești hotărât...

Doar nu te gândești să încerci cu el !

De ce nu ? Are o barcă gata de plecare. Probabil că-i plac banii...

Fii prudentă cu el, Belinda !

Sunt prudentă cu toți bărbații pe care îi întâlnesc, Swiftwater. Nu uita !

Asta-mi trebuia: unul dintre oamenii lui Smith, într-o călătorie pe fluviu.

Cărți...

Miroase a ploaie. Am zis că miroase a ploaie.

Nicio șansă !

Acu' ce mai zici ? Pentru mâine îți miroase bine ?

În curând, ajungem la pragurile de apă.

Din câte am auzit, mai bine le ocolim.

- Pierdem prea mult timp. - Mai bine decât să pierdem barca.

Mai ales după cât ne-a plouat.

Bulboanele alea o să ne arunce de colo-colo.

Ajutor ! Aici ! Jack ! Sloper !

- Ajutor ! Aici ! - Jack, ajutor !

- Uită-te acolo ! - Iisuse !

- Jack ! Aici ! - Dle Sloper ! Ajutor !

E clar că nu sunt indieni.

Ajutor ! Jack !

- Jack ! Sunt eu, Belinda ! - Iisuse !

- Mă întreb ce li s-o fi întâmplat. - Hai !

Când ne-am trezit, Ryan dispăruse cu barcă cu tot.

Swiftwater s-a dus să angajeze oameni care să ne care bagajele.

N-are multe șanse să găsească pe cineva în sălbăticia asta.

A plecat de aproape trei zile.

Noi tocmai eram gata să luăm cât putem duce

și să pornim după el.

Dar acum, că ați apărut voi,

ne puteți scuti de atâtea zile de mers pe jos, nu ?

Mă întorc repede.

Ryan... Pui de cățea nenorocit !

"Bulboanele alea o să ne arunce de colo-colo !"

- Ce e zgomotul ăsta ? - Care zgomot ?

- Tu nu auzi niciodată nimic. - Aud ce vreau.

Nu spune niciodată "nu" fiindcă nu aude întrebarea.

- Măcar eu am la ce să răspund ! - Fetelor...

Trebuie să dăm jos asta.

- Să vă ajut ? - Da, dacă poți.

Tu ai grijă de barcă !

Dumnezeule !

- Iisuse ! - Dumnezeule mare !

Doamnelor...

Ai grijă... Mâna...

- Oferă cineva micul dejun ? - Swifty !

Belinda, dragostea mea,

nu înțeleg cum reușești să arăți atât de superb

în orice clipă și-n orice condiții !

Mă bucur că te revăd.

Domnii mei, le-ați trecut pe doamne peste praguri. Vă sunt recunoscător.

Barca noastră a fost furată, altfel le-aș fi trecut eu cu ușurință.

O să mă gândesc des la tine.

La revedere, Belinda !

- La revedere, Jack ! - La revedere, Louise !

- La revedere ! - La revedere, Gertie !

O să ajungeți, probabil, în Dawson City, în vreo șase zile.

Doar nu ne despărțim definitiv, tinere Jack !

Vei ajunge și tu în Dawson într-o bună zi. Pe 3 la 1.

- Swiftwater ! Pariezi ? - E doar un fel de-a spune.

Cred că există posibilitatea să ne reîntâlnim curând.

Sper, prietene !

Hai, Sloper ! Ne așteaptă drum lung.

Să ajungem la cabană până nu începe ninsoarea !

La revedere !

- La revedere ? - Da... presupun.

- Ce vrea să însemne asta ? - Mă duc cu ei.

Ce ?!

M-am hotărât. Mă duc cu ei.

Ce naiba spui ? Sloper !

Nu te înțeleg.

Nu cred că asta e bine pentru un parteneriat ca lumea.

Nu e nevoie să-ți înțelegi partenerul.

Ba da.

Pe naiba ! Eu nu te-am înțeles niciodată, Sloper.

Da, dar eu nu te calc pe nervi cum mă calci tu pe mine.

O să te descurci.

Și oamenii ăștia au nevoie de cineva care să le piloteze barca.

- Rămâi cu mine, Sloper ! - Nu. Mă duc cu ei.

N-am cum să mă descurc singur ! Am nevoie de tine.

N-ai avut nevoie de nimeni în toată viața ta cea tânără.

Am acum.

Poate că îmbătrânesc.

Iisuse !

Al naibii puști afurisit ! Iisuse !

Mă bagi în tot felul de belele cu gura aia blestemată a ta !

Ești...

Era să mor din cauza ta ! Știi bine.

Iisuse !

Și ce rost are să încerc să-ți explic ceva ?

Nu asculți niciodată !

Duceți-vă, oameni buni !

Hai odată ! Ce mai aștepți ?

Nu vrei să ajungă ceilalți primii la aur, nu ?

STEWART CREEK Noiembrie 1897

Va trebui să ne oprim din clipă-n clipă. Pentru tot restul iernii.

Poate chiar acum.

Când nu vrei să vorbească, turuie prostii atât de repede

de nu-l poți opri nici cu o lopată în gură, dar când vrei să vorbească...

Sloper ? Repede !

- Ce este ? - Nu știu.

Iisuse !

Știam eu că e pirită...

- Aur ! - Aur...

Aur ? De-adevăratelea ?

Cât se poate de adevărat !

"Pe mare sau pe uscat... Există un Cape Horn pentru noi toți."

"Băieți, aveți mare grijă ! Pregătiți-vă din vreme !"

"Bărbi sure, mulțumiți-i Domnului că a trecut !"

Cum îmi ziceam, sunt prostii. Ce înseamnă ?

Că fiecare trece printr-o criză existențială.

Care îi afectează tot restul vieții.

Și de ce n-o zice pe șleau ?

Dacă aș putea spune lucrurile măcar pe jumătate la fel de bine ca el...

E doar vântul, Buck...

Ai auzit ceva, băiete ?

Cineva a trecut pe aici.

E din cauza claustrofobiei. Și la tine la fel.

Cuminte, băiatule !

E ticălosul ăla de Ryan !

Nu știu. Dar cui îi pasă ?

- Unde să ne refugiem ? - În însoritul San Francisco !

Acoperă-mă !

Acoperă-mă !

- Unde te duci ? - Pe acoperiș.

- Pentru ce naiba ? - Nu simți mirosul ?

Trage !

Nu știam că ăsta e drumul spre Dawson !

Am trecut să beau o cafea !

Mă bucur că te-am putut distra nițel.

Dl Thornton ?

Sloper...

Sloper ?

Crezi că acesta ar putea fi Cape Horn ?

Ce spune ?

E ceva despre care discutam deunăzi.

Trebuie să-l ducem la Dawson, iute ! Ai pături înăuntru ?

Tot ce ai ! Haine groase, orice !

DAWSON CITY

Teritoriul Yukon Decembrie 1897

Rezistă, Sloper ! Aproape am ajuns.

Doctorul o să te facă bine, apoi ne ducem să le vedem pe fete.

Hai, Buck ! Mergi !

Așa ! Mergi, Buck !

La o parte, vă rog !

Ascultă ! Ce s-a întâmplat aici ?

- Nu se vede ? - Unde e dr. Riddle ?

S-a făcut scrum. Oamenii zic că era beat criță.

Avem un rănit. Mai e vreun doctor pe-aici ?

- În Dawson, nu. - Stai...

Preotul, părintele Judge, nu e doctor, dar are o casă.

Părintele Judge e și el bolnav. Aproape mort.

Bine, Jack... Scuzați-mă, domnule ! Dați-i drumul !

Încearcă să nu vorbești, Merritt !

Deocamdată merge, dar nu-l putem lăsa aici toată noaptea.

Știu. E prea frig.

- Mă întorc cât pot de repede. - Bine.

Jack ! Ce minunat e să te revăd !

Jack, nu ești deloc drăguț cu mine !

Mă grăbesc. Belinda e pe aici ?

- Belinda ? - Da.

Da. Pe undeva. Pa, Jack !

Scuzați-mă !

Jack ? Nu e perfect ? Așa cum mi-am visat întotdeauna.

Vino cu mine ! John, un coniac pentru dl Jack London !

Am nevoie de ajutorul tău.

- Belinda ! - Uită-te !

Sloper a fost împușcat. Are nevoie de un medic.

E îngrozitor ! Cel mai apropiat medic e în Circle City.

Nu mai poate călători. Am nevoie de un loc...

Belinda ? Voiai să-mi vorbești despre ceva ?

- Dacă e vorba de procentul tău... - Gertie ?!

Jack ! Știam că o să te revăd.

Da, vreau să-ți vorbesc, Gertie, dar nu acum.

- Dacă e vorba de procentul tău... - Mai târziu !

- Nu te poate ajuta farmacistul ? - Am încercat, dar nu e nimeni...

Sloper e în stare gravă ! Am nevoie de ajutor !

- Nu dăm pe datorie. - Belinda, nu mai avem whisky.

Nu se poate să stăm fără whisky. Așteaptă-mă ! Nu durează mult.

Belinda !

- Stillwater ! - O să facem avere !

O să primim greutatea noastră în aur !

Lucrurile stau foarte prost în Dawson. E frig. Oamenii sunt flămânzi.

Merritt Sloper te-a ajutat să ajungi aici.

Cer doar o cameră în care să-i fie cald și...

Jack, abia ai sosit ! N-ai apucat să vezi cum e viața în Dawson.

Paturile sunt la mare preț.

Poate ar putea dormi două fete într-un pat câteva zile...

Jack...

Jack, o să vii să mă vezi într-o zi ?

Cât o să mă coste ?

- Jack... - Încearcă să nu vorbești !

Atâta vorbă... Gură-mare !

Gură-mare.

- Am să rezist, Jack. - Sigur că da !

- Iisuse... Mi-e frig. - Știu...

Dar am să-ți găsesc un loc cald.

- Trebuie să-l ducem de-aici. - Știu. Dar unde ?

Mă întorc la cârciumă. Dacă nu ne dau o cameră,

măcar să ne lase să-l punem în bucătărie.

Acolo e mai cald.

Ce e, Buck ?

Jack !

Lasă-i să se odihnească ! Au avut o zi grea.

Tu ! Întoarce-te ! London ! Da, London...

Ai ajuns până la urmă în Dawson City ? London ?

Vino, băiete ! Așa...

Te simți bine ? Să-ți dau niște cafea fierbinte...

Și nu ai idee cine a făcut asta ?

Îmi pare rău, London. Sincer !

Îmi pare rău și că trebuie să aduc vorba de ceva în momente din astea...

Dar legea e lege.

Tu și Thornton ați adus vreo armă de foc în oraș ?

Dacă ați adus, trebuie să vi le iau.

O să le primiți înapoi când plecați, desigur.

Ați adus ?

Puști.

Nu pistoale. Atunci e în ordine.

Pistoalele sunt cele care provoacă belele.

Vrei să te asiguri că nu se trage în Dawson.

Exact.

Dar se poate minți, înșela și fura ?

E un oraș atât de lacom și de lipsit de inimă,

încât nimeni nu mișcă un deget ca să salveze viața cuiva.

London...

Nu... Nu se trage în orășelul tău frumos, dle inspector !

Dar nici omenie nu e.

Nu e milă. Dragoste.

Doar legea. Măreața, oarba lege !

Jack ! Aici ! Sunt eu, Swiftwater !

Trebuie să vorbesc cu tine ! Jack !

Am venit să-ți spun... Smith Săpunaru' e în Dawson.

Ne caută pe amândoi ! Ne vrea pielea !

Vrea să ne omoare ! Vino aici, unde putem vorbi.

- Unde te duci ? - Aici.

Până pleacă, o să stau în ascunzătoare.

Undeva unde n-o să mă găsească.

Poți să vii și tu. Vom fi în siguranță. Dar trebuie să ne grăbim, Jack !

Stai... Ai venit să mă cauți ?! Ți-ai riscat viața.

N-am timp de vorbă. Vii ?

Du-te tu ! Du-te, Swiftwater !

Du-te !

Vreau să-ți mulțumesc că ai avut grijă de câinele meu.

Nu e al tău.

E câinele meu. Mi l-ai furat. Îl vreau înapoi. Ia-l, Ryan !

Scoate-l tu, Big Ed ! Nu știu de ce, dar câinele ăsta nu mă place.

Stați așa ! Lăsați-l, băieți !

Îmi pare rău. E vina mea. Am uitat de spiritul tău, dle London.

- Să facem o întrecere ! - O întrecere ?

O cursă de câini. Echipajul tău contra echipajului meu.

Dacă câștigi, păstrezi câinele și-ți dau 2 000 de dolari.

Și dacă pierd ?

Îți iau câinele și intri în slujba mea șase luni.

Nu știu... E echipajul dlui Thornton.

Pot să vorbesc între patru ochi cu dl London ?

Scurt !

Jack... Îți dau echipajul, știi asta. Dar câinii sunt epuizați.

Au făcut un drum lung și foarte greu.

- Accept provocarea, dle Smith. - Bun !

Peste patru zile.

Mâine-dimineață. Și încă ceva !

Dacă nu vii... Poți să fii sigur că mă întorc după câine.

Bună dimineața !

- Noroc, dle Thornton ! - Mulțumesc.

Simte biciul... O să alergi !

- Vă urez o cursă bună ! - Mulțumesc.

- Bună dimineața, domnule ! - Bună dimineața !

Jack, va trebui să le stabilești un ritm adecvat.

Nu-i lăsa să pornească prea repede ! Pe de altă parte...

- Să nu rămână prea mult în urmă ! - Exact.

Ei au un echipaj bun.

Nu-ți face griji !

Jack !

Sunt îngrijorată în privința lui Swiftwater.

A dispărut aseară. Nu mai știu nimic de el.

El nu face așa ceva.

Nu-ți face griji ! O să apară mai devreme sau mai târziu.

Jack... Am vrut să-ți vorbesc înainte de cursă.

Am auzit de dl Sloper. Îmi pare rău.

Da... Am treabă.

Mi-e rușine pentru cum m-am purtat. Orașul ăsta are ceva...

- Noroc, Jack ! - Mulțumesc, Belinda.

Regulile, domnilor ! Eu voi da startul cu pistolul.

Deschidem barul abia după cursă.

Primul echipaj cu sania intactă care trece linia aceasta

va fi declarat învingător.

Sunteți gata, domnilor ?

Dle Swiftwater, un vechi amic al tău așteaptă să fie plătit.

Gata ?

Hai, Buck !

Swiftwater...

O clipă ! N-o atinge pe doamna !

Tu du-te și stai la ușă !

Nu știu, Swiftwater...

Nu te-am văzut niciodată în chip de pustnic. Ia loc !

Am făcut niște socoteli și am ajuns la concluzia

că banii pe care mi-i datorezi sunt cam cât partea ta din cârciuma asta.

Smith...

Îți spun ce o să fac.

Tu ești jucător. Și, uneori, mai risc și eu.

Așa că vom trage la cartea cea mai mare.

Dacă ai să câștigi, îți primești înapoi partea din local și suntem chit.

Dar, dacă pierzi, îl iau pe tot.

- Nu pot să fac asta. - De ce nu ?

Cealaltă jumătate nu e a mea.

Păcat... Mare păcat !

Te sfătuiesc, prietene, să faci un alt aranjament.

Trageți, corciturilor !

Hai ! Trageți !

Nu. Categoric, nu !

Belinda, sunt cărți de joc ! Le-am mânuit toată viața.

- Ești nebun ? - Am să câștig.

Localul meu !

În clipa asta, cealaltă jumătate e a lui.

Ticălosule !

O clipă !

- Vrei să le amesteci ? - Cu cărțile mele.

- Poftim ? - Nu poți să faci asta.

- Ce să fac ? - Să folosești pachetul tău !

Doar nu crezi că o să joc cu cărțile lui ?

Dle Smith ! Ați putea cel puțin să folosiți un pachet nou.

- Jucăm cu astea. - Nu în Dawson City, dle Smith !

Aduceți un pachet nou ! Eu îl desigilez și examinez cărțile.

- Ce crezi că faci ? - Vă ajut să jucați cinstit.

Cinstea mea nu e treaba ta.

E orașul meu, deci e treaba mea. Jucați cu un pachet nou !

Ascultă-mă...

Plănuiesc asta de prea multă vreme ca să las pe cineva să se amestece.

Și mai ales pe tine ! O clipă !

O să-ți dau un sfat

dacă vrei să-ți împlinești ambiția cu care te lauzi atât.

Am mulți prieteni în guvernul tău.

Prieteni buni, în posturi înalte.

Vreau să nu-mi mai stai în cale niciodată. E limpede ?

Mă gândeam eu că va fi...

Am cerut un pachet nou de cărți. Dă-mi unul, te rog !

- Acestea sunt pregătite. - Eu nu sunt.

- Cum adică nu ești ? - Cum am spus. Nu joc.

Ți-am făcut doar o propunere

la care, între timp, am renunțat.

- Nu poți face asta ! - Ba pot.

- Nu-mi dai o șansă ? - Nu.

Cursa !

Asta e, Smith ! Pariem pe cursă ! Eu pariez pe Jack London.

- Swifty ! - Nu... Stai...

Mi se pare foarte interesant.

Cu cărțile e destul de rău, dar o cursă de câini ?!

Uită-te la el ! Și la prietenii lui...

Cât crezi că o să mai rămâi aici dacă-mi preia partea ?

Aceeași miză ?

Aceeași. Jack o să câștige, Belinda ! Sunt sigur.

- Vin ! - Duceți-vă să vedeți cine e !

Swiftwater...

Hai ! Câțiva metri ! Treci linia de sosire ! Ai reușit !

London a câștigat. Ryan e mort.

Swiftwater ?

Promite-mi că n-ai să mai joci ! Nici măcar cărți. Jură !

- Te măriți cu mine ? - Doar dacă juri.

- Jur. Cine a câștigat ? - Jack.

Se pare că îți datorez niște bani.

Ce-ar fi să vii să lucrezi pentru mine ?

Și să sfârșesc ca Ryan ?

Ryan era prost. Nu avea spirit... Inteligență.

- Hai ! Lucrează pentru mine ! - Îmi stai în drum.

- Jack... - Mișcă !

Domnule Smith... Vreau să pleci din orașul ăsta.

Nu mă poți da afară din oraș.

Ba da. Înainte de lăsarea întunericului.

Cum adică înainte de lăsarea întunericului ?

Nimeni nu călătorește în ținutul ăsta noaptea. Moare înghețat !

Tu ai să călătorești.

Poftim ! O să ai nevoie de asta.

Niciun cuvânt Belindei !

Cântați ! Toți !

Liniște !

E un minut după miezul nopții. A început duminica.

Toată lumea afară !

- Zău așa... Noapte bună, băieți ! - Îmi pare rău.

Noapte bună, tuturor !

- Noapte bună, fetelor ! - Noapte bună !

Noapte bună !

- Ne vedem dimineață, Charlie ! - Da. Noapte bună !

Pungașule !

Noapte bună, copii ! Vise plăcute !

E și mâine o zi ! Noapte bună !

O să fim bogați, băieți ! O să facem avere.

O să primim greutatea noastră în aur.

- Noroc, fiule ! - Mulțumesc, domnule !

Vino, Buck ! Hai, băiete !

În primăvara lui 1898, Jack s-a întors la Dawson City,

a navigat până la gura fluviului Yukon,

a dat la lopată și la cărbuni ca să-și plătească drumul

și a ajuns înapoi în San Francisco cu doar cinci dolari în buzunar.

Apoi s-a apucat să scrie despre Klondike

și despre oamenii întâlniți în călătoria lui.

Dar, așa cum ar fi spus Jack, asta e o altă poveste...

Ați urmărit filmul artistic FEBRA AURULUI

Traducerea și adaptarea CLAUDIA DOBRE