Original subtitles

TEDEUM

Traducerea, adaptarea și sincronizarea manuală: Cristian82

- Dii ! - A sosit diligența !

A sosit diligența !

- Ați adus sacul de scrisori ? - Da.

Prr ! Prr !

Ce călătorie.

Iertați-mă, domnule. Bună ziua.

Sunt avocatul Johnson Smith,

de la firma de avocatură Mason Mason Mason și Smith.

Smith sunt eu.

Puteți să-mi spuneți unde e casa lui Stinky Manure, vă rog ?

Urmați mereu mirosul. Nu aveți cum să dați greș, e acolo.

- Mirosul ?! - Da, mirosul.

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

O fi în casă ?

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

Hei, mami !

Supa asta n-are niciun gust.

O muscă.

Pune sare. Ce vrei, tati ?

Îmi doresc să nu te fi născut, fiu de cățea.

- Unde mi-ai pus ciorapii ? - Ah ! Da, tati.

O... o clipă, i-am pus aici.

Aici. Sunt aici.

I-am băgat aici pentru a le da gust de rom.

Romul merge mai bine la pantofi, idiotule !

Ciorapii se micșorează când îi uzi.

Acum doi ani când i-am spălat, am comis această greșeală.

Ridică-te !

- Ridică-te ! - O clipă, o cl... o clipă, tati.

Nu merită. Ce am alunecat.

Ai alunecat ?

Ușa.

Mereu cazi pe spate. Hai, vino încoace. Vino încoace.

De aici pari și mai idiot.

Asta-i mulțumirea pentru că m-am sacrificat să poți studia.

D... dar am "studiat" mult la închisoare.

Dacă aș vedea că ești pe cale să arzi, nici n-aș scuipa în foc.

Ușa !

- Cum e acum ? - Acum e gu... gustoasă.

Fără pești peste față, tati.

Hei, pasager clandestin la bord !

Se poate ?

Intrați, intrați. Bun venit la bord. Bun venit la bord.

O, v-ați murdărit. Stați liniștit, vă curăț eu.

Luați loc. Adu un scaun, un scaun.

- Vă rog, vă rog. Luați loc aici. - Mulțumesc.

- Cum l-ai aranjat pe domnul. - Stați liniștit, asta nu pătează.

Se p.. poate spăla.

Dar dacă se spală se micșorează, ca ciorapii.

Voi îl știați pe Vincent Fowley ?

O clipă, tati. Asta îmi miroase a truc.

- De ce naiba vreți să știți ? - Astea sunt vești bune.

Este vorba despre o moștenire.

Cred că e vorba despre o mi... mi...

- Mulțumesc. Mină. - Da, așa e.

O mină !

Mâinile sus !

Mâinile sus am spus !

- Și tu, femeie. - Ascultă-l !

Ai reușit. Eu n-am reușit s-o fac să mă asculte

în cei peste... tr... treizeci de ani. Mulțumesc, tati.

- Hai, să ne g... grăbim ! - O clipă, ce căutați aici ?

- Poftim ? - Vreau să zic că, dacă căutați bani,

asta e cea mai "săracă barcă" din Statele Unite.

- Putem jura. - Liniște !

Nu ne interesează mărunțișul, căutăm altceva.

Ei sunt moștenitorii de drept, d-le avocat ?

Da, domnul Manure și distinsa lui familie.

Bine. În regulă. Căutați o pană și cerneală.

Și puneți o semnătură pe bucata asta de hârtie.

Suntem dispuși să punem toate x-urile care vrei.

- Așa-mi place. - A fost visul vieții mele;

să pot oferi cadou cuiva o mi... mină frumoasă.

Faceți-mă să râd și eu.

Despre ce mină vorbiți ?

Dă-ți seama, este vorba de o mină a unchiului Vincent Fowley.

De unde naiba ai făcut rost de asta ?

- Asta ? Să nu crezi că am furat-o. - A, nu ?

Am găsit-o în mijlocul drumului.

Frumoasă lovitură, maestre ! Dă-mi casa de marcat !

- Poftim, tati. - Noi ne vom ocupa de garderobă.

Hai, mami. Ajută-mă să-i dezbrac.

Ați văzut ce zi grea ?

Deci, am devenit bogați, nu-i așa ?

Nu vreau să fiu grosolan, dar vreți să-mi spuneți și mie de ce râdeți ?

- Unchiul Vincent era un escroc. - Poftim ?

- Cel mai mare din Vest. - Ce tot spuneți ?

Escroc și specialist în mine, nu-i așa ?

Fii sigur, a înșelat o grămadă de oameni în întreaga sa viață.

Toți din familie suntem profesioniști.

Da, fără îndoială. Se vede la prima vedere.

- Avem mâini de aur. - Bine, domnilor.

Eu mi-am făcut datoria.

D-le avocat.

- Da ? - Ați uitat ceva.

- Tati ? - Spune, fiule.

Dă-mi marfa.

- Te referi la ăsta ? - Ceasul meu.

Exact. Așa, dă-l încoace.

Și tu, bunicule.

- L-am găsit pe jos. - Da, sigur.

Fiți foarte atent, d-le avocat.

Sunt mulți oameni răi pe aici.

Văd asta. Vă mulțumesc mult, domnule...

- Tedeum. - Dar Tedeum nu e un nume.

- Este un imn religios. - Vedeți dvs.,

m-au numit Tedeum

pentru că mama mea a avut dureri în mijlocul bisericii.

Cotrobăia prin cutia milei.

Am reușit să iau doar 20 de $.

Bine, d-le avocat, a fost o plăcere să vă cunosc.

Mulțumim pentru tot.

- La revedere, d-le avocat. - La revedere...

Rămas-bun, tuturor. Rămas-bun.

Priviți ce minunăție. Pare autentic cu atâtea semnături,

atâtea sigilii, atâtea polițe...

Ar putea păcăli pe cineva ? Chiar și pe mine, nu ?

Băieți, nu vrem să vă mai reținem. Afară !

Pe cai !

Tu, unde mergi ?

Cine ne oprește ? Să plecăm acum !

- Avem nevoie de cai. - Dați-vă din drum !

- Îți spuneam eu ! - Să mergem !

Ăsta da noroc.

Tedeum are aceeași mărime ca ăia doi.

D... dar nu e la fel de imbecil ca ei.

Poftim, cu asta o să fii bine.

Fii atent, fiule. Fii foarte atent, da ?

Nu te lăsa spânzurat degeaba. Și dacă, din întâmplare, te spânzură,

să trimiți întâi banii acasă, da ?

Plec, mami. Dacă nu o fac, o să pierd trenul. Rămas-bun.

Jur că, dacă n-aș fi ș... știut că ești fiul meu și nepotul bunicului tău,

aș fi spus că ești un om bun.

E persoana potrivită pentru a da motive.

Bine, plec. O să mă faceți să plâng.

- Rămas-bun, fiule. - Rămas-bun, oameni buni.

- Rămas-bun. - Rămas-bun.

- Înșală-i pe toți. - Da.

Și întoarce-te cu bani.

- Cu mulți bani ! - Atenție cu șerifii, fiule.

Atenție, atenție. Domnilor călători, urcați în tren.

Domnilor călători, urcați în tren.

Pregătiți-vă ! Trenul pleacă într-o oră !

Îți amintești tot ce ți-am spus ? Nu deschide geamul,

pune-ți jerseul de lână, du-te la casa unchiului John

și pune-te să dormi când se întunecă. Și scrie-mi.

Nu, mulțumesc, prietene.

Și eu am vrut să vând odată o mină ca asta.

Bine. Dacă ți-aș spune ce mi-au făcut nu m-ai crede.

Vă cred, vă cred.

Cine ți-a pus hățurile în mână ?

Poftim ? Dar veneai din dreapta !

Uite ce-ai făcut cu roata asta. Era nouă,

am pus-o acum o lună, dar o să mi-o plătești.

- Cum să ți-o plătesc ? E vina ta. - Asta-i bună.

Mai ai și tupeul să spui că e vina mea.

- Dar a cui să fie ? - Văd că insiști !

Eu veneam din dreapta. Ești oarbă ?

Tu ești cea care nu vede. Ți-am făcut semnal cu mâna !

- Când un om virează, fluieră. - Bună ziua.

- Nu cunoști regulamentul ? - Ba da, d-le, dar nu știu să fluier.

Dacă-mi scot mâna e același lucru. Am făcut un semnal atât de mare.

- Știu unde mă uitam ! - Ce tot spui ?

- Bună ziua... - Dar nu am fluierat ?

- Fluierul l-ai auzit. - Deci recunoști, ai fluierat.

- Da, doamnă. - Atunci, m-ai fluierat.

Da, doamnă.

- Ce frumos, iei curba fără să te uiți ? - Ce curbă ?

Curbele, în general.

Ce e cu dumneata ? Ești mută ?

Tinerele din sud nu vorbesc niciodată cu străinii.

- Tu ce vrei ? - Bună ziua, d-ră.

- Te deranjează ? - Nu.

- Nu, eu nu... - Nu ? E mai bine așa.

Ce ai de gând ? Ești idiot sau ce ai ?

Femeile ar trebui să stea acasă la cratiță.

- Eu ? - Are dreptate.

- Am văzut totul și pot să fiu martor. - Vezi ?

Ce te amesteci în treaba noastră ? Pleacă, gură-cască !

Î... Îmi pare rău. Îmi cer iertare.

- Chiar îmi pare rău, d-le. - Pe mine mă cheamă, Tedeum.

- Pe mine mă cheamă... - Păi, dacă te cheamă, pleacă.

Ei bine, acum că ne-am prezentat, d-ră din sud...

- Și dumneata ești din sud ? - Sincer să fiu, nu știu de unde sunt.

Nu am adus busola. Am lăsat-o acasă.

Apoi când drumul s-a despărțit mi-am frânt gâtul.

- Infractorule. - Ai grijă cum vorbești.

Și mulțumește-i Domnului că ești femeie.

- Și dacă n-aș fi fost, ce ? - Ți-aș fi dat o palmă.

- Să vedem cum o faci. - Așa !

Nu-ți sparg moaca, pentru că sunt o doamnă.

Bine, trebuie să plec. Mi-a părut bine.

Noi facem parte dintr-o familie străveche. Nu spun asta pentru că e sora mea,

dar toată lumea a considerat-o pe Wendy, ca fiind cea mai frumoasă fată din sud.

Și plantația noastră era una din cele mai mari din Virginia.

Cred că ați auzit de tatăl nostru, colonelul Brown.

- Nu. - A fugit cu o negresă,

dar, datorită minei noastre, vom fi doamnele de dinainte.

Succes, fetelor. O fi mina voastră bogată, dar regret, nu mă interesează.

Serios ? Ce păcat.

Renunțați la o afacere profitabilă, pentru că voiam să v-o vând

- la un preț foarte bun, domnule... - Ce ciudat.

Azi e a doua oară când cineva îmi oferă o mină.

- Serios ? - Da, un tânăr înalt, blond...

Era pe aici.

Ascultă, Betty, nu o fi tânărul acela simpatic care a vorbit cu mine ?

- Avea un aer atât de sincer. - Cine ? Acel "sfânt" ?

Pe mine nu mă păcălește cu fața aia de înger.

Ai grijă cu el. Dacă îndrăznește să se apropie de tine, mă ocup eu de el.

- Mișcă ! - Ascultă !

Mișcă !

- Mișcă ! - Dar ce facem aici ?

Ce facem ? Mâncăm ! Haide !

Nu, nu, nu. Nu vreau bețivi pe aici, ați înțeles ?

Dar ascultați, îmi agățasem pălăria...

- Niciun strop, doar apă. - Dar nu beau deloc !

- Mozo... - Acum.

- Repede, pune masa. - Vrei să stăm acolo ?

Nu, nu vreau să mănânc.

- Niciun strop de alcool pentru domnul. - Dar încă n-am mâncat.

Atunci nici gustări.

- Două whisky-uri, vă rog. - Acum.

Unul pentru domnul. Îmi dați voie, nu ?

Mulțumesc. Cu ce ocazie această invitație ?

Păi, fiindcă sunt foarte fericit, azi am descoperit că sunt bogat.

- Felicitări, dar cum ? - O mină.

Am zis ceva nepotrivit ?

- E o muscă în whisky. - Ah ! O muscă...

O muscă ? O muscă.

- Ospătar, e o muscă în pahar. - Îmi pare rău.

- O muscă ! - Nu, nu, vă rog,

nu vorbiți atât de tare. Poate că nu sunt muște pentru toți

- și atunci... - A, înțeleg.

Priviți asta.

O moștenire.

Credeam că nu valorează nimic, dar ascultați.

Mi s-a oferit 1.000 $ pentru mină.

Semn că valorează mult mai mult, nu ?

Se poate, dar sunt atât de mulți escroci pe aici,

încât trebuie să fii foarte atent.

- Cui îi spuneți asta ? - Dvs.

- Să fiu al naibii ! Ce scris mic. - Semnat, înregistrat și legalizat.

Trebuie să-mi pun ochelarii.

Ce se întâmplă ?

Ați avut și dvs. o muscă în pahar ? Dați-mi jos această față de masă.

- Bună ziua. - Nu-l lăsați să scape.

- Rămâi pe loc. - Nu am terminat de citit documentul.

Altădată, trebuie să cobor în Tulsa.

- Tulsa ?! - Mai e o oră până în Tulsa. Să mergem !

Trebuie să fii foarte atent.

Dacă nu ești, dai peste un escroc blestemat.

Nu ai timp să-i spânzuri, răsar din toate părțile ca ciupercile.

- Ia loc. - Eu...

Sincer să fiu, nu vreau să vă deranjez.

- În plus, nu am loc. - Ia-ți un scaun.

- Vrei un trabuc ? - Mulțumesc.

- Ziceați că nu beți deloc, eh ? - N-am băut alcool de la naștere.

- Ascultați, v-am avertizat o dată. - Îmi pare rău, dar nu e vina mea.

- Au fost... - Luați loc !

- O mină plină de aur, eh ? - Da. O adevărată afacere, eh ?

Pentru care i s-a oferit 1.000 $.

E prima dată când face asta ?

Astfel de indivizi ar trebui spânzurați.

Nu putea fi mai rău pentru tine, nu, băiete ?

Hei, unde mergi ?

- Fugi ? - Nu, nu, nu. Mergeam la...

Îmi pare rău, domnule.

- El. El este cel care... - Ce barbar !

- Gata ! Gata ! Până aici. - Dragă puștiule, e pentru...

E pentru binele tău. Ia loc !

Dați-l afară. Dați-l afară !

- Pace și bunăstare tuturor. - O, părinte.

Fraților, iubiți-vă aproapele, dar nu-l aruncați în mine.

Iertați-mă, părinte.

- Hai, să mergem. - Dați-mi o monedă...

Ridică-te !

- Hai, mișcă ! - Și încă două.

O pomană pentru foști condamnați.

O icoană și mulțumesc.

Pace și bunăstare, fiule.

- Pomană pentru foști condamnați. - Nu, mulțumesc.

De unde știți...

Naibii, dar ce-au băgat în paharul ăsta ?

- Părinte, bei un pahar ? - Poftim ?

- Nu bei cu noi ? - O, eu...

Ba da.

Vă rog, domnilor.

Pentru al șaptelea congres al șerifilor din Texas.

- Sănătate... - Sănătate...

- Pace și bunăstare. - Mulțumim, părinte...

- Părinte. Părinte. Am păcătuit. - Du-te naibii !

Poftim ?

Voiam să zic că, înainte de a te duce naibii, ce pot face pentru tine, fiule ?

- Trebuie să mă salvați, părinte. - De șerifii ăia ?

Da... Nu, nu ! De conștiința încărcată.

Pentru că nu am obținut în mod onorabil această mină.

- O mină ? - De aur, părinte.

O mină plină de aur. Mai încolo...

- Mai încolo... - O clipă, părinte.

Nu ne-am mai văzut pe undeva ?

Păi, cu haina toți arătăm la fel.

Nu haina îl face pe om.

Foarte amuzant.

- În închisoarea din Laredo. - Da, îl cunosc.

- Ai fost preot acolo. - Normal.

Ai o memorie excelentă, fiule. De evidență.

- Nu știți cât de mare e păcatul meu ? - Poftim ? Nu. Adică ?

De cel puțin 50.000 de $.

- Iisuse ! - Poftim ?

Iisus a spus: "Împarte tot ce ai cu aproapele tău."

Cu tine...

Păi, eu sunt cel mai aproape de tine.

"Piei Satană !" Satană, piei !

- Contribuie, nefericitule. - Dar părinte...

Preotul de la închisoarea din Laredo nu era... protestant ?

Ba da, dar eu l-am înlocuit cât a fost în concediu.

Frate,

cum aștepți să fii salvat dacă nu o iei pe drumul spre Rai ?

Pe drumul de sus.

Știi când e momentul cel mai potrivit ?

- Nu. - Nu.

Înainte să te scufunzi în eternul întuneric.

Poftim ?

Marea întunecime care e pe cale să te învăluie.

Poftim ?

Tunelul, idiotule.

Pace și bunăstare șerifilor din Texas.

Hei ! Fiule ! Unde mergi ?

Unde ești, fiule ? Așteaptă-mă !

Au ! Au ! Au, au, au ! Au, au, au !

Alerg de parcă aș fi un carmelit desculț.

Hei, tu ! Oprește-te ! Vino încoace !

Întoarce-te, am spus !

Hei, trezește-te !

Hei, doar n-ai murit ? Bine, n-ai decât.

Important e că nu m-ai înșelat.

Documentul ăsta, valorează sau nu 50.000 de $?

Pentru că-mi revine jumătate. Și dacă nu valorează nimic...

Atunci... jumătate din nimic ?

Bine, gata cu glumele. Trezește-te !

Nu am de gând să stau pe aici să mă lupt cu escroci.

Ascultă, dacă nu ești mort, chiar o să mă enervez,

și dacă mă enervez o să-ți răsucesc gâtul până-ți rup capul.

Trebuie să fie apă pe aici pe undeva.

Ăsta nu pare să fie un om al glumelor.

Sau ești un glumeț ? Am pus pe urmele mele cinci șerifi.

Cinci ! Și toate astea pentru ce ?

Pentru o mină de aur care ar putea fi golită.

Și chestia e că, documentul pare autentic:

polițe, sigilii, timbre, semnături, evidență...

Un fals perfect.

Dar în cele din urmă, un fals.

Și dacă se poate obține niște bani ?

Nu zic că nu se poate, dar trebuie să găsești fraierul potrivit.

În ziua de azi, oamenii n-au încredere unii în alții.

Da, nu mai există religie.

Avem nevoie de un expert care are escrocheria în sânge.

Eu, de exemplu.

Nu, nu, nu, nu, nu, nu. Așteaptă !

Tu ai pus botul, nu ?

De ce nu ar pune botul și altcineva la acest document ?

- Te om... - Tu, o să mă ajuți.

Cu fața aia... Serios, cu fața aia...

Vreau să spun, cu haina aia...

un călugăr inspiră încredere.

Și în plus, suntem parteneri, nu ?

Hai, să ne schimbăm.

Haide !

Ce-i cu tine ?

- Sunt obosit. - Hai, să mergem mai departe.

Ești sigur că așa vom fi mai puțin obosiți ?

Logic. Dacă folosești un singur picior, ești obosit doar pe jumătate, nu ?

Dacă tu spui. Și atunci, de ce sunt de două ori mai obosit ?

- Răspunde-mi. - Fiindcă cari tot aurul ăla, fiule.

Da.

Nu mai pot.

Mi-e atât de foame că aș mânca...

- Aș mânca până și-un creștin. - Cu șuncă friptă și fasole.

- Ah, da. Așa ar fi mai gustos. - Fii sigur.

Hei ! Hei !

Șuncă și fasole.

- Șuncă friptă și fasole. - Șuncă friptă și fasole.

"Dă de mâncare celor flămânzi." Nu o zic eu, ci Biblia.

Acum o să ne năpustim asupra lor. Tu o să vii din dreapta,

eu din stânga și...

Măi să fie ! Cine a apărut ?

- Băiatul frumos și blond. - Bună ziua.

Nu știam că îngerii gătesc șuncă și fasole.

Ce rece e.

- Ce zici ? Sunt destul de curate ? - Destul.

La masă.

- Ai poftă ? - N... Nu prea.

- Gata. - După tine, fata mea.

Mulțumesc.

Eu mă mulțumesc cu asta.

Hei !

Ești un călugăr cam ciudat, nu te rogi înainte să mănânci ?

Ah, da, da. Îți mulțumesc, Doamne, fiindcă șunca și fasolea

au picat la țanc. A... Amin.

Amin.

- E.. e fierbinte ? - Nu.

Știi ? Noi în sud nu avem călugări.

- Avem doar preoți protestanți. - Concurență spurcată.

- Ce ? - Nu, nimic.

- Călugării se căsătoresc ? - Poftim ?

- Nu. - Preoții protestanți, da.

Hm !

Acum îmi dau seama de ce protestează.

- Prietenul tău este foarte amuzant. - Da, e părintele meu amuzant.

Adică, părintele meu spiritual.

După ce-mi vând mina, vreau să fac o donație mănăstirii tale.

- Foarte generos din partea ta. - Așa sunt eu.

Și mina voastră ? V-am auzit vorbind în tren.

- Ați vândut-o deja ? - Păi... chestia e că...

Nu, nu, nu. Încă nu.

Ni s-a spus să încercăm în Hot Springs.

Dar noi nu cunoaștem pe nimeni acolo.

Ah, bine. Ăsta e tot necazul ?

Pentru asta suntem noi, nu ?

Vom fi foarte bucuroși să vă ajutăm, nu-i așa, părinte ?

Nu-i așa, părinte, că le vom ajuta să-și vândă mina ?

Nu-i așa ?

O, da, sigur că le vom ajuta.

"Omul bun apără mielușelul de vulturii răpitori."

- Stați liniștite, sunteți pe mâini bune. - Mulțumesc.

Aurul este podeaua pe care umblă Diavolul,

dar fiindcă e pentru o cauză nobilă, o să vă ajutăm.

Da, o să vă ajutăm.

Ți-a plăcut ?

Bine, mă bucur. Tatăl nostru, bătrânul colonel, spunea...

- Mare om. - L-ai cunoscut ?

- Nu. - Ei bine, tatăl nostru,

colonelul, spunea că n-are încredere în bărbații care nu știu aprecia

o masă bună, pistoalele bune și femeile bune.

- Poftim ? - Voiam să zic, femeile frumoase.

- Părinte, îmi aduci aminte de... - Preotul de la închisoarea din Laredo.

Nu, de un fermier din Virginia.

Ne întreceam la skanderbeg.

Și pariez că dumneata ești campion la skanderbeg.

- Nu. - Cine ? Ăla ?

- E un adevărat fenomen. - Te provoc acum.

Haide.

Ești gata ?

Gata !

Nu te mișca.

Acum.

Ești un erou ! Un erou ! Un bărbat grozav ! Minunat !

Nu e nevoie să exagerăm, a fost doar un scorpion.

Da, dar e prima dată când văd cum e ucis un scorpion

cu un șarpe cu clopoței.

- Părinte ! - Iartă-mă, dar era un șarpe

pe... pe...

Ai câștigat.

Ești mai puternic decât credeam.

Și tu ești puternică, fata mea.

Ai vrut să-mi vinzi o mină falsă, eh ? Dă-i drumul de aici !

- Să nu mai încerci. - Nu.

- Haide, mănâncă-ți mina falsă. - Nu.

Domnului Grant, nu-i plac escrocii.

- Pleacă ! Să nu te mai întorci ! - Nu vrem să te mai vedem.

Unde este documentul, fata mea ?

Aici, părinte. Firește, după ce ne vinzi mina,

sper că o să-mi permiți să fac o mică donație

- pentru a repara acoperișul bisericii. - Mulțumesc, fata mea.

Dar nu uita că acoperișul nostru e mare.

Voi nu știți ce mare e acoperișul.

- Succes, părinte. - Ai încredere.

Nenorociții, aproape m-au ucis.

Cine să fi știut că era falsă ?

- Mă bazez pe tine, Tedeum ? - Da, să sperăm...

Ai văzut cum îi tratează aici pe escroci ?

Curaj, ce nu-i sigur aici ? Mina fetei este adevărată.

În plus, dacă totul merge bine, o să încercăm cu a noastră.

Cum îndrăznești să spui "a noastră" ?

A noastră.

Ascultă, Billy.

Nu e bine să ții oamenii de gât.

- Cât spuneai că valorează mina lui ? - 500 de $.

Bine, dă-i 30. Niciun cent mai puțin, ai înțeles ?

Da, domnule Grant.

Minunat.

Felicitări.

Ați pus mâna pe acel document și ați permis să vă fie luat.

- Ne-au înconjurat. - Așa a fost... cu 10.000 de diavoli.

Vreau acel document. Cu orice preț !

Ați înțeles ? Nu mi-e teamă de individul ăla. Cum ați zis că-l cheamă ?

- Tedeum ? - Da. Da, domnule Grant. Tedeum.

O pedeapsă divină. Foarte puternic, cu o față de temut.

Să... să fi văzut cum lovește.

Ne-au luat și caii, nu, Hughes ?

Nu e un om, e un nebun. Un monstru, o fiară.

O fiară enormă. Feroce !

A încercat să ne sfâșie, s-a năpustit asupra noastră și...

- Atenție cu unchiul meu. - Iertați-mă, d-le Grant.

Era acolo și familia. Ce oameni, domnule Grant.

Nu am mai văzut niciodată o familie atât de mare.

- Erau 40, 50 de persoane. - Îhî.

- Lasă pistoalele înainte să intri. - Poftim ? A, da, firește.

25 de $? Avem o ofertă de 25 de $. Oferă cineva mai mult ?

- 28 ! - 28 de $!

28 o dată, 28 de două ori.

- 30 ! - 30. 30 de $ o dată,

- 30 de două ori. - 35 !

- Ce faci ? Ești nebun ? - Am spus, 30 de $ o dată,

de două ori, și de trei ori.

Va fi adjudecată de domnul din al treilea rând pentru 30 de $.

Vei fi mulțumit, Morris ?

- Ai făcut o afacere grozavă. - Normal.

Mina asta valorează de cel puțin 100 de ori mai mult.

- O afacere de aur. - Haide, Morris.

Minerii sunt toți la fel. Sunt mereu nemulțumiți.

Astfel, drepturile de licitație și taxele înregistrare costă 45 de $.

45 minus 30... Morris, ne datorezi doar 15 $.

Mulțumește-i, domnului Grant.

- Domnule Grant. - Ce e ?

Ați cumpărat încă o mină pentru 30 de $.

- Grozav. - Mulțumesc.

E cea mai bogată mină din tot Texasul. Și o vreau.

Blackie ! Blackie ! Ești surd ?

- Vorbesc cu tine. - El este.

- De cine vorbești, idiotule ? - De Tedeum.

Poftim ?

- Tedeum ? - Da.

Ce caută aici ? Ce vrea ?

- Vreau să vând asta. - Pst.

- Despre ce e vorba ? - Pst.

Pot să văd că e un teren, știu să citesc. Dar noi ne ocupăm doar de mine.

Și aici zice că e cultivat cu cartofi.

- Prin urmare, nu ne interesează. - Dar am făcut o groapă în pământ

- și a țâșnit petrol din el. - Și pe cine interesează petrolul ?

Am înțeles. Știți de ce e aici ?

- Nu. - Să se răzbune.

Priviți cum le face semn oamenilor lui.

Acum vor înconjura cazinoul și ne vor scoate pe toți afară.

Înapoi !

- Idioților ! Proștilor ! Cretinilor ! - Iertați-ne, d-le Grant.

- Idioților ! - Spune-i să ne plătească caii.

Acum ? Ai înnebunit ?

Lăsați toate armele la intrare. Ah, părinte.

- Ce e asta ? - Aia e arma mea.

Încărcată cu Tatăl Nostru.

Bine, domnilor. Cine e primul ?

Pace și bunăstare, fiule.

Ascultă, știi ce e asta ?

- Sigur că știu. - Bine.

Este concesiunea unei mine de aur.

Mi-ai putea-o vinde celui mai bun ofertant în beneficiul săracilor noștri ?

Ascultă, ordinul meu încearcă să facă rost de bani pentru foștii condamnați.

- Dar, părinte, trebuie s-o văd. - Fiule, am nevoie...

Ei au nevoie, de cel puțin 1.000 de $.

- Bani gheață. - 1.000 de $, părinte ?

Chiar ar fi un miracol.

Oferta de mine de pe piață excede cererea.

Dar să încercăm s-o scoatem la licitație, apoi vedem.

Cel mai mare ofertant va adjudeca o mină de aur.

Licitația pornește de la un dolar. Oferă cineva mai mult ? Nimeni ?

- Doi dolari. - Doi dolari.

Doi dolari o dată, doi dolari de două ori...

- Trei dolari. - Trei dolari ?

Trei dolari o dată, trei dolari de două ori,

Trei dolari de...

Iartă-mă, fiule.

Am uitat să-ți spun că e o mină foarte profitabilă.

Ce cumplit.

Trei dolari... Nu oferă nimeni mai mult ?

Nu oferă nimeni mai mult ? Pot s-o adjudec ?

Ofer 100 de $.

100 de $? Cine a spus 100 de $?

Cine a spus 100 de $?

- Ai auzit ? 100 de $. - Îhî.

Pe naiba, asta e neregulamentar. Anulez licitația.

Ce contează cine ? A spus-o, nu ?

Avem o ofertă de 100 de $.

Oferă cineva mai mult ? 100 de $ o dată,

- 100 de $ de două ori... - 100 de $ și 50 de cenți.

Ce ai face tu în locul lui dacă n-ai fi un idiot ?

- Păi... - Da. Dar tu ești un idiot.

Eu, în locul lui...

Vrea să iasă scandal și caută o scuză bună.

Nu vrea s-o vândă.

Se folosește de bunul călugăr să mă provoace.

Păi, nu. Nu o să cad în capcana lui.

Nu, domnule ! O voi cumpăra cu adevărat.

- Billy, sunt eu. - Eu ?! Cine ? Cine e acolo ?

- Cum adică "cine" ? - Cine vorbește ?

- Domnul Grant. - O, iertați-mă.

- Cumpără, cumpără. - Da. Da, domnule. Da.

Cumpăr-o, Bill.

Vreau mina aia cu orice preț, ai înțeles ?

Da, da, cu orice preț. Da.

- 300 de $. - 300 de $...

Nu vi se pare puțin pentru foștii condamnați ?

300 de $ o dată,

300 de $ de două ori,

400 de $.

400 de $ o dată, 400 de $ de două ori,

400 de $ de...

Billy. Billy...

Răspunde.

Idiotule !

400 o dată, 400 de două ori,

400 de...

Hei, părinte. Gata cu glumele.

Părinte, cu tine vorbesc. Vezi că mă enervez.

Mai târziu, frate, nu e grabă.

- Bine, ce mai așteptăm ? - Părinte, dar dvs. mă întrerupeți.

Raiul poate aștepta, însă foștii condamnați, nu.

Lăsați toate armele la intrare.

Îmi pare rău, dar doamnele n-au voie să intre.

Ai spus "doamnele" ? Păi, atunci, eu pot să intru.

- Sunt o domnișoară. - În acest caz...

Așa că, am ajuns la 400 de $. 400 o dată, oferă cineva mai mult ?

Da, domnul acela a făcut un semnal.

- 500 de $. - Și acolo, doamna.

- Doamna nu contează. 500 o dată. - Ați spus că nu contez ?

Vreți să-mi vedeți banii ? Bine.

- Ce picioare ! - Hm !

Părinte !

Oferta cea mai mare era de 500 de $, eu ofer 600.

- 600 de $. - O clipă !

Ofer 1.000 de $.

- 1.000 de $... - 1.000 de $...

- 2.000 de $?! - 2.000 ? Cine a spus 2.000 ?

- 3.000 de $. - Adjudecată !

Adjudecată pentru 3.000 de $ domnului de sus !

Până nu se dovedește contrariul adjudecării, eu spun asta.

Fără îndoială, fiule. Foștii condamnați îți mulțumesc.

- Hai, spune-o. - Mina e adjudecată

pentru 3.000 de $ de domnul Grant.

- Hai, plătește-l ! - Banii au căzut pe jos.

- Sunteți mulțumit, d-le Grant ? - Da, mulțumesc.

Grăbește-te, fiule ! Foștii condamnați așteaptă.

Dar... Dar asta nu e mina lui Vincent Fowley.

Și, în plus, e un document fals.

3.000 de $ pentru o mină inexistentă !

E fals.

Ești un escroc ! Opriți-l !

Nu pune mâna pe banii ăia. Oprește-te ! Dă-mi aia !

Opriți-l ! Nu-l lăsați să scape !

Opriți-l ! Trage în el !

Mâinile sus !

Fiilor ! Violența e un păcat !

- Oprește-te, doamnă ! - Domnișoară, vă rog.

Dar ce faci ?

"Fără arme înăuntru", asta spuneți mereu.

Porți pălăria în fața unei doamne, ce nepoliticos.

- Ține ! - Poftim ? Cine e acolo ?

Hei ! Bate și ți se va deschide.

În numele Tatălui, al Fiului, al Sfântului Duh. Amin !

Nu așa se tratează o doamnă !

Hei !

- Sunt eu. - Tu ești.

Să mergem !

Ce faceți pe jos ? Ridicați-vă ! Sunt multe de făcut.

Vreau documentul ăla, idioților.

Stop !

Pentru tine și pentru tine. "Cereți și vi se va da."

- Nu e nimic. - Ce ați făcut ?

Idioților ! Idioților !

Te-am prins.

O clipă. E liber acest scaun ?

Aha. Acum ești al meu.

Acum nu mai scapi. Așteaptă !

Nu știi cine sunt eu ? Așteaptă !

- Sunt domnul Grant. - Încântat.

Ce faci diseară, scumpo ?

Am de gând să-ți fac o vizită la spital.

- Puneți armele jos înainte de a intra. - Dar eu plec.

Puneți armele jos înainte de a pleca.

Wendy, au descoperit escrocheria ! Să mergem !

Dii !

Tedeum ! Tedeum, haide ! Să plecăm cu "copiii" noștri !

E un loc pentru ei.

Hai, zboară, îngerașule. Zboară !

- Mulțumesc, fiule. - Tu nu vii ?

Așteaptă-mă. Vin acum !

Călugăr nenorocit, acum îți arăt eu ție.

Pace și bunăstare tuturor !

Pace și bunăstare. Să mergem !

- Intră, te rog. - Tu primul, părinte.

- Mulțumesc. - Iată-i.

Bine, am plecat.

Dii ! Dii !

Iată-i. Să mergem după ei.

Da, să luăm că... căruța. Dumneata primul, șefu.

Da. Vin, vin.

Nu mă atinge, cretinule ! Nerușinatule.

- Dii ! Dii ! - Idioților !

Mi-am pierdut "copiii" ! Banii mei !

Tichetele mele ! Sunt ale mele !

Sunt ale mele !

Ai față de idiot, vorbești ca un idiot,

dar nu mă las păcălit, ești un nemernic.

Porcule, vierme, nenorocitule. "Enervantule".

"Enervant" ?

- Nepoliticosule ! - Ce-i cu înjurăturile astea ?

- Și, în plus, cum adică "enervant" ? - Ești un om care te calcă pe nervi.

- O să-ți crăp capul. - Și eu protestez.

- De ce trebuie să protestezi ? - Fiindcă nu știu ce să mai spun.

Ce părere ai ? Haide !

Apropie-te, ticălosule ! Apropie-te !

Hai, ridică-te !

Gura, idiotule. Nu furăm făina.

De... de când ?

Și asta ce e ? O fantomă ?

Domniile voastre sunt moștenitorii lui Vincent Fowley ?

Au în... început să le placă de noi ?

Pariez că ai venit tot pentru mină.

Da, domnule.

Înțeleg, domnilor, de ce sunteți atât de fericiți.

- Ținând cont de averea moștenită. - În mod sigur.

Rags, uite cum s-a murdărit fața asta palidă.

- Hai să-l curățăm. - Bine.

Banca Morgan, pe care am onoarea s-o reprezint,

dorește ca domnii să fie clienții noștri

- cum a fost și defunctul. - Explică-te mai bine, amice.

Regretatul Vincent Fowley a deschis un cont la noi efectuând...

efectuând un vărsământ...

Un vărsământ de 10.000 de $.

- Zece ce ? - 10.000.

10... 10.000 de ce ?

- De dolari. - 10.000 de $, cine ?

Vincent Fowley era produsul primelor pepite din mina lui.

- Tedeum ! - Fiul meu !

Poate că fiul ăla de cățea încă n-a vândut-o. Să mergem !

- Trebuie să ne grăbim ! - Ia pâine și pește, mami.

- Și niște șuncă. - Tigaia.

- Tigaia, nu. - Trebuie să facem un mic sacrificiu.

Hai, să ne grăbim. Dă-te din drum, omule !

- Grăbiți-vă, sau pierdem trenul ! - Da, să mergem. Să mergem !

Dii ! Dii !

Trebuie să rămânem uniți, idioților. Haideți.

Dii ! Dii !

Dii ! Dii !

Dii ! Dii ! Dii ! Dii !

Bravo, domnule Grant. Ce idee bună !

În cine trageți ?

Dii ! Dii !

- Hai, mai repede. - Ce batistă frumoasă.

- Ce te uiți așa la mine ? - Dii ! Dii !

- Dii ! Dii ! Dii ! - Mai repede ! Mai repede !

Dii !

Atenție ! Frânează !

- Să nu-i pierdem urma. - Nu. Nu.

- Suntem uniți. Mereu uniți. - Mereu.

Nu cădeți. Hai, ridicați-vă.

Dii ! Dii !

Bună ziua, "sfântule". Dacă faci o mișcare greșită, te fac arșice.

Hai, dă-mi banii. Escroc cu ochii albaștri.

Tedeum ! Sunt aici. Bună ziua.

Ah... Bună ziua. Au. Au.

Capul meu. Bietul meu cap.

Mor, mor.

Niciodată n-am mai fost tratat așa pe linia asta.

Îmi cer iertare, domnule. Nu se va mai repeta.

- Să uităm ce-a fost. Suntem în grafic ? - N-avem nici măcar o zi de întârziere.

O, bine.

- Acum mi-au făcut-o intenționat. - Nu mi-aș permite niciodată...

Dă-mi niște firimituri.

Hei, pinguinule ! E liber locul ăsta ?

Domnilor, vă avertizez că nu sunt permise gustări aici.

Nu avem încredere în bucătăria din tren, e cam murdară.

Bine spus, tati. Pinguinule, adu-ne trei...

Beri. Așteaptă.

Acum câteva zile, nu a urcat în acest tren un băiat înalt...

- Care semăna cu mine. - Taci din gură, tati !

Avea o pălărie neagră, cămașă albastră, și pantaloni cu dungi.

Îl cheamă Tedeum.

- Este rudă cu voi ? - Da, iar eu sunt tatăl lui.

- Și eu mama lui. - Și eu bunicul din partea tatălui.

Jos din tren !

Needucatule ! Ce mod de a ne trata.

Doar pentru că suntem rudele nepotului meu.

Serios acum. Cum poți să fii tatăl și bunicul unui om fără să fii rudă cu el ?

În vremea mea, personalul din tren era mai educat.

O să rezolv eu asta, însă prefer să râd.

Când o să...

Poate că pinguinul... Cum îl cheamă ?

Trebuie să fie scris aici pe ceasul lui.

Problema e că nu știu să citesc.

Cred că nu va fi ușor să-l găsim pe fiul ăla de...

- Adică, pe sfântul ăla. - Hai, spune-o. Spune-o.

Escrocul ăla ticălos ne-a furat 3.000 de dolari.

- Ticălosul, porcul. - Hei, hei, hei, hei.

Dacă te-ar auzi colonelul.

- Ce colonel ? - Tatăl tău, nu ?

Plantația din Virginia, negrii...

Bine, bine, bine. Suntem la fel. Recunosc.

Dar tocmai pentru asta, spune-mi: cine-mi garantează

- că nu ești partenerul călugărului ? - Nimeni.

- Și atunci ? - Păi, am o idee.

Poftim. Asta e tot ce am.

- Așa o să fii sigură că mă întorc. - Ce isteț !

Știi ce spune vechiul proverb, sfântule:

- "Hoțul, nu înșală hoțul". - Nu o fi aur.

- Dar e o bucată de pământ. - Și ce-mi pasă mie ?

Oricum, a fost un gest frumos din partea ta.

N-are importanță.

Ți-am dat un pupic, ce mai aștepți să mi-l înapoiezi ?

Da, firește.

Wendy ! Încetează !

- Bine, eu plec. - Așteaptă, vreau să-ți dau ceva.

A, da ?

Să te întorci repede, da ?

Da, firește. Mulțumesc.

Hai, mișcă-te. Și încearcă să-mi aduci cei 3.000 de dolari, da ?

- Da, stai liniștită. Pa. - Pa.

Pa.

Și dacă te întorci cu călugărul, și mai bine.

- Bine. - Pa.

Pa.

Știi ce-ți spun eu ?

Să faci o escrocherie și să furi banii de la bogați, se poate,

dar să profiți de un tânăr atât de onest, nu e bine.

Când se uită la mine cu ochii ăia sinceri

- îmi tremură picioarele. - Wendy, trezește-te.

Ce-i cu tot sentimentalismul ăsta ?

Aici se muncește.

Bine, să vedem. Șase porții de fasole cu șuncă.

Șase farfurii de fasole fără șuncă.

Un curcan fript, doisprezece ouă prăjite, și de băut 18 beri.

Am uitat ceva ?

- Plus, șapte cârnați de bivol. - A, da. Mulțumesc, părinte.

Șapte cârnați de bivol. Face 4 $.

Unu,

doi,

trei.

Patru. Patru dolari, părinte. Nu trei.

Patru.

Am mâncat foarte bine și nu e scump, fiule.

- Pentru că a fost bună mâncarea. - Păstrează restul.

Dar nu e nimic în plus.

- Nu contează. Păstrează-l. - Mulțumesc.

Părinte ! Părinte !

Așteptați. Ce să fac eu cu astea ?

- Înțeleg, ești protestant ? - Da.

- Protestez și încă cum. Dar-ar dracii. - Mă surprinzi, fiule.

Nu știi că, cu alea poți trăi la Roma, cel puțin.

- O lună întreagă ? - Serios ?

Pace și bunăstare. Pace și...

- Pace și bunăstare, frate. - Mulțumesc, părinte. Mulțumesc.

La Roma, ce am pierdut ?

Părinte ! Părinte !

Părinte ! Părinte !

- Vrei să mă iei și pe mine, fiule ? - Credeți că sunt o diligență ?

Trebuie să ridic un defunct.

Eu merg în sud să caut o oaie rătăcită.

Nu o fi ăsta mortul ?

- Bietul de el. - Bine că n-a suferit.

Nu poți să te grăbești puțin, amice ?

Credeți că mergem la un rodeo ?

Un călugăr. Dar nu era ateu ? Nu a crezut niciodată în nimic.

Cu toții spun asta, însă se căiesc în ultima clipă.

Ce bufon.

Dii ! Dii !

- Dar ce face ? - Ascultă.

- Ne-a ocolit. - Acesta este locul.

- Ascultă ! Ascultă ! - Oprește-te !

Îți place, domnule ? Nu prea am ce să-ți ofer.

Fasole, pâine, brânză și o sticlă de tequila.

Și ți se pare puțin ? Pentru mine e un festin adevărat.

Nu și nu. Tedeum ?

Nu poți accepta. Deja ești invitat.

- Bună ziua, domnilor. - Evident, acum noi o să dăm festinul.

Ai auzit, băiete ?

Îmi pare rău, poate altădată.

Nu va mai fi "data viitoare" pentru tine dacă nu-mi dai documentul.

- Mina ?! - Aha.

Dar nu a cumpărat-o deja călugărul ?

Și, în plus, la un preț bun.

Glumești ? Puneți mâna pe el.

Șase.

Idioților !

Și acum... E rândul tău !

Dii ! Dii ! Dii !

Dii !

Dii ! Dii !

Bea lapte de capră dacă nu-ți place tequila.

- Nu trebuia să-l așteptăm pe Tedeum ? - Da, grozavul de el.

- Nu-i vom duce lipsa. - Ești nedreaptă, Betty.

- Ne-a lăsat garanție mina. - Prr !

Știu. Cât crezi că putem lua pe ea ?

- Maxim... - Ancorează ! Ancorează !

Hei, privește acolo !

Ancorează ! Cârma maxim la dreapta !

Ești sașiu ? Am spus la tribord.

- Nu, la babord. - La tribord, idiotule.

La tribord, nu ești tu ?

Tati, e vina ta.

- Cred că avem niște fraieri. - Da ?

O să le facem o escrocherie ca niște fete curajoase din sud.

Nu ar trebui să ai încredere în străini.

Fiule, ai văzut cumva trecând pe aici un tânăr atât de înalt,

slăbănog, blond, cu față de înger și cu ochi...

- Ochi albaștri ? - Vă referiți la domnul Tedeum ?

- Îl cunoști ? - Da.

Domnul Grant i-a zis așa înainte să împartă lovituri:

- "Vreau mina mea." - "Nu ți-o dau."

Apoi, ține, ține. Pumni, țac-pac.

Oprește-te, omule. Creatură ce ești.

Ce nu ești în stare să faci pentru iluzia aurului.

Nu e o iluzie, părinte, e un munte de aur.

O mină plină de aur ! Îți garantez.

Vrei să te duc acolo ?

- Știi tu, fiule ? - Da. E înăuntru. În casă, părinte.

Ce căzătură prostească.

Te rog, fiule.

- Mai vrei puțin, fiule ? - Nu. Mulțumesc mult, Lupita.

- Dacă mai mănânc ceva, explodez. - Ai nevoie, după exercițiile făcute.

Cred că ăia încă fug.

Era și timpul ca cineva să-i dea o lecție nerușinatului de Grant.

Hai, părinte, hai, privește. Iată-l.

- Bun venit, părinte. - Fata mea.

Părinte ! Ia loc, ia loc.

Da. Luați loc, părinte.

- Poftim, o icoană. - Mulțumesc mult, părinte.

Ce frumoasă e. Asta n-o aveam.

Uite ce frumoasă e, Francisco ! Astfel o să-mi completez albumul.

Mi-era teamă că nu o să te mai văd, fiule.

Cine are un prieten ca tine, are o adevărată comoară.

- Nimic nu valorează mai mult... - Banii.

- Poftim ? - Banii.

- Scoate-i. - A, vrei o icoană.

- Banii de la licitație. - A, banii. Da.

Da, cred că partea ta ar fi fost...

Dacă nu mă înșel, cam... cam 1.000 de dolari.

Exact.

Mai e și partea fetelor.

- Ai spus "ar fi fost" ? - Exact, din nefericire

- am pierdut banii ăia. - La poker sau pe femei, părinte ?

Nu, nu. I-am pierdut, în sensul că, chiar i-am pierdut.

- Nu mă crezi ? - Nu.

Mă superi. Mă percheziționezi pe mine ?

O să te dezbrac.

- Ce mă gâdilă. - Părinte !

Sunt foarte fericit că te pot îmbrățișa, fiule.

Iertați-mă, părinte. Nu vreți ceva de mâncare ?

- Priviți ce fasole v-am adus. - Nu, mulțumesc.

Am mâncat o bucată de pâine. Sunt sătul.

Și, în plus, fasolea nu-mi... Fără...

Bună treabă.

Dar încă mai avem celălalt document.

Da ! Așa e !

Și dacă idiotul ăla de Grant a fost atât de încăpățânat să-mi cumpere mina...

- Mina noastră, am făcut o înțelegere. - Da, am uitat.

Până și pe mine m-a păcălit.

- Documentul ăla părea adevărat. - Și este, ce tot spui ?

Da. Nu, nu e adevărat, dar pentru a face o escrocherie e ideal.

De fapt, aveam nevoie de un om foarte practic, dar...

- Tu, de exemplu. - Da, lăsând modestia la o parte.

În plus, cu aceste haine de călugăr e mult mai ușor. Tu ai spus-o, nu ?

- M-ai convins. - Bine.

- O să merg eu. - Unde ?

Să caut documentul. E pe șaua calului.

Bine. Du-te, te aștept.

- Sigur ? - Da.

Perfect.

Dii ! Dii, dii ! Dii !

Eu aștept, eh ?

Da, da. Tocmai veneam. Nu... Nu vezi ?

Hei, domnilor ?

Pot să vă invit la un pahar ? Ăsta e un vin care învie și morții.

Bine. Haide.

Dacă învie morții, ar trebui să profiți de asta.

Pregătiți ? Gata ? Start !

Pentru plăcerea de a te revedea.

Documentul !

A... da.

Imaginează-ți că poate nu-l am.

Poftim ?

Nu, nu, nu, nu. Era doar o ipoteză.

Cu tine nu se poate vorbi ?

Prefer să mor.

Cum 683 de $ și 50 de cenți ?

Trebuia să ajungă deja la 2.000 de $!

Unde ești ? Tedeum !

Te... deum !

Te... de... um !

Te... de... um !

- Pe Tine te slăvim... - Întoarceți-vă în casă !

Întoarceți-vă în casă ! Plecați de aici !

Unde vă credeți ? La biserică ?

Tedeum ! Unde ești ?

Unde ești, Tedeum ?

Unde ești că nu te "văd" ?

Tedeum ! Unde ești ?

Aș vrea să știu și eu.

Oare pe unde e ?

- Salutare, salutare. - Salutare.

Salutare. Vai de tine dacă te miști.

Ce faci aici ?

Unde sunt banii noștri ?

I-a pierdut.

Cum poți să spui că i-ai pierdut ?

Din păcate, dar noroc că încă mai avem mina.

- Ce mină ? E falsă. - Nu, doamnă.

Vă înșelați. Nu e falsă. E un munte de aur.

- Vreți niște boabe de fasole ? - Ia-le de aici și dispari !

Acum, acum.

- Nu e semn bun, nu ? - Încă îl mai ai, nu ?

- Ce să mai aibă ? - Documentul.

Nu, din păcate, nu.

Am rămas fără nimic și am întâlnit niște fraieri

și l-am dat la schimb pentru un sac de faină și două pungi de fasole.

O, nu ! Nu fasole.

- Nu, nu. - Mi se face rău.

N-aveau altceva.

Cred că n-aveau nici măcar cai.

Călătoreau într-o căruță care era propulsată de o velă.

- Erau trei, din întâmplare ? - Da !

- Un bătrân libidinos și unul roșcat ? - Da !

- Și o femeie care trăgea din pipă. - Exact.

Îi cunoști ?

Cine ? Eu ? Nu.

- Nu, nu. - Cine naiba sunt ?

- Ieși afară ! Încotro au luat-o ? - De unde să știu eu.

Nu !

Tedeum.

Unde e ?

Rămas-bun.

- Întoarce-te, idiot... - Așteaptă.

Ce e ? Ah, ăla. Nu băgă în seamă.

Face parte din trecut. E vechi de cel puțin trei ani.

Azi valorez mult mai mult, da.

Nu mai spune ? Cât ?

- O să-ți spun cu altă ocazie. - Hei !

Hei !

Dii !

Dii ! Dii ! Dii ! Dii !

Dii ! Dii ! Mișcați-vă, căluților.

Asta nu e o înmormântare.

Dii ! Dii ! Dii ! Dii !

Dii ! Dii !

Dii ! Dii !

Faceți loc !

E în spatele nostru.

Dați-vă la o parte ! Faceți loc ! Trec eu !

Animalule, e o curbă ! Dii !

- Dii ! Dii ! - Sper să te văd într-un mormânt.

Și eu pe tine în Rai ! Dii ! Dii !

Atâta valorezi ? 683 de dolari și 50 de cenți ?

Dii ! Dii !

Mi se pare că aici nu suntem în siguranță.

Voi și mina voastră falsă.

Voiați să-l fraieriți chiar pe domnul Grant.

Găsiți-vă alt fraier !

Lume nebună.

Naiba să le ia pe vrăjitoarele alea cu miros de muște moarte.

Să jecmănească niște tâlhari cinstiți ca noi.

Ce facem acum cu bucata asta de hâ... hârtie ?

- Putem încerca cu alții. - Da.

Pe mine nu mă fraierește nimeni. Ați înțeles ?

Știe deja toată lumea.

Nu există altă explicație de ce vine toată lumea

să-mi vândă minele false ale lui Vincent Fowley.

Dar o vreau doar pe cea adevărată.

- Ați înțeles, idioților ? - Da, dar cine o are pe cea adevărată ?

Cum adică cine o are ? Tedeum ! Idioților !

- Da. - Căutați-l !

Da. Să mergem, Blackie.

Trebuie să calculez bine.

Cu 50 de cenți, îmi pot cumpăra 50 de bomboane.

Da, fetițo. Dar te-ai gândit câte poți cumpăra cu o mină de aur ca asta ?

Cel puțin un milion.

Să vedem dacă totul e în regulă.

Înainte de toate, spuneți-mi ceva: care din voi e Vincent Fowley ?

- Obraznico. - Este un copil.

- E vorba despre mina noastră. - Ce amuzant !

Voiați să mă fraieriți, eh ?

- Hei, tată ! - Ce e ?

Hai încoace. Repede. Oamenii ăștia voiau să mă fraierească.

Sunt ăia, ăia trei.

Să intrăm aici, a căzut la fix.

- E o baie publică. - Păi, să ne îmbăiem.

- Poftim ? - Da.

- Niciodată. - Nu-ți dai seama ?

Dacă ne spălăm, n-o să ne mai recunoască nimeni.

BĂI ȘI SALON DE ÎNFRUMUSEȚARE

INTERZIS URINATUL ÎN PISCINĂ

Ce rece e apă !

- Ce oribil ! - Hei, băiete.

- Adu săpun, că aici n-avem. - Aduc acum.

Și aici.

La ce te holbezi ? Dă-i drumul de aici.

Generalul Custer, a murit ca un om curajos.

- Da ? - Apropo,

știți de ce indienii au pielea roșie ?

- Nu. - Nu ?

Pentru că sunt în rezervație.

Băiete, hai, adu săpunul.

- Hei, tati. Dă-mi o gură. - Bea, fiule.

Apă ! Ce oribil !

Dar odată intrat... odată intrat, nu mai e atât de rău.

Apa nu e bună de nimic, eu prefer berea sau romul.

- Hei, tati. Dă-mi o gură. - Nu.

Cum adică, nu ?

Tati, tati, unde ești ? Nu mă lăsa singur, tati.

- Tati ! Unde ești ? - Aici sunt, nătărăule.

Tati !

Tati !

- Te om... - Tati !

- Fiule ! - Nepotul meu, ticălosul meu.

Plătește intrarea, părinte.

Lasă aia.

- Pasează, bunicule, pasează ? - Îmi împrumuți asta, fiule ?

Poftim, tati, poftim.

Poftim. Pasează-mi mie.

Vine acum.

- Pasează, tati, pasează. - Vine acum.

Poftim, Tedeum.

Dă-mi-o. Dă-mi-o mie.

- Cine naiba e ăsta ? - Cine e acest călugăr ?

Nu e călugăr. Este concurența.

E un escroc ca noi.

- Să mergem după el ! - Ho... hoțul.

- Vino încoace, călugăr ticălos. - Dă-ne plosca.

E a noastră.

Dă-o încoace.

Dă-mi-o înapoi !

- Uite cine e aici ! - Vrăjitoarea !

Dă-mi-o mie !

- Faceți loc, trec eu. - Dă-i drumul o dată !

- Atenție, a luat-o. - Stați acolo, e a mea.

Nu vă certați, domnilor. Nu e a voastră.

- E a mea. - Cum adică e a ta ?

E a mea. În sfârșit, e a mea.

Și nimeni nu mi-o va lua. Nu.

O să beau în cinstea voastră. Nu.

- Nu-i așa, băieți ? - Da, domnule Grant...

Sunt pistolarii domnului Grant. Să plecăm de aici.

- Nu vreau să mor. - Să ne grăbim.

Mulțumesc, mulțumesc.

Ați fost foarte...

Idioților !

Idioților, pentru ce vă mai plătesc ?

În apă. În apă.

- În apă... - În apă...

I-au permis să i-o ia.

Acum va fi mai greu să știm cine o are.

- Ajută-mă, tati ! - Pasează-mi mie !

- Tati, aruncă ! - Vine acum.

Vine acum.

Pasează. Acum !

Tati !

Nu e corect. Nu.

Doi contra unu, nu e corect. Nu, nu, nu, nu.

Lasă-mă în pace. Ce maniere îngrozitoare.

Nu e bine, asta nu e bine deloc.

Cine o are, tati ?

Atenție unde vă puneți mâinile.

- Poftim, bunicule ! - Dă-i-o tatălui tău.

Dă-o încoace, fiule. Dă-o încoace !

Vine acum.

Dați-mi-o mie.

Eu sunt cel care comandă.

Ăsta are ceva cu mine.

Haideți cu mine.

Dă-o încoace, bunicule.

Nu în cap, pentru că studiază.

Conciliator, adjudecat !

Sus. Sus, Betty.

- Pe aici, pe aici. - Acum te-am prins.

Bunicule ! Bunicule !

Ce obicei.

Călugărul ! Călugărul, pleacă !

Bravo, trădătorule.

- Dă-mi-o. - Da, dă-mi-o.

Curaj. Haide.

SPĂLAȚI-VĂ BINE CU SĂPUN ÎNAINTE DE A INTRA ÎN PISCINĂ

Poftim.

Și acum ce ?

- Arunc-o încoace. - Vine acum.

Haideți, haideți. Toată lumea să vină încoace.

Haideți încoace ! Măcar...

Veniți încoace, veniți încoace.

Poftim.

Ține. O clipă.

Te prind eu.

- Te omor. - Ce faci, idiotule ?

- Bine, s-a terminat. - Nu mișca !

Hai, dă-ne prada. Haide.

Acum aici.

- Mereu dau greș. - Să mergem !

Arunc-o, fiule. Sunt singură.

Vine acum, mami.

- Încerci să lovești o femeie ? - Încerc cu tine.

Ține !

Iată.

- Bună treabă, fiule. - A fost greu, dar s-a terminat.

- Mai vedem noi. - Ai o stângă bună.

- Te-ai perfecționat. - Nu mișcați niciunul.

- Dacă o faceți, o omor. - Hei ! Nu-mi poți ucide soția.

- Dacă ci... ci... - Vrea să spună că,

dacă cineva trebuie s-o ucidă, acela va fi soțul ei.

Așa. Mulțumesc, tati.

Unde este mina ?

Vorbiți, altfel îi frâng gâtul găinii ăsteia.

- A făcut-o găină, ce amuzant. - Hei, mami.

De ce te lași tratată astfel ?

O, nu. Bine, găină. Dar o găină luptătoare !

- Deschide-o. - Da. Deschide-o, deschide-o.

Da, acum.

Să vedem.

Ce e ?

S-a șters.

E amuzant ! E mortal.

Cred că ne apropiem.

- Cârma la stânga. - Nu, tati. La dreapta.

Ce mai contează, dacă e bine totul ? E acolo. Dincolo de dealul ăla.

- Sigur ? - Sigur.

Capul sus, oameni buni ! Cu toată viteza înainte !

Slăbește trinca.

Încetează, porcule.

Aici e. Iat-o.

Ridicați pânzele !

- Gata, să aruncăm ancora ! - Gata, să aruncăm ancora !

Suntem bogați, bogați !

Suntem bogați !

NOUA ÎNCHISOARE DIN LAREDO

Ne-au luat de fraieri.

Nu, aurul este jos.

- Sub închisoarea din Laredo ? - Bineînțeles.

La ce te poți aștepta de la unchiul Vincent Fowley ?

- Ultima lui treabă. - Și acum ce facem ?

- Da, ce facem acum ? - Dar-ar dracii.

- O, nu... - O, nu...

Ba da.

Afară canaliilor ! Toți deținuții vor ieși din celule !

Jumătate de oră pe zi ! Despărțiți-vă !

Despărțiți-vă ! În linie ! Unul câte unul !

Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi.

Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi.

Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi.

Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi.

Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi.

Unu, doi. Unu, doi. Unu, doi.

Hei, e acolo.

- Rags, Stinky ! Suntem aici ! - Tedeum !

Îți dau una așa.

Ați urmărit filmul artistic: TEDEUM

Traducerea, adaptarea și sincronizarea manuală: Cristian82

S F Â R Ș I T