Original subtitles

1941.

Germanii ocup� jum�tate din Rusia.

Hitler e pe cale de a captura Moscova.

Blindatele Wehrmacht-ului �nainteaz� implacabil.

Moscova.

7 noiembrie 1941.

Cea de-a 24-a aniversare a st�p�nirii comuniste.

28 de mii de solda�i sunt sco�i �n fa�a Kremlinului, �n gerul t�ios.

Liderii sovietici au hot�r�t ca parada tradi�ional� s� �i urmeze cursul.

E un ordin direct al liderului suprem, Stalin.

Chiar dac� Apocalipsa se apropie...

APOCALIPSA DUP� STALIN

Margarita Pogrebi�kaia, o t�n�r� din Moscova, declar�:

"Moscova, patria mea, iubirea mea, invincibila Moscov�...

lar 7 noiembrie e cea mai frumoas� zi din calendar.

Ro�u, culoarea mea preferat�, culoarea revolu�iei, culoarea s�ngelui v�rsat �n numele s�u... "

Partea 2- Omul ro�u

De pe mausoleul lui Lenin, Stalin vorbe�te mul�imii:

"comandan�i �i comisari politici, b�rba�i �i femei partizani!

�ntreaga lume v� prive�te ca pe o for�� capabil� s� distrug�

hoardele de t�Ihari germani.

Popoarele �nrobite ale Europei... "

Stalin invoc� gloria �arist� pentru a- �i mobiliza solda�ii.

"Fie ca amintirea marilor no�tri str�buni - Aleksandr Nevski... "

�n acela�i timp le aminte�te:

"Compar�ndu-I pe Hitler cu Napoleon,

nu uita�i soarta pe care a avut-o Napoleon. "

Hitler nu poate concepe o asemenea soart�.

Blitzkrieg-ul, r�zboiul fulger ce ar fi trebuit s� �I dezarmeze pe Stalin �n c�teva s�pt�m�ni, a �ncetinit.

Dar Germania nazist� �nc� e o for�� considerabil�.

Un ultim efort, �i Moscova va fi cucerit�.

Hitler proclam�:

"Solda�i ai frontului de r�s�rit, b�t�lia decisiv� �ncepe ast�zi!

Suntem pe cale s� anihil�m cea mai teribil� amenin�are de la huni �i mongoli �ncoace!"

Moscova e cu sufletul la gur�.

Stalin refuz� s� p�r�seasc� ora�ul.

O parte din popula�ie e deta�at� la s�pat tran�ee antitanc.

Arest�rile se �nmul�esc.

Sunt aresta�i sovietici de origine german�,

�i juc�torul-vedet� al clubului Spartak Moscova, suspectat c� ar fi zis:

"Germanii vor captura acest ora�, e sf�r�itul bol�evismului. "

Albina Gantimurova relateaz�:

"Str�ngeam bani pentru Armat�. Femeile �i donau verighetele. "

�n Berlin, femeile germane �i doneaz� hainele de blan�.

Un inamic necru��tor se n�puste�te asupra solda�ilor de pe frontul moscovit:

Gerul. Temperaturi excep�ionale ce ating minus 35 de grade Celsius crap� o�elul blindajului,

face pneurile tari ca piatra, �nghea�� lubrifiantul pentru arme �i ucide caii.

5 decembrie 1941.

Stalin, �mpreun� cu generalul Jukov �i comandamentul acestuia, STAVKA,

organizeaz� �n secret o contraofensiv� puternic� pentru a elibera Moscova.

Un milion de solda�i sovietici �i �ncep mar�ul.

Albina Gantimurova, acum sergent-major, poveste�te:

"Ordinul 227 spune: nici un pas �napoi. Dac� faci acel pas, vei fi executat.

Poli�ia militar� e �n spatele nostru �i �mpu�c� pe to�i cei ce se retrag. "

Stalin glume�te, cu un sim� al umorului macabru:

"�n armata noastr� e mai periculos s� te retragi dec�t s� �naintezi. "

Brancardier Nadejda Anisimova spune:

"Moarte? Nu-mi e fric� de moarte! Probabil fiindc� sunt t�n�r�.

Moartea e tot timpul cu noi.

De c�te ori v�d un soldat c�zut, ceilal�i strig� c�tre mine: Nu te duce! Vei muri!

M� t�r�sc �nspre el �i �I aduc �napoi �n via��.

Comandantul vrea s� m� pedepseasc� pentru nerespectarea ordinului, dar adjutantul s�u vrea s� m� decoreze.

La 19 ani, sunt medaliat� pentru curaj �i am p�rul sur.

M- au trimis acas�.

Am primit dou� gloan�e �n pl�m�ni �i coloana vertebral� �mi e fracturat�. Sunt paralizat�.

Mama �i sora mea �mi spun c� au fost informate c� am murit. "

Pe front, �i alte femei sufer�, �ns� continu� s� lupte.

B�t�lia pentru Moscova e �n toi, c�nd, deodat�, Stalin prime�te o veste important�.

Pe 7 decembrie 1941,

Pearl Harbor, o baz� naval� american� din Pacific, e atacat� de Japonia, aliatul Germaniei.

Franklin D. Roosevelt, pre�edintele SUA, anun�� intrarea ��rii sale �n r�zboi.

"Poporul american, �n m�re�ia �i dreptatea sa, va merge spre victorie absolut�!"

Stalin are un nou aliat.

Cr�ciunul anului 1941.

Moscova e salvat�, dar pre�ul e ridicat: 300 de mii de mor�i.

Stalin transmite aceste imagini cu o femeie f�c�nd m�t�nii, pentru a ar�ta c� Dumnezeu nu mai e �n afara legii.

�n ochii sovieticilor, Stalin a reu�it s�-I �mping� �napoi pe Hitler 200 de kilometri.

Dar F�hrer-ul nu se simte �nvins.

Germanii sunt bloca�i de Armata Ro�ie �n nordul �i centrul U.R.S.S.,

dar Hitler preg�te�te o ofensiv� pe frontul de sud, pentru prim�vara anului urm�tor.

�inta acestei ofensive e petrolul din Baku.

28 iunie 1942.

Germanii avanseaz� �ntr-un ritm alarmant: 300 kilometri �n doar o lun�.

Aceasta e "vara neagr�" a Rusiei.

23 iulie 1942.

Hitler �i �ngrijoreaz� Statul-Major cu un alt proiect, un proiect ce va diviza for�ele germane.

Hitler �i ordon� generalului Paulus, ce organizase invazia U.R.S.S., s� atace Stalingradul.

Acest obiectiv e at�t strategic c�t �i simbolic: ora�ul poart� numele lui Stalin.

Apoi germanii pot ataca Moscova din spate.

Tancurile germane se apropie amenin��tor de Stalingrad.

Stalin are parte de �ncurajare: Pe 10 august 1942,

Winston Churchill, prim-ministrul britanic, aterizeaz� la Moscova la bordul avionului personal.

Partenerul s�u de c�l�torie e un trimis special american, Averell Harriman,

influentul om de afaceri ce coordoneaz� sprijinul aliat.

Acest sprijin se va dovedi decisiv:

15 mii de avioane, 140 de mii de camioane, milioane de tone de combustibil �i provizii.

Molotov, ministrul de externe al lui Stalin, �i �nt�mpin� pe cei doi cu Interna�ionala, imnul sovietic la acea vreme.

Cei doi reprezentan�i ai lumii capitaliste ascult� acest imn revolu�ionar f�r� nici o reac�ie.

Churchill declar�: "Dac� Hitler ar invada iadul, m- a� alia cu diavolul. "

Churchill scrie �n memoriile sale:

"Am cugetat la misiunea mea �n acest stat bol�evic mohor�t �i sinistru,

pe care odinioar� am �ncercat din toate puterile s� �I ucid din fa��,

pe care I-am considerat du�manul de moarte al libert��ii civilizate. "

O magnific� limuzin� Packard �i duce la Kremlin, unde Stalin �i a�teapt�.

Toat� lumea z�mbe�te.

Americanii �i britanicii au nevoie de Stalin, sunt con�tien�i c� proviziile nu sunt totul.

Au nevoie de carne de tun. Sacrificiul a milioane de vie�i sovietice le va permite s� distrug� bestia nazist�.

Pe l�ng� sprijinul american, Stalin cere deschiderea unui al doilea front,

cu alte cuvinte o debarcare aliat� �n Vest, care va scinda for�ele germane.

Pe Hitler �I �ngrijoreaz� posibilitatea unei debarc�ri aliate.

Trebuie s� termine repede cu frontul de Est.

Trebuie s� �I elimine pe Stalin.

Trebuie s� cucereasc� Stalingradul.

Stukas-urile, bombardierele �n picaj germane,

termin� distrugerea a ceea ce era odat� un ora� model al U.R.S.S..

Generalul Paulus lanseaz� Armata a VI-a �n atacul asupra Stalingradului.

Germanii ajung la r�pe, prima m�sur� natural� de ap�rare a ora�ului.

Ru�ii rezist� cu mare �nd�rjire.

Stalin declar�: "Dac� pierdem Stalingradul, sudul ��rii va fi izolat de centru.

Vom pierde principalul curs de ap�, �i �n cur�nd petrolul. "

Ascensiunea lui Stalin c�tre putere a �nceput aici, cu un sfert de veac �n urm�.

Acest ora�, aflat la intersec�ia strategic� �ntre Baku �i Moscova, purta atunci numele de �ari�in.

1918. Teritoriul controlat de Ro�ii, comuni�ti bol�evici, e atacat de Albii din armata �arist�.

Izbucne�te r�zboiul civil. Stalin are deja un rol �n primul guvern comunist din istorie.

�n fruntea acestui guvern e Lenin, care pre�uie�te determinarea lui Stalin.

Stalin e comisar al poporului pentru provizii.

El c�l�tore�te la �ari�in pentru a g�si gr�u pentru capitala �nfometat�.

Stalin fur� toate rezervele de gr�ne, isc�nd revolte �i foamete.

Lenin I-a mai �ns�rcinat pe Stalin �i cu supravegherea paznicului acestor bogate terenuri agricole.

Tro�ki, puternicul comisar al poporului pentru r�zboi, a devenit prea independent.

Pentru a salva ora�ul �ari�in,

Tro�ki pune fo�ti ofi�eri din armata �arist� la conducerea trupelor sale.

Ace�tia sunt ofi�eri competen�i.

Stalin �I �nfrunt� pe Tro�ki.

�i acuz� pe ofi�erii lui Tro�ki de colaborare cu Albii �i �i elimin�.

�i adun� �n barje, pe care le scufund� �n r�ul Volga.

Stalin devine o c�petenie r�zboinic�, distrug�nd sate, execut�nd popula�ii �i impr�tiind teroare.

Are �ncerc�ri st�ngace de strategie, �ns� Tro�ki, la fel de violent, dar mai priceput, �I pune la punct.

Asta nu-I opre�te pe Stalin s� se proclame "cuceritorul �ari�in-ului",

�i s� �mbrace aceast� tunic� militar�, pe care o va purta tot timpul.

E prezent pe toate fronturile r�zboiului civil.

1919. Bol�evicii au de a face cu noi inamici.

Francezi, americani, britanici �i japonezi au venit �n sprijinul Albilor.

Dar dup� Marele R�zboi �i num�rul uria� de mor�i, suportul aliat e limitat.

�elul principal e oprirea r�sp�ndirii comunismului.

Deoarece Tro�ki vrea s� exporte Revolu�ia.

Dore�te ca muncitorii de pe tot cuprinsul Europei s� se revolte.

Tro�ki atac� Polonia, ce tocmai �i c�tigase independen�a.

Polonezii, cu ajutor din partea Fran�ei,

resping asaltul ro�u.

Stalin, trimis ca �nt�riri, nu �I sprijin� pe Tro�ki.

40 de mii de solda�i bol�evici sunt captura�i.

1920. �n ciuda e�ecului de la Var�ovia, Tro�ki �nc� �ntruchipeaz� comunismul de r�zboi,

prioritatea absolut� a Armatei Ro�ii.

Tro�ki reu�e�te s� �I �in� pe Stalin departe de pricinile militare,

chiar dac� acesta �nc� face parte din guvern.

Lumea se �ndoie�te de metodele lui Stalin, �i se �ntreab� ce se afl� dincolo de ochii aceia miji�i, chiar �i c�nd z�mbe�te.

Ajutat de complicii s�i georgieni, Stalin �mbl�nze�te separati�tii cu o m�n� de o�el.

La fel cum f�cuse �n Baku, Azerbaidjan.

Comuni�tii locali sunt obliga�i s� s�rb�toreasc� sf�r�itul propriei independen�e

pe ritmurile Interna�ionalei, c�ntat� la tar, instrument tradi�ional din Caucaz.

Stalin mai st�p�ne�te �i �n Armenia, ca �i �n Georgia, �ara sa natal�.

C�nd merge acas� pentru a-�i vizita mama, ea �I �ntreab�:

"Spune-mi, fiule, nu ai m�inile p�tate de s�ngele �arului, nu-i a�a?"

Stalin jur� c� nu a avut nimic de a face cu asasinarea �arului Nicolae al II-lea

�i a familiei lui, cu 3 ani �n urm�.

Nicolae al II-lea, capturat de bol�evici, �mpreun� cu mo�tenitorul s�u, �areviciul,

�mp�r�teasa �i cele patru fiice, au fost muta�i dintr-un loc �n altul �n timpul r�zboiului civil.

�n cele din urm� au ajuns �n aceast� cas� l�ng� grani�a siberian�, unde au fost executa�i.

Cine a dat ordinul de execu�ie?

Cine d� cu adev�rat ordine �n acest regim?

Oare Lenin, fondatorul �i c�rmuitorul suprem al regimului?

Ori poate Consiliul Comisarilor Poporului, guvernul din care Stalin face parte?

Sau biroul politic, Politburo-ul, unde Stalin e deasemenea membru?

Ordinele sunt date de Partidul Comunist, unde Stalin e �n ascensiune.

Partidul deasemenea "umfl�" �i puterea birocra�ilor.

Pentru a te descurca �n acest sistem, ai nevoie de carnet de partid.

Din amintirile lui Aleksandr Degtyarev:

"S� m� al�tur Partidului comunist a fost bucuria suprem�.

Partidul avea grij� de moralul �i con�tiin�a noastr�,

�mi d�dea puterea s� rezist oric�rui calvar.

Ceea ce m-a �inut �n via�� a fost credin�a mea nestr�mutat� �n

partidul nostru leninist �i �n principiile noastre umaniste. "

C�t despre principiile umaniste? Paranoia colectiv� a lui Lenin, Stalin �i a bol�evicilor e a�a puternic�,

�nc�t ordon� o "epurare" de propor�ii a partidului.

220 de membri sunt expulza�i.

Poli�ia secret� �i spore�te eforturile �n v�narea du�manilor poporului.

C�l�ul-�ef e Dzerjinski, �mpreun� cu echipa lui de asasini.

Stalin e un prieten apropiat.

�n jurnalul s�u, Tro�ki spune c� I-a auzit pe Stalin spun�ndu-i lui Dzerjinski:

"Cel mai mare pl�cere e s�-�i �ncol�e�ti inamicul.

Preg�te�te toate detaliile loviturii,

ca s� ��i potole�ti setea de r�zbunare, apoi du-te acas� �i culc�-te. "

Aici, aflat l�ng� Lenin, e Boris Bajanov, secretarul personal al lui Stalin. El scrie:

"�n timpul unei �edin�e a Comitetului Central, Tro�ki a spus urm�toarele c�tre grupul lui Stalin:

V� vom �mpu�ca pe to�i, o s� vede�i dac� nu!

�i voi vre�i s� ne �mpu�ca�i dar nu ave�i curaj. Dar noi, noi vom avea curaj!"

Cine va �mpu�ca pe cine?

�n ce-I prive�te pe Stalin, Tro�ki deja �i declarase r�zboi

c�nd i-a scris urm�toarele lui Lenin, dup� victoria de pe Volga:

"Consider c� felul �n care Stalin �i-a asumat meritele pentru ocuparea �ari�in-ului

e asemenea unei r�ni periculoase. "

Stalin dispune s� se fac� un film,

�nt�rindu-�i statutul legendar de erou al r�zboiului civil

�i de cuceritor al ora�ului �ari�in.

El schimb� numele ora�ului din �ari�in �n Stalingrad, ora�ul lui Stalin.

20 de ani mai t�rziu, �n 1942, Stalingrad zace ruinat de germani.

15 octombrie 1942.

Trupele lui Hitler, dupe dou� luni de lupt� feroce, s- au atins scopul: s� ajung� pe malurile Volg�i.

Pe malul cel�lalt al r�ului ru�ii se regrupeaz�,

�i sunt recomforta�i de o declara�ie nea�teptat� a lui Stalin:

"M�ine, vom dansa pe str�zi. "

La ce se refer� Stalin?

�tie c� �eful s�u de Stat-Major, gen. Jukov, preg�te�te o contraofensiv�.

Soarta ��rii at�rn� �n balan��, dar Stalin se confrunt� �i el cu probleme de ordin personal.

A�teapt� vizita lui Beria, temutul �ef al poli�iei secrete,

ce va sosi �mpreun� cu diver�i �efi ai organiza�iilor poli�iene�ti.

Stalin a cerut o investiga�ie �n leg�tur� cu o scrisoare a lui Roman Karmen, cunoscut regizor.

Scrisoarea dezv�luie o rela�ie �ntre so�ia lui Karmen, o actri�� celebr� numit� Nina Orlova,

�i cel de-al doilea fiu al lui Stalin, Vasili, pilot de lupt� �n Regimentul 32 al G�rzii.

Vasili e un pilot nes�buit, iar tat�I s�u �I re�ine �n cele din urm� la sol.

Umbl� beat mai tot timpul.

Trage cu pistolul �n candelabre �i �i bate so�ia, care tocmai n�scuse.

Poreclit "�areviciul", Vasili organizeaz� orgii.

Scrisoarea o mai incrimineaz� �i pe sora lui Vasili,

Svetlana, care are 16 ani, singura fiic� a lui Stalin.

Ea a fost g�sit� �n bra�ele lui Aleksei Kapler, renumit scenarist �n v�rst� de 38 de ani.

Stalin nu-�i poate imagina fiica �mpreun� cu cineva cu 20 de ani mai mare.

Dar Stalin era cu 20 de ani mai mare dec�t mama Svetlanei, Nadejda,

care a murit �n 1932, cauza oficial� fiind apendicita acut�.

Svetlana fusese tot timpul preferata lui Stalin.

Era lingu�it� de oameni aparent inofensivi,

cum ar fi cel numit "unchiul Beria", �eful poli�iei secrete.

C�teodat� st� �n poala despotului, bun familist, care ocazional era destul de comic.

�n 1942, �n timpul b�t�liei pentru Stalingrad,

Svetlana afl� c� mama ei se sinucisese cu zece ani �n urm�.

De ce? Secret de stat.

Svetlana se consoleaz� cu Kapler.

Prin el descoper� literatura, deseori de natur� erotic�.

Svetlana scrie:

"Ceea ce I-a deranjat cel mai mult pe tat�I meu la Kapler e c� era evreu. "

�n timpul acelei luni de noiembrie 1942,

scrisoarea ce �i incrimina pe copiii lui Stalin e �ntr-adev�r o chestiune delicat�.

Consecin�ele ei afecteaz� direct nomenclatura, lista magic� a elitei comuniste,

de la oficiali de partid p�n� la arti�ti folositori �i tor�ionari ai poli�iei.

C�t timp r�m�n �n gra�ii,

ei vor tr�i �ntr-un confort de neimaginat pentru restul popula�iei sovietice.

Aceast� stare de fapt e valabil� chiar �i �n cele mai disperate momente ale r�zboiului.

A�adar Aleksei Kapler, marea iubire a fiicei lui Stalin �i un personaj celebru �n lumea filmului,

credea c� e de neatins.

E trimis la Stalingrad �n calitate de corespondent al ziarului Pravda, evident pentru a fi ucis.

El supravie�uie�te acestui iad,

a�a c� Stalin �I deporteaz� �n Siberia, dincolo de Cercul Polar.

E trimis �n lag�rul de concentrare Vorkuta, cunoscut ca "ghilotina de ghea��".

Kapler e acuzat c� ar avea leg�turi cu ��ri str�ine �i c� ar fi un spion pentru Anglia.

E condamnat la 5 ani �ntr-un gulag.

GULAG. Un acronim �nsemn�nd Administra�ia General� a Lag�relor.

Marele scriitor rus Soljeni��n le nume�te "arhipelagul gulag".

Sute de lag�re de concentrare, multe construite pe timpul lui Lenin,

a c�ror num�r a fost m�rit enorm de c�tre Stalin.

�n vreme ce soarta lumii se decide la Stalingrad,

cel pu�in 3 milioane de sovietici devin "zek".

Ace�ti neferici�i sunt de�inu�i,

aresta�i de poli�ia lui Stalin pentru a-i �ndeplini normele,

�i pentru a compensa rata imens� a mortalit��ii din lag�rele de munc�.

Aceast� surs� inepuizabil� de for�� de lucru gratuit� e o contribu�ie important� la economia sovietic� de r�zboi.

Aurul se extrage �n lag�rul de la Kol�ma, iar c�rbunele la Vorkuta.

�n acest complex minier, profesori universitari, violoni�ti �i preo�i deopotriv� coboar� �mpreun� �n tunel.

Al�i zek-i construiesc calea ferat� pe �ntinderea nesf�r�it� de z�pad�.

Pentru ru�i, iadul nu �nseamn� focul etern, ci un de�ert �nghe�at.

Gardienii se �ntrec �n barbarit��i.

κi �mpart �ntre ei femeile pe care le violeaz� la sosire.

Un zek printre to�i ceilal�i, Miron Etlis, clarific�:

"Lag�rul e o �coal� a putrefac�iei pentru noi to�i.

To�i ies de aici cu leziuni ireparabile.

Poporul nostru a fost v�t�mat de aceast� experien�� colectiv�.

Gulag-ul ne-a p�ng�rit genele... "

Peste un milion �i jum�tate de de�inu�i �i g�sesc sf�r�itul �n gulag-uri.

Kapler, iubitul Svetlanei, supravie�uie�te al�tur�ndu-se teatrului deporta�ilor,

o surs� de distrac�ie pentru administra�ia lag�rului.

Acest teatru e condus de un zek, fost director al teatrului Bal�oi,

�i diverse celebrit��i care au ie�it din gra�iile lui Stalin.

Kapler petrece zece ani la Vorkuta.

Svetlana, fiica lui Stalin, nu �i a�teapt� re�ntoarcerea.

Noiembrie 1942.

Baricadat �n solitudinea paranoic� de la Kremlin, izolat de familia sa, Stalin �mb�tr�ne�te.

B�t�lia pentru Stalingrad �i r�pe�te 16 ore pe zi.

Fur� c�teva ore de somn pe un prici �n biroul s�u.

Fumeaz� �igar� dup� �igar�, iar la 63 de ani ateroscleroza �i amenin�� via�a.

19 noiembrie 1942.

13 mii de tunuri sovietice �i lanseaz� teribilele rachete.

Germanii poreclesc aceste rachete "orgile lui Stalin" dup� zgomotul pe care �I fac.

Armata Ro�ie a generalului Jukov a �ncercuit Armata a VI-a a lui Paulus �n ruinele Stalingradului.

Hitler �i interzice lui Paulus str�pungerea �ncercuirii �i retragerea.

Dup� o lun� germanii r�m�n f�r� muni�ie �i provizii.

Cazurile de canibalism abund�.

Sovieticii avanseaz� pretutindeni.

2 februarie 1943.

Regizorul Roman Karmen, cel ce �I alertase pe Stalin cu privire la activit��ile copiilor s�i,

are norocul de a filma acest moment unic: capitularea generalului Paulus.

Liderul for�elor germane din Stalingrad fusese numit mare�al �n ziua precedent� de c�tre Hitler,

�ntr-o �ncercare de a-I determina pe Paulus s� se sinucid� onorabil.

Dar Paulus riposteaz�: "N-o s� m� �mpu�c pentru acel caporal!"

Paulus nu �I mai consider� pe Hitler F�hrer-ul s�u,

ci doar un caporal al Primului R�zboi Mondial, a c�rui incompeten�� a dus la dezastru.

De�ndat� ce devine prizonier de r�zboi, Paulus nu simte dec�t ur� pentru Hitler.

Hitler, pe de alt� parte, vrea s� �I ia �napoi �n schimbul fiului cel mare a lui Stalin, lacov,

care e prizonierul s�u din iulie 1941.

Stalin �i preg�te�te r�spunsul:

"Nu voi da un mare�al pe un locotenent. "

Cadavrul lui lacov, fiul lui Stalin, e g�sit �n gardul electrificat al lag�rului german unde era prizonier.

�n Stalingrad, dup� 6 luni de lupte, 500 de mii de germani sunt mor�i.

O sut� de mii au fost captura�i.

Foarte pu�ini se vor �ntoarce acas�, chiar �i dup� zece ani.

900 de mii de solda�i sovietici au fost uci�i iar al�i 700 de mii au fost r�ni�i.

�n ochii lumii, marele �nving�tor la Stalingrad e Stalin,

care pozeaz� �n noua sa uniform�, cu steaua de mare�al str�lucind pe epole�i.

Cea mai important� publica�ie american� a vremii, revista "Life",

�I are pe Stalin pe coperta edi�iei din 23 martie 1943, prestigiul suprem.

Aceast� �ntors�tur� n-ar fi putut fi ghicit� �n urm� cu 20 de ani.

1921. Dup� patru ani de r�zboi civil, Rusia num�r� milioane de pierderi �n vie�i omene�ti, imigran�i �i orfani.

�ara e devastat� de foamete.

Stalin e deranjat de prezen�a lui Tro�ki �n Pia�a Ro�ie, �nc� triumf�tor,

cu toate c� comunismul de r�zboi al acestuia adusese cu sine colapsul economic.

Se instaureaz� ra�ionalizarea la s�nge, cu excep�ia celor 20 de mii de oficiali din partid �i poli�ie,

ce au dreptul la 4 kg de carne �i 4 kg de pe�te pe lun�.

Un muncitor prime�te numai 200 grame de pe�te, de obicei stricat.

Muncitorii nu �i mai pot hr�ni familiile.

Se revolt� chiar dac� greva devenise ilegal� din decembrie 1917.

Tro�ki declar�:

"Toat� opozi�ia poate fi redus� la t�cere de un singur cuv�nt: �mpu�c�!"

�n acest punct, 18 mii de marinari �i ofi�eri din Kronstadt,

baza naval� a foste capitale Petrograd,

se al�tur� rebeliunii de partea muncitorilor nemul�umi�i.

Crezul lor e: "Sus sovietele, jos bol�evicii!"

Tro�ki ordon� un atac asupra marinarilor din Kronstadt pe 7 martie 1921.

20 de mii de solda�i ai Armatei Ro�ii se mobilizeaz� pe Marea Baltic� �nghe�at�.

�n spatele lor, pentru a preveni retragerea, sunt posta�i membri ai poli�iei secrete �narma�i cu mitraliere.

Dup� zece zile de lupte s�ngeroase, rebelii r�m�n f�r� hran� �i muni�ii.

Se predau Armatei Ro�ii.

2168 marinari sunt executa�i �i ingropa�i �n gropi comune.

Aceia�i marinari care �i conduseser� pe comuni�ti c�tre victorie �n 1917.

Dar revolta de la Kronstadt �I oblig� pe Lenin s� se tempereze.

El declar�:

"Putem face c��iva pa�i �napoi f�r� a distruge dictatura proletariatului. "

�n martie 1921, Lenin introduce NPE, Noua Politic� Economic�.

Constituie o spectaculoas� - de�i temporar� - liberalizare a economiei.

Industria e dena�ionalizat�, rechizi�ion�rile �i munca obligatorie sunt oprite,

iar mo�tenirea e reintegrat�.

Fermierii sunt din nou liberi s� �i v�nd� recolta dup� plac.

Rafturile magazinelor se umplu.

Moscova �ndr�zne�te s� spere �i s� s�rb�toreasc� din nou.

Bol�evicii au nevoie de bani.

Pe 19 martie 1922, Lenin trimite urm�toarea directiv� c�tre Politburo:

"Trebuie s� exercit�m confiscarea averilor biserice�ti.

Trebuie s� zdrobim clerul �n mod decisiv �i nemilos,

�i s� anihil�m orice �mpotrivire cu o asemenea brutalitate,

pe care s� nu o uite zeci de ani la r�nd. "

Lenin conchide:

"Violen�a e adev�rul �n politic�. "

Lucrurile se �nt�mpl� rapid la Kremlin.

Liderii bol�evici apar �n Rolls-Royce-urile lor.

Pe 3 aprilie 1922,

Stalin, poreclit "cel mai bun discipol al lui Lenin",

devine secretar general al Partidului Comunist.

E puternic, dar �i arat� mereu respect lui Lenin.

Viitorul s�u ministru, Molotov, remarc�:

"Oamenii m� �ntreab� deseori cine e mai dur, Lenin sau Stalin?

Bine�n�eles c� Lenin, el e cel ce ne-a instruit pe to�i. "

Deodat�, pe 25 mai 1922,

Lenin sufer� un atac cerebral la 52 de ani.

Devine paralizat par�ial.

Dup� 6 luni, sufer� un al doilea atac.

Comitetul Central al partidului �I desemneaz� pe Stalin s� aib� grij� de el.

Stalin �I izoleaz� pe Lenin �i �mpiedic� anturajul acestuia de a scrie dup� dictare.

Anul se �ncheie, cu crearea, pe 22 decembrie 1922,

a U.R.S.S., Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

Emblema sa e secera fermierului �i ciocanul muncitorului proletar.

Acest mare anun�, �mpreun� cu sf�r�itul r�zboiului civil, induce speran�a c� va fi lini�te,

dar teroarea se intensific�.

Dubele poli�iei secrete revars� �nc�rc�turi de victime condamnate din start.

1923. Comisarul poporului pentru justi�ie, Isaac Steinberg, fuge �n Germania.

Odat� I-a �ntrebat pe Lenin: "La ce e bun un comisar al justi�iei?

Ar trebui s� se cheme mai degrab� comisar al extermin�rii sociale. "

Lenin i-a r�spuns: "O idee excelent�!"

Steinberg scrie:

"Teroarea e o re�ea str�ns� a supravegherii.

O poli�ie secret� ce observ� orice fapt� �i gest,

orice provocare, folosind cele mai degradante, umilitoare �i atroce forme de interogare.

Teroarea �nseamn� �nchisori pline de oameni �nfometa�i,

�nseamn� popula�ii dizlocate, rechizi�ion�ri �i confisc�ri,

care lovesc �n cei ce mor de foame si de epuizare... "

Stalin poart� pe umeri sicriul lui Lenin.

Nadejda Krupskaia, v�duva lui,

dezv�luie c� Lenin a reu�it s� dicteze un testament, �n care declar�:

"Stalin e prea brutal.

Sugerez ca tovar�ii s� g�seasc� un mod de a- I �nl�tura din pozi�ia de Secretal General. "

Stalin reac�ioneaz� extrem de violent, �i o amenin�� pe v�duva lui Lenin,

oblig�nd-o s� publice o dezmin�ire �n Pravda.

To�i purt�torii sicriului, cei mai loiali bol�evici �nc� de la �nceput,

vor �ncerca s� foloseasc� testamentul pentru a-I �nl�tura pe Stalin.

Vor fi cu to�i uci�i.

Adev�ratul testament a lui Lenin, respectat la liter� de Stalin, e doctrina.

Purificarea ne�ncetat� a societ��ii,

ce se aplic� �i Partidului, Statului �i birocra�iei.

V�narea falsului comunist,

parazitul ce s-a infiltrat �n administra�iile statului.

Eliminarea acestor parazi�i, supravie�uitorii unei societ��i capitaliste destinate e�ecului,

e o misiune esen�ial�.

Aceast� purificare va fi f�r� de sf�r�it pentru Stalin, a�a cum a fost �i pentru Lenin.

R�zboiul �mpotriva du�manului de clas� nu va lua niciodat� sf�r�it.

�n vreme ce trupul lui Lenin e �mb�Is�mat �n grab�,

Stalin arunc� �n aer solul �nghe�at din fa�a zidului Kremlinului,

pentru a s�pa funda�ia unui mausoleu.

Prima dat� e f�cut din lemn, apoi granit ro�u, iar �n cele din urm� din marmur� neagr�,

cu o tribun� m�rea��, de unde liderii comuni�ti atotputernici vor domina poporul.

Dar pe cei ca Tro�ki, Stalin �nc� e obligat s� �i aplaude.

Acesta e doar �nceputul duelului lor secret p�n� la moarte.

Pionieri �i comsomoli�ti, tineretul comunist, defileaz� prin fa�a mausoleului tot anul.

Printre ei, Vasili Nicolaev pl�nge.

El se �ntreab�: "Cum e posibil ca Marele Lenin s� fie mort? E imposibil! E un sf�nt!"

la na�tere cultul personalit��ii lui Lenin.

Stalin alc�tuie o comisie dedicat�

imortaliz�rii amintirii lui Vladimir Ulianov, cunoscut ca Lenin.

Numele lui Lenin e dat Petrogradului,

fosta capital� Sankt-Petersburg, care acum se va numi Leningrad.

1943. Germanii au �nconjurat ora�ul timp de doi ani.

Hitler nu a reu�it s� cucereasc� Stalingrad-ul,

simbolul principal al puterii sovietice, a�a c� se concentreaz� pe cel�lalt simbol: Leningrad.

Hitler declar�: "Voi distruge acest ora�, �i voi decima popula�ia. Nu se va mai ridica vreodat�, jur solemn!"

Se dovede�te a fi unul din cele mai lungi �i devastatoare asedii din istorie.

800 de mii de locuitori mor �nfometa�i.

Tania Saviceva, 13 ani, a scris un jurnal ce a devenit tezaur na�ional �n Rusia.

Pe cuprinsul a nou� pagini, Tania �i rezum� calvarul:

"28 decembrie. Jenia a murit.

25 ianuarie. A murit bunica.

17 Martie. A murit Leka.

13 aprilie. A murit unchiul Vasia.

10 mai. A murit unchiul Liu�a.

13 mai. A murit mama. "

A zecea pagin� nu va fi scris� niciodat� fiindc� Tania a murit de epuizare.

Acestea cuprind toat� suferin�a �i stoicismul poporului sovietic.

Mai sunt �i alte amintiri �n afar� de cele ale unei ��ri blestemate?

1925. La acea vreme, copiii Moscovei credeau �n viitor.

�i aclam� pe eroii Revolu�iei aduna�i �n jurul lui Stalin, ce defileaz� spre putere.

Ace�tia sunt primii bol�evici:

Zinoviev,

Kamenev,

Voro�ilov, generalul R�zboiul Civil,

�i Buharin, care nu are �ncredere �n Stalin.

Buharin spune:

"E un uneltitor f�r� principii, a c�rui sete de putere e suprem�.

κi modific� teoriile pe m�sur� ce le d� glas, depinz�nd pe cine a ales s� elimine. "

�ns� sunt cu to�ii al�turi de Stalin �n lupta contra lui Tro�ki,

care e sprijinit de un num�r mare de militan�i.

Stalin, �n speran�a de a elimina dezbaterile �i contest�rile,

acord� carnet de partid proletarilor �i urma�ilor lor.

Ace�ti oameni nu sunt �coli�i sau instrui�i �n politic�,

dar �i vor r�m�ne recunosc�tori lui Stalin c� le-a permis s� urce scara birocra�iei.

Tro�ki �ncepe s� fie huiduit,

�i, �ncetul cu �ncetul, �nl�turat.

Stalin nu are �nc� puterea de a- �i omor� inamicii.

Dar dup� trei ani de lupt� asidu� �i urzeli viclene,

reu�e�te s� ob�in� expulzarea lui Tro�ki din Partid.

Acum Stalin poate s� �I umileasc� pe Tro�ki,

exil�ndu-I �ntr-o republic� sovietic� �ndep�rtat� a Asiei Centrale.

Stalin ordon� s� fie filmat �n timp ce e escortat de poli�ie,

a c�rui �ef, aflat �n dreapta, cu pistolul �n buzunar, dirijeaz� camera.

Apoi, Stalin dispune Politburo-ului s� �I acuze pe acest membru fondator al U.R.S.S.

de activit��i anti-sovietice.

Tro�ki e deportat.

21 decembrie 1929. Stalin are 50 de ani.

A devenit st�p�nul absolut al Uniunii Sovietice.

Cheam� camerele de luat vederi la Kremlin, �n fa�a unei statui a lui Lenin,

pentru a ar�ta c� e, �ntr-adev�r, mo�tenitorul.

�mpreun� cu acoli�ii lui, ce �i sunt devota�i cu pre�ul vie�ii,

Stalin se poate �n sf�r�it descotorosi de NPE, tentativa de liberalizare,

�i implica cu totul �n colectivizare.

Ziarul Partidului, Pravda, e afi�at pe holurile din Kremlin,

tr�mbi��nd acest titlu pe prima pagin�:

"Bol�evicii �I aplaud� pe cel mai mare lider comunist din lume!"

20 de ani mai t�rziu, va fi �ntr-adev�r unul din cei mai puternici oameni din lume.

25 noiembrie 1943.

Stalin se urc� �ntr-un avion pentru prima dat� �n via��.

Zbur�nd deasupra Caucazului natal, se teme.

C�l�tore�te la Teheran, pentru a participa la o conferin�� aliat� �mpotriva Germaniei.

Cu noua lui putere, Stalin a reu�it s� impun� noua sa ambasad� �n Iran ca loc al �nt�Inirii.

Ambasada e p�zit� de un batalion sovietic de poli�ie,

�i �mp�nzit� de microfoane ascunse.

Aspectul lui Stalin e o surpriz� pentru participan�i:

�chiop�teaz�, iar bra�ul atrofiat �i accentueaz� �nf��i�area de urs.

Churchill, �n �inuta For�elor Aeriene, st� s� fie fotografiat.

Ceremonia de deschidere a conferin�ei �ncepe cu Interna�ionala,

care �nc� e imnul sovietic. Pentru moment.

Stalin, care a orchestrat totul de unul singur, e inconjurat de vechii lui complici:

Mare�alul Voro�ilov �i Molotov, ministrul de externe.

�n numele regelui George al VI-lea,

Churchill �i ofer� lui Stalin o sabie cu inscrip�ia:

"Pentru cet��enii cu inim� de o�el ai Stalingradului. "

Voro�ilov are ghinionul s� scape sabia.

�I prive�te nelini�tit pe Stalin.

�tie c� va fi insultat �n public,

p�n� ce un poli�ist �I elibereaz� de povar�.

Apoi, Churchill �i Stalin se al�tur� pre�edintelui american, Franklin Roosevelt,

care e invalid �i surmenat �n urma c�l�toriei la Teheran.

Stalin vrea s� se apropie de Roosevelt, pe care �I consider� naiv �i u�or de manipulat.

Stalin are nevoie de sprijin contra lui Churchill, pe problema celui de-al doilea front.

Churchill vrea s� atace dinspre sud, p�ntecele fraged al Europei,

s�-i �ntreac� pe ru�i �i s� ajung� primul �n Berlin.

Dar Stalin c�tig� cu invazia din Normandia,

planificat� pentru prim�vara anului 1944.

Roosevelt �i arat� aprecierea pentru Stalin �n aceast� fotografie oficial�.

Toat� lumea sper� s� fac� cuno�tin�� cu Stalin, chiar �i Sarah, fiica lui Churchill.

Optimismul plute�te �n aer. Stalin tocmai I-a �nvins pe Hitler �n b�t�lia de la Kursk.

Churchill declar�: "Dumnezeu e de partea Alia�ilor. "

Stalin r�spunde:

"Diavolul e de partea mea. E un bun comunist. "

E oare Stalin pe cale de a deveni st�p�nul lumii?

EPISODUL URM�TOR - ST�P�NUL LUMII