Original subtitles

C�ine, ia adu-mi asta! Hai, du-te si cauta!

Haide, catelus bun! Adu-o la tata!

Copilul meu...

Oi fi baiat, oi fi fata ...

Iar eu sa nu stiu nimic ...

Dar ce oi fi, sigur e ca te intrebi Ce naiba cauta taica-tau in desert.

Trebuie sa stii ca nu am fost din totdeauna un fiu al desertului.

�nainte de a fi arab, tatal tau a fost negru.

�nsa asta e o poveste lunga.

Un negru in cinematografie e cel care scrie scenarii dar nu le si semneaza.

O situatie umilitoare pe care bunica ta o suporta chiar mai greu ca mine.

El e cel care l-a scris! E baiatul meu!

Dar de ce sa te ascunzi acuma? Nu esti tu ala?

Pentru ca nu mai sunt.

Aici iarasi, clar ca tu esti!

Trebuie sa te prinzi, eh?

Liniste! -Mama, taci din gura.

Ba da. Aminteste-ti ca mi l-ai povestit cand eram bolnava.

Ce ne priveste, doamna!

Aveti dreptate! Urmariti, urmariti...

...... tatalui sau... - Gura!

Daca nu taci odata, ne caram!

Dar daca nu le spun, nimeni n-o sa stie ca tu l-ai facut.

Numele lui nu apare scris nicaieri!

E adevarat! E bine asta?

Dar el e autorul, baiatul meu!

El e cel care a scris filmul! Pierre Renaud.

Cine zice "negru", zice "sclav".

Iar cel care m-a facut sclavul sau este el: Georges Valier

Ah, tu esti! Intra.

- Si scenariul asta, e gata? - Am lucrat toata ziua p�na la 4:00 azi-noapte.

Perfect. Stii... Producatorii sunt aici..

Bine�nteles, iar tu preferi sa nu ma vada.

Asta este eterna problema. Trebuie sa stim dinainte sau nu. Asta e teoria poponarului...

- Teoria cui? - Veti �ntelege ...

- Charles! - Ce n-as da ca sa ma vada macar odata.

Iar acum sa presupunem ca ignorati prezenta galetii...

Ce naiba faci aici?

Prima teorie: ignorati prezenta galetii, deci efect surpriza, egal r�s.

A doua versiune, as zice mai putin rudimentara, constientizati prezenta galetii insa el, �nca nu.

Poftiti, Charles. Scuzati-va.

Acum r�deti inainte de a-l vedea. El va face totul praf. Z�mbiti, Charles, z�mbiti!

Gustam din plin ceea ce stim ca va fi un deznodamant sortit.

Poftiti, Charles. Va asteptam.

Sa r�dem!

Deci, iata acum ati �nteles dilema. Multumim, Charles! Puteti pleca.

- Domnilor, ... - Daca domnul permite, cred ca domnul nu a cuprins toate laturile problemei.

- Cred ca seria s-a terminat ... - Dar lasa-l sa vorbeasca, Valier! Nu se stie niciodata...

Acesti servitori pot fi cateodata o mina de aur.

V-as sugera o a treia metoda, mai elaborata, mai hitchcockiana in masura in care face apel la suspense.

- Daca domnul vrea sa mearga in centru, pe coridor... - Cum? Sunteti nebun, Charles! - Haide, nu te lasa rugat, Valier!

- Haide, galeata e goala!

Plasez galeata deasupra usii...

Domnul nu stie... Astept ca domnul sa intre.

Ma intreb, ce-o fi facand domnul...

Astept si astept ...

Dar il astept pe domnu'... -Domnule!

- E adevarat ca aceasta versiune e mai neasteptata. - Tata, trebuie sa semnezi aici. E foarte important. - Bine, dar nu e momentul.

Totusi, in felul acesta veti r�de mai putin pentru ca galeata e goala.

Am terminat deci?

Asta e a patra versiune: cu apa, e cu totul altceva

Intelegi? M-am saturat sa ma tii ascuns ca pe o boala venerica

Parca as fi sifilisul tau!

- Imi spui asta tocmai in momentul ... - Care moment?

O invitatie la un coctail pe care-l da Aldo Barazzutti

Vroiam sa-ti propun sa mergi �n locul meu.

Aldo Barazzutti, iti zic, e actorul italian al momentului.

- Dar ce se �ntampla? - Stiu ca i-am pus un dop. Probabil ca a sarit.

Uite-l.

- E ok. S-a �nnecat. - Si noi la fel.

Ma duc sa vad ...

- Ce se intampla cu lada aia de gunoi? - Oh, ce oribil! Ma duc sa vad.

- Cine sunt indivizii asia? - Domnul Georges Valier.

- Cine? - Domul Georges Valier.

Atunci asta ma bucura nespus...

Aldo Barazzutti. Omagiile mele! Dar ce onoare!

- Stiati cata admiratie va port? - Mie?

Desigur

Imi permiteti sa vi-l rapesc c�teva clipe?

�n felul acestea vom putea vorbi putintel... Luati loc. Pe partea cealalta...

- Deci, stiti totul despre mine. - Desigur.

De c�teva zile �ncoace cunosc mult din ceea ce se �ntampla aici. Stiu cine ce este, unde se duce, ce face. Credeti-ma.

�l stiti pe Valier... toate astea ...

- Da, Valier ... toate astea ... Ce se �nt�mpla aici? - Da, e ciudat ...

Veniti. Sa mergem in alta parte.

- Deci, va place casa mea? - �n mod deosebit.

Ei bine. Asa, am�ndoi �mpreuna.

Ia uite. Asa. Multumesc. - Demult va observ de la distanta.

- Sunteti persoana cu care mi-ar place cel mai mult sa fac un film aici. - Cu mine? - Exact, cu dumneavoastra.

- De ce? - Pareti surprins.

- Nu. Dar canapeaua ... - Dar ce naiba canapea e asta? Ma scuzati, domnule! - Nici o problema. - Ba nu, scuzati-ma...

Doamna... Sotul dumneavoastra e prea modest. E mai cunoscut decat crede.

Eu �i spun mereu ca e prea modest ... Iubitule, vezi ca ai o surubelnita in pantaloni.

Ce spuneti? O surubelnita �n pantaloni?

Ah nu. E un mod de a spune ca-i merge penita, adica e scriitor bun.

Asta asa-i.

Dar ce-i asta? Sunt consternat. Carla!

-Dar ce pacoste! -Uite ce a patit domnul! -Nu �nteleg nimic. �mi spusesera ca ...

-Dar eu ce ti-am spus? -Mai explodeaza in anumite locuri ...

- Dar de unde le-ai cumparat? - New York

-Veniti sa luati loc acolo. Stiti, avem si canapele Louis XV ... Sunt mai solide ...

Nu!! �mi pare rau dar nu ma simt prea bine.

- Oh, chiar asa. Poti sa stai pe canapelele Louis XV. - Nu insista ...

�mi pare rau... Trebuie sa plecam.

Desigur. Aveti dreptate, scumpa doamna. Complimentele mele.

Draga domnule, ne auzim maine.

- Pe curand, doamna. - Pe curand.

Va spun ca nu e Valier!

Va spun ca nu e Valier!!

Cum? Nu e Valier?

- Ce zice? - ca nu e Valier!

E doar "negrul" lui Valier.

- Valier e un brunetel! - De ce urlati asa? E enervant!

Valier e un brunetel.

Ce porcarie! Ce mizerie! Asta este sarlatanie! Omul asta e un excroc.

Se da drept Valier.

Pe cine vad ca apare in al nostru templu de efort fizic?

Trebuie sa va vorbesc. E important.

Sunt numai urechi, batr�ne. Numai urechi.

Vreau sa spun ca ma las.

- Si putem sti de ce te lasi? - De colaborarea cu dvs, de exploatarea dvs.

Pentru ca m-am saturat de felul in care traiti, de aceasta poveste de closet.

Totusi, opera mea se rezuma la felul dvs de viata.

Cum numesti tu atunci povestea unui tip care se culca cu cel mai bun prieten al nevesti-si?

Si care nu stie ca tipul cu care se culca, se culca cu aceeasi nevasta? Cum numesti tu asta?

O comedie de moravuri bine ticluita.

�nsa pe viitor �ti vei crea comediile de moravuri singur.

...daca mai apuci...

Trebuie sa semnezi aici, tata.

Vezi bine ca sunt ocupat.

Buna ziua domnule ... Barazzutti!

- Ah, dumneavoastra sunteti. Cum merge? - Foarte bine. Multumesc.

Luati loc domnule ... Georges Valier.

Cine? Eu?

Da, da. Asezati-va.

�mi permiteti sa ma adresez cu Georges.

Valier - Barazzutti suna foarte pompos. Si apoi foarte important.

Ceea ce e important, sunt oamenii de dedesubt.

Deci, veti scrie un scenariu pentru mine.

Aveti mare dreptate. Iar un film Valier - Barazzutti e de afis, nu-i asa?

A propos, ma g�ndeam la un lucru foarte important.

Eu, ceea ce vreau eu e ca scenaristul meu este degajat, relaxat, eliberat de orice probleme.

Ce ati zice sa mergem undeva, numai noi doi?

Un colt izolat departe de telefoane, departe de toate. N-ar fi bine?

Am auzit de un mic hotel in Tunisia, calm, linistit ...

Unde ne-am putea dedica lucrului

Un fel de retragere la manastire

Pielita! Aici!

Da! Un fel de oaza ...

De fapt e vorba de o viziune pentru ca atunci c�nd lucrez, decorul nici ca-mi pasa.

Nu ridic capul de peste hartii, trebuie sa-ti spun draga Valier...

Oh! Iata ca �nca �ti zic Valier

Trebuie sa-mi fac o obisnuinta, Georges.

Georges, pentru mine un scenariu e 10% inspiratie si 90% transpiratie.

Doar putin cu pila aici ...

Simt ca ne vom �ntelege de minune noi doi

Sunteti de caracter si asta �mi place!

Dar ce-a mai facut bestia mizerabila?

Oh, a facut pipi dupa cortina, bestia mizerabila!

Nu, ne e nici un mu-mu.

Haide, �n picioare imediat!

Te �nvatam noi minte!

Dar ce-mi vad ochilor! Stii bine ca e interzis sa te urci �n pat.

Dar cine stie cine mi-a dat un animal asa de vicios ca tine?

Cunosti tariful, corcitura hidoasa?

Oh, nu! E prea bine, Valerie!

Nu mai pot sa ma descurc fara de tine.

Nu trancanesti cand esti un c�ine necioplit!

Nu serios, Valerie! Vino cu mine!

Doar stii, catelusul meu, ca sunt ocupata.

Dar e vorba de numai cateva zile. Daca tot timpul suntem grabiti ...

Mereu trebuie sa ma uit la labuta

�ti dai seama... �mpreuna la soare... Promenade �ndelungi ...

Voi dormi la picioarele patului tau. Asa.

Si nevasta-ta. Ei ce-i spui?

Adevarul. Ca plec cu autorul francez numarul unu.

Ca trebuie sa lucram impreuna la soare.

Esti sigur ca ea nu va vrea sa vina cu tine?

Nu poate, batr�na. Are asthm.

E inteligent catelusul meu c�nd vrea

Oh, Valerie!

C�nd ma privesti asa cu ochii astia de c�ine batut, nici eu nu mai rezist.

Dar da-i drumul!

Catelus! Blana e a mea!

Nu stii ca nu-i voie! Moartea lebedei in luna a noua!

Lebedele nu au varsta.

- Charlotte! - Sunt o dansatoare. Sunt facuta sa fiu o lebada si nu o closca pe oua.

Na! Lebada a murit. Esti multumit?

- Barazzutti? - E ok, �nsa e o mica problema.

Maestrul Raul ... Perceptor la Tribunalul Parisului Pot sa intru?

Domnule Renauld, sunt bucuros sa va anunt ca sunt imputernicit sa va pun sechestru pe ... mobile.

Chiar va rog, domnule. Faceti-va datoria.

Cum nu ati dat curs somarii celei mai imperative pe care v-am trimis, ma vad obligat in numele Justitiei ...

�n virtutea articolului 592, urmand codul de procedura civila care stipuleaza oficial ca ...

- Ce e? - Masa. N-o putem misca.

Cum asa? Voinici ca voi?

Asta ce vrea sa �nsemne?

Fotoliul.

E prins cu bolturi!

E prins cu bolturi?

Ridicati-o!!

Vaza! E a mea!

Ce-i cu gluma asta?

Vreau mai �nt�i sa va delectez cu notiunea juridica prin care distingem mobiliarul de imobiliar

Mobiliarul, din latinul mobilis, adica mobil ...

Sechestrul mobiliar e �n consecinta confiscarea a ceea ce se misca.

Pe bune, asta nu se misca, tine deci de imobiliar.

Din latinul imobilis.

Nu se misca.

Ne vom revedea.

Misca!

A miscat ... Aici.

Am simtit.

Care-i problema cu Barazzutti?

E ca trebuie sa ma duc in Africa sa scriu.

Trebuie sa pleci?

Pentru mult timp?

Pentru trei zile. Nu e mult.

Apoi, e important pentru cariera.

Din moment ce voi fi aici cand cel mic soseste ...

Desi �ndraznet, planul meu era simplu.

Scrisesem un scenariu superb. �l lasam pe Barazzutti sa penduleze intre talentul si imaginatia mea...

Apoi urma sa-i revelez adevarata mea identitate.

Pentru asta era suficient sa fac pe marele Georges Valier c�teva zile ...

Aldo!

- Pornim? - Desigur.

Aldo!

Oh, esti aici porumbita mea. Ce dragut din partea ta.

Domnule Valier ... Trebuie sa va spun ceva

Deschide valiza. Tu!

Cum? Aici?

Oh, asthmul meu ... Deschide, �ti zic!

Desigur, turturica mea

Stiti, aveti de-a face cu un star de calibru

Oh, asta o stiu ca nimeni altul.

Ceea ce probabil nu stiti e ca este si un mare tr�ndav.

- Asta ce e? Nu ai nevoie de asa ceva la lucru. - �ntr-adevar ...

E mai rau ca vama.

Stiti, daca va �mpiedica la lucru, telefonati-mi!

Doamna, nu ma �ndoiesc ca ...

Ah, nu! Insist.

Doar nu pleaca �n vacanta.

Sigur ca nu!

Si asta? Nu e un stilou, nu?

Nu porumbita mea. Daca as fi plecat �n vacanta nu plecam cu domnul Georges Valier.

Dar cu cine ai fi plecat?

Cu tine, desigur, turturica mea.

Iata-ne! Cunoasteti foarte bine femeile ...

... nu ne trebuie pentru ca plecam la lucru ...

Valerie! Dragostea mea!

Asta ce e?

Asta e catelusul lui Valerie. - Spune buna ziua lui Aldo, catelus.

Cum? Nu e nimeni sa-mi deschida usa aici?

Ce hotel e asta?

E timpul sa ne schimbam si sa ne punem pe treaba, dragul meu Aldo.

Dar ce chic e!

Totul e �n regula

Deci v-au facut-o, Valier. V-au cazat intr-un bordei. Ce o sa mai r�da Aldo c�nd �i voi spune.

Dar ce am spus? Ce vrea sa �nsemne asta?

Dar avem pretentia sa-l cazam pe Georges Valier �n ...

Ia sa chem eu imediat receptia ...

Intrati, draga Aldo, si luati loc.

Tocmai am scris un mic pasaj ...

- Asezat-va. Cred ca aici e perfect pentru a ne pune pe treaba. - Asta, da.

Daca nici aici nu e bine, atunci nu stiu unde altundeva.

�nchipuiti-va, dec�nd am avut sansa sa va �nt�lnesc si pe toata durata calatoriei ...

Dar luati loc. ...m-am tot g�ndit la alte personaje si v-as �mpartasi c�teva pareri �nainte de a pune totul pe h�rtie.

Superba, camera asta.

- Cum? - Va zic ca e superba.

-Desigur. C�nd au �nteles ca sunt Valier, atunci ...

A... Pentru ca au stiut ca sunteti Valier...

- Da. De ce? - Ei. Asa.

Deci va vorbeam de personajul pe care �l veti interpreta si vom aborda o chestie foarte importanta.

- Pot sa intru? -�n sf�rsit

- E superba camera asta. - Asta o stim deja. Suntem aici ca sa muncim.

E imensa, nu-i asa?

Deci, ce are personajul meu?

Nimic ... Nimic! C�nd zic nimic ... �nseamna ca e foarte bine personajul dvs

Ce vreau sa zic e ca trebuie analizate componentele ...

Pe bune ca e hollywoodiana baia.

Uh ... Ce ziceam? Ah, componentele ... Trebuie sa ...

Domnul are o adevarata piscina aici. Cine e starul aici? - Chiar asa!

Si eu ma �ntreb. Cine e vedeta aici?

-Dvs, dragul meu. Dvs sunteti. -Eu sunt.

Gata, am �nteles.

Fiind un pic obositi dupa o asemenea dimineata de munca, recunosc ca putin ...

-Deci -Spuneam ... ca acum suntem putin obositi dar m�ine lucram -Nu trebuie sa fim la zi acuma...

Nu suntem �nca pregatiti dar... Scuzati-ma ...

Iata-i. Ziaristii!

-Buna ziua! -Domnule Valier. Pe dvs vroiam sa va vad. As dori un interviu.

Nu, cu dvs.

-Cum merge? -Eu? Bine ... V-o prezint pe dnsoara Valerie.

-Sa ne retragem putin _Eu ... Sunt putin surprins ...

Astia chiar nu au ce m�nca?

O poza? Piciorul pe masuta.

Acum �n picioare, cu un picior pe scaunel ...

�nca una ... Pe scaun �n picioare ... Asa.

Si a patra... Va plasati aici �n picioare cu bratele �ncrucisate.

Acum desfaceti bratele ... Perfect.

- Nu face nimic ca nimeni nu-l cunoaste pe catelusul meu ... _ Termina.

Dar ce face imbecilul asta?

Am vorbit cu ei si sunt de acord pentru un interviu m�ine.

Nemaipomenit.

Ar trebui sa-i multumesti ca-ti face viata asa usoara. Nimeni nu te stie aici.

- De ce esti asa t�fnos? - Asa. Din �nt�mplare.

Nu aveti dreptul sa stationati aici.

-Stiti cu cine vorbiti? -Nu.

-Cu marele Aldo Barazzutti. -Numai spune.

Mergeti si parcati mai �ncolo domnule ... Aldo Barazzutti

Ce e porcaria asta?

Nu-i nevoie de cinema aici. Trebuie sa fii sincer.

Eu ma ocup de masina.

Tu grabeste-te. Haide! Repede!

Dar nu suntem in camera la hotel aici.

- Ce ai de r�s tot timpul? - Eu doar vorbeam ...

Uite colo! �l vedeti pe domnul cu camasa baltata si cu bandana?

Fiecare va primi un dinar daca ...

-Valerie nu e aici? -Nu

Cum m-a �nceput sa ma enerveze, am trimis-o la plimbare.

-Pacat! -De ce?

pentru ca sunteti foarte cunoscut aici.

Va batei joc de mine?

Nu. Tocmai am �nt�lnit tunisieni care v-au recunoscut.

Serios?

-M-au recunoscut? -Da.

-Un autograf, dle Barazzutti. -Cine? Eu?

Da, dle.

Asta-i bine. Uite.

-Ei ce va spuneam? -Da, dar unul nu �nseamna nimic.

Un autograf, dle Barajutti.

L-ai recunoscut pe Aldo Barazzutti? Bravo. Da-l �ncoa.

Dar ce face Valerie? Nu e niciodata aici.

Poftim.

Pun pariu ca si tu vrei un autograf de la Aldo Barazzutti, canalie mica.

-Lasa-l pe dl. Barazzutti �n pace! -Lasa, lasa. C�nd esti o vedeta trebuie sa suporti consecintele, nu? Champagne!

Dar e pentru mine asta? Unde o fi Valerie, sa vada.

Trebuie sa ajungem la lucru.

Ce vrea catelusul meu? Vrea sa vina �n pat cu stap�na lui?

E bine ca nu poate sa urce �n pat la stap�na lui.

Nu! �i este interzis!

Ce face acolo?

Ce l-a apucat pe animalul asta mizerabil?

Titi, nu se cade. Nu esti singur de capul tau aici.

-�ncuie-l �n baie. Nu putem fi linistiti aici? -Ah, nu. Nu avem de ce. Haide Titi, fii �ntelept.

-Gata, e ok acum. -Esti sigura?

-Bestie �mputita!

Titi, la culcare!

-Culcare, ei? Vezi tu culcare! -Lasa-l!

Ce se intampla?

Aldo si cu Titi s-au batut ca niste caini.

Dar acum nu vreau sa-l vad pe individul asta.

Nu v-ar deranja daca as dormi aici?

Legatura cu Parisul, domnule.

Numai putin ...

-Alo? Tu esti scumpule? -Da. Salut.

-Ce faci? Merge bine lucrul? -Da, totul e ok.

-Tot poimaine te intorci? -Da, de ce intrebi?

-Pentru ca exista riscul sa gasesti apartamentul cam gol. -Dar ce e?

Maestrul perceptor a gasit un articol din codul juridic care permite ridicarea imobiliarului.

-Nu ma deranjeaza cine stie ce, poate curentul electric... -Cum adica curentul electric?

Au taiat si curentul. Ca de altfel si gazele.

Totusi ma descurc foarte bine cu gazul de butelie.

In fine, telefonul e cel care ma preocupa.

Am senzatia ca se tine numai intr-un fir.

Dar nu te ingrijora. Tot ceea ce conteaza e ca tu te tii de treaba.

Nici o grija...

-Ce se intampla? -Eu zic hii... ...sunt sacali care latra in desert. E sezonul lor.

Tantar ...

-Charlotte, inima mi-e strapunsa de remuscari, sa te stiu asa de singura, asa de departe, asa de insarcinata...

-Nu va e frig la picioare?

-Nu

-Pentru ca mie imi e.

-Il aveti pe Titi al dvs. -Titi e pedepsit. Si apoi Titi nu e ca un barbat.

-O sa imi pun picorul acolo. -Acolo? -Da, acolo.

-Dar acolo... e mai degraba ca puteati sa ma intrebati daca puteti sa-l puneti acolo.

-Va deranjez, nu-i asa?

-Nu, nu. -Atunci daca ati putea sa-mi incalziti umerii pentru ca si acolo mi-e frig...

-Drace, ce doare!

-Dar ce ai? -Guta.

Incepe din deget si apoi in tot corpul.

-Si cand am citit in ziar ca Valier e un seducator... -O, seducator, seducator...

-V-au trecut la rubrica marilor feline. -Adevarat. Si eu am citit.

-Atunci, la ce trebuie sa ne asteptam de la fiare?

-Eu am ghiarele tocite...

-Dar eu pot sa vi le ascut.

-Leul e obosit in seara asta.

-Dar safari-ul s-a terminat. -Se va retrage ca un animal ranit, in noapte...

Se respira bine aici.

De data asta nu-l mai pierdeam din ochi.

N-avea cum sa-mi scape. Simteam cum o zi intreaga de lucru intens ne astepta.

Stiu ca, prbabil, nu acesta este personajul dvs. dar... sa va explic.

Demult imi bat capul cu un anume scenariu: e povestea unui preot sarguincios care se gaseste implicat intr-un conflict social.

Trebuie sa se vorbeasca de probleme de restructurare...

-Bun. -Va ascult, va ascult.

Va dati seama ca de ani buni cinematograful francez nu a putut iesi din debaraua vodevilului.

Ar fi tarziu sa ma plang de vreme ce eu am gasit gloria si succesul.

Dar vedeti, m-am cam saturat de aceste povesti cu soti inselati

Cred ca e timpul sa abordam in filmul nostru problemele actuale: somajul, moartea, eutanasia...

-Toate aceste lucruri care de altfel nu pot exclude comedia. -Desigur, desigur.

-O sa obiectati cand o sa va spun ca valoram amandoi milioane in domeniul comediei. -E adevarat.

Atunci eu strig: stop, draga Aldo! Nu o sa ne lasam inlantuiti de banii din conturile noastre elvetiene.

-Stiu ca e un paradox sa te lafai in bani si sa vorbesti de criza dar stim ca cinemaul este, poate, si o arma politica. -Asta, da.

E foarte adevarat. Dar bratele cum sunt? Sunt intinse?

Sunt, sunt. Dar intinde si picioarele.

Cele mai bune subiecte sunt cele de zi cu zi.

-Sunt suficient de incovoiat? -Da, esti.

Nu ne dam seama cum plonjam in derizoriu si banal.

-Si cadenta?

-Nu v-ar deranja sa numarati? -Sa numar?

-M-ar ajuta. -A, de ce nu?

Veti avea instructorul de innot cel mai scump din Paris.

1, 2, 3. 1, 2, 3. Va urmaresc. Intindeti picioarele. 1, 2, 3.

Ati putea sa-i dati si fiului meu o lectie dupa aceea?

A, nu... Eu nu sunt... E o eroare...

-Dar desigur. E un profesor excelent. Intai eu o arestez pe mamica. El e profesor si lucreaza cu copii. Pa. Bravo.

Frumusete.

1, 2, 3. Intinde bratele. 1, 2, 3.

Imi pare rau. Daca Barazzuti nu vrea sa va tina, nu o sa fiu eu acela. Eu sunt aici ca sa lucrez.

-Iar eu nu deranjez pe nimeni. -Ba da. Pe mine ma deranjati. Nu-mi voi petrece din nou noaptea in semineu. Haideti.

-Sa mergem. -Dar sunt pe tocuri. -Si ce-mi spui mie.

-Nu e inteligent ceea ce faceti.Vreau sa raman. -Nici vorba.

Admirati farmecul acestui peisaj. Lasati-va dus de aceasta imensa gradina de palmieri, de farmecul si calmul ei.

Sa nu ne panicam. Sa nu ne lasam inghititi de probleme.

-Iata piscina. Casutele de vacanta sunt acolo, isolate, in liniste. -Isolate? Atunci e perfect. Superb.

Sa procedem, deci, metodic: a) Valier, care nu stie ca ma numesc Valier, nu trebuie sa ma vada.

b) Barazzuti, care nu-l cunoaste pe Valier de vreme ce crede ca eu sunt Valier, nu trebuie sa-l intalneasca pe Valier.

Si cum a) este equivalent cu b) nici Barazzuti nu trebuie sa-l vada pe Valier. E clar.

Vrei sa faci nani, Titi? Hai sa faci nani.

-Goneste-l pe Barazzuti! -Dar de ce pe Barazzuti?

-A fost buna apa? -M-am gandit bine. Avionul poate sa mai astepte.

Mergem sa ne culcam?

-Totusi, sunteti special, Valier. A-ti vazut valiza? -Haideti sa va uscati.

-Dar ce se intampla?

Dar ce v-a apucat?

Ei bine, va iubesc!

E pentru prima data cand fac o femeie sa lesine.

Repede. Barazzuti. -Nu poti sa ramai aici. -De ce?

-Nu trebuie sa stai aici. E soare. E cumplit la ora asta. Pielea crapa... Ochii ies din orbite... Organele explodeaza peste tot...

-Dar aici putem lucra. -Nu. Haide! Rapid!

-Nu contati pe smokingul dvs, nu? -Ba da. In seara asta.

-N-ati vazut? -Porca, mizeria.

-Dar ce s-a intamplat? Uite ce i-au facut. Smokingul meu. -Asta nu-i nimic. V-ati vazut pantalonii? Nu ne mai ramane decat sa mergem in oras.

-Ce mai vrea si asta acum? -Mai pot avea autograful dvs, domnule Barazzuti?

-A, acum stii cine e Aldo barazzuti. Uite. Mi-a facut o adevarata placere.

-Imi datorezi un dinar. -Ce e cu dinarul asta?

E parcarea care e cu plata.

-Dar ce a putut sa cumpere de v-a facut sa radeti? -Miere afrodisiaca. E foarte buna.

E foarte buna cand ti-e frica sa nu fii amortit.

Spun ca exista oameni care au nevoie de asa ceva. Nu sunt ca mine.

-Aveti un smoking pentru domnul? -Nu am smoking. Dar va ofer babushi.

-Nu o sa-mi pun acum babushi cu smoking. -De ce nu?

Aveti babushi negri?

Alo, mama? De data asta e adevarat, sunt sigura. Doar mi-a zis "te iubesc" si paf! A fost ca o lovitura. A trebuit numai sa-mi revin.

-Nu pot sa ma duc la cazino asa. -De ce nu? Cu un papion. Asa nu veti mai avea aerul de turist.

-Nu e rau asa. Imi place. Vreti si dvs unul, draga Georges? -Nu. As parea imediat cum ca as fi deghizat asa.

Nu-i rau deloc. Scumpa Anne-Marie...

Valier, unde ati disparut? Unde sunteti?

E adevarat ca nu-i rau deloc. Nevazut, necunoscut... Pe aici.

Trebuie sa ne intoarcem. -Un autograf dle Barazzuti.

Vedeti, nu ma pot dizolva in multime. Toata lumea ma recunoaste de marele Aldo Barazzuti.

Stiti, draga Georges. Imi vine asa, o angoasa metafizica.

-Ce? -Mi-e frica sa nu fiu amortit diseara.

Georges, am nevoie de miere.

-Dar, trebuie sa ne intoarcem la lucru. Nu putem ramane in oras. Vom fi reperati. -Bineinteles. Cum toata lumea ma stie si imi cere autografe... Si atunci, cum dvs. sunteti un nimeni...

Georges, mierea.

Pst! Doua bidoane.

De ziua ei, in seara asta vreau sa o fac.

Nu ati vazut un domn cu parul cret asa, cu pantaloni asa?

De ziua ei...

Deci. Da-mi-le.

-Nu putem sa ramanem asa. Trebuie sa ne intoarcem la Paris. -Deja? Nu am putut nici macar sa scriem un rand.

Serios. Aici nu putem lucra.

Ma simt stanjenit aici si daca sotia dvs ne-ar vedea...

Piscinele, smokingul, plibarile. Nu e treaba serioasa.

Si atunci plecam.

Maine deci. Pentru ca in seara asta va fi inca un incornorat in padure.

Vreau sa va spun un lucru. Draga Georges, doamna bruneta de la piscina... E ziua ei azi. Ei bine, diseara va fi sarbatorirea.

-Incepem sa discutam despre acest subiect un pic. -Desigur.

Fiti atent la viraj acum!

-Dar ce e? -S-a lipit.

-Cretinule! Vita!

-Ce ati spus?

-Nimic. Vorbeam cu camila. "Vita".

-Mai bine asa.

Imi mai ramaneau cateva ore de lucru inca.

-Sunteti liber? -La naiba.

-Ce zici de o plimbare cu aceasta mareata corabie a desertului? -Am terminat.

-Doar o mica plimbare pana in oras. -Imposibil. Camila e obosita.

Ce inseamna asta? Si atunci nu ne vom putea plimba? Ar trebui sa ne adresam managerului?

-Bine. O plimbarica. -Sunteti totusi amabil.

-Puteti sa-l faceti sa se lase pe genunchi, pe acest nobil animal? -Imediat.

Haide! Culca-te! Jos!

-Ce face? -N-am idee.

Din cauza artritei. Artrita camilei.

-Ma veti ajuta. -Desigur, sefule.

Mainile aici. Piciorul aici si hop!

Cu grija! 1,2, si...

Extraordinar. Inca o data.

Hop. Si acum sefa. 1, 2, si hop.

Acum trebuie sa-l previn pe Barazzuti. Amanta sa in bratele lui Valier.

Adica nu! Ce tot vorbesc? Valier sunt eu.

Si asta? Din ce epoca e?

Din 1515.

Iti dai seama? E din timpul bataliei de la Marignan. Multe lucruri s-au intamplat in anul ala.

-Si cine a construit-o? -Rashid cel Groaznic.

-De ce "cel Groaznic"? -Nu s-a stiut niciodata. Asa a fost: "cel Groaznic".

-E tampit, sau ce are? -Draga mea, nu fi rasista!

Nu zic asta pentru ca te-ai maritat cu un vechi afrikaner.

-Doamna Voigt e aici? -Nu dle. Nu o avem aici pe doamna Voigt.

-Sunteti sigur? Era acompaniata de un copil.

Cat e de frumos! Cata prospetime si inspiratie!

-Chiar mi-e sete. -Deci amice, adu ceva racoritor doamnei. -Desigur, sefule.

A treia.

-Ce zici? E frumoasa asta. -Permite-ti-mi,sefule.

-De ce nu cea de acolo? Pentru Didina, nu? Foarte rafinat, foarte rafinat. -Intr-adevar.

Nu sunt in puterea banilor dar daca il vrei,e al tau.

-Foarte amuzant... -Cum asa?

-Asta e superba. -Categoric de designer. Ai vazut?

Ia zi viteazul meu, n-ai vrea sa negociezi pentru noi? Vino. Pe aici.

-Cat face asta? -Zece dinari.

-E randul tau acum.

O sa vezi cat l-ai subestimat. Noi suntem niste copii in comparatie cu el. -Poftiti, domnule.

Asta, zece dinari? Ce inseamna asta? Dar ce-mi aud urechile? Clientul meu sa plateasca 10 dinari? E prea mult.

-Ce e cu accentul asta? Tu vrei sa ma ruinezi? Daca vrei sa-mi cumperi magazinul spune-mi tu pretul. -Ti-l dau. Zic 6 dinari. -Dar de unde vii tu, frate fals? Opt si gata.

Opt dinari pe asta? Sa-ti spun eu: cinci dinari sau nimic.

De acord. sapte dinari.

-Am obtinut 30% reducere. -Bine, dar e spart. -Lasa-l sa-si faca treaba. Stie el mai bine ca tine.

Atunci asculta: vom discuta fara sa ne enervam, ne vom aseza si vom negocia impreuna.

-Dar ce e asta? -Asta e 15 dinari.

-Asta 15 dinari? Atunci eu zic stop. -Of, iti spun, o sa ne coste scump toate farfuriutele astea.

-Sefule, nu mai e mult pana incheiem targul. Deci, asta a fost 15 dinari, asta zici, 7 dinari. Atunci eu zic 7 dinari pe asta. E mult mai originala.

Stai sa ne intelegem despre ce vorbim aici pentru ca vreau sa-ti prezint ceva. Uita-te la asta. E facuta aproape in intregime de mana.

Dar si asta e facuta aproape toata de mana. Priveste toate aceste inflorituri intortocheate facute cu mana libera.

-Dar tu iti dai seama ca emailul acesta este policromie? -Asta policromie? Policromia este prea fragila pentru clientul meu.

-Sa luam de exemplu asta. -Dar ce e aia? -E ceea ce as spune o trompeta de pastor. Foarte practica cand vrei sa chemi oile.

-Dar noi nu avem oi. -Chestia asta merge chiar si fara oi. Uite.

-500,000 de livre. -Trompeta?

-Nu, pudra abraziva. Trompeta e 7 dinari.

-In sfarsit, o sa iau platoul de acolo. -Foarte bine. sa-l luam.

Asta face sa ... pte dinari.

Plus paisprezece.

Si cine va plati pentru toate astea? La naiba!

Repede! Barazzuti!

Hei, ia uite! Am gasit unul superb. Nu v-ati schimbat inca? E adevarat ca pareti deghizat.

-He, he. In seara asta va exista inca o femeie privilegiata sub cerul Tunisiei. -Desigur, dar trebuie sa va spun ca ... -In seara asta vom sarbatori ziua ta ... tra la la

-Aici suntem ca intr-un imens Paradis. -O, scumpul meu Tristan.

-Dar ce s-a intamplat? -Am alunecat. Din cauza mierii... Am alunecat.

-Ajuta-ma! Ajuta-ma! -Sotia dumneavoastra la telefon de la Paris, domnule. E urgent.

-Fi-miu. El l-a cumparat. -Cred ca e doar o noptiera pe rotile.

-Deja? -Stii, se implinesc noua luni. Cel putin tie iti merge treaba?

-Da,da. Nu ne mai oprim. -Nici o problema? -Probleme? Nu cunosc. Dar ce probleme?

Alo? Nu inchide. Sunt pe fir.

In seara asta, gata. Tineti-va bine. Aici Aldo de mare clasa. Happy birthday to you, happy birthday to you! Poftiti... Hi, hi.

-Dl. Barazzuti e in camera lui? -Da dle. -Multumesc.

-Intra. E deschis. -Multumesc frumos.

-Dar e ghidul meu.

-Hop! Facem dragoste! -Totusi...

-Scuzati-ma! -Nu e momentul! -Credeam ca e vorba de cineva anume.

-Hop! acum Barazzuti! -Si cu mine cum ramane? -Sunt lucruri mai urgente.

-Nu te las in pat.

Bun, deci unde e?

-S-a ascuns acolo, in debara. -Stiati ca debaralele sunt specialitatea mea. In fiecare zi pun oamenii la debara.

Tremura de frica atunci cand le deschid usa. Bine, am inteles. Nu e important. Buna seara.

Chiar ati inteles? Oricum, ati avut noroc.

Aldo! Aldo! -Italianul. E culcat pe jos in camera mea.

-Dar ce.. E din cauza mierii. Trebuie sa-l ducem. -Dar ce miere? -E pentru amortit.

-Ce aia "amortit", mama? -Treci in camera ta.

Eu sunt. Pot sa intru?

-Nu-i asa ca e momentul sa ne comportam animalic? -Ce-i aia animalic, mama?

E aici?

-Nu stiu ce se intampla, dar e un tip in debara. -Dar ce va apucat pe toti cu debaraua in seara asta?

-Deschide! Stiu ca e inauntru. -Cerule! Barbata-meu!

-Ce ai spus? -"Cerule, barbata-meu". De ce? -Nimic.

Bun. Deci unde e debaraua?

Micutule.

-Deci aici erai. -Dupa cum vezi.

-Ai auzit ce a zis? -"Cerule", "Barbata-meu".

-Trebuie sa fii multumit. -Si tu care teseai toate aceste replici de teatru.

-Deci? Pretindeai ca asta nu se intampla niciodata, oameni in debara. -Da, dar mereu e la fel. Chiar stiu ceea ce urmeaza sa-i spuna: "Stiu ca ai un amant."

Stiu ca ai un amant!

Nu e adevarat, Remond!

Trebuie sa admitem ca dialogul nu se termina aici. In acelasi timp, ea ii va oferi sa vada debaraua.

Poftim. Uita-te in debara!

Totul e usor de anticipat. Trebuie sa-ti spun ca vodevilurile tale ma plictisesc. -Usa.

Ma iei drept un tampit?

Vezi? Nici macar lui nu-i vine sa creada.

-Apropos, dar ce faci tu aici? -Ann si cu mine? Dar tu? -Nimic sa-mi reprosez. De ani de zile ma culc cu ea fara ca barbata-sau sa stie. Dar tu? -Ann si cu mine? Pai nici eu n-am ce sa-mi reprosez pentru ca si eu ma culc cu ea. Dar cand ajungi tu aici, eu tzushti ...

-Ne gasim impreuna pentru ca or fi mai multi? -Asta nu stiu. Eu tocmai am sosit.

-Tata, e plin de ei in debara. -Tu sa taci.

Cat despre tine, trebuie sa patimesc din cauza ta. Ne revedem indata.

Putoare! Ma inseli cu asta?

Inca un lucru sa-ti spun...

Ocupat.

...acum numa inseli pentru ca sunt aici de ziua ta.

N-am sa te mai las niciodata singura.

Purtarea ta este o dezonoare.

-Domnule. -Domnule.

Haide. Nu poti dormi aici.

-Ia zi mama, de ce te palmuiesc toti? -Marsh in pat.

-Trebuie sa ma scuz pentru mai devreme. Sa ma prezint: Georges Valier. -Georges cum?

-Fa nani pentru ca maine plecam. Nu facem nimic aici. -Si tortul meu? -Nu e cazul sa te gandesti la prajituri. -Lumina.

-Tortul meu bun... -La dracu.

Iti interzic sa vorbesti cu alti barbati.

Esti a mea acum.

E incredibil ce efect am asupra acesteia.

E sigur, mama, barbatul pe care il cautam. Cand m-a prins in brate, paf! A fost ca o explozie in capul meu, ca si prima data.

Happy birthday to you, draga mea...

-Happy birthday to you!

-To me? -Da. To you, tampitule!

A, da! Happy birthday to me! Happy birthday to me!

-Sufla! Sufla! -Desigur.

-Doamne, dumnezeule! -Ce e?

-Infuleca chestia asta rapid! -O, Doamne!

Dupa atata miere...

"Am vazut deja in goana, Tu esti cea care ma cheama. Ca tu esti cea mai de seama, Frumoasa Cosanzeana..."

Uite cat de dragut este cu el. Tu niciodata nu ai facut asa ceva pentru mine.

N-as fi zis ca azi e ziua ta.

Prietene. Cat sunt de fericit sa va vad! Marele Aldo Barazzuti!

Ei bine.Nu mi-l prezentati pe prietenul dvs?

O sa va spun tot.

Sa ma prezint: Pierre Renaud

-Trebuie sa va spun ca eu sunt negrul lui. -A, negrul lui.

Domnul Pierre Renaud este asteptat la telefon.

Cred ca este pentru mine. scuzati-ma. Eu sunt Pierre Renaud.

Incerci sa ma otravesti acum?

-Deci? -Era de la maternitate.

-Si?

Nimic. Sotia mea tocmai a nascut. N-o sa fac din asta o drama.

Asta e o veste buna. Poftiti o tigara.

-"Nevasta-mea tocmai a nascut. N-o sa fac din asta o drama." -Dar de ce te deranjeaza, Valier?

Nu ma deranjeaza deloc. Pe mine? Putin imi pasa.

-E baiat sau fata? -Adevarat. Am uitat sa o intreb.

-Cum adica ai uitat s-o intrebi? -Dar de ce te roade pe tine, Valier?

-Chiar asa. Ce te roade pe tine, Valier.

Acum stiu ca-l cheama Georges Valier. Daca il gasesc, il omor.

Dragul meu Valier, ai dat intr-adevar de bucluc.

Hei, tata! Uite ce am gasit sub patul lui mama! Un pasaport italian.

Charle. Charle, iubirea mea!

-Dle Barazzuti! Un autograf, dle Barazzuti! -Cum sa nu. Am o multime de fotografii de ale mele in geamantan. Deci l-ai recunoscut pe marele Aldo Barazzuti. -Nu, l-am recnoscut pe omul cu dinarul.

Si dinarul meu, dle Barazzuti? Dinarul meu?

-In seara asta evadam. �-Aveti vreo idee? -Nu. -Bine.

Atentiune! Toata lumea e gata? Incepem. Dl Georges. Dl. Aldo

-Puteti sa-mi aduceti galeata? -Desigur. Acum priviti cu atentie.

Acum Dl. Georges va trece dincolo...

Iar eu ce fac? Pun galeata sus. Si doamnelor si domnilor, fiti atenti! Dle Georges, intrati!

Hop! Sa radem!

A doua versiune. -Dle Aldo, veti trece dincolo. -Da, eu trec dincolo.

-Iar eu inchid usa si iau galeata. -Nu, nu. Apa e prea rara pe la noi. Ia mai bine pipi de camila. O sa mearga mai bine. Da-mi chestia asta.

Nu va fi mai comic...

Eu pun galeata deasupra usii, dle Aldo! Toata lumea e atenta, toata lumea e cuminte... dar trebuie sa ne grabim totusi.

Si il astept pe dl Aldo. Astept si astept... dar ce face dl Aldo?

-Ce face dl Aldo? Ce face el? -La naiba! Nu pot s-o pornesc.

Cum va permiteti? Sunt marele Aldo Barazzuti.

-Atunci sa vedem. Marele Aldo Barazzuti... -Exact.

-Ultimul film al dvs a fost ... "Tuns bine in spatele urechilor". -Da, dle.

Atunci, citez.

Oribil. Spectacol consternant.

-"Treizeci si sapte intaliniri la Roma". Recenzie in Samedi Soir. -Trei-zeci-si-sapte.

-Si aici citez: Aldo Barazzuti rade de unul singur. Un esec total. -Ah, vad. Asta niciodata nu m-a placut.

-Nu pot sa cred! Un neispravit. -Iar dvs, un impostor.

-Actor de doi bani! -Acolo v-ati dat drept ...

Liniste! Dvs, din potriva, dle Valier, ma interesati foarte mult.

-Stiti ca mie nu-mi plac vodevilurile. -Gresiti... -Pe dvs. va retin. Cred ca numele dvs de scriitor mic burghez va fi util cauzei noastre. In ceea ce priveste italianul, poate sa plece.

Dar eu nu sunt Georges Valier, sunt Pierre Renaud! Nu am fost niciodata ...

Dar micul meu Georges, ce importanta are. Iti stie numele. Uitate la mine. Stau sa mai discut? E adevarat. Nu mai valorez nimic si admit asta. Sunt un rahat.

Iar dvs sunteti totul. Au vazut bine. Trebuie sa ma inclin, sefule, in fata perspicacitatii acestor oameni ai desertului.

Canalie!

S-a implinit un an de cand Aldo a plecat.

Nimeni inca nu a vrut sa plateasca rascumpararea pentru Georges Valier, nimeni.

Personal, asta nu ma surprinde insa seful nu vrea sa inteleaga. Este orgolios si incapabil de as admite propriile-i greseli.

Iata-ne pornind la drum. Acum am inteles de ce se numesc nomazi.

Pot sa ?...

Stai! Cara-te! Nu!

Las-o!

Liber. Sunt liber.

In sfarsit, vreau sa stiu daca esti o fetita sau un baietel.

A aterizat de la Tunis zborul cu numarul ...

Iata-l pe tata, copilasi.

Dragostea mea!