Original subtitles

BBC.Great.Barrier.Reef.1of3.Natures.Miracle. PDTV.x264.AC3.MVGroup.org made by Pogaru

�n largul coastei Australiei, la peste 200 km distan��,

se vede o linie de surf �n largul oceanului.

Sub ap�, cel care creeaz� aceste valuri care se sparg,

este cel mai magic mediu marin de pe P�m�nt.

M� numesc Monty Halls �i sunt biolog marin �i scufund�tor.

Din totdeauna marea m-a fascinat.

Pentru mine acesta a fost un loc care sintetizeaz�

tot ce e minunat legat de mediul marin.

E ceva emblematic, o adev�rat� Mecca pentru oricine

care a auzit cuv�ntul coral...

Marea Barier� de Corali!

Faceţi reclamă produsului sau mărcii dvs. aici, contactează www.OpenSubtitles.org astăzi

Se �ntinde pe 2.000 km de-a lungul coastei tropicale a Australiei,

�i este pur �i simplu cea mai mare structur� vie de pe planet�.

E format� din aproape 3.000 recife diferite,

fiecare cu personalitatea sa.

E mai mult dec�t coral.

Marea Barier� de Corali e faimoas� pentru lumea sa subacvatic�.

Aici, via�a muste�te cum nu se vede nic�ieri pe P�m�nt.

Multe din aceste creaturi sunt splendide,

dar unele par c� fac parte dintr-o lume SF.

Altele pot ucide instantaneu.

Exact c�nd crezi c� �tii totul despre recif, acesta se schimb�.

�n fiecare secund�, �n fiecare or�, �n fiecare zi �i �n fiecare an.

E o lume a surprizelor.

Aceasta e povestea unui miracol al naturii �n continu� transformare,

Marea Barier� de Corali.

MAREA BARIER� DE CORALI UN MIRACOL AL NATURII

E at�t de mare �nc�t poate fi v�zut� din spa�iul cosmic -

o realizare excep�ional� �in�nd cont de m�rimea creaturilor care l-au construit.

Uria�ul sistem care �nseamn� Marea Barier� de Corali

e creat de animale minuscule.

De�i arat� ca ni�te plante,

de fapt sunt animale numite polipi.

Fiecare polip e ca o mic� meduz� r�sturnat�,

a�ezat �ntr-o cup� de piatr�.

Tr�iesc �n colonii, ca ni�te blocuri subacvatice.

Reac�ioneaz� la atingere, temperatur�, curen�i,

�i ciclul soare-lun�,

iar mi�c�rile lor imperceptibile, combinate, confer� fiec�rei colonii

un ritm propriu.

Polipii nu pot construi reciful singuri.

Pentru asta au nevoie de parteneri care sunt �i mai mici.

�n fiecere tentacul al polipilor sunt milioane de puncte, maro, minuscule.

Fiecare punct este o plant� microscopic�,

care transform� lumina soarelui �n hran� �i energie pentru corali.

E un parteneriat miraculos care permite coralilor

s� transforme mineralele din ap� �n calcar,

pentru a-�i construi scheletul de piatr�.

�n acest fel, cresc coloniile.

Dac� am putea urm�ri un recif mai mul�i ani,

am vedea cum a crescut continuu, ca o metropol�.

Arhitectura sa intricat� ofer� cas� miilor de creaturi.

Chiar dac� recifele de corali acoper� mai pu�in de 1%

din lumea oceanelor,

con�in un sfert din via�a marin� cunoscut�.

Marea Barier� de Corali e cel mai mare recif.

�nc� �mi amintesc cu claritate prima mea scufundare �ntr-un recif,

acum 20 de ani.

C�nd mi-am scufundat capul �n ap�,

am �tiut ce vreau s� fac tot restul vie�ii mele.

Chiar dac� mi-a� petrece �ntreaga via�� sub ap�,

nu cred c� a� vedea toate speciile care tr�iesc �n acest recif.

400 de specii de corali duri, 300 de corali moi,

1.600 specii de pe�ti,

134 specii de rechini �i calcani,

30 specii de balene �i delfini,

�ase specii de broa�te �estoase,

14 specii de �erpi de mare...

...3.000 specii de molu�te,

1.300 specii de crustacee...

Uria�ul num�r de creaturi care tr�iesc aici fac reciful la fe de aglomerat

ca orice ora� al oamenilor, cu un ritm de or� de v�rf perpetuu.

Imagina�i-v� aceast� activitate febril�, de via�� puls�nd continuu,

pe distan�a de 2.000 km.

E greu de crezut c� o astfel de structur� uria�� �i solid�,

nu a fost din totdeauna aici,

dar comparativ cu restul Australiei acest recif este foarte t�n�r.

Acum 20.000 de ani acest loc �n care m� aflu,

practic toat� lungimea Marii Bariere de Corali,

era uscat.

Pe atunci, �n mijlocul ultimei epocii de ghea��,

nivelul m�rii era cu 120 m mai jos dec�t ast�zi,

�i ��rmul se afla cam la 30 km �n direc�ia asta.

S� presupunem c� ne ptem �ntoarce �n timp, acum 20.000 de ani...

Cum ar fi ar�tat acest loc?

Nu ar fi fost nici m�car sub ap�.

�ntreaga zon� ar fi fost acoperit�, pe sute de kilometri,

cu eucalip�i �i p�duri de mirt,

�i f�r� niciun pe�te.

�inutul era plin de animale specifice c�mpiilor Australiei.

Ar fi existat �i aborigeni,

care v�nau �n aceste �inuturi care acum se afl� sub ap�.

Apoi la sf�r�itul ultimei epoci de ghea��, ghe�a s-a topit la poli,

iar nivelul m�rilor a crescut �n toat� lumea,

inund�nd aceast� zon� joas� de coast�.

Asta se �nt�mpla acum 10.000 de ani.

Practic, legende despre Potop

sunt �nc� prezente �n cultura aborigenilor.

Pe m�sur� ce marea cre�tea,

coralii au �nceput s� creasc� pe marginile st�ncoase ale platoului continental,

form�nd Marea Barier� de Corali pe care o vedem ast�zi.

Aceste ape tropicale pu�in ad�nci, limpezi �i calde...

au creat condi�ii perfecte pentru corali, s� prospere.

�n spatele acestei f�ii de recif, la ad�post, s-a format o lagun�.

O zon� de ap� protejat�, mare c�t

�ntreaga Anglie.

A ap�rut �i un nou ��rm, cu ape pu�in ad�nci, nisipoase.

Cre�terea nivelului m�rii a izolat �i zone de teren mai �nalt,

form�nd cele 600 de insule care puncteaz� suprafa�a lagunei.

Unele nu sunt dec�t ni�te st�nci.

Altele sunt mun�i impun�tori acoperi�i de p�duri.

Primul englez care a v�zut asta a fost c�pitanul Cook,

care a ajuns aici �n 1770,

�i �i-a dat seama de m�rimea Marii Bariere de Corali.

�i-a dat seama de m�rimea problemei din fa�a lui.

Pentru Cook �i echipajul s�u, f�r� h�r�i �i sonar la �ndem�n�,

nu �nsemna dec�t un labirint mortal.

Dar tocmai complexitatea �i m�rimea uria�� a recifului

au creat at�tea oportunit��i pentru dezvoltarea vie�ii.

Exist� pe�ti de tot felul -

m�nc�tori de corali, m�nc�tori de plante, m�nc�tori de plancton,

v�n�tori �i v�nat.

Trevalini cu �not�toare albastr� -

pr�d�tori puternici care v�neaz� �n grup.

Pe moment par s�-�i vad� de treburile lor,

apoi brusc �i atac� prada �n vitez�.

Cooper�nd, creeaz� confuzie.

Dispar la fel de repede cum au ap�rut,

iar pe�tii colora�i de recif se regrupeaz� ca s� m�n�nce.

Mai departe, pe�tii momeal� argintii sunt �n alert� continu�.

Lic�resc ca mii de oglinzi minuscule,

r�sucindu-se ca o mas� amorf� pentru a-�i z�p�ci atacatorii.

E singura lor ap�rare �mpotriva acestuia -

rechinul-scrumbie.

Sunt ogarii oceanului.

Au nevoie de vitez� �i agilitate contra acestui banc fantom�

care acum e aici, apoi dispare.

�n ciuda pericolelor,

pe�tii mici trebuie s� ri�te c�nd p�r�sesc protec�ia recifului ca s� se hr�neasc�.

Probabil niciunul nu e mai iste� dec�t acest micu� pe�te buzat.

Acest uria� gruper, de sute de ori mai mare dec�t el,

e un pr�d�tor agresiv, teritorial,

cu o gur� uria��, una din cele mai mari din recif.

Dar buzatului nu-i e fric� s� se apropie.

Ceea ce va face pare sinucidere curat�.

Se hr�ne�te cu mici parazi�i care sug s�nge,

�i de asta gruperul �l las�.

Oricum buzatul trebuie s�-�i mi�te periodic �not�toarele

�n interiorul gurii,

pentru a-i reaminti s� nu-l �nghit�.

Un singur buzat poate m�nca 1.200 de paraz�i pe zi.

Nu e deloc mofturos.

Dac� nu ar interveni

gruperul s-ar infesta rapid.

Serviciul pe care-l face e a�a de important �nc�t gruperul e un client regulat,

care face c�teva vizite pe zi.

Dar �i el are limitele sale.

�n recif exist�

o varietate infinit� a modurilor de hr�nire.

Unii pe�ti �i cultiv� propria hran�,

a�a c� o ap�r� atent.

Exist� o specie de pe�te foarte priceput �n a-�i ap�ra

peticul de recif,

fiind responsabil de cele mai multe atacuri asupra scufund�torilor.

Iat�-l!

E un pe�ti�or-domni�oar� alb, un gr�dinar atent,

care se �ngrije�te de un petic de alge.

Multe din algele care cresc pe fundul nisipos al m�rii sunt comestibile,

a�a c� pe�ti�orul le cultiv�,

ocrotind unele specii, ciugulind altele,

�n felul acesta transform� peisajul din jurul lui.

Dup� at�ta trud�, e de �n�eles de ce nu e �ng�duitor cu intru�ii.

Tot ce �noat� prea aproape e alungat.

E suficient de curajos s� m� alunge?

O s� m� apropii mai mult de petic.

O s� am necazuri. Simt asta.

Oh-ho-ho!

Nu poate s� m� sperie, dar nu se las�.

Asculta�i.

E un pe�te micu�, ar��gos.

De�i sunt mai mare dec�t el,

ac�ioneaz� la intimidare.

Era c�t pe ce.

�n timp ce pe�ti�orii-domni�oar� �ngrijesc reciful hr�nindu-l, al�ii �l distrug.

Pe�tii papagal, fiecare de m�rimea unei oi�e.

Au un cioc dur

�i f�lci uria�e musculoase care ac�ioneaz� ca ni�te cle�ti.

E destul� munc� pentru o diet� de alge moi

�i polipi de coral, dar singura cale de a ajunge la ele

e t�ierea de buc��ele din coral.

Al doilea r�nd de din�i

macin� coralul transform�nd-l �ntr-o past� fin�.

Un singur pe�te papagal poate mesteca cinci tone de coral �n fiecare an,

pe care-l excret� �napoi �n recif ca nisip.

Pe c�t de repede cre�te coralul, pe�tii papagal �l distrug,

schimb�nd mereu aspectul mediului �nconjur�tor.

Remodelarea constant� a recifului de nes��io�ii pe�ti papagal

e nimic �n compara�ie cu efectul oceanului.

Aceasta e creasta unui recif

�i e locul unde valurile formate �n largul oceanului

lovesc suprafa�a dur� a coralului.

E o for�� de neoprit care love�te un obiect nemi�cat.

Acestea sunt doar valuri mici.

Crede�i-m�, �ntr-o furtun�, s� te afli aici ar fi sinucidere.

Dar e o imagine �nsufle�it� a puterii oceanului.

Oh-ho-ho!

Furtunile tropicale �i cicloanele

venite din Oceanul Pacific, lovesc regulat

Surful se zdrobe�te de recif, pulveriz�nd coralul de dedesubt.

Valurile �i curen�ii mi�c� pietri�ul �i nisipul

�i le modeleaz� �n minunate insuli�e...

...numite cay.

Unele apar �i dispar �n c�teva zile.

Altele cresc �i pot rezista c��iva ani,

pentru c� plantele prind r�d�cini �i le protejeaz� de stihiile naturii.

La prima vedere, un cay de nisip

pare un mediu inospitalier,

dar practic poate sus�ine via�� din abunden��.

Ast�zi sunt foarte rare cay-urile f�r� oameni

�i pr�d�tori de pe continent, dar aceasta e cea mai bun� -

Insula Raine.

E casa a mii de p�s�ri

�i �n centrul ei, p�s�rile se ciond�nesc pentru cele mai bune locuri.

Nic�ieri pe recif nu sunt at�t de numeroase,

�i at�t de variate.

Fregatele, corbii de mare cu picioare ro�ii �i r�ndunicile de mare.

Practic aici exist� 84 de specii.

De asemenea �estoasa verde mare se reproduce aici.

S-au �mperecheat �n larg,

�i apoi mii de femele se t�r�sc pe plaj� ca s�-�i depun� ou�le.

Recordul e de 26.000 de �estoase �ntr-o singur� noapte.

Transform� o insul� izolat� �ntr-o aglomera�ie nocturn�, frenetic�.

V�ntul �i valurile au creat o insul� care,

pe moment cel pu�in,

�ntrune�te condi�iile potrivite s� suporte acest spectacol incredibil.

Dar insula se schimb� �n fiecare an, �n fiecare sezon

La r�ndul lui reciful nu r�m�ne la fel prea mult timp.

De dou� ori pe zi, vie�uitoarele de pe Marea Barier� de Corali

trebuie s� fac� fa�� unor schimb�ri radicale,

pentru c� ciclul lunar determin� mareele care acoper� �i descoper� reciful.

La reflux, apele se retrag,

�i �ntreaga zon� de coral,

care obi�nuit se afl� sub ap�, este expus�.

Nivelul apei scade dramatic la v�rful recifului,

devenind foarte mic,

�i transform� mediul dintr-unul stabil �n ceva schimb�tor, chiar ostil.

E ca �i cum o for�� nev�zut� a ridicat reciful

afar� din ap�.

Sunt condi�ii extreme.

Pe m�sur� ce coralul expus �ncepe s� se �nc�lzeasc�,

micu�ii polipi se retrag la ad�post �n interiorul scheletului de piatr�.

Apoi secret� mucus. Acesta ac�ioneaz� ca o crem� de plaj�

�i �l secret� din abunden��.

O suprafa�� c�t o m�su�� de cafea poate produce

cinci litri de mucus.

Pe m�sur� ce apele se retrag spre marginea recifului,

�n urm� r�m�n mici bazine.

Pentru multe animale, ca ace�ti castrave�i �i stele de mare,

cea mai bun� cale de a supravie�ui e s� se refugieze �n aceste bazine.

Soarele tropical arde

�i zona expus� e unul din cele mai ostile medii de pe recif.

Pentru un pe�te prins aici �nseamn� moarte.

Dar nu pentru acesta.

E un rechin cu epole�i. Nu poate respira �n afara apei.

Supravie�uie�te �ns� trec�nd �n "adormire" anumite zone ale creierului s�u,

iar �n altele m�re�te afluxul de s�nge.

�n plus, poate merege pe uscat.

Aceast� specializare �l face un v�n�tor de v�rf �n recif.

Se �nv�rte �n spa�iul bazinelor din st�nc�,

fiind un maestru al supravegherii.

Nimeni nu e �n siguran��. Nici animalele care se ascund sub nisip.

Scaneaz� dup� mirosuri

�i semnale electrice foarte mici emise

de corpul creaturilor ascunse.

A detectat un crab.

Nu-i trebuie din�i ascu�i�i pentru c� pur �i simplu �i aspir� prada.

Nu e singurul rechin capabil s� se adapteze

la schimb�rile produse de maree.

C�nd marea revine, aduce �napoi �n recif ap� rece, bogat oxigenat�.

U�urarea �ns� e de scurt� durat�.

Rechinii mari, �ngr�m�di�i la marginea recifului,

abia a�teapt� s� ajung� la terenurile de v�n�toare proaspete.

Pe m�sur� ce apa cre�te,

tot mai multe creaturi vin s� se hr�neasc� �n noua zon�.

Pentru rechini, pe�tii care �n mod normal �i p�c�leau,

acum sunt prin�i �n apele pu�in ad�nci,

�ntre nisip �i suprafa�a apei �i f�r� posibilitatea de a se ascunde.

Rechinii l�m�ie patruleaz� ��rmul, �nso�i�i de bancuri de pe�ti-momeal�.

Pe moment, �ns�,

par a fi prea pu�in interesa�i de hrana din jurul lor.

De fapt a�teapt� ajutor.

Trevalii tineri.

Ei ��nesc dup� pe�ti, f�c�ndu-i s� se panicheze �i s� rup� r�ndurile.

A�ez�ndu-se �n mijlocul bancului,

rechinii sunt perfect pozi�iona�i pentru a profita de haosul creat.

Pentru un rechin l�m�ie �nfometat, nicio ap� nu e prea mic�.

Rechinii se foloseasc� de aceste tactici speciale ca s� se hr�neasc� aproape de mal,

profit�nd de ritmul mareic,

care schimb� condi�iile la c�teva ore.

Ciclul noapte-zi are �i el un efect dramatic

asupra tuturor vie�uitoarelor din recif.

Sunt multe aspecte misterioase legat de Marea Barier� de Corali,

mai ales noaptea, dar acesta e unul din cele mai fermec�toare.

Privi�i.

Acest coral e fluorescent privit cu lumin� UV.

E un spectacol de lumin� uimitor,

care se �ntinde aproape pe �ntreaga creast� a recifului.

Privi�i! Ce culori vii!

E ireal,

arat� ca o broccoli ciudat�, extraterestr�.

O teorie spune c� aceste culori magice sunt

�ntr-un fel determinate de crema de protec�ie natural� a coralilor,

dar, �n ciuda faptului c� mul�i au studiat problema,

nimeni nu a reu�it s� explice fenomenul.

A�a decurge activitatea aproape toat� noaptea.

�n timpul zilei coralul arat� diferit

fa�� de noapte.

Atmosfera e total schimbat�.

Tura de zi a plecat, iar cea de noapte �i-a �nceput munca.

E o amestec�tur� �i animalele de aici au treab�.

La fel ca �n ora�ele oamenilor noaptea apare o "faun�" aparte.

Caracati�ele apare din g�urile lor �i-�i �ncep p�nda.

Un mic calcan �i m�re�te �ansele de supravie�uire

imit�nd un vierme plat, veninos.

Unele din creaturile nocturne, ciudate sunt rude

ale stelelor de mare, precum acest castravete de mare cu gur� penat�,

care �i extrage hrana prin cernerea nisipului.

Alta e steaua de mare-co�.

Devine activ� noaptea, sco��nd la iveal� mii de bra�e

cu care filtreaz� hrana din curen�ii boga�i �n plancton.

Aceste animale pot tr�i mult timp - p�n� la 35 de ani.

Sunt m�rturii despre unele exemplare care au fost v�zute noapte de noapte,

�n acela�i loc, peste 15 ani.

Tura de zi e aici, doar c� s-a ascuns.

Dar e dificil s� g�se�ti o ascunz�toare suficient de mare,

c�nd e�ti mare ca o broasc� �estoas�.

�estoasa verde �i-a g�sit un prag micu�

unde se ad�poste�te pentru sear�.

Salut, uria�ule!

E un pic vl�guit� �i probabil de aia e ��fnoas�.

To�i suntem a�a uneori, nu?

O las �n pace. O imagine frumoas�. Somn u�or uria�ule.

Noaptea mul�i pe�ti dorm, ascun�i �n cr�p�turi sigure din recif.

Nu au pleoape, intr� �ntr-o stare de trans�,

abia mi�c�ndu-se c�t s� men�in� scurgerea apei prin branhii.

Emit totu�i un miros �i din cauza asta pot fi g�si�i.

Acest melc-con �i prinde prada

�ntr-un mod surprinz�tor

�i e specializat �n omor�rea pe�tilor.

�i aspir� din ascunzi� �n timp ce dorm.

Pe�tele capr� poate c� doarme dar e atent la �mprejurimi.

Mai �nt�i melcul trebuie s� se furi�eze suficient de aproape

pentru ca arma lui secret� s� poat� ac�iona.

Melcul pare c� secret� substan�e chimice paralizante.

Pe�tele capr� pare f�r� vlag� �i e �nghi�it de viu.

Un pic mai t�rziu,

un �ep veninos din corpul melcului d� lovitura final� victimei.

�ntr-un loc unde p�n� �i melcii marini sunt mortali,

s� nu fii descoperit e ceva esen�ial pentru a supravie�ui noaptea.

Doar s� te ascunzi nu e suficient,

pentru c� mirosul pe care-l degaji, dus de ap�, poate duce la necazuri.

Pe�tele papagal a venit cu o solu�ie elegant�,

�i face un sac de dormit dintr-o membran�.

A�a �mpiedic� r�sp�ndirea mirosului �n recif.

E ceva foarte eficient, dac� e�ti pe�te papagal

�i po�i s�-�i asiguri un som bun.

Nimeni nu a mai filmat un pe�te papagal care-�i face coconul.

�ncepe prin excre�ia unui strat de mucus �n jurul corpului.

Apoi re�ine ap� �n gur� �i o elimin� prin branhii,

umfl�nd mucusul.

�ntr-o jum�tate de or� pe�tele e �nvelit complet

de un cocon lipicios care re�ine mirosul.

Dar nu to�i v�n�torii din recif sunt p�c�li�i.

Rechinii cu pete albe se folosesc de miros ca s�-�i g�seasc� prada,

dar dac� a�a nu merge au un alt sim� la �ndem�n�.

Pot detecta energia bioelectric� a unui animal,

acele semnale electrice slabe emise �i de cei mai mici mu�chi care se contract�.

Acest pe�te papagal care se odihne�te risc� s� fie descoperit ori de c�te ori �i mi�c�

o �not�toare sau branhiile.

C�nd trece rechinul, pe�tele �i �ine respira�ia.

Dar rechinii nu se dau b�tu�i u�or.

Rechinii cu pete albe au m�rimea

�i forma perfect� pentru a v�na �n aceste spa�ii str�mte.

Corpul lor ca al unui �arpe le permite s� se strecoare �ntr-o crevas�,

�i �i pot �ndoi aripioara dorsal� pentru a se strecura prin g�uri mici.

Dac� e descoperit, un pe�te papagal care doarme nu are nicio �ans�.

Dup� ce un rechin �i-a prins prada,

mirosul �i agita�ia vor atrage �i al�i rechini.

Oric�nd te po�i afla �ntr-o situa�ie

destul de ciudat� de via�� �i asta e una din ele.

Sunt �ntr-o pe�ter� unde se hr�nesc rechinii.

Designul lor le permite s� fie aici, pe c�nd al meu nu prea.

Au sim�uri sofisticate,

o constitu�ie deosebit�, �i asta �i face v�n�tori remarcabili.

Noaptea ei fac din v�n�toare o adev�rat� art�.

Sunt cei mai buni dintre rechini.

Rechinii sunt v�n�tori, e ceva de �n�eles,

dar noaptea reciful �nsu�i devine un pr�d�tor uria�.

Ziua coralii sunt pasivi ca ni�te plante,

dar noaptea devin v�n�tori activi.

Apuc� animale mici din curentul de ap�,

imobiliz�ndu-le cu tentaculele �n�ep�toare.

La fel cu rudele lor meduzele.

Sunt foarte competitivi.

Aici, doi polipi se lupt� pentru

o singur� creatur� nefericit�.

Noaptea coralii mai fac �i altceva dec�t s� v�neze.

C�nd �n joc este un teritoriu, coloniile se lupt� �ntre ele.

C�nd un coral simte c� altul e prea aproape,

lanseaz� un baraj de celule �n�ep�toare,

iar inamicul r�spunde la r�ndul lui cu foc.

E un r�zboi al numerelor -

coralul cu cele mai multe guri de foc c�tig�.

�n cele din urm�, coralul din dreapta �i determin� adversarul s� se retrag�.

De acum o p�rticic� din coral s-a schimbat.

�n fiecare noapte e la fel,

de la un cap�t la cel�lalt al Marii Bariere.

Zi �i noapte, reciful e �n continu� schimbare,

dar asta nu e nimic �n compara�ie cu impactul sezoanelor.

Vara, apele calde �nseamn� mai mult� hran�,

e momentul propice de reproducere.

O pereche de r�ndunele de mare zboar� �mpreun�

peste una din insulele recifului.

Sunt o pereche care �i re�nt�resc leg�tura.

κi semnaleaz� uneia alteia tot timpul c�t dureaz� curtarea,

at�t �n aer c�t �i pe uscat.

Dup� ce au aterizat �n copaci performan�ele se schimb�.

κi �nclin� capetele repetat.

E clar de unde le vine numele.

Dup� ce au �nceput curtarea nu le place s� fie �ntrerupte.

Pentru a-�i re�nt�ri leg�tura

masculul trebuie s� adune materiale pentru cuib.

Femelele sunt foarte mofturoase, a�a c� �i alege cadourile cu aten�ie.

O crengu�� �ndoit�, pare c� e potrivit�.

�nc� c�teva �i cuibul pare c� e gata, dac�-i po�i spune a�a,

gata pentru un singur pui.

R�ndunele sunt p�rin�i devota�i

�i frecvent r�m�n pereche mai multe sezoane.

Sub ap�, c�ldura verii declan�eaz� curtarea la pe�ti.

Bicolor, masculul de pe�te papagal

execut� atent un dans pentru a ademeni o partener�.

Febrilitatea reproducerii se r�sp�nde�te �n tot reciful.

Ace�tia sunt pe�ti chirurg.

Femelele ��nesc spre suprafa��,

urm�rite de un grup de masculi.

Pe m�sur� ce o femel� elibereaz� un ou,

masculii se reped s�-l fertilizeze cu un jet de sperm�.

Cre�terea temperaturii apei configureaz� de asemenea

condi�iile celui mai deosebit eveniment din recif.

Doar �n c�teva nop�i de var� din fiecare an,

�ntr-un anumit moment al ciclului lunar, coralii se �nmul�esc.

E cel mai mare eveniment de reproducere sincronizat, din natur�.

�n oricare din aceste nop�i,

trilioane de ou� �i sperm� sunt eliberate,

inund�nd �ntreaga lungime a recifului, de 2.000 km.

Expulz�nd �ntr-un moment precis

coralii prind momentul de acalmie al mareei,

permi��nd spermei �i ou�lor de la aceea�i specie s� se �nt�lneasc� �i s� se fertilizeze.

Vor forma pui de coral, care sunt lua�i de curen�i

�i r�sp�ndi�i departe.

Tinerii corali se �nt�lnesc cu miliarde de al�i pui de creaturi

care plutesc �n plancton.

Un pui de gruper, doar de un centimetru lungime,

care �ntr-o zi va ajunge un uria� de peste doi metri.

Majoritatea animalelor din recif au pui micu�i ca acesta,

purta�i de curen�i �n voia sor�ii.

Mul�i au capacitatea de a se autodirec�iona,

�i chiar �i coralii tineri pot �nota �ntr-o anumit� m�sur�,

propuls�ndu-se cu ajutorul unor peri minusculi.

Oricare din ei va puta dezvolta o colonie

�i s� �nceap� un nou recif de coral.

Aceast� sup� vie reprezint� viitorul recifului.

Doar un singur pahar plin are un poten�ial uria�.

E ceva deosebit c�nd te g�nde�ti c� o asemenea structur�

cum e Marea Barier� de Corali, suficient de mare s� fie v�zut� din spa�iu,

�i suficient de complex� s� sus�in� vie�ile intricate

a mii de specii,

depinde de creaturi minuscule �i fragile ca aceestea.

Reciful e un loc dinamic, cu un flux constant,

influen�at de for�e geologice,

vreme, v�nt �i valuri, ciclul solar �i lunar.

�i totu�i viitorul lui depinde de forme fragile de via��

care trebuie s� supravie�uiasc� �n fa�a acestor for�e naturale puternice,

�i s� g�seasc� un loc sigur unde s� se stabileasc� �i s� creasc�.

Sunt pu�ine asemenea pove�ti deosebite �n natur�.

Acesta e abia �nceputul a ceea ce face Marea Barier� at�t de m�rea��.

Doar 7% din ecosistem e reprezentat de corali.

Restul e acoperit de p�duri �i r�uri,

lagune, mla�tini �i litoral.

Ele sunt casa unora din cele mai ciudate creaturi din lume.

�n urm�toarea serie vom explora lumea fascinant�

�i s�lb�ticiunile de dincolo de recif,

�i vom descoperi leg�turile lor cu acest loc magic.

Traducerea �i adaptarea � Pog�ru'

Vă rugăm să evaluaţi această subtitrare la adresa %url% Ajuta alţi utilizatori să aleagă cele mai bune subtitrari