Original subtitles

Arată-mi actele.

- Mamă ? - Rojda !

- Rojda, scumpa mea ! - Slavă Domnului că ai ajuns cu bine.

Când ai ajuns ?

Sunt atât de fericită că ești aici...

- Unde e Dilan ? - Nu știu.

- Nu a vrut să vină. - Nu este aici ?

Nu. M-a dus doar până la portul din Izmir.

Dar ți-am trimis mulți bani.

- A spus că trebuie să plec singură. - De ce ?

O cunoști bine pe sora ta.

Am încercat să vorbesc cu ea.

Știi prea bine cât de încăpățânată este.

Nu am reușit să vorbesc cu ea de când ne-au atacat satul.

Ăsta este de la ea.

E pentru tine.

Amândouă ați purtat același batic.

Mai întâi ai plecat tu,

apoi, ea.

- Nu. - Pur și simplu nu mai rezist.

Totul e în regulă, mamă.

Priviți ! Sunt mai răi decât ISIS !

Iau laptele copiilor și îi împing pe oameni.

Scuzați-mă. Aici este o coadă. Trebuie să vă duceți înapoi.

- Trebuie să vă întoarceți ! - Lasă-i în pace. Vino aici !

- Vă rog să vă duceți înapoi... - Ce se petrece ?

- Nu vor să stea la coadă. - În regulă, Ioana D'Arc.

Haideți ! Tu, tu și tu, înapoi la coadă ! Haideți ! Înapoi !

Mai întâi, femeile și copiii.

Scuză-mă...

Rojda, întoarce-te ! Rojda ! Te rog, lasă-i în pace !

- Scuză-mă ! Am o întrebare. - Da, dar eu nu am niciun răspuns.

Am depus actele mamei mele.

Ai fost invitată să intri ?

- Da, domnule. Mă numesc Rojda Xani. - Și...

Vreau să verifici actele mamei mele. Se numește Ferhat Xani.

Toată lumea are nevoie de acte aici. Ai depus cererea pentru azil ?

- Nu. - Nu ?

- Nu, locuiesc deja în Germania. - Atunci, de ce te afli aici ?

Sunt aici din cauza mamei mele.

Așteaptă. Sunt cetățean german. Nu înțelegi ?

Bine, cetățean german...

- E un fals bun. Ai 26 de ani, corect ? - Da.

- Nu ești măritată ? - Nu.

- Nu ai copii ? - Nu.

Toate astea îmi sună a clasic refugiat.

Nu sunt refugiat. Sunt cetățean german.

Bine, înțeleg. Costa...

- Cetățean german ? - Da.

Atunci, eu sunt nepotul lui Onassis.

Ce se petrece ? De ce nu mă crezi ?

Fă-ți treaba și verifică-mi pașaportul.

Bine. Spune-mi povestea ta.

- Ce poveste ? - Cum ai ajuns în Germania ?

E incredibil !

Eram copil când eu și familia mea ne-am mutat în Germania.

În cele din urmă, părinții mei s-au întors în Irak și eu am rămas.

- Ai rămas ? - Da.

Câți ani aveai ? 14 ? Și vrei să cred

că părinții tăi te-au lăsat de una singură în Germania ?

Nu eram singură. Am rămas la unchiul și la mătușa mea.

Foarte neobișnuit. De obicei, oamenii pleacă din Irak în Germania, nu invers.

Nu știu ce să zic.

Crezi că mint ?

Poate. Nu știu.

Să zicem că pașaportul tău e adevărat. Mai rămâne problema mamei tale.

Lasă-mă două ore.

O să văd ce pot face.

SURORI DESPĂRȚITE

- Taxi ! - Bună ! Încotro ?

- La aeroport, vă rog. - Chiar putem pleca ?

Da, mamă, m-am ocupat de tot.

La revedere !

La revedere ! Aveți grijă.

Ia-ne cu tine.

Nu, glumește. Duceți-vă.

Intră.

- Putem sta aici ? - Da, este apartamentul meu.

Te simți mai bine ?

Mi-am pierdut casa și grădina.

Nu știu ce s-a întâmplat cu fata mea. Da, mă simt minunat.

Locuiești singură aici ?

- Da. - Bine.

- E bine. - Poftim.

Mulțumesc.

- Ce fel de cafea e asta ? - E cafea grecească.

- Credeam că beau doar cafea rece. - Nu, o beau și fierbinte.

E aceeași cafea, mamă.

Nu e aceeași.

Nu e aceeași.

'Neața !

Stați câte trei. Păstrați distanța.

Xani, grăbește-te !

Haide !

Deci sora ta luptă în Irak alături de alte femei ?

- Așa se pare. - Cred că e greu.

Dacă și femeile noastre ar lupta împotriva bărbaților cum o fac ele...

Nu poți compara situațiile.

Ce vei face ?

- Te vei duce să o iei cu tine ? - Haide !

24 de euro și 90 de cenți.

- Mulțumesc. - Mersi.

Uitați-vă cine este ! Vecinii noștri de acasă.

- A trecut atât de mult timp... - De cât timp sunteți aici ?

De peste un an.

Mulți prieteni și multe rude s-au mutat aici.

Am mulți cunoscuți din țara noastră.

O vom aduce și pe sora ta aici.

Rojda, suntem alături de tine. Orice ar fi, vino să-ți faci cumpărăturile aici.

Rojda, bine ai venit !

De ce nu vii niciodată să ne vizitezi ? Ești bine ?

Nu-ți face griji pentru sora ta. Vino la noi dacă ai nevoie de ceva.

Avem avocați, translatori și alte căi de a te ajuta.

- Mulțumesc. - Așteaptă. Vin imediat.

M-am întors.

Ia asta, completeaz-o și depune-o mâine.

E o cerere de azil. Dar vreau 50 de euro pe ea.

Bine, 20.

Nu știm unde se află în clipa de față.

- Las-o în pace. - I-am dat doar niște hârtii.

- Las-o în pace. - Bine, bine...

Să mergem, mamă.

- Vreau să mai stau, dar vin. - La revedere !

Sunt sigură că ne vom revedea în curând.

Cui vinde acele formulare ?

Cred că-i ajută pe nou-veniți.

Nu știu de unde să înceapă.

Cererile alea sunt gratuite.

- Gratuite ? Adică nu plătești ? - Da.

Ăsta este numărul lui Dilan !

Dilan, în sfârșit !

Cum ești ?

"Surorile tale ?" Ce vrei să spui cu asta ?

Dilan, suntem foarte îngrijorate pentru tine.

- Strânge-ți imediat lucrurile și... - Dă-mi mie telefonul. Alo ?

Alo ? Dilan, scumpo... Ce faci ?

Dilan, unde ești ?

De ce nu poți vorbi ?

Scumpa mea, vino aici.

Vreau să știi că te iubesc foarte mult.

Întoarce-te la noi. Dilan, scumpa mea...

Alo ?

Convorbirea s-a întrerupt.

Scumpa mea copilă...

Ce pot face pentru tine ? Scumpa mea...

- O fac eu. - Lasă-mă.

Lasă-mă.

Mă descurc singură.

Toate astea nu sunt o problemă pentru tine. Viața ta e aici.

Nu-ți pasă că ea e acolo ? E periculos.

- O voi scoate de acolo. - Cum ?

Nu contează, o voi face. Și nu mai vorbi cu mine în germană.

Dă-mi mie.

- Dă-i drumul ! - O fac singură.

- Dilan ? - Nu, eu sunt.

Scumpa mea... Am crezut că ești Dilan.

Îmi pare rău.

Culcă-te la loc.

Mai repede !

Stați pe dreapta.

... doi, unu, și așteptați !

Am o întrebare. Încă antrenăm localnicii din Erbil, nu ?

Acolo se antrenează Peshmerga.

Da. Și ?

Există o listă cu cei înscriși ? În caz că vrei să găsești pe cineva.

De ce ? Pe cine cauți ?

Pe sora mea.

Pe sora ta ?

Înțeleg ce spui.

Știi ce se întâmplă dacă amesteci viața privată cu ce faci aici ?

O să fii dată afară.

Împreună cu toți cei care te ajută.

Preiau eu comanda.

Scuturați-vă brațele.

Numărul cinci !

- Numărul cinci ! Cinci ! - Nu e nimic pe cinci.

Poftim ? Nu e niciun post kurd ?

Așteaptă !

Încearcă butonul de sus.

Nu găsesc nimic.

- Rojda, bine că ai venit ! - Nu ai posturi kurde ?

- Ce post ? - Postul de știri.

- World News. - De ce vă trebuie posturi kurde ?

Asta e tot ce am. Și aici sunt prezentate știrile.

- Postul de știri... - Kurdistan TV, Newrot, Kurdsat...

Cum te uiți la știri ?

Pe posturile kurde sunt anunțate toate persoanele decedate.

Cine are nevoie de asta ?

Asta e tot ce am.

- Bine ? - Ce e asta ?

- Nu vă trebuie nimic altceva. - Ce păcat...

Plecăm.

Dar de ce ?

Nu-ți face griji. Dacă ai nevoie de ceva, vino la noi.

Îmi pare rău. Pa !

Pa !

- Poftim. Ți-ai uitat ochelarii. - Poftim. Ți i-ai uitat.

Îmi cer încă o dată scuze.

Pa !

Chiar a fost necesar ?

Cum mă face asta să par în fața prietenelor mele ?

Oamenii noștri luptă și mor, și ție nu-ți pasă ?

Ba îmi pasă, dar nu am nevoie să mă uit în fiecare zi la televizor pentru asta.

Știi de ce se uită la televizor în fiecare zi ?

Pentru că suferim pentru semenii noștri. Așa suntem noi.

Suntem cu toții frați și surori.

De ce te opui luptei noastre ?

Nu vă vor da pământul, mamă.

Ar fi trebuit să fi înțeles asta până acum.

Dacă aș fi gândit așa, m-aș fi sinucis deja.

Măcar luptă pentru ce e drept.

Ești bine ?

Da, sunt bine.

Vreau să mă înrolez pentru misiunea din Erbil.

Bine, e treaba ta.

Am înțeles. De ce ai nevoie ?

De o scrisoare de recomandare.

- De la mine ? - Da.

Ce ar trebui să scriu în ea ?

Că nu ești un factor de risc, căci n-ai niciun membru al familiei acolo ?

Nu, pentru că vorbesc kurda. Nu mă poți recomanda ca translator ?

Sigur, dar acolo se află vânătorii de munte.

Nu le plac cei veniți din exterior.

Întrebam doar.

Am un amic cu care am fost în Afghanistan.

Voi vorbi cu el.

Mulțumesc.

Încă un rând.

Cum ai făcut asta ?

Privește, mamă. Apeși pe "Sursă",

apoi, pe "OK".

Rămâne așa ?

Uită-te la asta.

Privește doar ce se petrece cu ei.

Femei și copii obligați să fugă.

Privește, toate casele sunt distruse.

Bietul meu Kurdistan...

Biata mea țară...

- Xani ? - Da.

- Cunoști familia Xani, de lângă Duhok ? - E familia unchiului meu.

Rămâi aici ! Avem nevoie de femei-soldat bine antrenate în Germania.

Dar eu sunt soldat german.

Mulți se întorc din diaspora pentru a lupta. Nu ai fi prima.

Către tabăra Erable ?

Așteptați puțin. Așteptăm un soldat german.

Eu sunt acela.

Poftim ? Nu arăți ca un soldat german.

Așa crezi ? Și cum arată un soldat german ?

Bună ziua ! Documentele, vă rog.

Stephan, e în regulă.

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

Mult noroc !

Frumoaso ! Ce zi, nu ? E atât de cald...

- Ești pentru prima oară aici ? - Da.

- Rojda Xani. Bună ! - Bună !

Rojda... Xani. Mulțumesc !

Ești în unitatea sergentului-major Breitmeier.

E chiar acolo. Du-te și prezintă-te.

- Care dintre ei este ? - Cel cu tricou roșu.

- Ăsta nu e un curs de balet. Haideți ! - Am înțeles.

Ne vedem mai târziu.

- Pașaportul, vă rog. - Bună !

Haideți !

Atacați !

Ușurel...

Trage !

Da !

Thomas, trebuie să închizi culoarul.

- Ce e ? Acolo eram ! - Cum adică ce e ?

Frumoasă pasă...

Dle sergent-major...

- Luați o pauză, băieți ! - Pauză ?

- Noi jucăm ! - O clipă doar.

- La naiba, omule ! - Ajunge ! Ce este ?

Sunt sergent Rojda Xani, batalionul 1. Mă prezint la datorie.

Femeia de origine kurdă de la unitatea lui Tom ! Minunat !

Sunt sergent. Sunt aici să te ajut la antrenarea femeilor kurde.

Scuze, nu am vrut să te insult.

Vino.

Tom a spus că îmi vei fi de ajutor

și eu am nevoie de cineva care le înțelege pe femei.

Înțeleg și eu femeile... Mă refeream la cele care luptă aici.

Luptă diferit.

Dar dacă e să le antrenez, trebuie să găsesc abordarea potrivită.

Vii sau nu ?

Dar vei vedea toate astea mâine.

Pentru moment, simte-te ca acasă în hotelul nostru de cinci stele.

În regulă.

- Și mai bine vino să joci cu noi. - Nu, mulțumesc, dle sergent-major.

E ca unteam building.

Ce este ?

- Joci ? - Să-i dăm drumul !

- Cine este ? - Noul nostru coleg.

- Tipa de origine kurdă ? - Da.

A fost aprobată ?

Da, tocmai mi-a arătat arborele ei genealogic.

Trage ! Da !

Încă 15 minute !

Vrei să ajungi la Mosul prin Til Kaif ?

Da.

Apoi o luăm prin Al Qamar, până ajungem la granița siriană.

- Eu aș merge pe ruta asta. - Nici asta nu e rea.

- Nu ai putut să te trezești ? - Îmi cer scuze, dle sergent-major.

Nu-mi mai spune sergent-major. Sunt Alex. El e Icke, șoferul nostru.

- Bună ! - El e Fuhrmann.

De fapt, îl cheamă Mark, dar avem prea mulți cu numele ăsta aici.

- Rojda. - Rojda ? Credeam că te cheamă Rosa.

- Poți să-mi spui și Rosa. - Bine, Rosa. Asta este ruta noastră.

Ar putea fi plină de gropi.

Credeam că le antrenăm în bazele lor.

În mod normal așa e,

dar azi le învățăm despre moduri de comportament și despre teren.

- Să mergem ! - Mă duc să arunc asta.

Oprește-te !

Nu în pubela aia.

Colectăm selectiv gunoiul.

- Aici ? - Acestea sunt regulile germane.

Nu contează dacă irakienii le ard în cele din urmă.

- Sigur. E câinele tău ? - Nu.

Echipa Bravo, mă auzi ?

- Nevăstuica 3, te aud. - Am înțeles.

- Ne vedem în curând, dragilor. - Am înțeles. Anunțați când ajungeți.

- Unde suntem ? - ISIS încă era aici acum trei săptămâni.

Azi le vom antrena pe femei.

Am încercat de câteva ori, dar niciodată nu am ajuns prea departe.

E bine că te afli aici.

Vino aici !

Cum te numești ?

- Noi suntem Alex și Rojda. - Cum te numești ?

Jenna... Eu sunt Rojda.

- Tu cum te numești ? - Bilal.

Poftim.

Ești gata ?

Fuhrmann.

Nevăstuica 1 către Nevăstuica 3, răspunde.

Ne aflăm în misiune.

- Plecăm. - Raportați când ajungeți. Terminat.

Să aveți o zi frumoasă ! Terminat.

- Sunt doar femei acolo ? - Nu.

Dar îi antrenăm pe bărbați ca medici în Erbil.

- Bună ziua ! - Bună ziua ! Bine ați venit !

- Ești soldat kurd ? - Da.

- Numele meu e Rojda. - Berivan. Bun venit ! Vino cu mine.

Mulțumesc.

- De unde ești ? - Din Germania.

- Dar, de fapt, de la 20 km de Shingal. - Poftim ? 40 de kilometri ?

- 20. - Am înțeles 40.

Fiecare vorbește altă limbă aici. Unii vorbesc doar araba.

Da, dar eu spuneam ceva în kurdă, așa că nu văd unde e problema.

De ce nu-mi răspunzi în kurdă ?

Ridicați-vă și apropiați-vă.

O luăm de la capăt.

Berivan, am văzut mulți războinici și, crede-mă, ești un lider bun.

- Eu nu sunt un lider. - Bine. Aveți nevoie de un lider.

Nu înțelegi ? Nu avem un lider.

Rojda, poți veni, te rog, aici ?

De ce nu au un lider ?

Vrea să știe cine este liderul vostru.

- Nu vrem. - Nu avem nevoie de unul.

Nu vrem să avem un lider.

- Vorbiți pe rând. - Ce a spus ?

- Cine dă ordinele ? - Suntem unite.

Uneori ea dă ordinele, alteori le dau eu...

- Dar cum ? - Ce spune, Rojda ?

Așa stau lucrurile. Uneori ea, alteori eu...

Te rog să-i explici că fără un lider va fi haos și că nu vor câștiga nicio luptă.

Nu avem nevoie de un lider. Ne descurcăm și fără.

Nu înțelege.

Pe rând. În regulă.

Prezentați-vă una câte una.

Spuneți-vă numele. Cum te numești ?

Gigdem Ali Mohammed.

- Avin Hajiahmedi. - Berfin Sleman.

- Navdil Abdulqadir. - Rozerin Faqe Ash.

Shirin Yosif.

Nu-i vom lăsa pe nemți să ne conducă.

Suntem unite.

Scoatem protecția pentru ureche din pachet,

ducem mâna dreaptă peste cap către urechea stângă,

modelăm protecția pentru ureche într-un con, folosind mâna stângă,

și o plasăm în canalul auditiv.

Cu toții știm unde se află urechile. Spune-ne unde sunt armele noastre.

- Ce încearcă mai exact să ne spună ? - Ce a spus ?

A spus că e drăguț că nemții își fac griji pentru urechile lor,

dar ele vor să-și îmbunătățească felul în care trag, nu auzul.

Trebuie să ne protejăm urechile. Dacă nu putem auzi, nu ne auzim inamicul.

Nu vor să devină soldați profesioniști.

Vor să lupte cât de mult e nevoie și apoi să se întoarcă la familiile lor.

Asta vreau și eu.

Misiunea mea e să le instruiesc suficient de bine ca ele să supraviețuiască.

Explică-le asta.

Să-i dăm drumul.

Ia asta și pune-o aici.

Unde sunt urechile voastre ?

Priviți. Le băgați așa. Dreapta, și apoi, stânga.

Voi pune asta în urechea mea dreaptă, și pe cealaltă, în stânga.

Foc !

- Numărul doi, pregătește-te. - Rozerin, pregătește-te !

- Foc ! - Foc !

Vino aici și ajută-mă.

Ia asta.

- Altceva ? - Nu.

Spală-te pe mâini.

Cine vrea să se spele pe mâini ?

Aia e singura apă potabilă pe care o avem.

Dacă vreți, puteți mânca împreună cu noi.

- Vreți ? - Nu, mulțumesc.

Deja mi-am petrecut trei nopți pe toaletă.

Ce avem aici ?

Ruladă de vită cu spaetzle.

Te pot întreba ceva ?

Da.

Fetele în Germania sunt lăsate să meargă singure la școală ?

Da.

Și să stea lângă un băiat la cinema ?

- Da. - Și să sărute un băiat ?

Da.

Atunci, mă mut în Germania.

Te pot întreba ceva ?

Da.

O cunoști pe Dilan Xani ?

Nu, nu cunosc nicio Dilan Xani.

Berivan, unde te duci ?

Ne vom descurca.

Salut ! Cred că ți-e foame.

În regulă.

Bine, vino cu mine.

Du-te.

- Ți-am luat eu lucrurile. - Mulțumesc. Dă-mi-le.

- S-a descurcat destul de bine, nu ? - Așa este.

În curând, va deveni una dintre ele.

Bravo, Alex !

Ridică-te, soldat !

Întoarce-te !

Alo ? Rojda, tu ești, scumpa mea ?

Bună, mamă !

Alo ?

- Alo ? - Nu știu.

Nu știu.

Bine, mamă, trebuie să închid.

Bună !

- Nu am vrut să te deranjez. - Nu e nicio problemă.

Vorbeam cu mama mea. Voiam să văd dacă e bine.

Bine. Ne-ar prinde bine un al cincilea jucător,

dar nu vreau să-i întreb pe cei doi medici. Sunt scandalagii.

Vrei să joci ?

- Nu pot juca fotbal acum. - Bineînțeles că poți.

Nu te-am salvat de mama ta ? Îmi ești datoare.

- Pasează ! - Chiar ți-ai pierdut mințile ?

- Frumos șut ! - Crezi că sunt aici ca să joc fotbal ?

Să te vedem driblând.

Nevăstuica 3, unde te afli ?

Ne îndreptăm spre poligon.

- Distracție plăcută ! - Bucurați-vă de ziua asta, leneșilor.

Ținta e casa din josul străzii.

Vă veți duce împreună.

Dar trebuie să fiți atente la fiecare stradă pe care o traversați.

Aveți grijă unde călcați !

Zona e sigură, dar nu se știe niciodată.

Vino.

Nu vă temeți. Ne antrenăm doar. Ieși repede.

- Atenție ! - I-au ucis pe toți !

Ce a spus ?

În regulă, nu vă opriți !

Du-te !

Caută o poziție sigură.

Bravo !

Ce e asta ?

Ieșiți de acolo ! Repede !

Rojda, ieși de acolo !

Mamă !

- Unde e mama mea... - Luați fetița de aici !

Rojda, ieși de acolo !

Cândva a trebuit să securizăm o intersecție în Mazar-i-Sharif.

Cineva se aruncase în aer acolo cu o mașină-capcană.

A ucis 30 de oameni.

Toată strada era uscată.

În jurul mașinii însă, părea că a plouat.

Nu știam dacă e apă sau benzină.

Mi-a luat mult timp să înțeleg că era sânge.

Acum, de fiecare dată când o picătură de ploaie cade pe nisip,

mă întreb pentru o clipă dacă nu e sânge.

Abia apoi realizez că plouă.

Îmi pare rău să aud asta.

Să nu-ți pară.

Nu-ți pot explica ce bucuros sunt acum că plouă.

Spune-i că vom suspenda antrenamentele pentru moment.

Vom suspenda antrenamentele.

În regulă.

Ce se va întâmpla cu ei ?

- Vor sta aici ? - Bineînțeles. Unde să se ducă ?

Ai crezut că era șalul surorii tale ?

- Dă-mi-o ! - Nu !

- Calmați-vă ! - Se joacă cu scrisoarea mea !

Lasă-ne puțin singure. Calmează-te. Uită-te la mine.

Ce scrisoare ?

O scrisoare de la mama pentru mine și sora mea.

Calmează-te. Ce s-a întâmplat ?

E scrisoarea mea. Vrea ca el să-mi dea scrisoarea înapoi.

- Ce scrisoare ? - Scrisoarea mea.

Hai să o căutăm.

Din păcate, nu am văzut nicio scrisoare aici.

Nu plec fără scrisoarea mea.

"Scumpa mea fiică,"

"Vreau să-ți spun"

"cât de mult te iubește mama ta."

"Aveai șase ani"

"când a început războiul."

"Erai tot ce aveam mai scump pe lume."

"Erai un dar de la Dumnezeu."

"Apoi a venit ziua minunată când s-a născut sora ta."

"Erați totul pentru mine."

"Cu voi a început cu adevărat viața mea."

"Să nu uiți că ai o soră."

"Ai grijă de ea și ea va avea grijă de tine."

"Orice s-ar întâmpla, surorile nu vor fi despărțite niciodată."

"Îți trimit toată dragostea mea,"

"fetița mea cu ochi negri."

- Trebuie să plecăm. Se face târziu. - Da, știu.

Mai las-o câteva minute. Se va întoarce în curând.

Ordinele sergentului-major au fost să ne întoarcem la zece seara. Nu vom reuși.

- Mă duc după ea. - Fuhrmann !

Mă duc eu.

Bună ! Rojda e aici ? O poți chema, te rog ?

Berivan, acest soldat neamț vrea să o vadă pe Rojda.

A fost foarte dificil pentru ea.

Cred că e mai bine să rămână aici.

Dar așa ceva nu e permis și nu va schimba cele întâmplate.

Berivan, pot rămâne aici ?

Ce a spus, Rojda ?

Vrea să rămână aici în seara asta și să o păzim.

- Imposibil. Vino, trebuie să plecăm. - Nu.

Nu pot pleca acum.

- Avem ordine. - Nu-mi pasă. Nu pot pleca.

- Mie îmi pasă. Nu ești în siguranță aici. - Ba sunt.

Și rămân aici în seara asta.

Să mergem să ne jucăm.

E mai bine așa, crede-mă.

Dormim afară.

- Nevăstuica 1, aici Nevăstuica 3. - Aici Nevăstuica 1.

Cerem permisiunea de a rămâne peste noapte în Tabăra P,

din cauza unei posibile activități inamice.

Ce activitate inamică ?

Rămânem. Consideră-l un exercițiu de creștere a încrederii.

- Aveți permisiunea. - Am înțeles. Terminat.

Vorbești serios ?

Haide, e ca pe vremuri.

Sau ai uitat cum să dormi pe jos ?

Rojda ? Ce faci aici ?

Caut un pahar.

Micuța tocmai a adormit.

Am și eu o fiică.

Ai o fiică ?

Și eu am înfășat-o într-o bucată de pânză.

Avea nouă luni.

Eram într-un autobuz.

Am fost opriți de luptători ISIS și a trebuit să coborâm.

M-au examinat și m-au obligat să donez sânge.

Apoi m-au obligat să urc în autobuz.

Când am urcat, fiica mea dispăruse.

Am căutat-o, dar nu am găsit-o.

Am țipat și am plâns. M-au obligat să urc din nou în autobuz.

Nici acum nu știu unde se află.

Când s-a întâmplat asta ?

În urmă cu trei ani.

Știi unde se află sora mea.

Cine e acolo ?

Bună ! Numele meu e Berivan.

Suntem din baza de pe partea cealaltă și am venit la...

Știu. Vă rog, intrați.

- Las-o să intre. - Rojda, vino aici.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

- Bună seara ! - Bună seara !

Bună seara !

Dilan, te caută o tipă pe nume Rojda.

Bună seara !

Ea este sora mea, Rojda.

Ți-e frig ?

Nu, nu mi-e frig.

E frig.

Rojda, de ce te afli aici ?

Nu poți rămâne aici.

Vino cu mine.

Te rog.

Încetează, Rojda.

Ție ți-au dat voie să rămâi,

și eu a trebuit să mă întorc în Irak.

Nu am avut de ales.

Acum, asta este familia mea.

Dacă-mi voi pierde căminul, nu voi mai avea nimic.

Nu știu dacă poți înțelege asta.

Te înțeleg, dar cum rămâne cu mama și cu mine ?

Nu-ți dorești să fie din nou ca înainte ?

Te rog...

Rojda ?

Trebuie să ne întoarcem.

- Va veni cu noi. - Nu mai putem rămâne. Să mergem.

Berivan, ea vine cu noi.

Dilan ?

Dilan, unde ești ?

Pleacă de acolo ! Trag de acolo !

Ne putem adăposti în casă.

Nu te îndepărta de mine.

Berivan, așteaptă ! Am pierdut-o pe Dilan !

Dilan !

Pe aici !

Ești rănită ?

Berivan, așteaptă !

Dilan !

Du-te acolo !

Rojda !

Rojda !

Întoarce-te imediat !

Dilan !

Nu, nu ! Dilan !

Uită-te la mine ! Eu sunt !

Berivan, ajută-mă !

Dilan ! Uită-te la mine !

Dumnezeule ! Nu pare chiar atât de grav !

Îmi pare rău. Ar fi trebuit să rămân cu tine.

Rămâi cu mine, bine ?

Uită-te la mine. Sunt chiar aici, cu tine.

Te rog, rămâi cu mine ! Te rog ! Uită-te la mine !

Nu... Berivan !

Vino să mă ajuți !

Îți amintești când...

Am văzut un păianjen și eram foarte speriată.

Am căzut, și tu ai râs de mine. Îți amintești ?

Te rog, rămâi cu mine !

Rahat ! Dumnezeule !

Dumnezeule !

Sunt aici.

Nu te las. Sunt aici.

Sunt aici. Stau aici, cu tine.

Rojda ?

Rojda ?

- Vrei niște ceai ? - Da, te rog. Dă-mi o ceașcă.

Pune și niște zahăr, te rog.

Perfect. Mulțumesc.

Ai adus și asta ? Mulțumesc. Foarte bine.

Ai turnat ceaiul ?

Unde să-l pun ?

Scumpa mea, bine ai venit !

Bine ai venit ! Scumpa mea, Rojda.

Vino. Îți dau niște dulciuri să mănânci.

Dă-i Rojdei niște dulciuri.

- Vino, Rojda, intră. - Mănâncă niște dulciuri. Azi e festin.

Dilan...

Rahat !

E drăguță, nu ?

- Bună, Rojda ! - Bună !

Trebuie să plec.

O poți ține, te rog ?

Rojda, așteaptă !

Dacă aș fi știut că o cauți pe sora ta...

Ce ai fi făcut ?

Nu ai fi putut face nimic.

Ea a ales.

Nu vorbeam despre ea.

Nu contează. Trebuie să plec.

Mâine plec la Mazar-i-Sharif. Ai grijă.

Alex ?

Mulțumesc.

- Bună dimineața, mamă ! - Bună dimineața !

Ce cauți ?

Cafeaua.

Cafeaua e aici.

- Nu, vreau niște mocha. - Poftim, e aici.

- Poftim. - Prea bine.

- Te simți bine ? - Da.

- Vrei și tu ? - Nu, mulțumesc.

Ce m-aș face fără tine ?